Scînteia, iunie 1954 (Anul 23, nr. 2987-3012)

1954-06-01 / nr. 2987

ANUL XXII­ Nr. 2987 Marți 1 iunie 1954 4 PAGINI — 20 BANI Pentru interzicerea armelor atomice şi asigurarea securităţii popoarelor Cu mare atenţie au urmărit popoarele lucrările se­siunii extraordinare de la Berlin a Consiliului Mondial al Păcii. Sesiunea de la Berlin a subliniat odată mai mult că pături din ce în ce mai largi ale populaţiei globului păşesc pe calea apărării active a păcii, iau atitudine împotriva agravării încor­dării în relaţiile internaţionale. Năzuinţa popoarelor spre pace a devenit o forţă puternică. Ca rezultat al acţiunii popoarelor s-a obţinut o oarecare destindere în relaţiile internaţionale. Dar sesiunea a atras atenţia popoarelor asupra faptului că primejdia unui nou război este încă mare, că ele trebuie să-şi întărească vigilenţa, să depună eforturi sporite pentru menţi­nerea şi consolidarea păcii. La lucrările sesiunii au participat personalităţi de seamă din zeci de ţări, oameni de cele mai diferite profesiuni, convingeri politice şi religioase, reprezentând cele mai diferite cercuri şi pături sociale din întreaga lume. A fost remarcată participarea masivă a reprezentanţilor din ţările Asiei, îndeosebi din In­dia, Japonia, etc. In cadrul sesiunii au fost dezbătute probleme care inte­resează în cel mai înalt grad pe toţi oamenii şi anume : pro­blemele cu privire la interzicerea armelor atomice şi termo­nucleare şi problemele cu privire la securitatea naţiunilor. Importantele documente adoptate de sesiunea extraordinară a Consiliului Mondial al Păcii în aceste probleme constituie un bogat program de acţiune pentru partizanii păcii şi pentru toţi oamenii iubitori de pace din lumea întreagă. Actualitatea primei probleme — interzicerea armelor ato­mice — este cu atît mai mare cu cît cercurile conducătoare din S.U.A. refuză să păşească pe calea încheierii unui acord in­ternaţional. Declaraţiile conducătorilor americani, instrucţiunile date de aceştia în vederea sporirii producţiei de bombe cu hidrogen, denotă că cercurile agresive din S.U.A. tind în mod făţiş la intensificarea cursei înarmărilor atomice. In ceea ce priveşte încercarea diplomaţiei americane de a reduce rezolvarea problemei atomice la crearea unei oarecari „agenţii internaţionale“, care ar folosi în scopuri paşnice doar ■„o parte oarecare“ a rezervelor de materiale atomice — scopurile ei au fost demascate. Chiar presa din occident a dez­văluit că ea ascunde de fapt intenţia de a crea un „plan Mar­shall atomic“, un cartel internaţional al neguţătorilor de moarte atomică, care să preia controlul asupra cercetărilor atomice din toate ţările capitaliste şi să folosească în acest scop şi forţele oamenilor de ştiinţă din alte ţări. Popoarele nu se lasă însă înşelate. Aşa cum arată Rezo­luţia Consiliului Mondial, conştiinţa lumii se trezeşte. Lupta consecventă şi fermă a Uniunii Sovietice pentru interzicerea armelor de exterminare în masă a oamenilor şi pentru folo­sirea energiei atomice în scopuri paşnice este aprobată şi sprijinită în unanimitate de masele largi populare de pre­tutindeni. Pentru toţi oamenii cinstiţi de pretutindeni trebuie să devină clar că principala problemă în acest domeniu este problema neadmiterii folosirii armei atomice. Consiliul Alondial al Păcii cheamă toate organizaţiile poli­tice, sindicale, religioase şi culturale, toate personalităţile cărora le este scumpă pacea, bărbaţii şi femeile din toate ţările să caute în comun, pe scară naţională şi internaţională, mijloacele pentru a obţine o înţelegere între guverne asupra următoarelor puncte principale: interzicerea fabricării, sto­cării şi folosirii oricăror tipuri de arme de exterminare în masă şi instituirea unui strict control, pe deplin realizabil, asupra acestei interziceri. Un document de o deosebită însemnătate pentru cauza pă­cii este Rezoluţia Consiliului Mondial al Păcii cu privire la problema securităţii. In rezoluţie se arată că în momentul de faţă există noi motive care provoacă neliniştea popoarelor. Aceste motive sunt : primejdia unui amestec militar al S.U.A. în conflictul din Indochina, care poate duce la extinderea războiului; presiunile exercitate în scopul constituirii „comu­nităţii defensive europene“, care ar consfinţi reînarma­rea Ger­maniei occidentale, scindarea Europei şi Asiei prin politica pactelor militare, experienţele cu arma termonucleară, reluate în scop de intimidare şi şantaj. Aceste noi uneltiri agresive se lovesc de împotrivirea tot mai hotărîtă a popoarelor. Rezoluţia Consiliului Mondial al Păcii cu privire la pro­blema securităţii proclamă din nou necesitatea şi posibilitatea rezolvării tuturor problemelor internaţionale litigioase pe ca­lea tratativelor. Toate popoarele, indiferent de sistemele politice şi sociale, au interese comune. Aşa-zisa „politică de forţă“,, şantajul ato­mic, scindarea lumii în blocuri militariste, încercarea de înă­buşire a mişcării de eliberare naţională, amestecul în treburile interne ale statelor — ameninţă aceste interese comune. Con­siliul Mondial al Păcii subliniază că nu poate fi asigurată securitatea proprie fără a garanta securitatea celorlalţi. Sin­gura cale justă şi eficace a apărării intereselor vitale ale po­poarelor este calea organizării securităţii comune, în primul rînd în Europa şi Asia, de către toate statele, oricare ar fi deosebirea dintre orînduirile lor sociale şi politice. Toată lumea ştie că tocmai de la aceste principii pornesc propunerile Uniunii Sovietice cu privire la crearea unui sistem de secu­ritate colectivă în Europa şi propunerile delegaţiei R. P. Chi­neze cu privire la unirea eforturilor popoarelor Asiei în vede­rea menţinerii păcii şi securităţii în Asia. Consiliul Mondial al Păcii a acordat şi de data aceasta o mare atenţie problemelor dezvoltării schimburilor culturale între popoare. „Recomandarea Comisiei culturale“­­­ constată cu satisfacţie că ultimele luni au fost marcate prin succese încurajatoare în domeniul schimburilor culturale. Totuşi rezultatele obţinute în domeniul legăturilor culturale ca şi în dezvoltarea culturilor naţionale nu corespund încă posibilităţilor actuale. O serie întreagă de obstacole de ordin administrativ şi politic mai stau în calea exprimării libere a ideilor, a circulaţiei operelor şi persoanelor. De curînd opi­nia publică din Franţa şi din alte ţări şi-a exprimat deza­probarea faţă de interzicerea de către guvernul francez a reprezentaţiilor ansamblului de balet sovietic. Asemenea ob­stacole trebuie să dispară şi ele vor dispare prin lupta oame­nilor cărora le este dragă cultura. De la tribuna sesiunii Consiliului Mondial al Păcii, delega­ţia romînă a exprimat cu tărie hotărîrea poporului nostru de a-şi spori necontenit eforturile în lupta pentru pace, de a spri­jini toate iniţiativele care tind la reglementarea paşnică a pro­blemelor litigioase, la făurirea securităţii colective în Europa, la menţinerea şi întărirea păcii în lumea întreagă. Oamenii muncii din ţara noastră salută cu multă căldură şi aprobă din toată inima hotărîrile Consiliului Mondial al Păcii. Aceste hotărîri trebuie să pătrundă în fiecare casă de la oraşe şi sate şi să devină o pîrghie de intensificare a luptei pentru pace în ţara noastră. Incordîndu-şi forţele în lupta pentru con­struirea vieţii noi, poporul nostru va aduce o contribuţie în­semnată­­la traducerea în viaţă a programului Consiliului Mon­dial al Păcii, pentru triumful păcii şi securităţii popoarelor. Delegaţia R. P. R. la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii s-a înapoiat în Capitală Luni s-a reîntors în Capitală delegaţia poporului nostru care a participat la sesiunea extraordinară de la Berlin a Consiliului Mondial al Păcii. Delegaţia, condusă de prof. univ. Lotar Rădăceanu, vice­președinte al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., a fost alcătuită din prof. univ. Florica Mezincescu, membru în Consiliul Mondial al Păcii, acad. Raluca Ripanu, membru în Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., și Cristen Panteon, secretar al Comitetului. La sosirea în Bucureşti, membrii delegaţiei au fost salutaţi de reprezentanţi ai Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. (Agerpres) Serata oţelarilor HUNEDOARA (coresp. „Scânteii"). — Numeroşi muncitori oţelari de la combina­tul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej‘‘ din Hunedoara au petrecut sâmbătă o seară plă­cută. In sala de festivităţi a combinatului, ei şi-au sărbătorit cu entuziasm pe tova­răşii lor de muncă fruntaşi ai întrecerii socialiste în lupta pentru sporirea produc­ţiei. Printre participanţii la serată a fost şi tânărul oţelar Lăbuneţ Vaier cu întreaga sa echipă. O echipă artistică a combinatului a prezentat un program dedicat muncitorilor oţelari fruntaşi. A urmat apoi dansul. Or­chestra combinatului siderurgic Hune­doara a cântat până târziu după miezul nopţii. Consfătuire cu ascultătorii emisiunilor de radio Direcţia Muzicală din Direcţia Generală Radio a Ministerului Culturii a organizat duminică dimineaţa o consfătuire cu ascul­tători ai emisiunilor muzicale de radio. Numeroşi oameni ai muncii din între­prinderile ,,7 Noiembrie“, „Metalogiobus", fabrica de bere „Rahova", Filatura şi Ţe­­sătoria „Dacia“, ş. a. au luat cuvântul, exprim­îndUHŞi părerile cu privire la em­il­­siunile muzicale de radio. Vorbitorii au criticat unele lipsuri ale Direcţiei Muzi­cale în legătură cu programarea emisiuni­lor, varietatea şi conţinutul programelor, făcând propuneri interesante de îmbună­tăţire a emisiunilor de radio. Consfătuirea a fost urmată de un con­­cert de estradă, prezentat de orchestra populară şi orchestra de estradă Radio. In interiorul ziarului . Copiii — comoara noastră cea mai de preţ • Prof. dr. C. Constantinescu — O generaţie sănătoasă, plină de vi­goare ; L. Pavelescu — Cuvinte de mamă ; A. Gurău — Cunoştinţe temei­nice, legate de viaţă (pag. 2-a); C. Palade — 150 de ani de la naş­terea lui Glinka (pag. 2-a). Manifestări sportive (pag. 2-a). A 300-a aniversare a reunirii Ucrai­­nei cu Rusia. Sesiunea jubiliară a Sovietului Suprem al Federaţiei Ruse; Parada şi demonstraţia reprezentanţi­lor oamenilor muncii în Plaţa Roşie din Moscova­­(pag. 3-a); încheierea lucrărilor Congresului al IlI-lea al Partidului celor ce muncesc din Ungaria (pag. 4-a). Mesajul de salut trimis de Mao Tze­­dun Congresului indienilor din Africa­ de Sud (pag. 4-a). I. Manea — Noile uneltiri ale cercurilor agresive din S.U.A. împo­triva Guatemalei (pag. 4-a). Conferinţa de presă a delegaţiei sch­vietice la conferinţa de la Geneva’ '.(pag. 4-a). Cu privire la evacuarea prizonieri­­lor de război răniţi din corpul expe­­diţionar francez de la Dien Bien Fit (pag. 4-a). Pe întinsul patriei noastre Sesiuni ale sfaturilor Se extinde mişcarea pentru o înaltă productivitate populare în forarea sondelor Duminică a avut Ioc cea de a­ doua se­siune ordinară a Sfatului popular al re­giunii Bucureşti. S-a luat în discuţie exe­cutarea bugetului Sfatului popular al re­giunii Bucureşti, din anul 1953, prevede­rile bugetului pe anul 1954 şi ale planu­lui local de stat, precum şi măsurile pen­tru executarea la timp şi în bune condiţii a întreţinerii culturilor, recoltării, dezmi­­riştitului, treierişului şi colectărilor. Tot duminică a avut loc cea de a doua sesiune a Sfatului popular al raionului „N. Bălcescu" din Capitală, PLOEŞTI (coresp. „Scînteii“). — Mişcarea pentru o înaltă productivitate în forarea sondelor a stîrnit un viu interes în rîndurile sondorilor din schela Ţintea. 11 echipe de sondori, folosind experienţa brigăzilor fruntaşe din regiunea Piteşti in aplicarea metodelor rapide de lucru şi a micii mecanizări a muncii, obţin rezultate deosebite în ceea ce priveşte sporirea productivităţii. Sondorii din echipele maiştrilor Vasile Nicorescu, Gheorghe Bunget, Tănase Doobre şi Dumitru Bănică, conduse de brigadierii Ion Stanciu şi Ion Căldăroiu, de pildă, au introdus la sonda nr. 714, pe care o forează, un dispozitiv automat pentru manevrarea penelor la extragerea şi introducerea garniturii de prăjini. Datorită acestui dispozitiv, scoaterea penei durează circa 20—30 de secunde in loc de 1—3 minute. De asemenea, folosind cu îndemânare şi principalele dispo­zitive ale micii mecanizări, aceste echipe au reuşit să scurteze In cursul lunii mai cu aproape 30% timpul de manevre. Sondorii conduşi de brigadierii Grigore Manta şi Nicolae Drăgănoiu au reuşit să scurteze în medie cu 25 % timpul necesar pentru extragerea şi schim­barea sapei. Echipele maiştrilor Mihai Alimbert, Ion Cîmpeanu, Gheorghe Finichiu şi Gheorghe Anton, prin folosirea metodelor rapide de lucru, şi-au depăşit cu 15% planul lunar de foraj. Să grăbim lucrările de întreţinere a culturilor! ★ ★ Brigăzi în SIBIU (red. ziarului „Flacăra Sibiului"). — Membrii gospodăriei colective „Ştefan Gheorghiu“ din Satul Noul, raionul Sibiu, sub îndrumarea organizaţiei de partid au intensificat întrecerea socialistă între cele trei brigăzi de câmp la lucrările de între­ţinere a culturilor. Roadele întrecerii n-au întârziat să se arate: pînă în seara zilei de 27 mai, colec­tiviştii au plivit 120 ha. grîu, au terminat întrecere praşila I-a la cele 15 ha. cu sfeclă de zar­hăr, au prăşit 33 ha. cu cartofi şi 4 ha. cu floarea soarelui. Fruntaşă in întrecerea socialistă este brigada I-a condusă de bri­gadierul Ioan Pîrvu. Dintre colectivişti s-au evidenţiat Ana Togan, Ana Şandru, Ioan Nistor, Aurel Drumaş şi alţii. Succese însemnate în întrecere obţine şi brigada de grădină condusă de colectivista Măriuța Avram. 0 comună codaşă CRAIOVA (red. ziarului „înainte“). Lucrările de întreţinere a culturilor în comuna Ştirbeşti, raionul Olteţu, se des­făşoară în mod nesatisfăcător. Pînă la 26 mai a. c. din suprafaţa semănăturilor de toamnă s-a plivit abia 30%, deşi buru­ienile ameninţă să înăbuşe lanurile de grâu. De asemenea s-au prăşit abia 25 ha. din cele aproape 700 ha. semănate cu po­rumb, floarea soarelui şi cartofi. Tov. Ţiu Oprea, preşedintele Comitetu­lui executiv al Sfatului popular comunal din Ştirbeşti, şi Stoiciu Constantin, secre­tarul sfatului popular, nu se interesează de felul cum merg lucrările de îngrijire a culturilor. Organele de stat şi de partid de la raion şi din comună trebuie să ia neîntârziat măsuri pentru combaterea obiceiului în­vechit de a se face rărbţatul şi pentru a se grăbi lucrările de îngrijire a culturilor. Grija pentru continua îmbunătăţire a vieţii copiilor In anii regimului burghezo-moşieresc, pe străzile oraşelor ţării putea fi văzut un aspect tragic, caracteristic stăpânirii ex­ploatatorilor : sute de copii orfani, îmbră­caţi în zdrenţe, cu feţele supte de foame şi trupurile măcinate de boli, întindeau mina trecătorilor, cerşind o bucată de pîine. Soarta acestor copii, lipsiţi de aju­torul şi căldura dragostei părinteşti, de posibilitatea de a primi o educaţie sănă­toasă şi pentru care statuii jefuitorilor nu se învrednicise să facă altceva decit nişte mizere cămine — adevărate temniţe, case ale groazei, în câine copiii îndurau foa­mea, bă­tăi, umilinţe — era de a îngroşa numărul infractorilor sau pe acel al cer­şetorilor. Statul democrat-popular, stat al oameni­lor muncii, poartă o grijă părintească tu­turor copiilor din­­ ţara noastră. Tragedia copiilor orfani, lăsaţi în voia soartei, şi exploataţi sîngeros de capitalişti e ceva de domeniul trecu­tu­lui. Numeroase sunt instituţiile pentru ocro­tirea acestor copii, create în anii puterii populare. Consiliul de Miniştri al R. P. R. şi Comitetul Central al Partidului Munci­toresc Român au elaborat o Hotărâre cu privire la ocrotirea copiilor rămaşi fără părinţi sau lipsiţi de posibilitatea de a fi crescuţi în familie. Hotărîrea stabileşte o serie de măsuri pentru asigurarea de con­diţii cut mai bune materiale şi sanitare, de învăţătură şi educaţie, pentru dezvoltarea multilaterală a copiilor crescuţi prin grija statului. Hotărârea, care va intra în vi­goare de la 1 iulie a.c., stabileşte tipurile de instituţii şi formele de asigurare a creşterii copiilor rămaşi fără părinţi sau lipsiţi de posibilitatea de a fi crescuţi în familie. In instituţiile de copii din sistemul Mi­nisterului învăţământului, Ministerului Să­nătăţii şi Ministerului Prevederilor So­ciale se primesc — după cum prevede Ho­tărîrea — copii orfani de ambii părinţi lip­siţi de întreţinere, copii orfani de un pă­rinte, cînd părintele supravieţuitor nu poate asigura întreţinerea copilului şi nu­mai pe timpul cît se află în această si­tuaţie, copii rămaşi fără îngrijire părin­tească din diferite motive, copii infirmi care necesită condiţii speciale de îngrijire şi învăţătură etc. In sistemele ministere­lor susa­mintite vor funcţiona „casele de copii preşcolari“ şi „casele de copii şco­lari“, pentru copii între 3-14 ani de vîrstă preşcolară sau şcolară, „case ale co­pilului“, pentru copii pînă la vârsta de 3 ani, „căminele de copii” pentru copii infirmi, precum şi plasamentul fa­milial. Conducerea şi asigurarea din toate punctele de vedere a bunei func­ţionări a caselor de copii din sistemul Ministerului învăţământului şi al Ministe­rului Sănătăţii revin comitetelor executive ale sfaturilor populare iar a instituţiilor de copii din sistemul Ministerului Preve­derilor Sociale revin organelor acestuia. In ceeatce priveşte plasamentul familial. O Hotărîre a Consiliului ele Miniştri al R. P. R. şi a C.C. al P.M.R. oamenii muncii sunt chemaţi să înfieze copii rămaşi fără părinţi, considerând grija pentru ei drept o datorie patriotică. A asi­gura copiilor rămaşi fără părinţi căldura unui cămin primitor, afecţiunea de care au atâta nevoie, a-i îndruma şi sprijini în anii cînd fac primii paşi în viaţă este o acţiune care corespunde pe deplin legă­turilor de intr-ajutorare şi solidaritate to­vărăşească, care unesc pe oamenii muncii. Hotărîrea stabileşte că plasamentul fami­liali al copiilor plină la 14 ani se va face de către secţiile de prevederi sociale ale sfaturilor populare. Alocaţia pentru copiii daţi în plasament familial se fixează la 100 lei lunar de fiecare copil. Hotărîrea conţine numeroase prevederi care oglindesc grija statului democrat­­popular pentru ca toţi copiii de vârsta şco­lară din casele de copii, şi cei daţi în pla­sament familial , să înveţe carte, să se pregătească pentru a putea deveni elemente folositoare societăţii. Copiii care obţin re­zultate bune la învăţătură vor fi îndrumaţi spre şcoli medii de 10 ani, şcoli pedago­gice sau şcoli medii tehnice, respectiv în instituţii de învăţământ superior. In instituţiile de copii se vor organiza camere de lucru — ateliere înzestrate cu uneltele necesare. Elevii din instituţiile de copii prevăzute în această Hotărîre, precum şi cei daţi în plasament familial, care au depăşit vîrsta de 14 ani, vor fi îndrumaţi către şcoli profesionale sau cursuri de calificare. Instituţiile de copii vor educa pe copii in spiritul dragos­tei de muncă, dîndu-le un minim de cunoş­tinţe şi deprinderi în domeniul gospodă­resc, tehnic şi agricol. Hotărârea stabileşte un barem de înzes­trare cu echipament astfel ca fiecare copil din unităţile de copii să primească îmbră­cămintea necesară de vară şi de iarnă. De asemenea copii din unităţile de copii vor primi manualele şi rechizitele şcolare ne­cesare pe timpul cu­­­me­rg la şcoală. Cei admişi în şcoli de tip mediu şi în instituţii de învăţămîint superior primesc burse echi­valente cu alocaţia de hrană, cantină şi cazare, îmbrăcăminte, cele necesare pentru igiena personală şi manuale şcolare, pînă la terminarea şcolii, toate acestea cu con­diţia promovării la examene. Sfaturile populare vor asigura locuinţă tinerilor care au fost crescuţi prin grija statului şi se încadrează în producţie. Pe timpul vacanţei, elevii şi studenţii prove­niţi din casele şi căminele de copii şi din plasament familial vor primi întreţi­nere în casele de copii. Pentru a asigura desfăşurarea In cît mai bune condiţii a muncii de pionieri In unităţile de copii orfani sau lipsiţi de po­sibilitatea de a fi crescuţi în familie, C. C. al U. T. M. va trimite în aceste unităţi cite­ un instructor superior de pionieri, ales dintre cele mai bune cadre de instructori. Pentru ca în instituţiile mai sus amin­tite copiii să crească sănătoşi, plini de vigoare, se prevăd o serie de măsuri în vederea creării de condiţii sanitare cît mai bune cum ar fi: repartizarea la fie­care casă de copil a câte unui medic şi a unei surori medicale, organizarea cel­ puţin de două ori pe an a unui control medical amănunţit al tuturor copiilor şi personalului din casele de copii, luarea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea bolilor contagioase, acordarea gratuită de tonice, medicamente şi materiale sani­tare.Numeroase prevederi ale Hotărârii ur­măresc îmbunătăţirea condiţiilor materiale în casele de copii şi in acest scop stabilesc în sarcina comitetelor executive ale sfatu­rilor populare o serie de obligaţii. Prin­tre altele, comitetele executive trebuie să asigure tuturor instituţiilor de copii cres­cuţi prin grija statului localuri corespun­zătoare care să aibă curţi şi locuri de joc, să pună la dispoziţia tuturor instituţiilor de copii crescuţi prin grija statului tere­nuri pentru grădini de zarzavat, în funcţie de numărul copiilor şi nevoile de apro­vizionare, să pună la dispoziţia acestor unităţi un autocamion sau camion cu cai pentru transportul alimentelor, combusti­bilului etc. Hotărîrea stabilește în sarcina Comite­tului de Stat al Planificării, Ministerului Industriei Uşoare, Ministerului Industriei Alimentare, Ministerului Comerțului Inte­rior și Centrocoop-ului repartizarea și asigurarea din fond centralizat a produse­lor alimentare și industriale necesare uni­tăţilor de copii crescuţi prin grija statului. De asemenea, Direcţia Generală de Apro­vizionare a Populaţiei cu Combustibil de pe lângă Consiliul de Miniştri, Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, Ministerul In­dustriei Petrolului, Ministerul Industriei Cărbunelui şi comitetele executive ale sfaturilor populare au sarcina de a asi­gura acestor unităţi combustibil, potrivit normelor de consum ce se vor stabili. Hotărîrea recomandă C.C.S.-ului să desfășoare o activitate intensă pentru or­ganizarea patronării unităţilor de copii crescuţi prin grija statului de către între­prinderi, G.A.S., S.M.T. etc., creând pe lingă fiecare unitate un comitet format din reprezentanţii întreprinderilor şi institu­ţiilor care le patronează. Comitetele regionale şi raionale de par­tid — se arată în Hotărîre — sînt datoare să îndrume munca organelor locale şi să mobilizeze organizaţiile de partid din insti­tuţiile de copii crescuţi prin grija statului, pentru transformarea acestora în instituţii de stat care să realizeze educaţia comu­nistă, dezvoltarea multilaterală a copiilor, deschizând în faţa lor perspectivele unei vieţi fericite, pregătindu-i să devină cetă­ţeni activi şi folositori patriei. Ziua Internaţională a Copilului — „Copiii sunt florile vieţii“... spunea Maxim Gorki. Azi tatăl ziditoare a comunismului, marea Uniune Sovietică, în care totul este pus în slujba făuririi fericirii omului, a devenit cu ade­vărat ţara copilăriei fericite, pildă şi în acest domeniu pentru toate popoarele lumii. Exemplul luminos al Ţării Socialismu­lui însufleţeşte marele popor chinez şi popoarele celorlalte ţări de democraţie populară în strădaniile lor neobosite pentru crearea unor condiţii tot mai bune de trai copiilor, in aceste ţări copiilor oamenilor muncii le sînt deschise porţile celor mai înalte şcoli, iar în minunatele palate ale pionierilor, în parcuri, pe terenurile de sport şi în cele mai frumoase staţiuni de odihnă se aud cîntecele şi rîsetele zglobii ale copiilor. Pămîntul este destul de bogat pentru a hrăni şi îmbrăca întreaga populaţie a globului, pe toţi copiii din lume. Dar nu peste tot bogăţiile pămîntului sunt folosite în aceste scopuri, in timp ce în Statele Unite vagoane cu cereale sunt aruncate în mare pentru a nu scade profiturile monopoliştilor, sute de mii de copii americani se chinuiesc în ghiarele foamei şi boli­lor. In multe state capitaliste dăinuie şi azi ruşinosul comerţ cu copii. „Micuţii noştri mor ca vrăbiile—aproape 400 din 1000 mor în prima lună a vieţii“... a spus anul trecut delegata Greciei la Congresul Mondial al Femeilor. Isteria războinică care bîntuie în S.U.A., revistele şi filmele care fac reclamă gangsterilor şi asasinilor contribuie la creşterea criminalităţii infantile ; revista „Newsweek“ arată că numai în 1952, peste un milion de băeţi şi fete din S.U.A. au avut de a face cu poli­ţii. Iată „drepturile“ pe care „civilizaţia“ capitalistă le acordă mamelor şi copiilor. Anul acesta, Ziua Internaţională a Copilului se desfăşoară sub semnul luptei unite a popoarelor pentru rezolvarea pro­blemelor internaţionale litigioase pe calea tratativelor. Po­poarele cer ca pentru salvarea omenirii şi a tinerei generaţii să fie interzisă folosirea armelor atomice, iar cuceririle ştiin­ţei şi bogăţiile pămîntului să fie folosite spre binele şi feri­cirea oamenilor. Milioanele de mame de pretutindeni, popoa­s­­ele lumii salută cu căldură rezoluţiile recentei sesiuni a Con­siliului Mondial al Păcii tinzînd la interzicerea fabricării şi folosirii armei atomice şi a tuturor armelor de exterminare în masă, la reglementarea paşnică a conflictelor din Coreea şi Indochina, la respingerea tratatelor de la Bonn şi Paris şi reluarea tratativelor în vederea rezolvării problemei germane. Poporul nostru se mîndreşte pe drept cuvînt cu marile înf­făptuiri ale puterii populare în domeniul ocrotirii copiilor. Care om al muncii nu-şi simte inima plină de caldă bucurie vă­­zîndu-i la lucru pe micii miciurinişti, aeromodelişti sau elec­­trotehnicieni din cercurile ştiinţifice ale caselor de pionieri, privind coloanele aliniate ale elevilor Şcolilor Rezervelor de Muncă pornind spre terenurile de sport­­ Privind pionierii defilînd cu flori în mîini în sunetele trom­petelor sau pruncii întinzînd veseli mîinile spre darurile din Pomul de iarnă — îţi aminteşti de zecile de mii de copii ce se stingeau în ţara noastră de foame şi molimi în bordeie, de copii în zdrenţe, cerşetori şi vagabonzi, de sutele de mii de copii care nu ştiau să ridă, de copiii fără de copilărie. Da, toate acestea s-au putut schimba numai în cei 10 ani de la eliberarea României, pentru că în patria noastră a fost răstur­nată domnia exploatatorilor, iar întreaga putere de stat apar­ţine oamenilor muncii. Ziua Internaţională a Copilului a devenit pentru poporul nostru un prilej de trecere în revistă a realizărilor dobindite în lupta pentru făurirea unei vieţi luminoase şi îndestulate a copiilor. Numărul elevilor care învaţă în şcoli de diferite grade s-a dublat faţă de anul 1938. Nenumărate fapte dovedesc cit de adine a pătruns în viaţă prevederea Constituţiei R.P.R. care arată că statul ocroteşte căsătoria şi familia şi apără interesele mamei şi copilului. Mamele cu mulţi copii au primit anul tre­cut drept ajutor familial de stat aproape 75 milioane lei. Titlul de „Mamă Eroină“ şi Ordinul „Gloria maternă“, „Medalia maternităţii“ constituie o mărturie a înaltei preţuiri pe care partidul şi guvernul o acordă mamelor care au născut şi cres­cut un mare număr de copii. O muncă plină de devotament şi abnegaţie depun zeci de mii de educatoare şi îngrijitoare în creşe, cămine de zi şi că­mine sezoniere. La sate sînt peste 1300 case de naştere. Bugetul de stat pe anul 1954 prevede punerea în funcţiune a noi case de naştere şi unităţi sanitare pentru copii, mărirea capacităţii creşelor cu încă 2.000 locuri. Consiliul de Miniştri şi C.C. al P.M.R. au elaborat recent o Hotărîre cu privire la ocrotirea copiilor rămaşi fără părinţi sau lipsiţi de posibilitatea de a fi crescuţi în familie, Hotărîre care prevede numeroase măsuri pentru asigurarea unor con­diţii cît mai bune materiale, sanitare, de învăţătură şi edu­i­caţie acestor copii — altădată adevăraţi oropsiţi ai vieţii. Ziua Internaţională a Copilului a devenit o sărbătoare a în­tregului nostru popor. Pentru această zi, fabricile de textile au pregătit noi sortimente de produse pentru copii, librăriile au amenajat standuri şi vitrine speciale cu cărţi pentru copii, tea­trele de copii au pregătit piese noi, s-au organizat expoziţii, mitinguri, serbări în parcuri. O asemenea grijă părintească pentru copii poate domni nu­mai într-un stat care se călăuzeşte în activitatea sa de credinţă nezdruncinată în viitor, unde toate forţele sunt puse în slujbă construcţiei­ paşnice, a făuririi unei vieţi îmbelşugate. Marile realizări obţinute în ţara noastră în domeniul ocro­tirii copilului, încă nu corespund, totuşi, condiţiilor create de puterea populară. Ministerul Invăţămîntului, Ministerul Sănăt­­ăţii, C.C.S., sfaturile populare mai au mult de făcut în această privinţă. Oamenii muncii din ţara noastră educă copiii în aşa fel încât aceştia să devină un schimb demn al generaţiei de azi de con­structori ai vieţii noi, socialiste. In şcoală, în unităţile de co­m­eri, în familie să creştem copiii­ în spiritul dragostei faţă de patrie, a setei de învăţătură, în spiritul curajului­­şi dorinţei da a-şi închina toate forţele apărării păcii. Organizaţiilor de partid le revin sarcini de cinste în edu­­carea comunistă a tinerei generaţii. Trebuie ridicată la un nivel mai înalt munca în rîndul profesorilor, pedagogilor, edu­catoarelor, instructorilor de pionieri. A venit timpul să se pună capăt rămânerii în urmă a literaturii pentru­ copii. însemnate îndatoriri în domeniul educării copiilor revin Ministerului Invățămîntului precum și U.T.M., căreia partidul i-a încredinţat sarcina de cinste de a conduce organizaţia de pionieri. Organizaţiile de U.T.M. au datoria să se ocupe într-o măsură mult mai mare de cultivarea în rîndul copiilor, a unor înalte calităţi morale, ca sinceritatea, spiritul tovărăşesc şi prietenia — şi să combată mai hotărît manifestările de egoism, lene, indisciplină. Este necesar să fie combătute tendinţele de formalism şi şablon în munca organizaţiilor de pionieri. De Ziua Internaţională a Copilului, întregul nostru popor îşi exprimă hotărîrea de a-şi închina toate forţele făuririi unei vieţi îmbelşugate şi apărării păcii, astfel încît copiii de pretutindeni să cunoască din plin bucuriile copilăriei. Manifestări închinate celei de a 300-a aniversări a reunirii Ucrainei cu Rusia Cu prilejul închiderii săptămânii de manifestări culturala închinate celei de a 300-a aniversări a reunirii Ucrainei cu Rusia, în capitală şi alt® localităţi din ţară au avut loc adunări, şezători şi serbări populare. In capitală, l­a estrada de amatori din parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“ numeroşi oameni ai muncii au ascultat duminică seara confe­rinţa ţinută de tov. Icocu Iosif, director general adjunct în Ministerul industriei cărbunelui, cu tema „300 de ani de la reunirea Ucrainei cu Rusia". A fost prezentat apoi filmul „Ucraina înfloritoare". In oraşele Galaţi, Brăila, Suceava, Câmpulung şi altele au avut loc de asemenea adunări în cadrul cărora au fost ţinute conferinţe despre marea prietenie între popoarele Ucrainei şi Rusiei. In localităţile cu populaţie aparţinînd naţionalităţilor rusă şi ucraineană, săptămâna de manifestări culturale închinate aniversării reunirii Ucrainei cu Rusia s-a încheiat prin serbări populare (Agerpres)

Next