Scînteia, iunie 1954 (Anul 23, nr. 2987-3012)
1954-06-11 / nr. 2996
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXIII Nr. 2996 Vineri 11 iunie 1954 4 PAGINI — 20 BANI Pe drumul dezvoltării continue a industriei socialiste Se împlinesc astăzi şase ani de la înfăptuirea actului revoluţionar al naţionalizării cînd, sub conducerea partidului, clasa muncitoare, aliată cu ţărănimea muncitoare, curînd după cucerirea întregii puteri politice, a smuls din mîinile burgheziei principalele întreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurări şi de transport din ţara noastră. Prin trecerea principalelor mijloace de producţie industrială în mîinile statului celor ce muncesc, a fost creat un puternic sector socialist în economie, dîndu-se astfel o lovitură nimicitoare vechilor relaţii de producţie din Romînia burghezomoşierească, relaţii de exploatare a omului de către om, care erau la baza stării de înapoiere economică şi culturală a ţării, şi de adîncă mizerie a maselor largi populare. In sectorul nou creat în economia naţională — sectorul socialist — nu există exploatarea omului de către om, oamenii muncesc pentru ei înşişi şi pentru familiile lor, pentru binele poporului muncitor. A început şi în ţara noastră — după exemplul istoric al poporului sovietic — să se realizeze visul de mii de ani al omenirii muncitoare, visul făuririi unei societăţi dezrobite de orice exploatare şi subjugare. Naţionalizarea principalelor mijloacede producţie industriale a determinat un curs nou, o nouă linie de dezvoltare a economiei naţionale, linia avîntului neîncetat al unei economii care nu cunoaşte, crize şi stagnări şi care se dezvoltă în interesul satisfacerii tot mai largi a nevoilor materiale şi culturale crescînde ale celor ce muncesc. In anii ce s-au scurs de la naţionalizare, datorită eforturilor patriotice ale oamenilor muncii şi cu ajutorul continuu şi neprecupeţit dat de marea Uniune Sovietică, economia ţării noastre a cunoscut o puternică dezvoltare. Au fost create şi s-au dezvoltat noi ramuri industriale, inexistente în trecut, care sporesc an de an puterea economică a patriei noastre, întreprinderile vechi şi uzate, smulse din mîinile capitaliştilor, au fost considerabil dezvoltate, transformate in uzine şi fabrici moderne şi înzestrate din ce în ce mai mult cu o tehnică nouă. In ultimii cinci ani, volumul producţiei industriale a crescut de circa 2,5 ori fată de 1938 şi de 3,5 ori fată de 1948. Industria grea — temelia temeliilor dezvoltării întregii economii — şi îndeosebi industria constructoare de maşini, creata in anii regimului de democraţie populară, este în continuă creştere. Ea produce astăzi utilaj petrolifer, minier şi de construcţii, maşini-unelte, tractoare, maşini agricole, electromotoare, turbine, rulmenţi, utilaje pentru industria textilă şi alimentară etc. Pentru prima oară în ţara noastră, un mare număr de fabrici şi uzine construite în ultimii ani au fost înzestrate cu utilaj şi echipament produs de tînăra noastră industrie constructoare de maşini. Industria grea a trimis agriculturii mii şi mii de tractoare, de maşini şi unelte agricole, creînd astfel o bază tehnică din ce in ce mai puternică pentru mecanizarea lucrărilor agricole, pentru dobîndirea de recolte bogate. Industria petroliferă, un trecut exploatată sălbatic de trusturile monopoliste de dincolo şi de dincoace de ocean, a căpătat un deosebit avînt. O mare dezvoltare au cunoscut în aceşti ani industriile carboniferă, forestieră şi de materiale de construcţii. Este în continuă dezvoltare industria bunurilor de larg consum. In ultimii ani ea şi-a, sporit capacitatea de product fabricînd cantităţi mult mai mari de mărfuri decît cele produse în anul 1938 — an de vîrf al producţiei capitaliste ; s-au construit noi filaturi de bumbac şi de in fabrici de confecţii şi alte fabrici textile, s-au construit noi fabrici de pîine, de ulei, de paste de tomate etc. Realizările dobîndite de poporul muncitor, condus de partid, în cei şase ani care au trecut de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie industriale dovedesc că clasa muncitoare este în stare să organizeze, să conducă şi să dezvolte economia mai bine decît burghezia şi să creeze ut mod de producţie superior celui capitalist. Conştiinţa că nu mai lucrează pentru huzurul capitaliştilor, ci pentru propria lor bunăstare a descătuşat iniţiativa creatoare a maselor, a dat naştere unei atitudini noi faţă de muncă. Expresia acestei atitudini noi este întrecerea socialistă, sunt zecile de mii de fruntaşi şi inovatori în producţie. Tot mai numeroşi sunt muncitorii, tehnicienii şi inginerii pe piepturile cărora strălucesc ordinele şi medaliile, semn al preţuirii pe care partidul, guvernul şi toţi oamenii muncii o acordă atitudinii creatoare faţă de muncă. Beneficiile întreprinderilor naţionalizate care intrau înainte în casele de fier ale capitaliştilor din ţară şi ale trusturilor americane, engleze, germane, franceze etc. sunt acum folosite pentru dezvoltarea economiei naţionale şi pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. In perioada 1949—1953 s-au investit în domeniul social-cultural circa 3 miliarde lei. S-au construit locuinţe cu o suprafaţă de 1.730.000 m.p., au fost ridicate numeroase construcţii culturale şi altele. La baza tuturor succeselor obţinute de poporul muncitor din ţara noastră în cei şase ani de la naţionalizare stă ajutorul frăţesc şi multilateral primit din partea Uniunii Sovietice — în materii prime, maşini de înaltă tehnicitate şi în metode înaintate de lucru şi de organizare a muncii şi a producţiei. Cît de mult contrastează situaţia economică a ţării noastre cu situaţia din ţările capitaliste, unde industria, cu excepţia celei de război, este în declin, iar întreaga economie se află în preajma unei noi şi profunde crize de supraproducţie ! Zilele trecute a avut loc la bursa din New York o scădere însemnată a cursului acţiunilor în majoritatea ramurilor industriale — scădere care înseamnă pierderea sumei uriaşe de 3 miliarde dolari din valoarea acţiunilor; după aprecierea agenţiei Reuter, această situaţie este similară celei survenite în octombrie 1929 — care a marcat începutul puternicei crize economice din 1929—1933. Pentru a abate atenţia de la perspectivele tot mai întunecoase ale economiei Statelor Unite ale Americii, mistificatorii de la „Vocea Americii“ — trădători fugiţi din ţară de frica poporului şi aflaţi în solda monopolurilor americane — mai au încă neruşinarea ca, înşirînd calomnii la adresa ţării noastre, să scoată din buzunar minciuni pe cît de sfruntate, pe atît de ridicule, ca aceea că industria ar fi înregistrat la noi în țară,în anul 1953, un „deficit“ nici mai mic, nici mai mare decît de... 39 miliarde lei! Or, toată lumea a putut citi raportul despre bugetul de stat pe anul 1954 prezentat Marii Adunări Naţionale, în care se arată limpede că industria arată în plin avînt nu numai că n-a înregistrat anul trecut niciun deficit, dar veniturile bugetare provenite de la întreprinderi şi organizaţii economice au crescut în anul 1953 faţă de 1952, cu aproape 18%. Succesele obţinute în cei 6 ani de la naţionalizare însufleţesc clasa muncitoare şi întregul popor muncitor din ţara noastră să păşească înainte, sub conducerea partidului, spre noi victorii în dezvoltarea economiei naţionale şi în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Plenara C.C. al P.M.R. din august 1953 a trasat un amplu program de, măsuri, îndreptînd cursul politicii economice a tării înspre dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor economiei nationale. Dezvoltind mai departe industria grea — baza înfloririi întregii economii , partidul şi guvernul îndreaptă eforturile întregului popor înspre lichidarea rămînerii în urmă a agriculturii, a producţiei industriei alimentare şi industriei uşoare, a producţiei de obiecte de menaj şi de alte bunuri de consum, în scopul ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. De la plenara din august 1953 poporul nostru a obţinut realizări însemnate. Traducerea mai departe în viaţă a programului de măsuri economice elaborat de partid şi guvern cere ca nivelul de conducere, de organizare şi de gospodărire a întreprinderilor să fie necontenit îmbunătăţit. Directorii unităţilor socialiste trebuie să înrădăcineze în întreprinderi spiritul respectării riguroase a disciplinnei de plan şi a disciplinei financiare, al intoleranţei faţă de orice încălcare a legalităţii socialiste, să pună interesele statului mai presus de orice. Pentru ca economia noastră să se dezvolte continuu, conducătorii de întreprinderi sunt chemaţi să creeze asemenea condiţii tehnice şi organizatorice încât muncitorii şi tehnicienii să aibă posibilitatea, pe baza punerii în valoare a rezervelor interne de producţie, să sporească lună de lună, trimestru de trimestru, productivitatea muncii , calea principală de reducere a preţului de cost al produselor. Este necesar ca toate întreprinderile să introducă un regim strict de economii în producţie, să folosească raţional şi economicos materiile prime şi materialele, să înlăture rebuturile şi orice fel de risipă în cheltuirea fondurilor băneşti, pentru ca preţul de cost al produselor să fie redus sistematic, să fie ridicată continuu rentabilitatea întreprinderilor. Organizaţiile de partid au datoria să educe cu perseverenţă pe oamenii muncii în spiritul atitudinii socialiste faţă de muncă, în spiritul disciplinei socialiste şi al dragostei şi grijii pentru buna gospodărire a avutului obştesc. Desfăşurînd o largă muncă politică, ele trebuie să militeze activ pentru întărirea colaborării între muncitori şi ingineri, pentru ridicarea continuă a nivelului cultural-tehnic şia calificării profesionale a muncitorilor. Organizaţiile de partid au datoria să îndrume comitetele de întreprindere ca in cadrul întrecerii socialiste masa muncitorilor şi tehnicienilor să se orienteze întotdeauna după experienţa înaintată, să aplice larg şi sistematic metodele fruntaşilor şi inovatorilor în producţie. Organizaţiile de partid sunt chemate să vegheze ca propunerile şi iniţiativele venite din masă să fie luate în seamă şi rezolvate în mod operativ. Este o datorie de seamă a organizaţiilor de partid să ţină mereu trează vigilenţa maselor, împotriva oricăror încercări ale duşmanului de clasă de a împiedica buna desfăşurare a activităţii în întreprinderile socialiste, de a lovi în interesele poporului muncitor. Trecînd în revistă realizările obţinute în cei şase ani care s-au scurs de la naţionalizare, poporul muncitor din ţara noastră îşi sporeşte eforturile pentru înfăptuirea programului de măsuri economice elaborat de partid și guvern, în vederea dezvoltării economiei naționale și a ridicării necontenite a nivelului de trai al celor ce muncesc. Delegaţia Partidului Muncitoresc Romín la al X-lea Congres al Partidului Comunist din Cehoslovacia In ziua de 10 iunie a plecat la Praga delegaţia Partidului Muncitoresc Romín la cel de al X-lea Congres al Partidului Comunist din Cehoslovacia, care-şi deschide lucrările la 11 iunie. Din delegaţie fac parte tovarăşii Gh. Apostol, prim secretar al Comitetului Central al P.M.R., şi N. Goldbergher, şeful Secţiei organelor conducătoare de partid, sindicale şi de U.T.M. a C.C. al P.M.R. (Agerpres) Iarovizarea cartofilor pentru plantarea de vară MIHAILEŞTI (coresp. „Scintei!“).Colectivistul Ganciu Ion din satul Dumbrava, raionul Mihăileşti, îngrijeşte cu mare atenţie cele 6.000 kg. de cartofi puşi la iarovizat în scopul plantării de vară. încă din ziua de 15 mai, colectivistul Ganciu, îndrumat de brigadierul Ion C. Sandu, a aşezat cartofii pe un singur rînd în podul magaziei la o temperatură potrivită pentru încolţire şi la lumină suficientă. Pentru ca să crească vigure şi colţii iar cartofii să-şi păstreze frăgezimea, aceştia sunt udaţi cu apă. Dacă un cartof începe să se strice sau are colţii subţiri, piperniciţi, el este înlăturat. Aplicînd metoda plantării de vară, colectiviştii din Dumitrana au obţinut în anul trecut de pe 1.200 metri pătraţi 2000 kg. cartofi. Hotărîţi să dobîndească producţii sporite de cartofi prin plantări de vară, în acest an ei vor planta începînd din ziua de 20 ale acestei luni, 2 ha. şi jumătate cu cartofi în cuiburi aşezate în pătrat. urmînd exemplul colectiviştilor din satul Dumitrana, membrii gospodăriei agricole colective „Munca“ din satul Nefliu, comuna Virteju, au farovizat și ei 6.000 kg. de cartofi pentru a-i planta în vara acestui an. Unelte la cooperative pentru campania de vară TG. JIU (Agerpres). Uniunea raională a cooperativelor de aprovizionare și desfacere Tg. Jiu a luat din timp măsuri pentru aprovizionarea cooperativelor sătești cu unelte agricole necesare campaniei agricole de vară. Astfel, au fost distribuite prin cooperative ţăranilor muncitori din satele şi din comunele raionului, 9.000 de sape, peste 900 de coase, peste 900 de seceri, 100 de nicovale, 250 ciocane, peste 1.000 de furci, 230 de greble etc. Zilele acestea, cooperativele Găteşti vor mai primi coase, seceri, sape și alte materiale. Spectacole date ele Teatrul Municipal in întreprinderi In cadrul acţiunii de popularizare a spectacolelor în rîndurile muncitorilor din Capitală, Teatrul Municipal a prezentat miercuri seara, în sala de festivităţi a palatului administrativ C.F.R., comedia „Pădurea“ de A. N. Ostrovski. Din distribuţie au făcut parte : Lucia Sturdza-Bulandra, Jules Caraban, Toma Dimitriu, Marieta Rareş şi alţi actori de frunte ai teatrului. La spectacol au participat aproximativ 800 de muncitori, tehnicieni şi funcţionari de la căile ferate. In cursul acestei săptămâni vor mai fi reprezentate tot în această sală comedia „Clinele grădinarului" de Lope de Vega şi piesa „30 de arginţi“ de Howard Fast. Teatrul Municipal va continua reprezentarea pieselor din repertoriu în marile întreprinderi ale Capitalei şi va organiza deplasări la Alexandria, Sioezia și în alte orașe din regiunea București. Lacuri artificiale pe pămînturile desţelenite Este surprinzătoare repeziciunea cu care se schimbă înfăţişarea pămînturilor care se desţelenesc anul acesta în Uniunea Sovietică. In etapa Akmolinsk din Kazahstanul de nord, pînă acum lipsită de apă, au apărut — ca în basme — minunate lacuri. La numai cîteva zile după venirea tinerilor voluntari, stepa a răsunat de puternice bubuituri, care se auzeau la zeci de kilometri depărtare : erau exploziile provocate de brigăzile care lucrau la amenajarea noilor lacuri. Tinerii au început să lucreze aici încă înainte de topirea zăpezii. Treptat, albiile adînci ale bazinelor create pe calea exploziilor s-au umplut cu apă provenită din topirea zăpezii formînd lacuri artificiale. Aceste lacuri vor alimenta cu apă noile sovhozuri în tot timpul verii. Fundul şi pereţii bazinelor, fiind bine bătătorite datorită exploziilor, împiedică scurgerea apei în pămînt. Amenajarea bazinelor de apă continuă un ritm accelerat cu ajutorul mașinilor de forat și al altor mecanisme. In interiorul ziarului: Consultaţie: Gh. Moca — Ce este întovărăşirea agricolă (pag. 2-a). ÎNSEMNĂRI : O ciudată descoperire „teoretică“ (pag. 2-a). I. Maricoiu — In raionul Alexandria pregătirile de recoltare sunt gata... pe hîrtie (pag. 2-a). Al. Mureşan — De vorbă cu o bibliotecară (pag. 2-a). Al X-lea Congres al Partidului Comunist din Cehoslovacia (pag. 3-a). Cuvîntarea tov. Stelian Moraru, preşedintele C.C.S. din R.P.R., la Congresul al XI-lea al sindicatelor sovietice (pag. 3-a). Cursul acţiunilor a continuat să scadă la bursa din New York (pag. 3-a). Provocările S.U.A. împotriva Guatemalei (pag. 3-a). Cu privire la problema indochineză — Declaraţia ministrului Afacerilor Externe al R.P. Chineze, Ciu En-lai, la 9 iunie 1954 la conferinţa de la Geneva (pag. 4-a). Participarea organizaţiilor sindicale sovietice la subscrierile la împrumutul de stat al U. R. S. S. (pag. 3-a). Noi zboruri deasupra Indiei ale avioanelor străine transportînd trupe franceze în Indochina (pag. 3-a). BnBBBHHEHEZaBBEHHSBHHnsnRSnD^KBBHHB Pe întinsul patriei noastre De pe şantierul Hidrocentralei „V. I. Lenin“ Cu tuneliştii în inima munţilor BACAU (coresp. „Scînteii"). — ...Ora 6 dimineaţa. Minerul fruntaş Ilfarcu Raicovici se îndreaptă cu echipa sa spre gura tunelului. Ion Revorceag, Nicolae Chitic, Francisc Antalfi şi alţii sunt tovarăşii lui de nădejde. La excavaţii şi la betonetul inelelor, brigada utemisită condusă de tînărul miner Marcu Raicovici realizează zilnic depăşiri ale sarcinilor de plan de circa 50%. In prezent, la sectorul tunel-intrare constructorii folosesc cu succes experienţa tuneliştilor sovietici la umplerea golurilor şi consolidarea rocilor din spatele inelelor. Echipa de injectori condusă de maistrul miner Ştefan Ţimpea, lucrînd cu pompe de injecţie sovietice, şi-a depăşit cu 100% sarcina de plan în luna mai. In cealaltă parte a tunelului, minerii au obţinut luna trecută cei mai înalţi indici de excavaţii în stîncă. 1024 m.c. steril au fost excavaţi în luna mai peste prevederile de plan. Brigada fruntaşului în întrecerea socialistă Alexandru Schuch, care lucrează la excavaţii, şi-a realizat înaceeaşi perioadă sarcinile de plan in proporţie de 150%. Realizări însemnate la excavaţii şi la betonarea inelelor din tunel au obţinut şi brigăzile conduse de tov. Gheorghe Crişan, Ştefan Bendic, Nicolae Ionuţ şi altele. La clubul central După amiază, la lăsarea lucrului, întîlneşti pe străzile coloniei mineri de la tunel-intrare îndreptîndu-se spre club, unde vizionează filme, joacă şah sau tenis de masă. Pe malul Bistriţei, în dreptul Dodenilor, a fost construită şi dată recent în folosinţa constructorilor Hidrocentralei „V. I. Lenin“ frumoasa clădire a clubului central, avînd o sală de spectacole şi săli de sport. Oamenii muncii de pe şantier au posibiltatea să vizioneze zilnic trei spectacole de cinematograf, precum şi diferite spectacole ale echipelor artistice locale sau ale teatrelor venite în turneu. Sîmbătă, 5 iunie, peste 1400 de constructori au vizionat în sala clubului central spectacolul prezentat de Ansamblul C.C.S. A doua zi constructorii hidrocentralei au vizionat piesa „Sondaj adînc“, interpretată de actorii Teatrului de Stat din Ploeşti. Teatru pentru cei mici Din iniţiativa comitetului sindican Blcaz a luat fiinţă un teatru de păpuşi, care funcţionează pe lingă clubul central. Teatrul de păpuşi a prezentat în premieră piesele : „Povestea unui licurici“ şi „Mălina şi cei trei ursuleţi“. De curtac, colectivul teatrului de păpuşi din Bicaz a întreprins un turneu in diferite localităţi din regiunea Bacău. Magazine şi locuinţe noi Zilele trecute s-a deschis la sectorul tunel-intrare un magazin cu produse textile şi de încălţăminte. De asemeni, la Bicaz au luat fiinţă un nou magazin cu produse metalchimice şi un magazin cu produse pentru copii. De asemenea, au fost date recent în folosinţa constructorilor de la tunel-intrare două noi blocuri a cîte 28 apartamente. Pentru stimularea inovatorilor Cercul A.S.I.T. de la fabrica de încălţăminte şi pielărie „11 Iunie“ din R. Vîlcea a iniţiat un concurs cu teme de inovaţii pentru introducerea de noi sortimente de încălţăminte şi a micii mecanizări în secţii. La sfîrşitul primei etape a concursului, în luna mai, s-au stabilit 4 noi modele de sandale din deşeuri, prezentate de muncitori la acest concurs. Cu acest prilej, şeful sectorului de încălţăminte a fost premiat pentru prezentarea celui mai frumos, mai economic şi adaptabil model de sandale. Maistrul Iosif Farkaş şi tehnicianul Zachei Furdui, care au prezentat noi modele de marochinărie, au fost de asemenea premiaţi. Noile modele au intrat în fabricaţie. In domeniul micii mecanizări s-au prezentat proiecte pentru introducerea unui sistem mecanic de transportat pieile de la parter la etaj, pentru îmbunătăţirea iluminatului la mesele de croit etc. Prin folosirea rezervelor interne REŞIŢA (red. ziarului „Drapelul Roşu“-Timişoara). In tooate secţiile combinatului metalurgic şi ale uzinelor de utilaj petrolifer din Reşiţa se desfăşoară larg întrecerea socialstă pentru realizarea de cît mai importante economii prin folosirea rezervelor interne. Recondiţionînd diferite scule, ca freze, cuţite de strung, şublere, poansoane etc., după metoda sovietică Kuzneţov, colectivul de muncitori şi tehnicieni al secţiei sculărie a realizat, numai în cursul lunii mai, economii în valoare de 200.000 lei. La secţia utilaj mecanic s-au obţinut, de asemenea, succese însemnate în realizarea de economii. Prin recondiţionarea diferitelor roţi dinţate şi altor piese mecanice, colectivul secţiei a făcut economii în valoare de peste 135.000 lei. Muncitorii de la fabrica de locomotive înscriu lună de lună sume tot mai însemnate în conturile de economii. In luna mai s-au realizat economii la materii prime în valoare de 50.333 lei. Cele mai frumoase rezultate le-a obţinut colectivul de lăcătuşi condus de comunistul Tebecu Gheorghe care, prin folosirea raţională a tablei, a înscris în contul de economii suma de 6.316 lei. La fel şi cele 3 brigăzi de economii din sectorul zidari, de la oţelăria Martin, conduse de maiştul şef Fantin Vasile, au realizat economii, în luna mai, în valoare de 38.500 lei. Valorificare ORAŞUL STALIN ((-ed. ziarului „Drum Nou“).Colectivul de muncitori de la fabrica de confecţii „Republica“ din Oraşul Stalin a obţinut de la începutul anului şi pînă în prezent, prin valorificarea deşeurilor, economii de materiale în valoare de 54.000 lei. deşeurilor Din materiale recuperate au fost confecţionate, printre altele, 53 canadiene, 28 pardesie, 14 raglane, 920 şepci. Printre brigăzile fruntaşe din fabrică se află şi brigada condusă de muncitorul croitor Nicolae Bogdan, care a contribuit la obţinerea acestor suocese. Locuinţe pentru mineri CLUJ (Agerpres). La Şorocani vor fi date în curînd în folosinţă încă 11 clădiri cu cîte două apartamente fiecare. Apartamentele care vor fi puse la dispoziţia minerilor sunt compuse din două camere spaţioase, bucătărie, baie şi cămară. Constructorii care lucrează pe șantier se străduiesc să termine cit mai grabnic lucrările de finisaj. Brigăzile de zidari conduse de Alexandru Fazarcas și Ludovic Rácz execută tencuielile interioare și exterioare, iar brigada de dulgheri condusă de Adalbert Zai execută ultimele lucrări la acoperișul caselor. Centre populare de nataţie Pentru a contribui la atragerea tot mai multor oameni ai muncii la practicarea înotului, secţia de cultură fizică şi sport a C.C.S. va organiza, în perioada 20 iunie— 20 septembrie, centre populare de nata-J ţie în oraşele Timişoara, Iaşi, Constanţa, Tg. Mureş, Ploeşti, Reşiţa, Lugoj etc. La aceste centre au fost repartizaţi numeroşi antrenori şi instructori de înot. In perioada funcţionării centrelor populare de nataţie, amatorii acestei ramuri de sport vor avea prilejul să deprindă şi să practice înotul, avînd totodată posibilitatea să treacă normele de înot prevăzute în complexul sportiv G.M.A. Cabane pentru turişti De curînd a fost dată în folosinţă turiştilor o parte din grupul celor 8 cabane care au fost amenajate pe Muntele Mic (Caransebeş). De asemenea, au început să fie folosite cabanele „Slănic“ şi „Ştefeşti“ (Slănic-Prahova), precum şi cabana „Aluniş“ (Gheorghieni — Regiunea Autonomă Maghiară). Turiştii care poposesc la aceste cabane au la dispoziţie cantine, biblioteci, jocuri de şah etc. In curînd va fi terminată şi amenajarea cabanelor „Suhardul" (Lacul Roşu), „Brăneşti" (Pădurea Pustnicul — regiunea Bucureşti) şi altele. Din ţara constructorilor comunismului O nouă clădire înaltă la Moscova Pe zi ce trece, Moscovaîşi schimbă înfăţişarea, se împodobeşte cu noi şi noi clădiri de o mare frumuseţe. Curînd va fi complet terminată impunătoarea clădire a unui hotel în piaţa Komsomolskaia. In prezent au loc ultimele pregătiri , se termină finisajul interior. Monumentala clădire a noului hotel se integrează în ansamblul arhitectonic al pieţii. Minunatele interioare ale hotelului arată efortul încununat de succes al colectivului de arhitecţi de sub conducerea lui L. Poliakov, membru activ al Academiei de arhitectură, de a realiza o deplină unitate între arhitectura interioară și cea exterioară. Elementele decorative care împodobesc vestibulul de la intrare, scăldat în lumina venită din plafon, sunt pictate cu bronz pe fond albastru. Podeaua vestibulului este acoperită cu plăci mari de labradorit negru, iar pereţii sunt acoperiţi, pînă la o înălţime de 4 metri, cu marmoră albă. Vestibulul duce într-o spaţioasă sală centrală, ai cărei pereţi sunt în întregime acoperiţi cu marmoră albă. Podeaua sălii este acoperită cu plăci de marmoră roşie. Camerele hotelului sunt ornamentate toate în acelaşi stil şi au toate acelaşi stil de mobilă. Ele sînt împodobite cu tablouri şi sculpturi lucrate de cei mai mari maeştri ai artei sovietice, precum şi cu copii după tablouri expuse la Ermitaj din Leningrad şi la Muzeul rus din Moscova. In curînd acest uriaş hotel îşi va deschide larg porţile. Tractorul „Belarus“ Uzina de tractoare din Minsk produce un tip de tractor universal — „Belarus“. Acesta poate fi folosit cu acelaşi succes la arat, grăpat, semănat, cît şi la lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare. In clişeu, un nou tractor „Belarus“ părăseşte banda rulantă. Pregătirea comemorării lui Cehov MOSCOVA 10 (Agerpres). — TASS: La 8 iunie a avut loc prima şedinţă a Comitetului unional pentru comemorarea a 50 de ani de la moartea scriitorului rus Anton Cehov. Comitetul a fost constituit de Comitetul sovietic pentru apărarea păcii şi de Uniunea scriitorilor sovietici. După cum se ştie, potrivit hotărîrii sesiunii de la Viena a Consiliului Mondial al Păcii, data memorabilă — 15 iulie —se va comemora în toate ţările. Comitetul a discutat un plan amplu de măsuri pentru organizarea comemorării lui Cehov în U.R.S.S. In oraşe şi sate vor avea loc conferinţe şi prelegeri, se pregătesc expoziţii consacrate creaţiei lui Cehov. In instituţiile de învăţămînt superior vor fi convocate conferinţe ştiinţifice, în programul cărora vor intra referate despre moştenirea literară a scriitorului. La Taganrog, oraşul natal al lui Cehov, va avea loc o sesiune ştiinţifică cu tema: „Cehov şi teatrul sovietic", care va fi organizată de Asociaţia teatrelor din R.S.F.S.R. La 15 iulie vor avea loc la Moscova şi într-o serie de alte oraşe reuniuni consacrate memoriei lui Cehov. 30 de teatre sovietice pregătesc montarea unor piese scrise de Cehov. Cineaştii sovietici lucrează acum la turnarea a două filme documentare despre viaţa scriitorului. Studiourile cinematografice transpun pe ecran cîteva nuvele şi povestiri ale lui Cehov. Editurile sovietice tipăresc în prezent noi ediţii ale operelor lui Cehov. Tirajul total al acestor ediţii va fi de peste 1.845.000 exemplare. Vor fi scoase de sub tipar culegerile speciale: „Cehov şi literatura”, „Viaţa şi creaţia lui Cehov”, precum şi albume cu fotografiile localităţilor legate de creaţia scriitorului şi ilustraţiila operele lui. Radioul sovietic organizează un ciclu de emisiuni consacrate lui Cehov. ★ ★ ★ Centrul de televiziune din Baku La Baku, capitala R.S.S. Azerbaidjene, se construieşte primul centru de televiziune din Transcaucazia. Acesta va cuprinde un corp principal tehnic, şase studiouri de televiziune şi emisiuni vorbite, cabinete de teatru şi alte clădiri auxiliare. Noul centru de televiziune — care va fi înzestrat cu aparatura cea mai modernă — va deservi oraşul Baku, exploatările petrolifere, printre care şi cele de pe mare, orăşelul metalurgiştilor, Sumgait, precum şi colhozurile aflate în raza lui de acţiune. Fabrica de aparate de radio din Baku a organizat producția de aparate de televiziune.