Scînteia, mai 1954 (Anul 23, nr. 2961-2986)

1954-05-01 / nr. 2961

Pal. 4 Problema coreeană Declaraţia lui V. M. Molotov la conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe GENEVA 30 (Agerpres). — TASS transmite declaraţia lui V. M. Molotov în legătură cu problema coreeană, în cadrul şedinţei din 29 aprilie ac. a conferinţei de la Geneva. Domnule preşedinte, domnilor delegaţi, La actuala conferinţă de la Geneva s-a h­otărît să fie examinate două chestiuni: în primul rind — reglementarea paşnică a problemei coreene şi în al doilea rînd — problema restabilirii păcii în Indochina. Se poa­te spune că conferinţa de la Ge­neva este consacrată problemelor Asiei. Atît problema coreeană, cit şi problema Indochineză fac parte din cele mai actuale probleme ale Asiei. In această ordine de idei, nu se poate să nu se acorde atenţie faptului că la această conferinţă participă numai un mic număr de ţări asiatice. Noi nu putem să nu considerăm drept un prejudiciu faptul că o serie întreagă de state asiatice, cum sunt India, Indonezia, Birmania, Pakistanul şi altele, nu participă la conferinţa noastră, deşi acest lucru ar fi fost foarte preţios din punct de vedere al intereselor cauzei. Totodată, nu se poate subestima nici fap­tul că pentru prima oară în ultimii ani, la această conferinţă participă toate marile puteri: Franţa, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Republica Populară Chineză, Uniunea Sovietică. In legătură cu aceasta, este necesar să se sublinieze în special că la lucrările conferinţei noastre Republica Populară Chineză — marea pu­tere a Asiei — va putea să-şi aducă contri­buţia la lucrările conferinţei noastre asu­pra problemelor actuale sus-menţionate ale situaţiei din Asia. Conferinţa, în componenţa ei actuală, îşi începe lucrările cu problemele privind Coreea. In faţa noastră stă o sarcină : crearea pe cale paşnică a unei Coree unite şi indepen­dente. Rezolvarea acestei sarcini are o în­semnătate primordială pentru poporul co­reean şi în acelaşi timp ar constitui un fac­tor important în micşorarea încordării in­ternaţionale. Fireşte, rezolvarea problemei coreene est© o chestiune care priveşte în primul rînd pe coreeni înşişi, este o chestiune a poporului coreean însuşi. Nici o rezolvare impusă poporului coreean de către alte ţări nu poate satisface poporul coreean, nu poate sluji la o reglementare trainică a problemei coreene. Nu se poate să nu se ţină seama de isto­ria Coreei, în special de istoria luptei po­porului coreean pentru independenţă. Se ştie că la începutul acestui secol im­perialismul japonez, cu sprijinul anumitor alte state, a transformat la început Coreea într-un protectorat al său, iar apoi a aca­parat, devenind stăpîn deplin în pe­ninsula coreeană. Această politică imperia­listă agresivă nu a putut să nu provoace riposta poporului coreean. Lupta poporului coreean pentru independenţa şi libertatea sa a fost grea şi a cerut sacrificii. Ea a ţi­nut ani de zile. Dar, în vremea noastră, o asemenea politică agresivă nu poate să nu întimpine rezistenţa hotărîtă a popoarelor care îşi apără independenţa şi libertatea. Este îndeobşte cunoscut faptul că impe­rialiştii japonezi, acaparind Coreea­, au transformat teritoriul peninsulei coreene în principalul cap de pod în vederea unei agresiuni neînfrînate împotriva Chinei, îm­potriva poporului chinez. Ei au încercat să-şi extindă dominaţia asupra întregii Chine şi asupra întregii Asii de sud-est. In acest scop, ei au intrat în alianţă cu Ger­mania hitleristă, au încheiat aşa-zisul ,,pact anticomintern" şi, sub pretextul „luptei împotriva comunismului“, au pre­gătit planuri de împărţire a lumii împreună cu imperialismul german. Toată lumea îşi aminteşte la ce a dus aceasta. Militariştii japonezi au suferit o înfrîngere în toamna anului 1945 şi au fost aruncaţi înapoi pe teritoriul lor. Co­reea a obţinut posibilitatea de a se elibera din ghiarele militariştilor japonezi şi de a începe o viaţă nouă, liberă şi indepen­dentă. Intrucît, ca urmare a împrejurărilor de ordin militar, imediat după eliberarea de sub ocupaţia japoneză Coreea a fost împăr­ţită în două părţi — de nord şi de sud — în faţa poporului coreean s-a pus sarcina de a restabili unitatea Coreei şi a forma un stat coreean democrat, unit şi indepen­dent. Această sarcină nu a fost îndeplinită în primii ani de după terminarea celui de al doilea război mondial. Republica Popu­lară Democrată Coreeană, constituită pe teritoriul Coreei de nord, a reuşit în aceşti ani să efectueze o serie de reforme demo­cratice din cele mai importante, inclusiv trecerea în mîinile ţăranilor a pământurilor moşierilor şi ale fostelor slugi ale imperiar­­ismului japonez. Această activitate constructivă în Inte­resul poporului coreean a fost întreruptă de războiul impus dinafară şi de crîn­­cena intervenţie militară a Statelor Unite ale Americii, care a durat trei ani şi a fost săvîrşită sub steagul O.N.U. De atunci, cînd în vara anului 1953 în Co­reea a fost încheiat armistiţiul, s-a ridi­cat din nou problema restabilirii unităţii Coreei şi a creării unui stat coreean unit pe baze democratice. Cea mai importantă Gancină a confe­rinţei de la Geneva este aceea de a ajuta poporul coreean să restabilească unitatea Coreei. Noi trebuie să depunem­ toate efor­turile pentru ca poporul coreean să gă­sească, prin mijloace paşnice, calea spre crearea unui stat democrat, unit şi inde­pendent. In realizarea reglementării­­paş­nice a problemei coreene sunt interesate toate statele care aspiră la micşorarea în­cordării în relaţiile Internaţionale şi la în­tărirea păcii generale. Pe de altă parte, nu se poate să nu se ţină seama că Organizaţia Naţiunilor Unite, ca urmare a presiunilor exercitate asupra ei de unele state, a adoptat o po­ziţie unilaterală dovedind că este incar­pabilă să­­reglementeze problema co­reeană. Este suficient să spunem, de pildă, că în ultimii patru ani în Organizaţia Na­ţiunilor Unite nu au fost ascultaţi nici măcar odată reprezentanţii Coreei de nord. In ceea ce priveşte istoria falsă a evenimentelor din Coreea, repetată aici încă odată de reprezentantul S.U.A., ea a fost în repetate r­ândoiri dezminţită şi demascată de către reprezentanţii Uniunii Sovietice î­n Organizaţia Naţiunilor Unite. Examinind problema coreeană, noi nu putem să nu ţinem seama de schimbările radicale petrecute în ultima perioadă în dezvoltarea­­politică a ţărilor Asiei, în spe­cial după terminarea celui de al doilea război mondial. Se ştie că timp de mulţi ani şi în unele cazuri timp de cîteva secole, în ţările Asiei au stăpânit alte state, neasiatice, iar popoarele acestor ţări au fost lipsite de posibilitatea de a dispune de soarta lor. O asemenea situaţie a fost rezultatul po­liticii hrăpăreţe imperialiste din partea unor state. Dar această politică s-a discre­ditat deja. In prezent, încercările de a duce vechea politică colonialistă se ter­mină cu eşecuri tot­­mai evidente. La con­ferinţa de la Geneva trebuie să ţinem seama de acest lucru, atît la examinarea problemei coreene, cât şi la examinarea problemei indochineze. Popoarele din ţările Asiei au obţinut succese serioase în lupta pentru indepen­denţă, pentru eliberarea de sub dominaţia străină. In momentul de faţă nu se mai poate să nu se ţină seama de aceasta.. Populaţia globului se cifrează la aproxi­mativ 2.400.000.000 de oameni. Mai mult de jumătate din populaţia globului locu­ieşte pe teritoriul Asiei. Totuşi, încă la în­ceputul secolului XX marea majoritate a populaţiei Asiei se afla sau în condiţii de colonii, sau î­n condiţii de semicolonii şi ţări dependente. De atunci, în Aria s­ au petrecut schim­bări radicale. In această privinţă, o schimbare hotărâ­toare s-a petrecut odată cu Revoluţia So­cialistă din 1917 din Rusia, odată cu con­stituirea Uniunii Republicilor Sovietice So­cialiste, care a rupt cu politica imperia­listă a ţarismului şi care a stabilit rela­ţiile sale cu celelalte ţări pe baza princi­piilor recunoaşterii libertăţii şi indepen­denţei lor naţionale. Această situaţie nouă nu a putut să nu contribuie la ridicarea spiritului popoarelor care de secole erau nevoite să lupte pentru libertatea şi inde­pendenţa lor naţională. In mintea oamenilor cu idei Învechite, incapabili să înţeleagă schimbările istorice petrecute, de pildă în ţările Asiei, aceste evenimente se oglindesc uneori în mod cu totul denaturat. Ei sunt gata să caute peste tot „uneltiri ale comuniştilor", „agenţi ai Kremlinului", ş.a.m.d. Aceşti oameni atri­buie comunismului orice mişcare a popoa­relor asuprite spre libertate şi indepen­denţă naţională. Împotriva voinţei lor, ei ridică presti­giul comuniştilor chiar în acele ca­zuri când comuniştii nu au nici un amestec, neţinînd seama că adevăratele cauze ale luptei pline de abnegaţie pentru libertate şi indepen­denţă naţională, la oameni cu diferite ve­deri şi convingeri politice, sunt năzuinţele, de mult coapte a­le popoarelor spre elibe­rare de sub jugul dependenţei străine, de sub jugul colonial. Dar dacă este vorba de părerile şi convingerile oameni­lor sovietici, noi nu ascundem simpatia noastră fierbinte pentru mişcarea de eli­berare naţională a popoarelor, inclusiv a popoarelor din Asia. Schimbările politice radicale din Asia şi-au găsit cea mai înaltă expresie în pri­mul rînd în China, a cărei populaţie nu­mără peste 500 milioane de oameni. Din momentul constituirii Republicii Populare Chineze, au fost puse şi aici bazele trainice ale orînduirii democrat-popular©, şi ar fi absurd să nu ţinem seama de acest fapt. Transformările social-economice şi politice din China se desfăşoară sub ochii tuturor, şi a nu ţine seama de aceasta înseamnă a nu ţine 6©ama de cele mai mari evenimente de importanţă istorică. Cine mai poate nega că pe arena isto­rică a apărut şi o ţară ca India a cărei populaţie numără peste 300 milioane de oameni, încă nu de mult India s© afla în situaţia de colonie. Acum însă, nimeni nu mai poate nega că India ocupă un loc tot mai de seamă în rândul statelor care îşi apără independenţa naţională şi care vor să-şi ocupe un loc important în chestiunile Internaţionale. Creşte necontenit însemnă­tatea unor state ca Indonezia, Birmania şi altor ţări. Aceasta nu înseamnă că, în ceea ce pri­veşte stabilirea unei independenţe reale, totul merge lin în aceste state, fără luptă şi fără nici un fel de complicaţii în rela­ţiile cu unele state. Cele de mai sus dove­desc însă că în Asia s-au petrecut într-ade­­văr mari transformări istorice. De acest fapt nu se poate să nu se ţină seama la examinarea oricărei probleme actuale refe­ritoare la statele din Asia. Este necesar să ne oprim asupra proble­mei Chinei, care ocupă o situaţie specială în afacerile internaţionale. Nu dezvălui nici un secret spunînd că­ Intre Uniunea Sovietică şi Republica Popu­lară Chineză au fost stabilite relaţii prie­teneşti trainice. Numeroase ţări au stabi­lit, de asemenea, şi ele relaţii politice şi economice cu Republica Populară Chineză. Se ştie că o ţară ca Anglia atribuie o mare importanţă dezvoltării relaţiilor ei cu Re­publica Populară Chineză. Se ştie, de ase­menea, că destule alte state nu au stabilit relaţii normale cu R. P. Chineză numai din pricină că acest lucru este împiedicat în fel şi chip dinafară. Cît priveşte Statele Unite ale Americii, guvernul acestei ţări urmează făţiş un curs agresiv faţă de Republica Populară Chi­neză. Acest curs agresiv al S.U.A. influen­ţează totodată întreaga situaţie actuală din Asia. Este îndeobşte cunoscut că din partea Republicii Populare Chineze nu au existat nici un fel de acte agresive împotriva Sta­telor Unite ale Americii. Cu totul altfel stau lucrurile dacă ne referim la politica S.U.A. faţă de Republica Populară Chi­neză. Din momentul în care poporul chinez a izgonit de pe teritoriul său clica falită a lui Cian Cai-şi, care nu se preocupa de ne­voile poporului chinez ci era o simplă slugă a capitalului străin, şi din momentul în care a fost înfiinţată Rrepublica Popu­lară Chineză, împotriva acesteia se comit acte de agresiune unul după altul. Princi­pala răspundere pentru aceasta revine cercurilor dominante din Statele Unite ale Americii.­­ Acestea am cotropit Insula Taiwan, fă­­cînd stăpîni ai acestei insule pe epigonii clicii diancaisiste. Ele împiedică prin tot felul de mijloace ilicite Republica Popu­lară Chineză să-şi ocupe locul legitim în Organizaţia Naţiunilor Unite. Mai mult decit atît, ele au trecut prin Organizaţia Naţiunilor Unite o hotărîre privind apli­carea embargoului (interzicere) asupra co­merţului cu China. Ele pregătesc refacerea forţelor armate a­le Japoniei, ameninţând prin aceasta China. Ele au acuzat China de agresiune î­n Coreea, deşi participarea vo­luntarilor chinezi la război de partea Repu­blicii Populare Democrate Coreene a fost determinată nu numai de sentimente priete­neşti absolut fireşti faţă de poporul co­reean care lupta pentru libertatea sa na­ţională, ci şi de interesele securităţii Chi­nei însăşi, de frontierele căreia se apro­piaseră trupele agresive străine. Pregătind în mod făţiş agresiunea împotriva Repu­blicii Populare Chineze, ameninţînd în per­manenţă frontierele acesteia cu un atac din Taiwan şi din peninsula coreeană, creând mereu noi baze militare în apropiere de teritoriul Chinei, în insulele oceanului Pacific şi în Pakistan, cercurile guver­nante din S.U.A. prezintă lucrurile ca şi cum agresoare ar fi China­, şi nu S.U.A. In ultima vreme, sub pretextul apărării regimurilor marionetă din Indochina, se proiectează planuri de creare a unei alianţe militare în Asia de Sud-est, deşi la această alianţă militară nu intenţionează să parti­cipe nici un stat din Asia care se respectă. In aceste planuri se vădesc încă odată in­tenţiile puterilor coloniale de a folosi unele popoare asiatice împotriva altor popoare asiatice. In timp ce s-au petrecut evenimente de cea mai mare importanţă, care înseamnnă începutul renaşterii naţionale şi sociale a ţărilor din Asia, şi în­­primul rînd a Chinei, pe baze noi, democratice, corespunzătoare actualei epoci a progresului şi dezvoltării democraţiei, anumite cercuri din S.U.A. se cramponează de trecut, d© menţinerea unui regim colonial şi­ semicolonial. Refuzul de a ţine seama de schimbările istorice in dezvoltarea popoarelor din Asia nu poate însă justifica politica acelor state care în prezent consideră că au misiunea să men­ţină clicile reacţionare şi regimurile colo­nial© în Asia. Politica duşmănoasă a S.U.A. faţă de Republica Populară Chineză se re­percutează în modul cel mai negativ asupra rezolvării problemelor actuale ale Asiei. Această politică agresivă nu are nici un fel de perspective, deoarece ea este con­trară întregului curs al dezvoltării istorice din Asia, — şi nu numai în Asia, — şi con­stituie în actualele condiţiuni principalul obstacol în calea reglementării actualelor probleme asiatice în conformitate cu prin­cipiile libertăţii şi drepturilor naţionale ale popoarelor. Recentele declaraţii ale secretarului de stat al S.U.A. cu privire la situaţia din Asia dovedesc cît de puternice sînt încă tendinţele unor cercuri spre ce est© vechi şi perimat, cît de puternică este încă în unele locuri tendinţa spre vechea politică colonială a imperialismului, care şi-a trăit traiul. La 16 a­prilie, ziarele americane au pu­blicat declaraţia secretarului de stat al S.U.A. în care înfiinţarea Republicii Popu­lare Chineze, care a avu­t loc, după cum se ştie, din voinţa poporului chinez, este con­siderată ca ,,o mare catastrofă“, însemnînd­ „pierderea Chinei continentale". In acea­stă declaraţie se spune, de asemenea, că „această catastrofă va fi şi mai mare dacă la ea se va adăuga pierderea a milioane ele oameni, a unor vaste resurse economice şi poziţii strategice din Asia de sud-est şi insulele oceanului Pacific". Declaraţia sus-amintită a demnitarului american nu cuprinde nici un cuvînt despre interesele naţionale şi drepturile popoare­lor însele din China, Asia de sud-est şi insulele din oceanu­l Pacific. In schimb In această declaraţie este exprimată clar ten­dinţa de a împiedica prin toate mijloacele trecerea marelui popor chinez şi altor po­poare din Asia de la vechiea viaţă colonială şi semicolonială la o viaţă nouă, liberă, la o orânduire nouă, democratică. Transfor­marea radicală care a avut loc în China este considerată aci drept „o pierdere", deşi China n-a aparţinut niciodată nimă­nui şi nici nu intenţiona să aparţină vre­unui stat străin. Este limpede că raţiona­mentele despre „pierderea Chinei conti­nentale" exprimă tendinţa spre o politică colonială perimată a imperialismului şi nu au nimic comun cu recunoaşterea princi­piilor de­­libertate şi drepturi naţionale ale popoarelor. Şi totuşi reprezentantul S.U.A. a considerat posibil să intervină aici cu sentinţele sale neserioase privind comu­nismul şi principiile de libertate. Conferinţa de la Geneva oferă posibili­tatea de a cunoaşte sub toate aspectele acel© probleme ale Asiei care sunt­­recu­noscute ca fiind cele mai actual© în mo­mentul de faţă. Aici avem posibilitatea să auzim diferite puncte de vedere şi, în urma unui schimb de păreri, să găsim o rezolvare a proble­melor ridicate, care să corespundă năzuin­ţelor popoarelor interesate şi totodată in­tereselor progresului şi întăririi păcii. O asemenea atitudine faţă de problema co­reeană, bunăoară, poate contribui în mare măsură la rezolvarea paşnică a problemei privind constituirea unei Coree democrate, unite şi independente,­­poate contribui cu adevărat la realizarea reglementării paş­nice a problemei coreene. Conferinţa de la Geneva va realiza, acest lucru dacă va porni de la principiul că popoarele Asiei au dreptul deplin de a-şi rezolva ele însele treburile lor, că aceasta este în primul rînd propria lor treabă. Celelalte state, printre care şi statele participante la conferinţa de la Geneva, sunt chemate ca prin eforturi prieteneşti să ajute popoarele Asiei în această pri­vinţă. O astfel de înţelegere a sarcinilor actua­lei conferinţe ar putea corespunde în cea mai mare măsură intereselor libertăţii şi avîntului naţional al popoarelor din Asia şi totodată intereselor întăririi păcii în Asia şi intereselor pă­cii generale. Obţine­rea de rezultate pozitive la conferinţa de la Geneva ar contribui şi la reglementarea altor­­probleme — şi­­nu nu­mai în Asia. Ciu En-lai, şeful delegaţiei Republicii Populare Chineze, şi-a exprimat aici ideea că ar fi de dorit o unire a eforturilor ţări­lor asiatice în acţiunea de asigurare a pă­cii în Asia. Delegaţia sovietică împărtă­şeşte în întregime această părere. Ca şi popoarele europene în Europa, popoarele din Asia trebuie să întreprindă în egală măsură paşi care să corespundă intereselor întăririi păcii în Europa, în Asia şi în în­treaga lume. Conferinţa a ascultat pe reprezentantul Coreei de sud, dar această intervenţie la­mentabilă nu a cuprins nici o propunere concretă, pozitivă. Tot aici a fost expus punctul de vedere al guvernului Republicii Populare Demo­crate Coreene privind reglementarea paş­nică a problemei coreene. Delegaţia sovietică consideră că propu­nerile prezentate de ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Democrate Coreene, Nam Ir, pot servi drept bază pentru adoptarea unei hotărâri corespunză­toare în problema coreeană. Aceste propu­neri merg în întâmpinarea aspiraţiilor na­ţionale ale poporului coreean de a-şi resta­bili­ unitatea patriei şi răspund intereselor întăririi păcii între popoare. Şedinţa din 30 aprilie GENEVA 30 (Agenpres). — La 30 apri­lie a avut loc sub preşedinţia lui V. M. Molotov, ministrul Afacerilor Externe al Uni­unii Sovietice, cea de a 5-a şedinţă a conferinţei de la Geneva în cadrul căreia s-a continuat examinarea problemei co­reene. In această şedinţă au luat cuvântul mini­strul Afacerilor Externe al Tailandei, Wan Wayathayakon, şi şeful delegaţiei turce, Cevat Aci­kalin. După aceea, V. M. Mo­lotov a declarat şedinţa închisă întrucât reprezentantul delegaţiei fi­lipine­ze înscris la cuvînt a anunţat că va vorbi în şedinţa viitoare. Următoarea şedinţă a conferinţei de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe va avea loc luni 3 mai. GENEVA 30 (Agerpres).­­ După ter­minarea celei de a 5-a şedinţe a confe­rinţei de la Geneva, J. F. Dulles, A. Eden, G. Eldault au avut o întrevedere separată. Conferinţa de presă a delegaţiei R. P. Chineze la conferinţa de la Geneva GENEVA 30 (Agerpres). — China Nouă La 29 aprilie, delegaţia Republicii Populare Chineze la conferinţa de la Ge­neva a ţinut o conferinţă de presă. Huan Hua, purtătorul de cuvînt al de­legaţiei chineze, a relatat ziariştilor des­pre desfăşurarea şedinţei din 29 aprilie a conferinţei. El s-a ocupat în special de principalele puncte ale declaraţiei minis­trului Afacerilor Externe al Uniunii So­vietice, V. M. Molotov. Huan Hua a subliniat că poporul chinez şi guvernul Republicii Populare Chineze sprijină în întregime toate propunerile făcute de şeful delegaţiei sovietice în de­claraţia sa. J. F. Dulles va pleca de la conferinţa de la Geneva GENEVA 30 (Agerpres). — Agenţia la Geneva, va pleca luni la Washington. France Presse relatează că J. F. Dulles. El va fi înlocuit la conducerea delegaţiei secretarul de stat a­l S.U.A., care conduce S.U.A. de către Bedell Smith, secretar de delegația Statelor Unite la conferința de stat adjunct. S­C­Î­N­T­E­I­A Dejunul oferit de V. M. Molotov în cinstea lui A. Eden și Ciu En-lai GENEVA 30 (Agerpres). — La 30 aprilie, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., V. M. Molotov, a oferit un dejun în cinstea ministrului Afacerilor Externe al Marii Britanii, A. Eden, și a ministrului Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze, Ciu En-lai. Prînzul oferit de Ciu En-lai în cinstea lui V. M. Molotov PEKMN 30 (Agerpres). — Corespon­dentul agenţiei China Nouă transmite din Geneva : Ciu En-lai, ministrul Afacerilor Extern© al Republicii Populare Chineze, a oferit la 29 aprilie un prânz în cinstea lui V. M. Molotov, ministrul Afacerilor Ex­terne al U.R.S.S. La prânz au luat parte de asemenea A. A. Gromîko şi V. V. Kuzneţov, locţii­tori ai ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., L. F. Ilicev şi N. T. Fedorenko, membri ai Colegiului Ministerului Afa­cerilor Externe al U.R.S.S., P. F. Iudin, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al U.R.S.S. în R. P. Chineză, A. A. Sol­datov, secretar general al delegaţiei sovie­tice la conferinţa de la Geneva, D. A. Jukov, şeful Protocolului din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S., şi A. M. Ledovski, şef adjunct al serviciului pentru Extremul Orient din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. La prânz au luat de asemenea parte membri ai delegaţiei chineze: Cian Ven­­tian, Van Cia-sian, Li Ke-nan, Van Bin­­nan, Si Ce, Tiao Guan-hua, Cen Cia-lian, Huan Hua și Van Ciou. Prînzul s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă prietenie. , REDACŢIA 91 ADMINISTRAŢIA­­ Bucureşti Piaţa „Scritell", Tel. 7.60.10, 7.60.20, 7.60.40, 7.61.00, 7.61.30, 7.61.40. PE SCURT 9 La 30 aprilie, directorul general al Biroului internaţional al muncii, dl. Morse, a făcut o viziită, ministrului Afacerilor Ex­terne al U.R.S.S., V. M. Molotov.­­ La 28 aprilie, guvernul indian a remis ambasadei franceze din India o notă de pro­test împotriva incidentelor care au avut loc în localitatea Kallay, (posesiune franceză din India). In nota indiană se arată că doi indieni — din grupul de manifestanţi care cereau alipirea posesiunii la Uniunea In­diană — au fost ucişi, iar alţi trei răniţi.­­ După cum anunţă un purtător de cu­vînt al guvernului, poliţia militară egip­teană a arestat în noaptea de 27 spre 28 aprilie un grup de nouă ofiţeri şi 40 de civili. Agenţia France Press© precizează că cei arestaţi sunt acuzaţi de a fi sprijinit pe politicienii corupţi, de a fi luat contact cu foşti membri ai partidului vardist şi de a fi organizat adunări secrete în vederea unei lovituri de stat.­­ Senatorul Arched el Omari, care a fost însărcinat cu formarea guvernului, a anunţat componenţa noului guvern irakian. Din noul guvern fac parte Fadei Jamali — ministru de Externe; Sa­id Qassaz — mi­nistru de Interne; Abdulamjid Mahmud — ministru de Finanţe ; Aii Safi — mi­nistrul Economiei; Fakri Tabacchali — mi­nistru de Justiţie; Fakri al Fa­kri — mi­nistrul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Pu­blice. 9 Ziarul „Donja© Emruz" anunţă că într-o serie de sate din Iran au avut loc ciocniri între ţărani şi moşieri. După cum arată ziarul, ţăranii din satul Nahavand (situat la sud-vest de Kazvin) „au între­prins acţiuni colective" luând atitudine împotriva relaţiilor agrare existente şi împotriva samavolniciei moşierilor. In cursul ciocnirilor au fost rănite 60 de per­soane. Poliţia a arestat şapte persoane. 9 Ziarele au publicat ordonanţa guverna­torului militar al Teheranului prin care, în ziua de 1 Mai, se interzic adunările munci­torilor în localurile publice. 9 La 29 aprilie, cu o săptămînă îna­intea alegerilor pentru Landtagul landului Renan­ia de nord-Westfa­ia, (Germania oc­cidentală) Landtagul a ridicat imunitatea parlamentară deputaţilor comunişti Betty Pallas, Franz Heraner şi Dickel. 9 La staţiunea balneo-climaterică Bham­­dun (Liban) a luat sfîrşit aşa-numita „con­ferinţă a ţărilor musulmane şi creştine din Orientul Apropiat şi Asia". Conferinţa a fost convocată şi pregătită de asociaţia „Amicii americani ai Orientului Mijlociu". Presa libaneză şi siriană a criticat cu vehemenţă convocarea acestei conferinţe, care are un caracter pur anticomunist şi antisovietic. Comunicatul dat publicităţii cu privire la conferinţă nu pomeneşte nimic despre adoptarea unor hotărîri con­crete, ceea ce dovedeşte eşecul acestei acţiuni americane. SPECTACOLELE DE AZI TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. : Macul roşu : Teatrul de Stat de Operetă : Vînt de libertate; Naţional „I. L. Caragiale“ (Studio): Gaiţele (ora 15), Pulberea argintie (ora 19.30); Naţional ,,I. L. Caragiale“ (Comedia) : O scrisoare pierdută (ora 15), Fata fără zestre (ora 19) ; Municipal : Lumina de la Ulmi ; Tineretului : Simeon Albac ; Studioul Actorului de Film „C. Nottara“ : Iaşii un carnaval ; Armatei (B-dul G-ral Magheru) ; Furtuni de primăvară ; Armatei (Calea 13 Septembrie) : Vlaicu Vodă ; Muncitoresc C.F.R. (Giuleşti); Sfîrşitul escadrei ; Ansamblul de Estradă al R.P.R. : Şi mie face sport (ora 16.30); Fără mănuşi (ora 19.45). CINEMATOGRAFE : Patria, I. C. Frimu, Alex. Sahia : Povestea micului cocoşat ; Republica, Bucu­reşti, înfrăţirea între popoare : Maeştrii baletului rus ; 23 August, 1 Mai : Nicholas Nickleby : Lu­mina, Olga Banele : O scrisoare pierdută ; Victoria : Republica Populară Romînă şi filmul de desene animate „Marinică“ ; Maxim Gor­ki : Ceferiștii. Pe malurile Volgăi de mijloc. Un basm în taiga ; Gh. Doja : Suspine pe stradă ; Alex. Popov : Partizana ; 8 Martie : Mizerabilii (seria I-a) ; Griviţa : Omul cu 1000 de feţe ; Vasile Roaită, T. Vladimirescu : Un pichet în munţi ; Cultural : Prinţesa trufaşă ; N. Bălcescu : Boier cu orice preţ ; Constantin David : Solii teatrului so­vietic, Cintece natale ; Flacăra : Schubert : Arta : Spre cer ; Mioriţa : Pulberea argintie ; Moşilor : Valea diavolului ; Popular : Corăbiile atacă fortă­reţele (Amiralul Uşakov, seria a II-a) ; Donca Simo: Africa (seria I-a) ; Iile Pintilie : Aventură la castel; Volga : Nunta cu zestre ; M. Eminescu : Femeia are cuvîntul ; 8 Mai : Insula misterelor ; Libertăţii : Oameni curajoşi ; Unirea: Furtuna, Cîntecul preeriei; Rahova : Documentul misterios. Nr. 2961 La Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS La 29 aprilie, la Kremlin, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., K. E. Voroşilov, a înmânat Ordinul Lenin, medalia de aur „Secera şi Ciocanul" şi diploma de Erou al Muncii Socialiste lui N. S. ILruşciov, prim secretar al Comite­tului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, distins cu prilejul înm­­plinirii a 60 de ani pentru merite remar­cabile faţă de partidul comunist şi po­porul sovietic. De asemenea, a fost înmâ­nat ordinul Steaua Roşie mareşalului Uniunii Sovietice, N. A. Bulganin, minise­trul Apărării al U.R.S.S., pentru anii ser­viți în Armata Sovietică. Sărbătorirea zilei de 1 Mai la Moscova MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS La 1 Mai 1954, ziua sărbătorii interna­ţionale a oamenilor muncii, va avea loc în Piaţa Roşie din Moscova o paradă la care vor lua parte trupele garnizoanei Moscova. Parada va fi primită de ministrul Apărării, N. A. Bulganin,­­mareşal al Uni­unii Sovietice. Comandantul parăzii va fi generalul de armată Kiril Moskalenko, şeful garnizoa­nei oraşului Moscova, comandantul trupe­lor din districtul militar Moscova. După paradă va avea loc în Piaţa Roşie o demonstraţie a oamenilor muncii din oraşul Moscova. Cu privire la acordul sovieto - afgan KABUL 30 (Agerpres).— TASS Potrivit acordului soviet­o-afgan cu pri­vire la credit, la 28 aprilie, în împreju­rimile oraşului Kabul, constructorii­­sovie­tici şi specialiştii din Afganistan au în­ceput lucrările de construcţie a unui ele­vator, a unei mori şi a unei fabrici de pîine. La­ ceremonia inaugurării construcţiilor au luat parte Abdul Malek, ministrul Fi­nanţelor al Afganistanului, constructorii sovietici şi specialişti din Afganistan. Ambasadorul Republicii Egiptene în U. R. S. S. a înmînat scrisorile de acreditare MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS La 29 aprilie, K. E. Voroşilov, preşe­dintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., a­ primit la Kremlin pe A. Ei. Maasri, ambasadorul extraordinar şi ple­nipotenţiar al Republicii Egiptene în U.R.S.S., care a înmînat scrisorile de acreditare. K. E. Voroşilov şi ambasadorul A. El. Massri au rostit scurte cuvîntări. In cuvântarea sa ambasadorul A. ,El. Massri a declarat că în timpul şederii sale în U.R.S.S. şi-a dat seama că poporul so­vietic este un­­popor sincer şi binevoitor, ha­ric şi înţelept, iubitor de pace şi care doreşte prosperitatea tuturor­­popoarelor fără deosebire de rasă, iar atunci cînd îm­prejurările o cer , un popor eroic şi plin de abnegaţie. Ambasadorul şi-a ex­primat speranţa că relaţiile culturale, co­merciale şi economice dintre U.R.S.S. şi Republica Egipteană se vor dezvolta­ cu succes şi de acum înainte. In cu­vin­tarea sa de răspuns, K. E. Vo­roşilov, mulţumind ambasadorului pentru frumoasele sentimente pe care le nutreşte pentru poporul sovietic, a arătat că ura­rea ambasadorului în privinţa dezvoltării cu succes a relaţiilor culturale şi econo­mice dintre Republica­ Egipteană şi Uniu­nea Sovietică se va bucura de sprijin to­tal din partea guvernului sovietic ale­ că­­rui eforturi sunt îndreptate s­pre menţine­rea şi întărirea păcii, spre dezvoltarea re­laţiilor de prietenie şi a legăturilor eco­nomice cu toate ţările. In încheiere, K. E. Voroşilov a urat po­porului egiptean, prosperitate şi înflorire, iar d-lui A. El. Massri succese în funcţia sa de răspundere. Plecarea din Moscova a ambasadorului R. P. R. în U. R. S. S. MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS La 30 aprilie a plecat din Moscova M. Dalea, ambasadorul extraordinar și pleni­potențiar al Republicii Populare Române în U.R.S.S. M. Dalea a fost condus la aeroportul Vnukovo de A. I. Kubîșkin, șeful ad-inte­rim al Protocolului din Ministerul Aface­rilor Externe al U.R.S.S., de membrii am­basadei Republicii Populare Române, în frunte cu S. Ducu, însărcinatul cu afaceri ad-Interim, precum şi de şefii unei serii de reprezentanţe diplomatice acreditate la Moscova. In scopul ridicării nivelului de trai al poporului polonez VARŞOVIA 30 (Agerpres). — P.A.P. reducere de preţuri, ca urmare a directivei La 29 aprilie 1954, Comitetul Central lor celui de al 2-lea Congres al­ Partidu­­al Partidului Muncitoresc Unit Polonez şi lui Muncitoresc Unit Polonez, în scopul Consiliul de Miniștri al R. P. Polone au ridicării nivelului de trai al oamenilor adoptat o hotărîre cu privire la o nouă muncii de la orașe și sate. Declaraţia F.S.M. cu privire la interzicerea armelor atomice VIENA 30 (Agerpres). — TASS Federaţia Sindicală Mondială a dat pu­blicităţii o declaraţie in care se spune printre altele : Federaţia Sindicală Mondială consideră necesar ca toate statele să se pronunţe în mod solemn pentru interzicerea armelor atomice şi cu hidrogen. Federaţia Sindicală Mondială declară în mod solemn că este gata să colaboreze cu toate sindicatele, cu toţi acei care sunt ferm hotărîţi să pună capăt acestei pri­mejdii ce ameninţă popoarele. Federaţia Sindicală Mondială este gata­ să sprijine orice inițiativă în această di­recție, indiferent de unde ar porni ea. O nouă grevă a muncitorilor feroviari japonezi SANHAI 30 (Agerpres). — TASS­tăţi particulare de cale ferată. La grevă transmite, participă muncitori din 37­ societăţi de la 28 aprilie în întreaga Japonie a în­ cale ferată şi autobuse. Greviştii cer în­­ceput cea de a doua grevă de 24 de ofe firea salariilor. Prima grevă a avut loc la a muncitorilor de la cele mai mari sod­e- 25 aprilie. Tiparul­­ Combinatul Poligrafic Casa Scintell „I. V. STALIN

Next