Scînteia, mai 1954 (Anul 23, nr. 2961-2986)

1954-05-01 / nr. 2961

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA | ARUL XXIII nr. 2961 || Slmbătă 1 mai 1954 4 PAGINI — 20 BANI 1 Mai sub semnul luptei crescînde pentru pace ! 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii şi a frăţiei muncitorilor­­din toate ţările, este sărbătorită de oame­nii muncii din lumea întreagă sub steagul internaţionalismului proletar, sub steagul luptei pentru pace, democraţie şi socia­lism. Necontenit se întăresc pe calea dezvol­tării economiei lor de pace ţările lagăru­lui democratic, în care popoarele au sfă­­rîmat jugul capitalismului şi au devenit stăpâne pe soarta lor. Marea Uniune So­vietică, ţara socialismului triumfător, principala chezăşie şi speranţă a omenirii în lupta pentru pace şi libertate, obţine noi şi grandioase succese în construirea comunismului, în ridicarea bunei stări a poporului. Pe aceeaşi cale a făuririi unei vieţi îmbelşugate şi culte pentru poporul mun­citor păşesc marea Republică Populară Chineză şi celelalte ţări de democraţie populară. Din politica internă a ţărilor democratice, închinată în întregime inte­reselor poporului, izvorăşte politica lor ex­ternă de pace, politică întemeiată pe con­vingerea că sistemul capitalist şi sistemul socialist pot să convieţuiască în mod paş­nic, colaborând şi întrecîndu-se între ele pe plan economic. O puternică creştere a forţelor păcii se înregistrează şi în ţările capitaliste. Pre­tutindeni covîrşitoarea majoritate a popu­laţiei, sătulă de războaie şi de cursa înar­mărilor, sătulă de poveri şi impozite, se opune cursului agresiv al cercurilor in­fluente din S.U.A. şi al complicilor lor din ţările subordonate imperialismului ame­rican. In prezent, în numele apărării cau­zei păcii şi securităţii popoarelor se des­făşoară în multe ţări din Europa şi Asia procesul unirii tuturor forţelor sănătoase ale naţiunii, indiferent de apartenenţa lor socială. Pretutindeni masele populare sprijină cu căldură propunerile Uniunii Sovietice tinzînd la asigurarea păcii şi securităţii internaţionale. Ideea că nu există problemă internaţională litigioasă care să nu poată fi reglementată prin tra­tative, ideea călăuzitoare a politicii ex­terne a U.R.S.S., a cuprins cele mai largi mase în lumea întreagă şi influenţează în măsură considerabilă întreaga situaţie in­ternaţională. Năzuinţa popoarelor spre­­pace nu mai poate fi ignorată nici de cele mai agresive cercuri imperialiste şi răz­boinice. Ea a devenit o puternică forţă motrice a zilelor noastre. Ca rezultat al politicii de pace a Uniunii Sovietice şi a celorlalte ţări democratice, ca rezultat al luptei active pentru pace a popoarelor, în ultima vreme s-a produs o oarecare slăbire a încordării în relaţiile internaţionale. Este însă evident că importanţa acestui fapt nu trebuie exagerată, deoarece adver­sarii întăririi păcii nu au renunţat la ten­dinţele lor agresive. Speriaţi de apropie­rea crizei economice ale cărei prime simp­­tome s-au şi ivit în S.U.A. şi în alte ţări capitaliste, conducătorii americani şi cercurile marelui capital care-i dirijează caută scăpare în făurirea cu orice preţ a unei conjuncturi militare, deşi evenimen­tele au dovedit că pe această ca­te nu pot fi înlăturate dificultăţile economice. Con­ducătorii americani înteţesc goana înar­mărilor, încearcă să provoace extinderea războiului în Indochina, creează noi baze militare, refac focarele agresiunii fasciste din Germania occidentală şi Japonia. Este caracteristic însă că, drept urmare a creşterii mişcării pentru pace a popoa­relor, acţiunile cercurilor agresive întîm­­pină în lumea întreagă o rezistenţă de o­­amploare nemaiîntâlnită pînă acum. Or­ganizatorilor imperialişti ai războaielor şi ai cursei înarmărilor fi­ e din ce în ce mai greu să înşele masele sub masca unor fraze ipocrite despre apărarea „civili­zaţiei“ sau a „libertăţilor“. Tot mai mulţi sunt acei care văd sub masca „civilizatori­lor“ şi a „liberatorilor“ americani pe în­robitorii de popoare, pe sîngeroşii exploa­tatori ai oamenilor muncii, pe organiza­torii înfometării celor ce muncesc în bene­ficiul fabricanţilor de armament.­­ Mai este în lumea întreagă o zi de luptă dîrză pentru pace, pentru preîntîm­­pinarea unui nou război, pentru demasca­rea uneltirilor şi pregătirilor războinice ale cercurilor agresive. Poporul nostru muncitor îşi uneşte gla­sul său cu glasul milioanelor de oameni din lumea întreagă care îşi exprimă in­dignarea faţă de noul şantaj atomic şi hi­­drogenic încercat de imperialiştii ameri­cani. Astăzi cînd Uniunea Sovietică po­sedă de mult arma atomică şi poate zdrobi cu această armă şi cu altele pe orice agresor care ar voi să încerce forţa şi puterea statului sovietic, acest şantaj nu poate reuşi- Popoarele cer cu tărie in­terzicerea armelor de distrugere în masă şi reducerea generală a înarmărilor. Poporul nostru îşi exprimă încă odată sprijinul său deplin pentru propunerile Uniunii Sovietice cu privire, la făurirea securităţii colective în Europa şi la înlă­turarea caracterului agresiv al pactului Atlanticului. Noi condamnăm cu tărie po­litica de scindare a Europei şi a lumii în blocuri ostile şi de reînviere, în cadrul aşa zisei „comunităţi defensive euro­pene“, a vechiului şi crîncenului duşman al păcii şi libertăţii popoarelor Europei, militarismul german. Ziua de 1 Mai se sărbătoreşte în acest an în timp ce la Geneva are loc o impor­tantă conferinţă internaţională, la care se discută chestiuni vitale pentru asigura­rea păcii în Asia şi în întreaga lume. Con­vocarea şi întrunirea acestei conferinţe constituie în sine o importantă victorie a spiritului tratativelor asupra politicii de forţă şi reprezintă ca atare un nou şi în­semnat succes al forţelor păcii. Poporul nostru salută cu entuziasm, alături de toate popoarele lumii, faptul că la conferinţa de la Geneva participă, pen­tru prima oară la o mare conferinţă inter­naţională, reprezentanţii marii puteri asia­tice, Republica Populară Chineză. Aceasta creează condiţii favorabile pentru discuta­rea şi rezolvarea celor două probleme spi­noase puse în discuţie, problema regle­mentării paşnice în Coreea şi problemă restabilirii păcii în Indochina. Reprezentanţii Republicii Populare De­mocrate Coreene şi ai Republicii Populare Chineze au prezentat propuneri construc­tive menite să ducă la întărirea păcii și la restabilirea drepturilor popoarelor asiatice. Nam Ir a prezentat un plan concret de unificare a Coreei în baza unor alegeri libere, efectuate în întreaga ţară, după re­tragerea trupelor străine și fără ameste­cul vreunei puteri străine. Sprijinind acest plan, Ciu En-tai a arătat că ţările Asiei, ar trebui să se consulte între ele, pentru­ ca prin obligaţii reciproce corespunză­toare să întreprindă eforturi comune pen­tru menţinerea păcii şi securităţii în Asia. Aceste propuneri au puternicul sprijin al marii Uniuni Sovietice. V. M. Molotov a arătat că popoarele Asiei sunt pe deplin în drept să-şi rezolve singure afacerile lor. Vorbind despre reglementarea paşnică a problemei coreene, şeful delegaţiei so­vietice a spus : „Conferinţa de la Geneva va realiza acest lucru dacă va porni de la principiul că popoarele Asiei au dreptul deplin de a-și rezolva ele însele treburile lor, că aceasta este în primul rînd propria lor treabă“. Reprezentantul Statelor Unite, Dulles, n-a găsit să opună acestor propuneri constructive, care corespund pe deplin noilor stări de lucruri din Asia şi intere­selor consolidării păcii în lume, decît o repetare a vechilor şi răsuflatelor calomnii la adresa eroicului popor coreean şi a ma­rilor săi prieteni, Uniunea Sovietică şi R.P. Chineză. A reieşit că imperialiştii americani se opun de fapt unificării Co­­reei şi că ei ar vrea să obţină la confe­rinţă ceea ce n-au obţinut pe cîmpul de luptă, adică să întindă asupra întregii tari dictatura odioasă şi putredă a lui Li Sîn Man, în vederea transformării Co­reei într-o colonie americană şi într-un cap de pod militar al Statelor Unite. A reieşit că imperialiştii americani continuă să ignore procesul istoric în plină desfă­şurare d­e renaştere a popoarelor Asiei, că ei continuă să aibă vechea lor atitudine colonialistă, duşmănoasă, faţă de ţările Asiei, de la cele mai mari, ca R. P. Chi­neză şi India, pînă la cele mici ca R.P.D. Coreeană şi R. D. Vietnam. Pregătirile militare pe care le desfăşoară Statele Unite în Indochina şi Coreea, precum şi recenta lor propunere cu privire la înfiin­ţarea­­ unei coaliţii agresive a puterilor colonialiste neasiatice şi a regimurilor­­marionetă din Asia, nu fac decît să con­firme această atitudine. Popoarele lumii, şi în primul rînd po­poarele Asiei, nu vor admite niciodată asemenea planuri. Popoarele îşi ri­dică în ziua de 1 Mai glasul pen­tru a cere tuturor participanţilor la conferinţa de la Geneva să dea dovadă de bunăvoinţă şi de dorinţa de înţelegere în spiritul respectării drepturilor popoa­relor Asiei şi al consolidării generale a păcii. Poporul nostru îşi exprimă deplina sa solidaritate cu eroica luptă de elibe­rare a popoarelor din ţările coloniale şi dependente şi cu toţi luptătorii pentru pace şi libertate din lumea întreagă. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii in­ternaţionale a oamenilor muncii, ziua fră­ţiei muncitorilor din toate ţările! Trăiască pacea trainică Între popoare ! A apărut în limbile: rusă, romînă, franceză, germană, engleză şi spaniolă „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară­­" Bucureşti. Organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti Nr. 18 (286) Cuprinde: Articol de fond. Spre noi victorii ale forţelor păcii, democraţiei şi socialismului * * * * Cuvântarea preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., deputatul G. M. Malenkov, în Sovietul Naţionalităţilor la sesiunea Sovietului Suprem al U. R. S. S. * * * Cuvînta­rea primului secretar al C.C. al P.C.U.S., deputatul N. S. Hruşciov, în Sovietul Uniunii la sesiunea Sovietului Suprem al U.R.S.S. * * * Prima sesiune a Sovietului Suprem al U. R. S. S. al celei de a patra legislaturi şi-a încheiat lucrările. Lai Jo-Jui. Clasa muncitoare din China în luptă pentru înfăptuirea liniei generale de dezvoltare a ţării în perioada de trecere. Wilhelm Pieck. Intîi Mai în Germania. Edward Ochab. Educarea oamenilor muncii din Polonia in spiritul internaţionalis­mului proletar.­­ Giuseppe di Vittorio. Ziua trecerii in revistă a forţelor de luptă ale proletaria­tului internaţional. Léon Mauvais. Pentru pace, unitatea şi solidaritatea oamenilor muncii din întreaga lume. * * * Conferinţa de la Geneva a miniştrilor afacerilor externe. De vînzair© la toate librăriile, chioşcurile şi debitele O.C.L. Preţul 40 bani Trăiască / M­ai, ziua solidarităţii­­ internaţionale a oomen­ irăţiei muncitorilor din toate ţările! Măreaţa sărbătoare a zilei de 1 Mai — prilej de noi victorii în muncă Raionul Buhuşi fruntaş la însămînţări BACĂU (de la corespondentul nostru). Ca urmare a muncii de lămurire desfăşu­rate printre ţăranii muncitori de către or­ganizaţiile de partid şi de comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare comunale, privind aplicarea regulilor agrotehnice şi respectarea vitezei de lucru a atelajelor, raionul Buhuşi a devenit fruntaş pe re­giune în muncile de arături şi însămînţări. In întrecerea patriotică, care a antrenat masei© largi ale ţăranilor muncitori, s-au distins în mod deosebit ţăranii muncitori din comunele Români, Borleşti, Bahna, Ruptura şi Racova. In comuna Bahna, în­­sămînţările au fost efectuate, pînă acum, în proporţie de 70%, iar în comuna Ra­cova a fost însămânţată o suprafaţă de circa 72% din plan. Duminică 25 aprilie, într-un cadru fes­tiv, Comitetul executiv al raionului Bu­huşi a primit steagul de „raion fruntaş la însămînţări“. Cu Tnsămînţării, terminate ARAD (d© la corespondentul nostru). — Membrii gospodăriilor agricole colective şi întovărăşirilor agricole din regiunea Arad folosesc d­in plin timpul prielnic pentru în- Gâmînţări. In întîmpinarea zilei de 1 Mai, 14 gospodării colective şi întovărăşiri agri­cole-au terminat pînă la 28 aipriii© însă­­mînţatul culturilor de primăvară. Printre primii din regiune care au terminat însă­­mînţările au fost colectiviştii din Tisa Nouă, Nădlac, Crupeni, Urheiu, Cherestur, Grabăţ şi altele. Colectiviştii au acordat o deosebită aten­ţie aplicării regulilor agrotehnice menite să asigure obţinerea unei recolte bogate. Colectiviştii din Nădlac, printre alte măsuri agrotehnice, au însămânţat in cuiburi aşe­zate în pătrat întreaga suprafaţă de 430 ha. cu porumb. cei din Iratoşu 55 ha., cei din Sînpetru German 40 ha.’, iar cei din Grabăţ 65 ha. Exemplul colectiviştilor este urmat de numeroşi ţărani muncitori cu gospodării in­dividuale, cum ar fi cei din comuna Sînpe­tru German, care au însămînţat, pînă la aceeaşi dată, 46 ha. cu porumb în cuiburi aşezate în pătrat. Pentru un spor de recolta la toate culturile Muncitorii şi tehnicienii gospodăriei de stat din Cenei, raionul Timişoara, au râs-, puns cu însufleţire chemării de 1 Mai a C.C. al P.M.R. încă de la 17 aprilie gos­podăria a terminat semănatul tuturor cul­turilor prevăzute în planul gospodăriei pentru această primăvară. Succesele mun­citorilor cu­ţ Cenei se datoresc în primul rînd faptului că ei au ştiut să profite din plin de fiecare zi bună de lucru, apu­­­cînd în acelaşi timp regulii© agrotehnice înaintate. Fruntaşi în întrecerea socia­listă sînt tractoriştii Iosif Schmidt, care şi-a depăşit sarcinile de plan cu 12%, Ion Olavsky, care şi-a depăşit sar­cinile de plan cu 38%, F­rancisc Rexier, Ion Dima, Ştefan Bálint, Carol Molnár şi alţii. Colectivul gospodăriei agricole de stat din Cenei este hotărât să aplice şi mai departe regulile agrotehnice şi zootehnice înaintate, să asigure o bună întreţinere a culturilor, să îngrijească la timp şi în bune condiţii animalele. VALERIU TUDORÁN corespondent voluntar Realizări însemnate în schimbul de onoare la Reşiţa REŞIŢA. — In toate secţiile marelui Combinat siderurgic din Reşiţa au avut loc însufleţite schimburi de onoare în care muncitorii, tehnicienii şi inginerii au depus toate eforturile pentru a cinsti ziua de 1 Mai cu rezultate cit mai însem­nate în producţie. In ziua schimbului de onoare, oţelarii reşiţeni au elaborat cu rute de tone mai mult oţel decît prevedeţi planul lor pe aceeaşi zi. Lucrând după me­toda oţelarului sovietic Matulineţ, de ela­borare a şarjelor rapide, oţelarul Iacob Nicolae a elaborat în ziua schimbului de onoare o şarjă rapidă, depăşindu-şi planul de producţie cu 19%. Rezultate asemănătoare au obţinut şi topitorii Bona Solomon, Erdog Iosif, Je­­mănaru Adam, care şi-au depăşit planul cu 11% şi cu 6%. Asemenea oţelarilor, jurnaliştii, lucrând după metoda sovietică a graficului orar, se întrec să dea mai multă fentă. Cele mai frumoase realizări le-au obţinut echipele conduse de Them Petru şi Sava Ion, care şi-au depăşit sar­cinile de plan. Succesele obţinute de fur­nal tetţ şi oţeteri în cadrul întrecerii so­cialiste au făcut posibil ca echipele de la­­minatori de la acest combinat să obţină însemnate depăşiri în ziua schimbului de onoare. Astfel, echipa condusă de prim- Laminatorul Zimbran Traian a dat cu 18,5% mai multe tone de oţel laminat. Succes© deosebite au obţinut şi echipele de laminatori conduse de Ponoran Mihai şi Cîrlea Gheorghe. Prin munca depusă de întregul colectiv ce deserveşte linia re­versibilă, planul de producţie la această linie a fost depăşit cu 16,5%. Muncă însufleţită în minele din bazinul carbonifer Comăneşti In Întreg bazinul carbonifer Comăneşti, munca se desfăşoară zi de zi într-un ritm tot mai viu. In cinstea zilei de 1 Mai brigăzile de mineri dau bătălia pentru a sărbători măreaţa zi a solidarităţii inter­naţionale a celor ce muncesc cu planul îndeplinit şi depăşit. In abataje, zi şi noapte craterele şi scocurile oscilante poartă adevărate râuri de cărbune smuls pământului de harnicii mineri. Hrenaru Constantin, şeful unei bri­găzi de la mina Gallen, îşi îndeamnă ortacii să lucreze cu spor. El s-a străduit să orga­nizeze cut mai bine munca în brigadă — lucru care a dat posibilitate minerilor să-şi depăşească sarcina de plan în medie cu 30%. Şi din abatajele minei Lumina, în cinstea zilei de 1 Mai, minerii extrag cantităţi sporite de cărbune. In primele 20 de zile ale lunii aprilie sarcinile d© plan au fost îndeplinite în proporţie de 100,8%. Aici, succese de seamă obţin în cadrul întrecerii socialiste brigăzile conduse de minerii Constantin Mocanu, Ioan Mălai­mare şi alţii care zi de zi îşi depăşesc sarcinile de plan cu 25—30%. Minerii din bazinul Comăneştilor, avînd în frunte pe comuniști, sînt hotărîți să dea patriei mereu mai mult cărbune. Succesele pescarilor de la întreprinderea piscicolă Tulcea GALAŢI (de la corespondentul nostru). Cu mar© nerăbdare au aşteptat pescarii d© la întreprinderea piscicolă Tulcea se­zonul pescuitului de primăvară. In timpul nefavorabil pescuitului, ei s-au pregătit temeinic,­ au confecţionat unelte noi, au reparat p© cele vechi şi au pregătit toate ambarcaţiunile, înainte de a porni la pes­cuit ei au discutat planul de producţie al secţiilor şi al brigăzilor. Printre muncitorii din regiunea Galaţi care vor sărbători cu succese­ în producţie ziua de 1 Mai se află şi muncitorii pescari. Intensificând întrecerea socialistă între brigăzi, pescarii din secţia Sarinasuf, care pescuiesc în lacul Razeim, au realizat, pînă la data de 26 aprilie, planul de pro­ducţie lunar în proporţie de 215%­. Cele mai însemnate rezultate în cinstea zilei de 1 Mai le-a obţinut brigada a IlI-a con­dusă de Pascale Alexandru, care, în acea­stă perioadă, a realizat planul lunar o©­ i revenea în proporţie de 466%. Pescarii din secţia Dranov au realizat, pînă la 19 aprilie, planul în proporţie de 190%, iar brigada a II-a din această secţie, condusă de Eftim Daniiov, a realizat sarcinile de plan în proporţie de 329%. Succese importante au obţinut, în cinstea zilei d© 1 Mai, şi pescarii din bri­gada a 5-a, condusă de comunistul Mihail Titov, din secţia piscicolă Tulcea, care pescuieşte scrumbii. Această brigadă a în­deplinit planul lunar pînă la 26 aprilie. Produse zaharoase peste plan In întâmpinarea măreţei sărbători de 1 Mai, alcătuiri de ceilaliţi muncitori din secţia de­ drajeu­ri mi-am luat angajamen­tul în cadrul întrecerii să-mi depăşesc sar­cina de producţie pe luna aprilie cu 45 la G0­tă, să dau bomboane­i drajeu­ri de cea mai bună calitate. Zi de zi, coll­ecti'VUil secţiei a căutat să •muncească mai bine, să folosească mai chibzuit materialele. Cu cit ne apropiam mai mult de 1 Mai, angajamentele au în­ceput să devină fapte, secţia să se numere •printre secţiile fruntaşe pe fabrică. In luna aceasta am izbutit să punem la dis­poziţia consumatorilor mai bine de 1500 kg. de bomboane-drajeuri peste plan. Lupta pentru sporirea producţiei de bom­boane s-a împletit cu lupta pentru îmbu­nătăţirea calităţii şi lărgirea sortimentelor. Respectând cu stricteţe procesul tehno­logic de fabricaţie noi am reuşit să re­ducem simţitor rebuturile. In acelaşi timp, am fabricat un nou produs cu umplutură lichidă. Munca noastră va continua cu avânt şi după 1 Mai. Principala noastră preocu­pare va fi aceea ca, pe lingă sporirea pro­ducţiei de bomboane, să îmbunătăţim ca­litatea lor. Însufleţiţi de dorinţa de a contribui la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, vom intensi­fica întrecerea socialistă, pentru a spori necontenit producţia, pentru a îmbunătă­ţii calitatea produselor. LUCIA MODORAN muncitoare, fabrica de produse zaharoase „Fraga“-București Constructorii termocentralei de la Sîngeorgiul de Pădure au obţinut în cinstea zilei de 1 Mai o victorie de seamă: primul grup electrogen a intrat în funcţiune. In clişeu , impunătoarea clădire a noii termocentrale. Ţesături noi în desene şi culori variate Colectivele a numeroase întreprinderi din­ Indu­srtria uşoară din ţara noastră mun­cesc cu râvnă pentru a realiza noi sorti­ment© de ţesături, în modele şi culori di­ferite. In sectorul bumbac au fost create, în ultima vreme, 68 modele noi de ţesături imprimate. Muncitorii şi tehnicienii în­treprinderii „Industria Textilă Lugoj“, de pildă, au realizat două articole noi pen­tru rochii, iar cei de la întreprinderea Bumbacul din Timişoara au realizat noi modele de ţesături, de rochii şi batiste bărbăteşti. Şi în sectorul lină şi mătase au fost pre-­­ate în ultima vreme 43 desene noi. Prin­tre întreprinderile care au dat atenţie deo­­sebită acestei probleme se numără între­prinderea „Drapelul Roşu“ din Oraşul Stalin care în timpul din urmă a realizat 11 contexturi şi desen© noi la articolele curente. Model© noi s-au realizat şi In sectorul tricotaje şi confecţii. In acest sector în fruntea colectivelor care s-au străduit sa pună în lucru produse în modele noi se află colectivul întreprinderii „Tînăra Gardă“ din Bucureşti şi „Varga Cătălin“ din Cluj. Bunuri de consum popular Cîţiva maiştri şi­­muncitori de la Intre­­prinderea d© epemet­re şi turnătorie (I.A.T.) din Bucureşti au lucrat zile în şir pentru a pun© la punct prototipul primu­lui ceasornic deşteptător fabricat în ţara noastră. Ei au fost ajutaţi în permanenţă de colectivul cabinetului tehnic al între­prinderii. In curînd va începe la I.A.T. producţia în seri© a ceasornicelor. In cadrul secţiei de bunuri de larg con-­ sum, secţie recent înfiinţată, muncitorii şi tehnicienii se străduiesc să pună la în­demâna oamenilor muncii noi sortimente, noi produse de consum popular. In luna aprilie a început producţia P© scară largă a unor maşini de gătit cu petrol, care con­sumă puţin combustibil. In cinstea zilei de 1 Mai, colectivul întreprinderii I.A.T. a fabricat 1200 brichete pentru aragaz, şi va produce în curînd peste 1000 de aparate d© ras de un tip nou, peste 2000 aparate de ascuțit lame etc. Un produs apreciat de cumpărători In vitrinele magazinelor de galanterie se zăresc acum noi modele de ţesături şi diferite articole de îmbrăcăminte specifice sezonului de primăvară. Printre articolele expuse se numără şi ciorapii „Kapron“ de fabricaţie romînească. Aceşti ciorapi re­zistenţi­ şi de bun­ă calitate sunt foarte cău­taţi şi apreciaţi de cumpărători. Realizarea ciorapilor de damă „Kapron“ este un suc­ces al industriei noastre uşoare şi repre­zintă încununarea eforturilor depuse de un grup de tehnicieni. Astăzi, sute de ciorapi fabricaţi de mun­citorii de la „Adesgo“ sunt puşi în vîn­­zare de magazinele de stat. „Firul este foarte rezistent, îţi spun cu­­mândrie mun­citorii. După experienţele făcute în fabrică şi din cele spuse de cumpărători rezultă că ciorapii „Kapron“ pot fi purtaţi mai multe luni de zile fără a necesita cea mai mică reparaţie“. Nuţu Sima, Mircea Carliga şi alţi fruntaşi în muncă de la fabrica „Adesgo" s-au spe­cializat în fabricarea ciorapilor „ Kapron ". Jurnal vorbit despre actualitatea sovietică Sute de oam­eni ai muncii din Capitală au urmărit cu deosebit interes, ieri la Casa Prieteniei Rotario-Sovietice, expune­rile din cadrul jurnalului vorbit, închinat actualităţii sovietice. Lupta oamenilor sovietici pentru pace, realizările constructorilor comunismului, preţuirea acordată de ei comorilor cultu­rale ale trecutului, iată aspectele oglindite de acest jurnal vorbit in expuneri scurte, dar vii şi interesante. Ziaristul Gh. Iosub a făcut o expunere asupra poziţiei Uniunii Sovietice in pro­blema dezarmării, în problema interzicerii armei atomice şi a tuturor armelor de exterminare in masă. Pe marginea aniver­sării a 50 de ani de la moartea celebrului pictor rus Vereşceaghin, prezentarea fă­cută de pictorul Gh. Şavu şi urmată de proiecţii a subliniat puternic realismul operei marelui artist. Compozitorul Radu Dragan a vorbit despre succesele obţinute de artiştii sovie­tici dincolo de hotarele U.R.S.S.; a urmat o audiţie din­­programele executate de Zara Doluhanova la concertele date de ea în Franţa. Steneocinematografia — minunată reali­zare a tehnicii sovietice — a constituit obiectul expunerii iov. ing. Dan Ionescu, director al Direcţiei Tehnice d­in Direcţia Generală a Cinematografiei. Vorbitorul a arătat succesul obţinut d© stereocinemat©­­grafie — „filmul în relief“ — şi marile perspective care se deschid in faţa acestui nou gen cinematografic. D© meciul pentru campionatul mondial de şah dintre campionul lumii Botvinik şi marele maestru Smîs­.ov s-a ocupat maes­trul sportului I. Bălănel. Publicul a ur­mărit apoi cu mult interes demonstraţia uneia din partidei© jucat© în cadrul cam­pionatului mondial. In aplauzele publicului, care a mulțu­mit astfel pentru lucrurile interesante as­­cultate. Jurnalul vorbit a luat sfârșit*

Next