Scînteia, iunie 1954 (Anul 23, nr. 2987-3012)
1954-06-11 / nr. 2996
P- 2 întovărăşirea agricolă reprezintă o formă de cooperaţie agricolă de producţie, o asociaţie a ţăranilor muncitori, alcătuită pe baza liberului lor consimţământ, pentru lucrarea în comun a pământului cu tractoarele şi maşinile agricole ale statului, pentru folosirea raţională a inventarului agricol al ţăranilor muncitori, în scopul obţinerii de recolte sporite. In întovărăşirile agricole poate intra orice ţăran muncitor, fără deosebire de naţionalitate, care a împlinit vîrsta de 18 ani. El se poate înscrie cu tot pământul pe care-1 are, sau numai cu o parte a lui. Felul cum se organizează întovărăşirea, întreaga viaţă a ei, sînt stabilite prin statutul model, întovărăşirea agricolă nu trebuie confundată cu gospodăria colectivă. Spre deosebire de gospodăria agricolă colectivă, în care pâmîntul, vitele de muncă şi principalele unelte agricole constituie proprietatea obştească, în întovărăşirea agricolă pâmîntul, vitele şi uneltele nu se colectivizează, ci continuă să rămînă în proprietatea individuală a ţăranilor întovărăşiţi. Pâmîntul se comasează intr-unul sau mai multe trupuri mari, fără haturi, pre închise astfel posibilitatea folosirii din plii a tractoarelor şi maşinilor agricole ale statului, a vitelor şi utilajului ţăranilor întovărăşiţi, posibilitatea aplicării pe larg a metodelor agrotehnice avansate. Lucrările agricole principale pe terenurile întovărăşirii, ca aratul, semănatul, stringerea recoltelor, treieratul păioaselor se fac în comun. Membrii întovărăşirii care ajută altor membri din întovărăşire la executarea diferitelor munci pe pâmîntul acestora, cu braţe de muncă, vite sau unelte primesc din partea acestora, pentru muncile executate, o plată în natură sau bani, conform tarifului stabilit de adunarea generală a întovărăşirii. Dacă recoltarea se face în comun, repartizarea produselor , după achitarea obligaţiilor către stat, plata în natură către S.M T. şi asigurarea seminţei necesare pentru viitorul an agricol — se face după suprafaţa de teren cu care fiecare ţăran muncitor a intrat în întovărăşire. Dacă fiecare recoltează individual, pe locul său din întovărăşire, după stringerea recoltei va achita toate obligaţiile sale către stat şi plata în natură pentru muncile făcute de S.M.T., după care dispune cum vrea de produsele obţinute. Fiind o mare gospodărie, care cuprinde ■un mare număr de familii de ţărani muncitori, întovărăşirea are nevoie de un organ special de conducere. Acest organ special îl constituie adunarea generală, în care intră toţi ţăranii întovărăşiţi. Intre adunările generale, întovărăşirea agricolă este condusă de un comitet de conducere. Adunarea generală discută şi hotărăşte cele mai importante probleme ale întovărăşirii: alegerea anuală a comitetului de conducere, aprobarea planului de producţie, a contractelor încheiate cu S.M.T., primirea şi excluderea de membri, mărirea fondului de bază etc. Comitetul de conducere, alcătuit din 3-5 membri, dintre care unul e ales ca preşedinte al comitetului de conducere şi al întovărăşirii, încheie contracte cu S.M.T. pentru executarea lucrărilor cu tractoarele şi cu alte maşini agricole, mobilizează şi îndrumă pe membrii întovărăşirii pentru aplicarea tuturor hotărîrilor adunării generale etc. Respectînd democraţia internă, principiul organizatoric de bază de conducere şi activitate al întovărăşirii, comitetul de conducere are obligaţia să convoace regulat adunarea generală, să facă dări de seamă în faţa ei. întreaga activitate a comitetului de conducere trebuie să se întemeieze pe respectarea statutului model şi a hotărîrilor adunării generale; ★ Viaţa dovedeşte că întovărăşirile agricole au un rol deosebit de important în lupta pentru mărirea producţiei agricole pe raioane, regiuni, pentru dezvoltarea anumitor culturi sau ramuri ale agriculturii, de mare însemnătate pentru dezvoltarea economiei naţionale şi îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor muncii. Comasarea parcelelor de pămînt, proprietate a ţăranilor întovărăşiţi, în unul sau mai multe trupuri, face să dispară haturile, ceea ce asigură mărirea suprafeţei cultivate. Cît de însemnată ar fi această creştere o arată faptul că prin dispariţia tuturor haturilor agricultura ar putea obţine în plus o suprafaţă de circa 200.000 hectare de teren arabil. Această suprafaţă, azi plină de buruieni, constituind focare de îmburuienire a lanurilor învecinate, ar putea să producă peste 400.000 tone de grîu sau 600.000 tone porumb, sau 360 000 de tone de floarea soarelui, sau 6.000.000 tone sfeclă de zahăr — mai mult decit producţia noastră de sfeclă de zahăr pe doi ani de zile. întovărăşirile dau posibilitate ţăranilor muncitori întovărăşiţi să întreprindă asemenea lucrări, ca desţelenirea unor pămînturi, irigarea de terenuri etc., lucrări pe care ţăranul muncitor n-are posibilitatea să le realizeze de unul singur. Întovărăşirea agricolă creează largi posibilităţi pentru creşterea randamentului la hectar. Comasarea marilor loturi de pămint îngăduie folosirea pe scară largă şi într-un mod mai raţional a tractoarelor şi maşinilor agricole. In acelaşi timp, cooperarea în muncă şi folosirea în comun a tractoarelor şi maşinilor statului creează condiţiile ca atît vitele de muncă şi uneltele membrilor întovărăşirii, cît şi munca oamenilor să fie folosite mult mai raţional şi mai complet. Astfel, lucrări de mare însemnătate pentru asigurarea unei producţii mari, care cer mobilizarea într-un timp scurt a unui mare număr de oameni, maşini, unelte, ca, de pildă, însămînţatul, seceratul etc. pot fi executate în întovărăşire în timpul optim şi în condiţii mult mai bune decit pe loturi izolate lucrînd de unul singur. Pe de altă parte, munca în comun şi folosirea maşinilor, mărind productivitatea muncii, permit dezvoltarea unor culturi ce necesită un volum mai mare de muncă cum ar fi plantele tehnice, legumele şi zarzavaturile etc., culturi foarte necesare pentru economia naţională şi care asigură cîştiguri mari ţăranilor muncitori întovărăşiţi. întovărăşirea creează posibilitatea aplicării pe scară mai larga a metodelor agrotehnice, care aduc mari sporuri de recoltă. Ţăranii întovărăşiţi pot face o rotaţie mult mai raţională a culturilor, obţinind astfel îmbunătăţirea fertilităţii pămîntului. Toate acestea fac ca întovărăşirile agricole să obţină o producţie agricolă la ha. superioară celei mai înalte producţii obţinute de ţăranii muncitori cu gospodărie individuală Rezultatele obţinute de marea majoritate a întovărăşirilor agricole confirmă pe deplin superioritatea întovărăşirii faţa de gospodăria ţărănească individuală, întovărăşirea agricolă „Flacăra" din comuna Ştefăneşti, regiunea Bucureşti, de pildă, a recoltat anul trecut cu 500 kg. grîu la hectar, 400 kg. porumb şi 300 kg. floarea soarelui mai mult decit ţăranii muncitori cu gospodării individuale din comună Sporirea producţiei in întovărăşirile agricole înseamnă produse alimentare şi materii prime în cantităţi mai mari pentru populaţia muncitoare şi pentru industria noastră socialista, iar pe de altă parte venituri sporite pentru ţăranii muncitori. întovărăşirile agricole au un rol important în întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, principala condiţie a succesului în opera de construire a socialismului. Sprijinul multilateral dat întovărăşirilor agricole de clasa muncitoare, de statul democrat-popular, permite ţărănimii muncitoare să înţeleagă avantajele marii gospodării in care se pot folosi pe scară largă tractoarele şi maşinile agricole moderne, se pot obţine recolte tot mai bogate. Dînd posibilitate ţărănimii muncitoare să trimită oraşului tot mai multe materii prime agricole şi produse alimentare, întovărăşirile agricole contribuie la intensificarea schimbului de mărfuri între sat şi oraş, baza economică a alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. întovărăşirea agricolă are o deosebită însemnătate pentru convingerea şi antrenarea maselor largi ale ţărănimii muncitoare pe făgaşul socialismului. Trecerea de la mica gospodărie individuală la gospodăria mare, socialistă, înseamnă o schimbare deosebit de adâncă în viaţa ţărănimii. După ce oamenii au trăit cum au apucat din bătrini, după ce au mers atîta timp pe calea veche, care, deşi a însemnat pentru ei o viaţă de mizerie, de sărăcie şi lipsuri pe micile lor petice de pământ, era totuşi o cale bătătorită, deodată li se arată o cale nouă, calea gospodăriei agricole colective. Un asemenea pas nu este uşor de făcut, ci este legat de multe îndoieli şi frământări. Ţăranului îi trebuie timp să se convingă, să vadă cu ochii lui foloasele muncii unite,, pe mari întinderi de pămînt, cu maşini şi tractoare. Marele Lenin, elaborând planul de construire a socialismului, a arătat că cooperaţia reprezintă calea cea mai simplă,, cea mai uşoară, cea mai accesibilă pentru ţăranii muncitori în vederea trecerii lor de la mica gospodărie individuală la marea gospodărie agricolă socialistă, însemnătatea uriaşă a planului cooperatist al lui Lenin izvorăşte tocmai din faptul că acest plan creează un şir de forme mai simple ale cooperaţiei, care înlesnesc ţăranului muncitor să facă pasul hotărîtor spre gospodăria colectivă. O asemenea formă mai simplă de cooperaţie agricolă de producţie este întovărăşirea agricolă. Caracterul ei accesibil maselor celor mai largi izvorăşte din faptul că ea întruneşte o serie de avantaje ale marii gospodării agricole socialiste, membrii întovărăşirii păstrîndu-şi în acelaşi timp proprietatea asupra pământului, asupra uneltelor şi vitelor de muncă, întovărăşirea agricolă este superioară gospodăriei ţărăneşti individuale şi inferioară gospodăriei colective. In întovărăşire se dezvoltă relaţii de producţie de tranziţie de la vechile relaţii existente în cadrul micii producţii de mărfuri, la relaţii de producţie noi, socialiste. Caracteristic acestor relaţii de tranziţie este faptul că ele conţin atît elemente ale vechilor relaţii de producţie, cît şi elemente ale relaţiilor de producţie noi, socialiste. Proprietatea privată asupra pămîntului, a uneltelor şi vitelor de muncă, precum şi repartiţia produselor după suprafaţa de pămînt adusă de fiecare în întovărăşire constituie elementele principale ale vechilor relaţii de producţie. Munca în comun, colaborarea şi ajutorul reciproc ce se stabilesc pe această bază, folosirea in comun a tractoarelor şi maşinilor S.M.T., proprietate socialistă a întregului popor, constituie elemente ale noilor relaţii de producţie. Muncind în comun, bucurîndu-se de sprijinul statului şi ajutindu-se reciproc, ţăranii muncitori sînt feriţi de exploatarea chiaburească. Alături de proprietatea individuală a ţăranilor muncitori întovărăşiţi asupra pămîntului, uneltelor, vitelor de muncă, în întovărăşire ia naştere o nouă formă de proprietate obştească, socialistă — fondul de bază. Fiind proprietatea comună a întovărăşirii, fondul de bază se foloseşte numai cu aprobarea adunării generale şi numai pentru problemele de gospodărire ale întovărăşirii agricole. De pildă, potrivit hotărîrii adunării generale, întovărăşirea, din comuna Corabia, raionul Corabia, a cumpărat două perechi de boi, o pereche de cai, două grape şi o semănătoare pentru folosinţă obştească. PentrU mărirea fondului de bază, adunarea generală poate hotărî o anumită contribuţie a membrilor întovărăşirii. Fondul de bază îi asigură întovărăşirii trăinicie şi stabilitate, permite creşterea mijloacelor ei de producţie şi întărirea ei economică, ridicarea veniturilor şi a nivelului de trai al ţăranilor întovărăşiţi, constituind totodată şi o importantă formă de unire între membrii întovărăşirii. Metodele colective de conducere, care iau naştere în întovărăşire, metode caracteristice formelor noi, socialiste, de organizare a producţiei agricole contribuie şi ele la educarea ţăranilor muncitori întovărăşiţi in spiritul socialismului. Muncindu-şi pămîntul în cadrul întovărăşirilor agricole, ţăranii muncitori se vor putea convinge prin propria experienţă de foloasele muncii unite, pe mari întinderi, cu mijloace mecanizate. Aceasta le va înlesni să facă pasul, atunci cînd vor fi convinşi că aceasta e în interesul lor, spre o formă superioară a cooperaţiei de producţie agricolă — gospodăria colectivă. ★ importanţa deosebită a întovărăşirilor agricole impune organizaţiilor de partid să dea cea mai mare atenţie creării de noi întovărăşiri ca şi întăririi celor existente. La baza creării de noi întovărăşiri agricol© trebuie să stea o temeinica muncă de convingere a ţăranilor muncitori. Partidul nostru combate, ca dăunătoare şi primejdioasă, practica unor organizaţii de partid Câte subapreciind însemnătatea întovărăşirii, ca formă larg accesibilă maselor ţărănimii muncitoare, neglijează munca de lămurire a ţăranilor muncitori asupra foloaselor unirii lor în întovărăşiri, nu se preocupă de comitetele de iniţiativă, lasă ca în construcţia întovărăşirilor agricole lucrurile să meargă „de la, sine" Unii membri de partid şi chiar activişti, necunoscînd bine statutul model al întovărăşirii agricole, fac confuzii între prevederile lui şi acelea ale statutului gospodăriei colective, răspîndind acest© confuzii şi în rândurile ţăranilor muncitori, ceea ce dă apă la moară duşmanului de clasă. In acelaşi timp, partidul subliniază cu deosebită tărie necesitatea respectării cu stricteţe a liberului consimţământ al ţăranilor muncitori, numai pe această bază putîndu-se întemeia întovărăşiri trainice. Principiul liberului consimţămînt trebuie respectat deopotrivă şi în ce priveşte trecerea de la întovărăşirea agricolă la forma superioară de cooperaţie de producţie agricolă — gospodăria colectivă. Această trecere nu trebuie niciodată forţată în mod artificial; ţăranii întovărăşiţi vor trece la gospodăria colectivă cînd vor fi pe deplin convinşi, pe baza experienţei lor şi a exemplului gospodăriilor colective, că aceasta e în folosul lor. Constituirea de noi întovărăşiri este indisolubil legată de consolidarea întovărăşirilor existente, depopularizarea largă a realizărilor lor, succesele întovărăşirilor fiind argumentul cel mai viu şi mai convingător în favoarea formelor de organizare socialistă a producţiei agricole. In scopul întăririi întovărăşirilor, al ridicării producţiei lor şi al îmbunătăţirii nivelului de trai al ţăranilor întovărăşiţi, plenara din august 1953 a C.C. al partidului a stabilit că se acorde întovărăşirilor credite ieftine pe termen lung pentru procurarea de maşini şi unelte agricole, precum şi credite pentru nevoile curente ale producţiei, să se intensifice ajutorul acordat întovărăşirilor de către S.M.T.-uri etc. Pe baza hotărîrilor plenare, s-au acordat întovărăşirilor agricole avantaje în domeniul cotelor obligatorii şi al plăţii în natură pentru lucrările S.M.T., precum şi în domeniul contractărilor şi achiziţiilor de produse agricole. Trebuie combătută practica acelor organe de partid şi de stat care, obţinînd rezultate bune în constituirea unor întovărăşiri, îşi închipuie că prin aceasta şi-au îndeplinit sarcinile şi nu mai au nici o răspundere pentru bunul mers şi pentru consolidarea întovărăşirilor constituite. Organele de partid şi de stat au datoria să dea întovărăşirilor îndrumare şi sprijin multilateral. O preocupare importantă a organelor de partid trebui© să fie crearea de organizaţii de bază în toate întovărăşirile agricole şi îndrumarea activităţii lor. întărirea economico-organizatorică a întovărăşirilor cere în primul rînd din partea membrilor lor, a organelor de partid şi de stat, respectarea întocmai a prevederilor statutului întovărăşirii. Ţăranii întovărăşiţi trebuie îndrumaţi şi educaţi în vederea dezvoltării a ceea ce reprezintă noul în întovărăşire: lucrarea pămîntului pe baze ştiinţifice, efectuarea în comun a diferite munci agricole şi pe cît posibil cu ajutorul mijloacelor mecanizate, stimularea întrecerii în muncă între întovărăşiţi, dezvoltarea fondului de bază. Sarcini deosebit de importante în întărirea economico-organizatorică a întovărăşirilor agricole le revin S.M.T.-urilor. Ele au datoria să dea ţăranilor muncitori un ajutor concret şi calificat la organizarea muncii, la întocmirea planului de producţie anuală şi a planurilor pe campanie agricolă, la aplicarea metodelor agrotehnice, să respecte întocmai prevederile contractelor încheiate cu întovărăşirile, întărirea întovărăşirilor agricole existente şi formarea de noi întovărăşiri vor contribui la ridicarea producţiei agricole şi la îmbunătăţirea nivelului de trai al celor ce muncesc, la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare şi la transformarea socialistă a agriculturii. GH. MOCA Consultaţie Ce este întovărăşirea agricolă Primul număr al revistei „Arta plastică“ Apariţia revistei de artă plastică, editată de Uniunea Artiştilor Plastici şi Ministerul Culturii, este salutată cu căldură de către artiştii plastici şi cercurile largi de cititori interesaţi în problemele de artă. Primul număr al revistei cuprinde un material bogat şi variat, axat pe problemele actuale ale creaţiei plastice. Articolele dezbat probleme de teorie şi creaţie artistică, informează asupra creaţiei plastice din ţară şi de peste hotare, asupra operei unora dintre artiştii noştri contemporani etc. In primele pagini este publicat un „Cuvînt înainte“, în care se expune pe scurt menirea revistei. Revista publică două articole pe mar- ginea Expoziţiei Anuale de Stat 1953— 1954 : „Tema actualităţii în pictura compoziţională“ de Mircea Popescu şi „Peisajul” de Doina Criş. Pictorul afişist Cova Iosif semnează articolul „Succese şi lipsuri ale afişului nostru politic“. Incepînd cu acest număr, „Arta plastică“ deschide o discuţie în legătură cu problemele actuale ale plasticii noastre. In cadrul acestei discuţii apar articolele primite din partea artiştilor Iser, Vida Geza şi J. Perahim. In acest număr putem citi articole despre „Vera Muhina, o mare sculptoriţă a epocii noastre“ (de Constantin Baraschi), „Octav Băncilă“ (de Anton Coman), „Despre unele probleme ale îndrumării creaţiei în cadrul Uniunii Artiştilor Plastici“ (de Titina Călugăru), despre „Arta popoarelor în lupta pentru pace” (de Maria Dumitrescu). La rubrica „Figuri de artişti contemporani” este publicat un articol consacrat operei pictorului Jean Al. Steriadi, semnat de M. H. Maxy. In paginile revistei sunt reproduse două articole din presa sovietică: „Despre compoziţia tabloului” de E. Kibrik şi „Despre ideea creatoare a pictorului” de N. Dmitrieva. Primul număr al revistei mai conţine recenzia albumului „Maeştrii picturii romîneşti în Muzeul de Artă al Republicii Populare Române” de Remus Niculescu, note rezumative dinrevista „Iskusstvo”, precum şi informaţii asupra expoziţiilor. Se remarcă înaltul nivel de prezentare grafico-artistică a revistei, bogată în ilustraţii, reproduceri după tablouri şi sculpturi din operele artiştilor plastici. Apariţia regulată a noii reviste şi dezbaterea în paginile ei a problemelor creaţiei plastice în lumina esteticii marxistleniniste, lupta revistei pentru realismul socialist vor contribui fără îndoială la u noi progrese ale artei noastre plastice. fci C 1 NTE 1 A ÎNSEMNĂRI O ciudată descoperire „teoretică“ Revistei „Probleme Economice" îi revine un rol de seamă in educarea economică a cadrelor de partid şi de stat. Activiştii pe tărîm economic urmăresc cu interes şi cu atenţie materialele publicate de revistă, doritori de a găsi în cuprinsul lor indicaţii clare şi precise, juste din punct de vedere teoretic, pentru aplicarea întocmai a politicii, economice a partidului şi statului democrat-popular Din păcate însă, materialele publicate nu dovedesc întotdeauna exigenţa înaltă care trebuie să caracterizeze o publicaţie teoretică. Un asemenea material este cel apărut în ultimul număr (nr. 4/1954). Intitulat „Desfăşurarea de către cooperaţie a colectărilor prin achiziţii şi contractări“ de S. Király şi A. Vicol, însuşi titlul materialului provoacă justificate nedumeriri ; pe drept cuvînt cititorul se întreabă de cînd cooperaţia se ocupă cu Colectările şi de Cînd colectările se realizează în ţara noastră de către cooperaţie — şi încă prin achiziţii şi contractări? ! Confuzia din titlu ar părea mai curînd o eroare tipografică dacă şi în cuprinsul articolului nu s-ar mai reveni în citeva rînduri prin afirmaţii ca acestea : „In legătură cu organizarea schimbului de produse între oraş şi sat cooperaţiei de aprovizionare şi desfacere îi revine un rol important în domeniul colectărilor prin achiziţii şi contractări..." (pag. 36); „cooperaţia de aprovizionare şi desfacere... achiziţionează in baza planului d© colectare" (pag. 37); „contractarea produselor agricole, una din formele colectărilor centralizate...“ (pag. 42) etc. Deşi articolul, în conţinutul lui general, tratează în mod just problema achiziţiilor şi contractărilor, este lesne de înţeles confuzia şi deruta pe care le pot provoca acest talmeş-balmeş de termeni folosiţi în mod cu totul iresponsabil. Oricine ştie că între colectări pe de o parte şi achiziţii şi contractări pe de altă parte există serioase deosebiri ; că activitatea de valorificare a surplusului de produse agroal intentate prin achiziţii, contractări şi prin comerţul de întâmpinare este desfăşurată de cooperativele de aprovizionare şi desfacere pe baza liberei înţelegeri cu producătorii agricoli, în timp ce colectările sunt o obligaţie stabilită prin lege de la care nici un producător agricol n-are dreptul să se sustragă ; că sistemul achiziţiilor şi contractărilor este cu totul diferit de sistemul colectărilor; că acţiunea de colectare a produselor agricole vegetate şi animale cade în sarcina organelor Comitetului de stat pentru colectarea produselor agricole care, alături de comitetele executive ale sfaturilor populare, răspund de îndeplinirea integrală și la timp a planului etc. Merită să se gîndească autorii materialului și cei responsabili de pătrunderea în revistă a confuziilor citate, la ce denaturări şi abateri grosolane de la linia partidului şi d© la legile statului s-ar ajunge dacă unii activişti, luînd drept bune cele scrise în articolul din „Probleme Economice“, ar desfăşura colectările... prin achiziţii şi contractări «nu ar folosi metodele specifice ale colectărilorpentru realizarea planului de achiziţii şi contractări . Asemenea formulări, oriunde ar fi întîlnite, ar dovedi o inadmisibilă superficialitate şi lipsă de răspundere. Cu atît mai mult— în paginile unei reviste teoretice de științe economice. ------— Pentru ocrotirea sănătăţii oamenilor muncii Numărul punctelor sanitare în satele din regiunea Ploeşti e în continuă creştere. Numai în anul acesta au fost înfiinţate 67 puncte sanitare în unităţile socialiste de la sate din raioanele Buzău, Urziceni, Cislău şi Cricov. Fiecare punct sanitar este deservit de cite o soră de la dispensarul cel mai apropiat. (De la M. Constantinescu — coresp. voluntar). ★ In ultimul timp, la spitalul din comuna Gurbăneşti, raionul Lehliu, s-au înfiinţat două secţii noi — de chirurgie şi maternitate — unde lucrează medici de specialitate care au la dispoziţie aparatajul şi medicamentele necesare. Spitalul are în prezent 70 de paturi şi deserveşte pe ţăranii muncitori din comună şi din satele învecinate, in trimestrul III al acestui an va lua fiinţă şi o secţie pentru copii. (De la Nicolae Barbu — coresp. voluntar). ★ In Dumbrăveni, raionul Sighişoara, se amenajează un nou spital cu o secţie pentru adulţi, una pentru copii şi cu o maternitate. Spitalul va deservi 16 comune şi sate din împrejurimi. La secţia pentru copii a spitalului unificat din Sighişoara s-a instalat, în ultimul timp, un aparat Roentgen.. Numărul paturilor a crescut cu 50 și s-a amenajat încă un izolator pentru copil. Spitalul a fost înzestrat de curînd cu o mașină pentru transportul bolnavilor. (De la Ion Ciobotaru — coresp. voluntar). Cititorii cei tineri DEVA (coresp. „Scînteii“). In fiecare după amiază, la biblioteca centrală a regiunii Hunedoara din oraşul Deva, pot fi întilniţi mulţi tineri, în majoritatea lor pionieri, eleve şi eleve, de la şcolile din localitate. In ultimul timp, în scopul creşterii numărului de cititori, colectivul bibliotecii a organizat recenzii, vitrine cu ultimele noutăţi literare etc. De asemenea la şcolile din localitate s-au organizat recenzii asupra unor cărţi, s-au organizat cercuri „prietenii cărţii“ care au avut darul de a trezi interesul şi dragostea tineretului şcolar pentru cărţi. De la începutul anului până în prezent aproximativ 650 pionieri, elevi şi eleve au luat cărţi de la bibliotecă. In luna mai, numărul cititorilor tineri a sporit cu aproape 100 faţă de luna aprilie. ----------- O nouă comună radioficată De curînd a fost radioficată comuna Piatra Olt, raionul Slatina, regiunea Pitești. S-au instalatpînă acum 90 difuzoare și numărul lor se mărește zi de zi. Un ajutor însemnat in această muncă l-a dat colectivul de muncitori de la districtul C.F.R. L 3. — Piatra Olt. (De la loan Cioteanu, coresp. voluntar). Nr. 2998 In raionul Alexandria pregătirile de recoltare sînt gata... pe hîrtie — Treburi, treburi pînă peste cap tovarăşe. . Unul vine altul pleacă. Unii vor cartele de lemne, alţii adeverinţe, regiunea cere situaţii peste situaţii... Şi uite aşa, pe toate le rezolvăm operativ... După ce şi-a şters faţă asudată, tovarăşul Ciulei Nicolae, preşedintele Comitetuui executiv al Sfatului popular al raionului Alexandria, a vorbit în continuare despre felul cum se desfăşoară în raion lucrările de îngrijire a culturilor şi pregătirile pentru recoltare. Cînd mai răsufla tovarăşul preşedinte Ciulei, începea mai aprins tovarăşii Romulus Colfescu, Inginerul şef al secţiunii agricole. — Cu reparaţiile maşinilor agricole nu ne lăudăm, dar stăm bine. Din 59 de batoze cîte avem în sectorul individual au fost reparate 49. Dacă scădem 10 batoze care au venit acum din regiunile unde au fost repartizate la treieri, în anul trecut, putem spune că suntem gata sută la sută. La staţiunile de maşini şi tractoare şi la gospodăriile agricole de stat, în afară de latoze, întreg inventarul este pus la punct... La S.M.T. Brînceni s-a ţinut şedinţa sfatului. Am fixat locul ariilor. Intr-un cuvînt sîntem gata pentru începerea campaniei de recoltare. Dacă vreţi să vă convingeţi, puteţi să vedeţi procesele verbale şi statisticile. Se poate vedea că stăm bine ! Intr-adevăr hîrtiile sînt tare bine întocmite. Treburile merg bine, aproape peste tot, cu sută la sută. Dealtfel, şi la Sfatul popular regional Bucureşti s-au trimis hîrtii bine întocmite, de se bucură membrii comitetului executiv cind le privesc.^ Şi cum să nu se bucure cînd citesc în hîrtii că în raionul Alexandria încă de le 7 iunie au fost reparatepînă şi 49 de batoze ale chiaburilor. Dacă aceasta ar fi în realitate şi nu numai pe hîrtie la sfatul popular raional şi regional, ar însemna că in raionul Alexandria totul merge strună. In realitate însă, un mare număr de chiaburi nici nu s-au gîndit să facă reparaţiile necesare la locomobilele şi batozele pe care le deţin. Chiaburul Constantin Mihăilescu din comuna Buzescu, de pilda, n-a început nici pînă acum să-şi pună la punct locomobila ce o are, cu toate că o bună parte din ţevile acesteia sunt arse şi trebuie înlocuite; chiaburul Marin Stuparu din comuna Ţigăneşti nu şi-a procurat pînă acum fusul de la sitele batozei şi nici curelele de transmisie ; locomobila care trebuie să acţioneze batoza chiaburului Dumitru Ion din această comună se află neverificată în comuna Răzmireşti. După hîrtiile de la sfatul popular însă, aceşti chiaburi au pus lapunct totul. Aproape cu nimic nu se prezintă mai bine lucrările de reparaţie a inventarului agricol în gospodăriile de stat şi în S.M.T.-urile din raionul Alexandria. La gospodăria agricolă de stat Vităneşti nu s-a reparat, pînă în ziua de 7 iunie, nici măcar o singură secerătoare legătoare, nici o secerătoare simplă şi nici o batoză. In campania de îngrijire a culturilor, recoltat, dezmiriştit, treierat, însăminţări şi arături adinei de toamnă sarcini de mare răspundere revin S.M.T.-urilor. Ritmul nesatisfăcător în care se desfăşoară lucrările de reparaţii la S.M.T. Nanov dovedeşte că conducerea acestei staţiuni, în frunte cu directorul Luca Dumitrescu şi inginerul mecanic Gavrilă Barbu, nu-şi pune la inimă problema executării la timp şi de bună calitate a lucrărilor de reparaţie. Pînă acum, la acest S.M.T. nu se poate spune că a fost complet reparată vreo batoză din cele 22 cu care S.M.T.-ul este înzestrat, deşi pe situaţiile de la sfatul popular stă scris că 10 batoze sunt gata reparate. Aşteptând să vină totul „de sus“, de-a gata, conducerea acestui S.M.T. nu s-a îngrijit să angajeze lucrători de specialitate pentru reparatul batozelor. De asemenea, la S.M.T. Nanov nici nu poate fi vorba despre asigurarea condiţiilor tehniceşi organizatorice in vederea aplicării metodei graficului orar, despre asigurarea cuplurilor de maşini de recoltat şi de batoze în vederea folosirii întregii capacităţi a tractoarelor şi a eliberării unui număr cît mai mare de tractoare necesare pentru dezmiriştit. Lipsite de îndrumarea şi de sprijinul sfatului popular raional şi al comitetului raional de partid, conducerile staţiunilor de maşini şi tractoare din raionul Alexandria n-au pregătit nici o batoză pentru aplicarea metodei sovietice a graficului orar la treieriş. Conducătorii S.M.T.-urilor motivează lipsa de preocupare pentrupregătirea condiţiilor necesare aplicării graficului orar prin aceea că colectiviştii nu dispun de suficiente braţe de muncă şi nu sânt destul de hotărîţi pentru aplicarea acestei metode. Realitatea este însă cu totul alta. La S.M.T.urile din raionul Alexandria se simte puternic lipsa muncii politice de masă pentru lămurirea ţăranilor muncitori asupra foloaselor aplicării metodelor înaintate. Aceeaşi este situaţia în satele şi comunele raionului. In cea mai mare parte a satelor şi comunelor din raion nu se văd articole publicate la gazetele cetăţeneşti care să vorbească despre importanţa aplicării metodelor înaintate.Şi cum puteau să fie popularizate aceste metode, cînd însuşi inginerul şef al sfatului popular raional, tovarăşul Romulus Colfescu, afirmă cu seninătate că nu ştie dacă s-a făcut sau nu ceva în vederea aplicării graficului orar şi a cuplării mai multor maşini. Punînd faţă în faţă situaţia de pe hîrtie cu cea de pe tereni, se poate afirma că membrii comitetului executiv al sfatului popular raional nu sprijină şi nu controlează mersul lucrărilor de reparaţii şi induc în eroare organele superioare. Dealtfel, comitetul executiv al sfatului popular raional n-a luat nici o măsură de îndreptare a lucrurilor la S.M.T. Brînceni (director Constantin Gîscă), unde în timpul campaniei din primăvara acestui an nu s-au lucrat 1.326 ore din cauza proastelor reparaţii făcute la tractoare. La S.M.T. Brînceni nu s-au realizat decit 1.194 de bantri din 3.014 cît era planificat. Cu fiecare zi ce trece ne apropiem de 20 iunie , termenul fixat de hotărârea guvernului și partidului pentru terminarea lucrărilor de reparație a inventarului agricol necesar campaniei de recoltat, dezmiriştit, treierat, însămînţări şi arături adânci de toamnă. In raionul Alexandria există toate condiţiile pentru ca reparaţiile maşinilor agricole să se facă la timp şi in bune condiţiuni. Pentru aceasta se cere însă ca comitetul executiv al sfatului popular raional să creadă mai puţin în datele telefonate de la comune şi să exercite un control permanent pe teren asupra mersului lucrărilor, pentru punerea in stare de funcţionare a locomobilelor, tractoarelor, batozelor, secerătorilor etc. Totodată, comitetului raional de partid îi revine sarcina de a îndruma şi conduce munca politică de masă pentru grăbirea reparaţiilor. Executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor şi recoltarea acestora în epocile optime şi în timpul cel mai scurt, pentru ca să nu 6© piardă nici măcar un singur bob din noua recoltă, depind în cea mai mare măsură de felul în care se execută lucrările de reparaţii ale întregului parc de tractoare şi maşini agricole. I. MARICOIU corespondentul „Scînteii“ pentru regiunea Bucureşti Fruntaşi în munca culturală De vorbă cu Ilona Vlrag, bibliotecară la uzinele „Janos Herbak" din Cluj, este o femeie între două vîrste, veșnic cu zîmbetul pe buze. Am rugat-o sa-mi povestească cite ceva din munca ei de fiecare zi. — Da, cu plăcere, mi-a răspuns ea. Dar numai printre picături, căci aşa e la bibliotecă, vin© ba unul, ba altul, şi trebuie să stai de vorbă cu fiecare ! Intr-adevăr, a avut dreptate Ilona Virág. Intr-o jumătate de zi, cît am stat în bibliotecă, discuţia noastră a fost întreruptă de nenumărate ori. Totuşi am reuşit să aflu lucruri interesante din munca ei. ★ In bibliotecă intră o femeie în virată, muncitoarea Ana lozsa, şi ceru bibliotecarei o carte. Ilona Virág îi scoase fişa, pe care erau trecute o mulţime de titluri de cărţi : „Mama“ de Gorki, „Tînăra Gardă“ de Fadeev, „Pămînt desţelenit“ de Şolohov, „Negura“ de Eusebiu Camilar şi altele. Apoi îi recomandă un volum din operele lui Puşkin. După plecarea muncitoarei, bibliotecara îmi spuse : — Această femeie acum cîţiva ani era aproape analfabetă. In fabrică însă şi-a îmbogăţit cunoştinţele. Acum poate citi şi cărţi mai grele. Convorbirea noastră fu întreruptă de apariţia tînărului muncitor Sirhion Holuban. El este cunoscut în uzină ca un om pe care-l pasionează mult aviaţia sportivă. — Ce ai dori să mai citeşti ? — îl întrebă bibliotecara. — Vreau o carte de literatură şi citeva broşuri tehnice şi, dacă ai, o carte în care să fie vorba de aviaţia sportivă. Peste cîteva clipe, Ilona Virág înscrise în fişa tînărului cărţile: „In misiune", „Forţa aripilor noastre“ de Ignatiev, „Experimentarea unei invenţii“. Şi aşa, rînd pe rînd, s-au perindat pe la bibliotecă muncitorii David Rozenberg, Ştefan Lacke şimulţi alţii. ★ ....Printre picături" am aflat că Ilona Virág nu lucrează singură, ci este ajutată de un întreg colectiv. — Dacă n-ar fi tovarăşii din colectiv, mi-a spus ea, n-aş putea să cuprind toată munca de popularizare a cărţilor şi cărţile s-ar umple de praf în rafturile bibliotecii. Colectivul nostru este compus din 27 tovarăși, muncitori din fabrică. După cîte mi-am dat seama, nu-i ușor lucru să devii membru al colectivului bibliotecii. In primul rînd se cere ca fiecare membru al colectivului să fi© un cititor activ al bibliotecii. Apoi, să muncească cu dragoste pentru răspîndirea cărţilor în rîndurile, muncitorilor. Membrii colectivului lucrează la bibliotecile volante din secţii. Margareta Nagy de la secţia ştanţă este una dintre cele mai bune o bibliotecară responsabile de bibliotecă volantă. Pentru munca ei a fost evidenţiată şi a primit şi un premiu în cărţi. Maistrul Ştefan Lacke citeşte multe cărţi şi a îndrumat spre bibliotecă şi pe alţi muncitori. Pe muncitorii care vin rar pe la bibliotecă, membrii colectivului îi vizitează acasă pentru a le recomanda cărţile care-i interesează. Cu ocazia unor evenimente importante ,— Ziua Internaţională a Femeii, Săptămîna Mondială a Tineretului etc. — colectivul bibliotecii organizează diferite standuri de cărţi. In secţii se afişează liste cu cărţile noi apărute. Deosebit de importante pentru popularizarea cărţilor sunt recenziile pe care le organizează colectivul bibliotecii cu sprijinul scriitorilor din localitate. — Ştim cu toţii — mi-a spus Ilona Virág — că atunci când un muncitor rămâne în vrată cu producţia, cauza trebuie căutată şi în lipsa de preocupare pentru ridicarea nivelului său cultural şi tehnic. Noi cerem conducătorilor de secţii tabele cu numele muncitorilor codaşi şi ne ocupăm de ei în mod special, dîndu-le sa citească mai întîi cărţi literare mai uşoare, după aceea cărţi tehnice care tratează probleme legate de industria pielăriei. Mare este bucuria noastră cînd unii dintre ei, ca urmare a creşterii nivelului lor profesional şi cultural, devin fruntaşi în producţie. Ca şi întregul popor muncitor, tovarăşii din colectivul bibliotecii de la fabrica „Ianoş Herbak“ din Cluj sunt şi ei preocupaţi de problema creşterii producţiei în agricultură. In acest scop ei au difuzat muncitorilor care locuiesc la sate broşuri despre cultivarea legumelor şi zarzavaturilor, a porumbului, cartofilor, despre creşterea animalelor etc şi i-au îndrumat să le citească ţăranilor muncitori Aşa, de pildă, duminica, muncitorul Ioan Torok din satul Căpuşul Mare, raionul Cluj, citeşte ţăranilor muncitori din satul său broşuri agrotehnice. Cu multă căldură vorbeşte bibliotecara Ilona Virág despre cititorii cei mici — copiii muncitorilor — adevăraţi prieteni ai cărţii Pentru ei se organizează consfătuiri în cadrul cărora li se vorbeşte despre copilăria lui Gorki, despre romanul său ,,M*»ma" şi despre cărţi ca „Aşa s-a călit oţelul" şi altele. Bibliotecara Ilona Virág nu s-a sfiit să arate şi lipsurile colectivului bibliotecii in ceea ce priveşte munca de popularizare a cărţii, precum şi faptul că nu este sprijinit îndeajuns de ziarul de uzină, iar unele comitete de secţii nu dau importanţa cuvenită acestei probleme. — Vom munci însă înainte — mi-a spus ea la plecare şi sunt sigură că vom izbuti să contribuim cu fiecare muncitor să devină un cititor activ, un om luminat, demn constructor al vieţii noi. AL. MUREŞAN corespondentul „Scînteii“ pentru regiunea Cluj