Scînteia, mai 1954 (Anul 23, nr. 2961-2986)
1954-05-01 / nr. 2961
Pal. 4 Problema coreeană Declaraţia lui V. M. Molotov la conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe GENEVA 30 (Agerpres). — TASS transmite declaraţia lui V. M. Molotov în legătură cu problema coreeană, în cadrul şedinţei din 29 aprilie ac. a conferinţei de la Geneva. Domnule preşedinte, domnilor delegaţi, La actuala conferinţă de la Geneva s-a hotărît să fie examinate două chestiuni: în primul rind — reglementarea paşnică a problemei coreene şi în al doilea rînd — problema restabilirii păcii în Indochina. Se poate spune că conferinţa de la Geneva este consacrată problemelor Asiei. Atît problema coreeană, cit şi problema Indochineză fac parte din cele mai actuale probleme ale Asiei. In această ordine de idei, nu se poate să nu se acorde atenţie faptului că la această conferinţă participă numai un mic număr de ţări asiatice. Noi nu putem să nu considerăm drept un prejudiciu faptul că o serie întreagă de state asiatice, cum sunt India, Indonezia, Birmania, Pakistanul şi altele, nu participă la conferinţa noastră, deşi acest lucru ar fi fost foarte preţios din punct de vedere al intereselor cauzei. Totodată, nu se poate subestima nici faptul că pentru prima oară în ultimii ani, la această conferinţă participă toate marile puteri: Franţa, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Republica Populară Chineză, Uniunea Sovietică. In legătură cu aceasta, este necesar să se sublinieze în special că la lucrările conferinţei noastre Republica Populară Chineză — marea putere a Asiei — va putea să-şi aducă contribuţia la lucrările conferinţei noastre asupra problemelor actuale sus-menţionate ale situaţiei din Asia. Conferinţa, în componenţa ei actuală, îşi începe lucrările cu problemele privind Coreea. In faţa noastră stă o sarcină : crearea pe cale paşnică a unei Coree unite şi independente. Rezolvarea acestei sarcini are o însemnătate primordială pentru poporul coreean şi în acelaşi timp ar constitui un factor important în micşorarea încordării internaţionale. Fireşte, rezolvarea problemei coreene est© o chestiune care priveşte în primul rînd pe coreeni înşişi, este o chestiune a poporului coreean însuşi. Nici o rezolvare impusă poporului coreean de către alte ţări nu poate satisface poporul coreean, nu poate sluji la o reglementare trainică a problemei coreene. Nu se poate să nu se ţină seama de istoria Coreei, în special de istoria luptei poporului coreean pentru independenţă. Se ştie că la începutul acestui secol imperialismul japonez, cu sprijinul anumitor alte state, a transformat la început Coreea într-un protectorat al său, iar apoi a acaparat, devenind stăpîn deplin în peninsula coreeană. Această politică imperialistă agresivă nu a putut să nu provoace riposta poporului coreean. Lupta poporului coreean pentru independenţa şi libertatea sa a fost grea şi a cerut sacrificii. Ea a ţinut ani de zile. Dar, în vremea noastră, o asemenea politică agresivă nu poate să nu întimpine rezistenţa hotărîtă a popoarelor care îşi apără independenţa şi libertatea. Este îndeobşte cunoscut faptul că imperialiştii japonezi, acaparind Coreea, au transformat teritoriul peninsulei coreene în principalul cap de pod în vederea unei agresiuni neînfrînate împotriva Chinei, împotriva poporului chinez. Ei au încercat să-şi extindă dominaţia asupra întregii Chine şi asupra întregii Asii de sud-est. In acest scop, ei au intrat în alianţă cu Germania hitleristă, au încheiat aşa-zisul ,,pact anticomintern" şi, sub pretextul „luptei împotriva comunismului“, au pregătit planuri de împărţire a lumii împreună cu imperialismul german. Toată lumea îşi aminteşte la ce a dus aceasta. Militariştii japonezi au suferit o înfrîngere în toamna anului 1945 şi au fost aruncaţi înapoi pe teritoriul lor. Coreea a obţinut posibilitatea de a se elibera din ghiarele militariştilor japonezi şi de a începe o viaţă nouă, liberă şi independentă. Intrucît, ca urmare a împrejurărilor de ordin militar, imediat după eliberarea de sub ocupaţia japoneză Coreea a fost împărţită în două părţi — de nord şi de sud — în faţa poporului coreean s-a pus sarcina de a restabili unitatea Coreei şi a forma un stat coreean democrat, unit şi independent. Această sarcină nu a fost îndeplinită în primii ani de după terminarea celui de al doilea război mondial. Republica Populară Democrată Coreeană, constituită pe teritoriul Coreei de nord, a reuşit în aceşti ani să efectueze o serie de reforme democratice din cele mai importante, inclusiv trecerea în mîinile ţăranilor a pământurilor moşierilor şi ale fostelor slugi ale imperiarismului japonez. Această activitate constructivă în Interesul poporului coreean a fost întreruptă de războiul impus dinafară şi de crîncena intervenţie militară a Statelor Unite ale Americii, care a durat trei ani şi a fost săvîrşită sub steagul O.N.U. De atunci, cînd în vara anului 1953 în Coreea a fost încheiat armistiţiul, s-a ridicat din nou problema restabilirii unităţii Coreei şi a creării unui stat coreean unit pe baze democratice. Cea mai importantă Gancină a conferinţei de la Geneva este aceea de a ajuta poporul coreean să restabilească unitatea Coreei. Noi trebuie să depunem toate eforturile pentru ca poporul coreean să găsească, prin mijloace paşnice, calea spre crearea unui stat democrat, unit şi independent. In realizarea reglementăriipaşnice a problemei coreene sunt interesate toate statele care aspiră la micşorarea încordării în relaţiile Internaţionale şi la întărirea păcii generale. Pe de altă parte, nu se poate să nu se ţină seama că Organizaţia Naţiunilor Unite, ca urmare a presiunilor exercitate asupra ei de unele state, a adoptat o poziţie unilaterală dovedind că este incarpabilă săreglementeze problema coreeană. Este suficient să spunem, de pildă, că în ultimii patru ani în Organizaţia Naţiunilor Unite nu au fost ascultaţi nici măcar odată reprezentanţii Coreei de nord. In ceea ce priveşte istoria falsă a evenimentelor din Coreea, repetată aici încă odată de reprezentantul S.U.A., ea a fost în repetate rândoiri dezminţită şi demascată de către reprezentanţii Uniunii Sovietice în Organizaţia Naţiunilor Unite. Examinind problema coreeană, noi nu putem să nu ţinem seama de schimbările radicale petrecute în ultima perioadă în dezvoltareapolitică a ţărilor Asiei, în special după terminarea celui de al doilea război mondial. Se ştie că timp de mulţi ani şi în unele cazuri timp de cîteva secole, în ţările Asiei au stăpânit alte state, neasiatice, iar popoarele acestor ţări au fost lipsite de posibilitatea de a dispune de soarta lor. O asemenea situaţie a fost rezultatul politicii hrăpăreţe imperialiste din partea unor state. Dar această politică s-a discreditat deja. In prezent, încercările de a duce vechea politică colonialistă se termină cu eşecuri totmai evidente. La conferinţa de la Geneva trebuie să ţinem seama de acest lucru, atît la examinarea problemei coreene, cât şi la examinarea problemei indochineze. Popoarele din ţările Asiei au obţinut succese serioase în lupta pentru independenţă, pentru eliberarea de sub dominaţia străină. In momentul de faţă nu se mai poate să nu se ţină seama de aceasta.. Populaţia globului se cifrează la aproximativ 2.400.000.000 de oameni. Mai mult de jumătate din populaţia globului locuieşte pe teritoriul Asiei. Totuşi, încă la începutul secolului XX marea majoritate a populaţiei Asiei se afla sau în condiţii de colonii, sau în condiţii de semicolonii şi ţări dependente. De atunci, în Aria s au petrecut schimbări radicale. In această privinţă, o schimbare hotărâtoare s-a petrecut odată cu Revoluţia Socialistă din 1917 din Rusia, odată cu constituirea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, care a rupt cu politica imperialistă a ţarismului şi care a stabilit relaţiile sale cu celelalte ţări pe baza principiilor recunoaşterii libertăţii şi independenţei lor naţionale. Această situaţie nouă nu a putut să nu contribuie la ridicarea spiritului popoarelor care de secole erau nevoite să lupte pentru libertatea şi independenţa lor naţională. In mintea oamenilor cu idei Învechite, incapabili să înţeleagă schimbările istorice petrecute, de pildă în ţările Asiei, aceste evenimente se oglindesc uneori în mod cu totul denaturat. Ei sunt gata să caute peste tot „uneltiri ale comuniştilor", „agenţi ai Kremlinului", ş.a.m.d. Aceşti oameni atribuie comunismului orice mişcare a popoarelor asuprite spre libertate şi independenţă naţională. Împotriva voinţei lor, ei ridică prestigiul comuniştilor chiar în acele cazuri când comuniştii nu au nici un amestec, neţinînd seama că adevăratele cauze ale luptei pline de abnegaţie pentru libertate şi independenţă naţională, la oameni cu diferite vederi şi convingeri politice, sunt năzuinţele, de mult coapte ale popoarelor spre eliberare de sub jugul dependenţei străine, de sub jugul colonial. Dar dacă este vorba de părerile şi convingerile oamenilor sovietici, noi nu ascundem simpatia noastră fierbinte pentru mişcarea de eliberare naţională a popoarelor, inclusiv a popoarelor din Asia. Schimbările politice radicale din Asia şi-au găsit cea mai înaltă expresie în primul rînd în China, a cărei populaţie numără peste 500 milioane de oameni. Din momentul constituirii Republicii Populare Chineze, au fost puse şi aici bazele trainice ale orînduirii democrat-popular©, şi ar fi absurd să nu ţinem seama de acest fapt. Transformările social-economice şi politice din China se desfăşoară sub ochii tuturor, şi a nu ţine seama de aceasta înseamnă a nu ţine 6©ama de cele mai mari evenimente de importanţă istorică. Cine mai poate nega că pe arena istorică a apărut şi o ţară ca India a cărei populaţie numără peste 300 milioane de oameni, încă nu de mult India s© afla în situaţia de colonie. Acum însă, nimeni nu mai poate nega că India ocupă un loc tot mai de seamă în rândul statelor care îşi apără independenţa naţională şi care vor să-şi ocupe un loc important în chestiunile Internaţionale. Creşte necontenit însemnătatea unor state ca Indonezia, Birmania şi altor ţări. Aceasta nu înseamnă că, în ceea ce priveşte stabilirea unei independenţe reale, totul merge lin în aceste state, fără luptă şi fără nici un fel de complicaţii în relaţiile cu unele state. Cele de mai sus dovedesc însă că în Asia s-au petrecut într-adevăr mari transformări istorice. De acest fapt nu se poate să nu se ţină seama la examinarea oricărei probleme actuale referitoare la statele din Asia. Este necesar să ne oprim asupra problemei Chinei, care ocupă o situaţie specială în afacerile internaţionale. Nu dezvălui nici un secret spunînd că Intre Uniunea Sovietică şi Republica Populară Chineză au fost stabilite relaţii prieteneşti trainice. Numeroase ţări au stabilit, de asemenea, şi ele relaţii politice şi economice cu Republica Populară Chineză. Se ştie că o ţară ca Anglia atribuie o mare importanţă dezvoltării relaţiilor ei cu Republica Populară Chineză. Se ştie, de asemenea, că destule alte state nu au stabilit relaţii normale cu R. P. Chineză numai din pricină că acest lucru este împiedicat în fel şi chip dinafară. Cît priveşte Statele Unite ale Americii, guvernul acestei ţări urmează făţiş un curs agresiv faţă de Republica Populară Chineză. Acest curs agresiv al S.U.A. influenţează totodată întreaga situaţie actuală din Asia. Este îndeobşte cunoscut că din partea Republicii Populare Chineze nu au existat nici un fel de acte agresive împotriva Statelor Unite ale Americii. Cu totul altfel stau lucrurile dacă ne referim la politica S.U.A. faţă de Republica Populară Chineză. Din momentul în care poporul chinez a izgonit de pe teritoriul său clica falită a lui Cian Cai-şi, care nu se preocupa de nevoile poporului chinez ci era o simplă slugă a capitalului străin, şi din momentul în care a fost înfiinţată Rrepublica Populară Chineză, împotriva acesteia se comit acte de agresiune unul după altul. Principala răspundere pentru aceasta revine cercurilor dominante din Statele Unite ale Americii. Acestea am cotropit Insula Taiwan, făcînd stăpîni ai acestei insule pe epigonii clicii diancaisiste. Ele împiedică prin tot felul de mijloace ilicite Republica Populară Chineză să-şi ocupe locul legitim în Organizaţia Naţiunilor Unite. Mai mult decit atît, ele au trecut prin Organizaţia Naţiunilor Unite o hotărîre privind aplicarea embargoului (interzicere) asupra comerţului cu China. Ele pregătesc refacerea forţelor armate ale Japoniei, ameninţând prin aceasta China. Ele au acuzat China de agresiune în Coreea, deşi participarea voluntarilor chinezi la război de partea Republicii Populare Democrate Coreene a fost determinată nu numai de sentimente prieteneşti absolut fireşti faţă de poporul coreean care lupta pentru libertatea sa naţională, ci şi de interesele securităţii Chinei însăşi, de frontierele căreia se apropiaseră trupele agresive străine. Pregătind în mod făţiş agresiunea împotriva Republicii Populare Chineze, ameninţînd în permanenţă frontierele acesteia cu un atac din Taiwan şi din peninsula coreeană, creând mereu noi baze militare în apropiere de teritoriul Chinei, în insulele oceanului Pacific şi în Pakistan, cercurile guvernante din S.U.A. prezintă lucrurile ca şi cum agresoare ar fi China, şi nu S.U.A. In ultima vreme, sub pretextul apărării regimurilor marionetă din Indochina, se proiectează planuri de creare a unei alianţe militare în Asia de Sud-est, deşi la această alianţă militară nu intenţionează să participe nici un stat din Asia care se respectă. In aceste planuri se vădesc încă odată intenţiile puterilor coloniale de a folosi unele popoare asiatice împotriva altor popoare asiatice. In timp ce s-au petrecut evenimente de cea mai mare importanţă, care înseamnnă începutul renaşterii naţionale şi sociale a ţărilor din Asia, şi înprimul rînd a Chinei, pe baze noi, democratice, corespunzătoare actualei epoci a progresului şi dezvoltării democraţiei, anumite cercuri din S.U.A. se cramponează de trecut, d© menţinerea unui regim colonial şi semicolonial. Refuzul de a ţine seama de schimbările istorice in dezvoltarea popoarelor din Asia nu poate însă justifica politica acelor state care în prezent consideră că au misiunea să menţină clicile reacţionare şi regimurile colonial© în Asia. Politica duşmănoasă a S.U.A. faţă de Republica Populară Chineză se repercutează în modul cel mai negativ asupra rezolvării problemelor actuale ale Asiei. Această politică agresivă nu are nici un fel de perspective, deoarece ea este contrară întregului curs al dezvoltării istorice din Asia, — şi nu numai în Asia, — şi constituie în actualele condiţiuni principalul obstacol în calea reglementării actualelor probleme asiatice în conformitate cu principiile libertăţii şi drepturilor naţionale ale popoarelor. Recentele declaraţii ale secretarului de stat al S.U.A. cu privire la situaţia din Asia dovedesc cît de puternice sînt încă tendinţele unor cercuri spre ce est© vechi şi perimat, cît de puternică este încă în unele locuri tendinţa spre vechea politică colonială a imperialismului, care şi-a trăit traiul. La 16 aprilie, ziarele americane au publicat declaraţia secretarului de stat al S.U.A. în care înfiinţarea Republicii Populare Chineze, care a avut loc, după cum se ştie, din voinţa poporului chinez, este considerată ca ,,o mare catastrofă“, însemnînd „pierderea Chinei continentale". In această declaraţie se spune, de asemenea, că „această catastrofă va fi şi mai mare dacă la ea se va adăuga pierderea a milioane ele oameni, a unor vaste resurse economice şi poziţii strategice din Asia de sud-est şi insulele oceanului Pacific". Declaraţia sus-amintită a demnitarului american nu cuprinde nici un cuvînt despre interesele naţionale şi drepturile popoarelor însele din China, Asia de sud-est şi insulele din oceanul Pacific. In schimb In această declaraţie este exprimată clar tendinţa de a împiedica prin toate mijloacele trecerea marelui popor chinez şi altor popoare din Asia de la vechiea viaţă colonială şi semicolonială la o viaţă nouă, liberă, la o orânduire nouă, democratică. Transformarea radicală care a avut loc în China este considerată aci drept „o pierdere", deşi China n-a aparţinut niciodată nimănui şi nici nu intenţiona să aparţină vreunui stat străin. Este limpede că raţionamentele despre „pierderea Chinei continentale" exprimă tendinţa spre o politică colonială perimată a imperialismului şi nu au nimic comun cu recunoaşterea principiilor delibertate şi drepturi naţionale ale popoarelor. Şi totuşi reprezentantul S.U.A. a considerat posibil să intervină aici cu sentinţele sale neserioase privind comunismul şi principiile de libertate. Conferinţa de la Geneva oferă posibilitatea de a cunoaşte sub toate aspectele acel© probleme ale Asiei care suntrecunoscute ca fiind cele mai actual© în momentul de faţă. Aici avem posibilitatea să auzim diferite puncte de vedere şi, în urma unui schimb de păreri, să găsim o rezolvare a problemelor ridicate, care să corespundă năzuinţelor popoarelor interesate şi totodată intereselor progresului şi întăririi păcii. O asemenea atitudine faţă de problema coreeană, bunăoară, poate contribui în mare măsură la rezolvarea paşnică a problemei privind constituirea unei Coree democrate, unite şi independente,poate contribui cu adevărat la realizarea reglementării paşnice a problemei coreene. Conferinţa de la Geneva va realiza, acest lucru dacă va porni de la principiul că popoarele Asiei au dreptul deplin de a-şi rezolva ele însele treburile lor, că aceasta este în primul rînd propria lor treabă. Celelalte state, printre care şi statele participante la conferinţa de la Geneva, sunt chemate ca prin eforturi prieteneşti să ajute popoarele Asiei în această privinţă. O astfel de înţelegere a sarcinilor actualei conferinţe ar putea corespunde în cea mai mare măsură intereselor libertăţii şi avîntului naţional al popoarelor din Asia şi totodată intereselor întăririi păcii în Asia şi intereselor păcii generale. Obţinerea de rezultate pozitive la conferinţa de la Geneva ar contribui şi la reglementarea altorprobleme — şinu numai în Asia. Ciu En-lai, şeful delegaţiei Republicii Populare Chineze, şi-a exprimat aici ideea că ar fi de dorit o unire a eforturilor ţărilor asiatice în acţiunea de asigurare a păcii în Asia. Delegaţia sovietică împărtăşeşte în întregime această părere. Ca şi popoarele europene în Europa, popoarele din Asia trebuie să întreprindă în egală măsură paşi care să corespundă intereselor întăririi păcii în Europa, în Asia şi în întreaga lume. Conferinţa a ascultat pe reprezentantul Coreei de sud, dar această intervenţie lamentabilă nu a cuprins nici o propunere concretă, pozitivă. Tot aici a fost expus punctul de vedere al guvernului Republicii Populare Democrate Coreene privind reglementarea paşnică a problemei coreene. Delegaţia sovietică consideră că propunerile prezentate de ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Democrate Coreene, Nam Ir, pot servi drept bază pentru adoptarea unei hotărâri corespunzătoare în problema coreeană. Aceste propuneri merg în întâmpinarea aspiraţiilor naţionale ale poporului coreean de a-şi restabili unitatea patriei şi răspund intereselor întăririi păcii între popoare. Şedinţa din 30 aprilie GENEVA 30 (Agenpres). — La 30 aprilie a avut loc sub preşedinţia lui V. M. Molotov, ministrul Afacerilor Externe al Uniunii Sovietice, cea de a 5-a şedinţă a conferinţei de la Geneva în cadrul căreia s-a continuat examinarea problemei coreene. In această şedinţă au luat cuvântul ministrul Afacerilor Externe al Tailandei, Wan Wayathayakon, şi şeful delegaţiei turce, Cevat Acikalin. După aceea, V. M. Molotov a declarat şedinţa închisă întrucât reprezentantul delegaţiei filipineze înscris la cuvînt a anunţat că va vorbi în şedinţa viitoare. Următoarea şedinţă a conferinţei de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe va avea loc luni 3 mai. GENEVA 30 (Agerpres). După terminarea celei de a 5-a şedinţe a conferinţei de la Geneva, J. F. Dulles, A. Eden, G. Eldault au avut o întrevedere separată. Conferinţa de presă a delegaţiei R. P. Chineze la conferinţa de la Geneva GENEVA 30 (Agerpres). — China Nouă La 29 aprilie, delegaţia Republicii Populare Chineze la conferinţa de la Geneva a ţinut o conferinţă de presă. Huan Hua, purtătorul de cuvînt al delegaţiei chineze, a relatat ziariştilor despre desfăşurarea şedinţei din 29 aprilie a conferinţei. El s-a ocupat în special de principalele puncte ale declaraţiei ministrului Afacerilor Externe al Uniunii Sovietice, V. M. Molotov. Huan Hua a subliniat că poporul chinez şi guvernul Republicii Populare Chineze sprijină în întregime toate propunerile făcute de şeful delegaţiei sovietice în declaraţia sa. J. F. Dulles va pleca de la conferinţa de la Geneva GENEVA 30 (Agerpres). — Agenţia la Geneva, va pleca luni la Washington. France Presse relatează că J. F. Dulles. El va fi înlocuit la conducerea delegaţiei secretarul de stat al S.U.A., care conduce S.U.A. de către Bedell Smith, secretar de delegația Statelor Unite la conferința de stat adjunct. SCÎNTEIA Dejunul oferit de V. M. Molotov în cinstea lui A. Eden și Ciu En-lai GENEVA 30 (Agerpres). — La 30 aprilie, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., V. M. Molotov, a oferit un dejun în cinstea ministrului Afacerilor Externe al Marii Britanii, A. Eden, și a ministrului Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze, Ciu En-lai. Prînzul oferit de Ciu En-lai în cinstea lui V. M. Molotov PEKMN 30 (Agerpres). — Corespondentul agenţiei China Nouă transmite din Geneva : Ciu En-lai, ministrul Afacerilor Extern© al Republicii Populare Chineze, a oferit la 29 aprilie un prânz în cinstea lui V. M. Molotov, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S. La prânz au luat parte de asemenea A. A. Gromîko şi V. V. Kuzneţov, locţiitori ai ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., L. F. Ilicev şi N. T. Fedorenko, membri ai Colegiului Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S., P. F. Iudin, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al U.R.S.S. în R. P. Chineză, A. A. Soldatov, secretar general al delegaţiei sovietice la conferinţa de la Geneva, D. A. Jukov, şeful Protocolului din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S., şi A. M. Ledovski, şef adjunct al serviciului pentru Extremul Orient din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. La prânz au luat de asemenea parte membri ai delegaţiei chineze: Cian Ventian, Van Cia-sian, Li Ke-nan, Van Binnan, Si Ce, Tiao Guan-hua, Cen Cia-lian, Huan Hua și Van Ciou. Prînzul s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă prietenie. , REDACŢIA 91 ADMINISTRAŢIA Bucureşti Piaţa „Scritell", Tel. 7.60.10, 7.60.20, 7.60.40, 7.61.00, 7.61.30, 7.61.40. PE SCURT 9 La 30 aprilie, directorul general al Biroului internaţional al muncii, dl. Morse, a făcut o viziită, ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., V. M. Molotov. La 28 aprilie, guvernul indian a remis ambasadei franceze din India o notă de protest împotriva incidentelor care au avut loc în localitatea Kallay, (posesiune franceză din India). In nota indiană se arată că doi indieni — din grupul de manifestanţi care cereau alipirea posesiunii la Uniunea Indiană — au fost ucişi, iar alţi trei răniţi. După cum anunţă un purtător de cuvînt al guvernului, poliţia militară egipteană a arestat în noaptea de 27 spre 28 aprilie un grup de nouă ofiţeri şi 40 de civili. Agenţia France Press© precizează că cei arestaţi sunt acuzaţi de a fi sprijinit pe politicienii corupţi, de a fi luat contact cu foşti membri ai partidului vardist şi de a fi organizat adunări secrete în vederea unei lovituri de stat. Senatorul Arched el Omari, care a fost însărcinat cu formarea guvernului, a anunţat componenţa noului guvern irakian. Din noul guvern fac parte Fadei Jamali — ministru de Externe; Said Qassaz — ministru de Interne; Abdulamjid Mahmud — ministru de Finanţe ; Aii Safi — ministrul Economiei; Fakri Tabacchali — ministru de Justiţie; Fakri al Fakri — ministrul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice. 9 Ziarul „Donja© Emruz" anunţă că într-o serie de sate din Iran au avut loc ciocniri între ţărani şi moşieri. După cum arată ziarul, ţăranii din satul Nahavand (situat la sud-vest de Kazvin) „au întreprins acţiuni colective" luând atitudine împotriva relaţiilor agrare existente şi împotriva samavolniciei moşierilor. In cursul ciocnirilor au fost rănite 60 de persoane. Poliţia a arestat şapte persoane. 9 Ziarele au publicat ordonanţa guvernatorului militar al Teheranului prin care, în ziua de 1 Mai, se interzic adunările muncitorilor în localurile publice. 9 La 29 aprilie, cu o săptămînă înaintea alegerilor pentru Landtagul landului Renania de nord-Westfaia, (Germania occidentală) Landtagul a ridicat imunitatea parlamentară deputaţilor comunişti Betty Pallas, Franz Heraner şi Dickel. 9 La staţiunea balneo-climaterică Bhamdun (Liban) a luat sfîrşit aşa-numita „conferinţă a ţărilor musulmane şi creştine din Orientul Apropiat şi Asia". Conferinţa a fost convocată şi pregătită de asociaţia „Amicii americani ai Orientului Mijlociu". Presa libaneză şi siriană a criticat cu vehemenţă convocarea acestei conferinţe, care are un caracter pur anticomunist şi antisovietic. Comunicatul dat publicităţii cu privire la conferinţă nu pomeneşte nimic despre adoptarea unor hotărîri concrete, ceea ce dovedeşte eşecul acestei acţiuni americane. SPECTACOLELE DE AZI TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. : Macul roşu : Teatrul de Stat de Operetă : Vînt de libertate; Naţional „I. L. Caragiale“ (Studio): Gaiţele (ora 15), Pulberea argintie (ora 19.30); Naţional ,,I. L. Caragiale“ (Comedia) : O scrisoare pierdută (ora 15), Fata fără zestre (ora 19) ; Municipal : Lumina de la Ulmi ; Tineretului : Simeon Albac ; Studioul Actorului de Film „C. Nottara“ : Iaşii un carnaval ; Armatei (B-dul G-ral Magheru) ; Furtuni de primăvară ; Armatei (Calea 13 Septembrie) : Vlaicu Vodă ; Muncitoresc C.F.R. (Giuleşti); Sfîrşitul escadrei ; Ansamblul de Estradă al R.P.R. : Şi mie face sport (ora 16.30); Fără mănuşi (ora 19.45). CINEMATOGRAFE : Patria, I. C. Frimu, Alex. Sahia : Povestea micului cocoşat ; Republica, Bucureşti, înfrăţirea între popoare : Maeştrii baletului rus ; 23 August, 1 Mai : Nicholas Nickleby : Lumina, Olga Banele : O scrisoare pierdută ; Victoria : Republica Populară Romînă şi filmul de desene animate „Marinică“ ; Maxim Gorki : Ceferiștii. Pe malurile Volgăi de mijloc. Un basm în taiga ; Gh. Doja : Suspine pe stradă ; Alex. Popov : Partizana ; 8 Martie : Mizerabilii (seria I-a) ; Griviţa : Omul cu 1000 de feţe ; Vasile Roaită, T. Vladimirescu : Un pichet în munţi ; Cultural : Prinţesa trufaşă ; N. Bălcescu : Boier cu orice preţ ; Constantin David : Solii teatrului sovietic, Cintece natale ; Flacăra : Schubert : Arta : Spre cer ; Mioriţa : Pulberea argintie ; Moşilor : Valea diavolului ; Popular : Corăbiile atacă fortăreţele (Amiralul Uşakov, seria a II-a) ; Donca Simo: Africa (seria I-a) ; Iile Pintilie : Aventură la castel; Volga : Nunta cu zestre ; M. Eminescu : Femeia are cuvîntul ; 8 Mai : Insula misterelor ; Libertăţii : Oameni curajoşi ; Unirea: Furtuna, Cîntecul preeriei; Rahova : Documentul misterios. Nr. 2961 La Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS La 29 aprilie, la Kremlin, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., K. E. Voroşilov, a înmânat Ordinul Lenin, medalia de aur „Secera şi Ciocanul" şi diploma de Erou al Muncii Socialiste lui N. S. ILruşciov, prim secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, distins cu prilejul înmplinirii a 60 de ani pentru merite remarcabile faţă de partidul comunist şi poporul sovietic. De asemenea, a fost înmânat ordinul Steaua Roşie mareşalului Uniunii Sovietice, N. A. Bulganin, minisetrul Apărării al U.R.S.S., pentru anii serviți în Armata Sovietică. Sărbătorirea zilei de 1 Mai la Moscova MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS La 1 Mai 1954, ziua sărbătorii internaţionale a oamenilor muncii, va avea loc în Piaţa Roşie din Moscova o paradă la care vor lua parte trupele garnizoanei Moscova. Parada va fi primită de ministrul Apărării, N. A. Bulganin,mareşal al Uniunii Sovietice. Comandantul parăzii va fi generalul de armată Kiril Moskalenko, şeful garnizoanei oraşului Moscova, comandantul trupelor din districtul militar Moscova. După paradă va avea loc în Piaţa Roşie o demonstraţie a oamenilor muncii din oraşul Moscova. Cu privire la acordul sovieto - afgan KABUL 30 (Agerpres).— TASS Potrivit acordului sovieto-afgan cu privire la credit, la 28 aprilie, în împrejurimile oraşului Kabul, constructoriisovietici şi specialiştii din Afganistan au început lucrările de construcţie a unui elevator, a unei mori şi a unei fabrici de pîine. La ceremonia inaugurării construcţiilor au luat parte Abdul Malek, ministrul Finanţelor al Afganistanului, constructorii sovietici şi specialişti din Afganistan. Ambasadorul Republicii Egiptene în U. R. S. S. a înmînat scrisorile de acreditare MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS La 29 aprilie, K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., a primit la Kremlin pe A. Ei. Maasri, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Egiptene în U.R.S.S., care a înmînat scrisorile de acreditare. K. E. Voroşilov şi ambasadorul A. El. Massri au rostit scurte cuvîntări. In cuvântarea sa ambasadorul A. ,El. Massri a declarat că în timpul şederii sale în U.R.S.S. şi-a dat seama că poporul sovietic este unpopor sincer şi binevoitor, haric şi înţelept, iubitor de pace şi care doreşte prosperitatea tuturorpopoarelor fără deosebire de rasă, iar atunci cînd împrejurările o cer , un popor eroic şi plin de abnegaţie. Ambasadorul şi-a exprimat speranţa că relaţiile culturale, comerciale şi economice dintre U.R.S.S. şi Republica Egipteană se vor dezvolta cu succes şi de acum înainte. In cuvintarea sa de răspuns, K. E. Voroşilov, mulţumind ambasadorului pentru frumoasele sentimente pe care le nutreşte pentru poporul sovietic, a arătat că urarea ambasadorului în privinţa dezvoltării cu succes a relaţiilor culturale şi economice dintre Republica Egipteană şi Uniunea Sovietică se va bucura de sprijin total din partea guvernului sovietic ale cărui eforturi sunt îndreptate spre menţinerea şi întărirea păcii, spre dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi a legăturilor economice cu toate ţările. In încheiere, K. E. Voroşilov a urat poporului egiptean, prosperitate şi înflorire, iar d-lui A. El. Massri succese în funcţia sa de răspundere. Plecarea din Moscova a ambasadorului R. P. R. în U. R. S. S. MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS La 30 aprilie a plecat din Moscova M. Dalea, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Populare Române în U.R.S.S. M. Dalea a fost condus la aeroportul Vnukovo de A. I. Kubîșkin, șeful ad-interim al Protocolului din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S., de membrii ambasadei Republicii Populare Române, în frunte cu S. Ducu, însărcinatul cu afaceri ad-Interim, precum şi de şefii unei serii de reprezentanţe diplomatice acreditate la Moscova. In scopul ridicării nivelului de trai al poporului polonez VARŞOVIA 30 (Agerpres). — P.A.P. reducere de preţuri, ca urmare a directivei La 29 aprilie 1954, Comitetul Central lor celui de al 2-lea Congres al Partidual Partidului Muncitoresc Unit Polonez şi lui Muncitoresc Unit Polonez, în scopul Consiliul de Miniștri al R. P. Polone au ridicării nivelului de trai al oamenilor adoptat o hotărîre cu privire la o nouă muncii de la orașe și sate. Declaraţia F.S.M. cu privire la interzicerea armelor atomice VIENA 30 (Agerpres). — TASS Federaţia Sindicală Mondială a dat publicităţii o declaraţie in care se spune printre altele : Federaţia Sindicală Mondială consideră necesar ca toate statele să se pronunţe în mod solemn pentru interzicerea armelor atomice şi cu hidrogen. Federaţia Sindicală Mondială declară în mod solemn că este gata să colaboreze cu toate sindicatele, cu toţi acei care sunt ferm hotărîţi să pună capăt acestei primejdii ce ameninţă popoarele. Federaţia Sindicală Mondială este gata să sprijine orice inițiativă în această direcție, indiferent de unde ar porni ea. O nouă grevă a muncitorilor feroviari japonezi SANHAI 30 (Agerpres). — TASStăţi particulare de cale ferată. La grevă transmite, participă muncitori din 37 societăţi de la 28 aprilie în întreaga Japonie a în cale ferată şi autobuse. Greviştii cer început cea de a doua grevă de 24 de ofe firea salariilor. Prima grevă a avut loc la a muncitorilor de la cele mai mari sode- 25 aprilie. Tiparul Combinatul Poligrafic Casa Scintell „I. V. STALIN