Scînteia, iunie 1954 (Anul 23, nr. 2987-3012)

1954-06-11 / nr. 2996

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXIII Nr. 2996 Vineri 11 iunie 1954 4 PAGINI — 20 BANI Pe drumul dezvoltării continue a industriei socialiste Se împlinesc astăzi şase ani de la în­făptuirea actului revoluţionar al naţiona­lizării cînd, sub conducerea partidului, clasa muncitoare, aliată cu ţărănimea muncitoare, curînd după cucerirea în­tregii puteri politice, a smuls din mîinile burgheziei principalele întreprinderi in­dustriale, miniere, bancare, de asigurări şi de transport din ţara noastră. Prin trecerea principalelor mijloace de producţie industrială în mîinile statului celor ce muncesc, a fost creat un puternic sector socialist în economie, dîndu-se ast­fel o lovitură nimicitoare vechilor rela­ţii de producţie din Romînia burghezo­­moşierească, relaţii de exploatare a omu­lui de către om, care erau la baza stării de înapoiere economică şi culturală a ţării, şi de adîncă mizerie a maselor largi populare. In sectorul nou creat în economia na­ţională — sectorul socialist — nu există exploatarea omului de către om, oamenii muncesc pentru ei înşişi şi pentru fami­liile lor, pentru binele poporului mun­citor. A început şi în ţara noastră — după exemplul istoric al poporului sovie­tic — să se realizeze visul de mii de ani al omenirii muncitoare, visul făuririi unei societăţi dezrobite de orice exploatare şi subjugare. Naţionalizarea principalelor mijloace­­de producţie industriale a determinat un curs nou, o nouă linie de dezvoltare a economiei naţionale, linia avîntului neîn­cetat al unei economii care nu cunoaşte, crize şi stagnări şi care se dezvoltă în interesul satisfacerii tot mai largi a ne­voilor materiale şi culturale crescînde ale celor ce muncesc. In anii ce s-au scurs de la naţionaliza­re, datorită eforturilor patriotice ale oa­menilor muncii şi cu ajutorul continuu şi neprecupeţit dat de marea Uniune Sovie­tică, economia ţării noastre a cunoscut o puternică dezvoltare. Au fost create şi s-au dezvoltat noi ramuri industriale, inexistente în trecut, care sporesc an de an puterea economică a patriei noastre, întreprinderile vechi şi uzate, smulse din mîinile capitaliştilor, au fost considerabil dezvoltate, transformate in uzine şi fa­brici moderne şi înzestrate din ce în ce mai mult cu o tehnică nouă. In ultimii cinci ani, volumul producţiei industriale a crescut de circa 2,5 ori fată de 1938 şi de 3,5 ori fată de 1948. In­dustria grea — temelia temeliilor dezvol­tării întregii economii — şi îndeosebi in­dustria constructoare de maşini, creata in anii regimului de democraţie populară, este în continuă creştere. Ea produce as­tăzi utilaj petrolifer, minier şi de con­strucţii, maşini-unelte, tractoare, maşini agricole, electromotoare, turbine, rulmenţi, utilaje pentru industria textilă şi ali­mentară etc. Pentru prima oară în ţara noastră, un mare­ număr de fabrici şi uzine construite în ultimii ani au fost înzestrate cu utilaj şi echipament pro­dus de tînăra noastră industrie construc­toare de maşini. Industria grea a trimis agriculturii mii şi mii de tractoare, de maşini şi unelte agricole, creînd astfel o bază tehnică din ce in ce mai puternică pentru mecanizarea lucrărilor agricole, pentru dobîndirea de recolte bogate. Industria petroliferă, un trecut exploa­tată sălbatic de trusturile monopoliste de dincolo şi de dincoace de ocean, a căpă­tat un deosebit avînt. O mare dezvoltare au cunoscut în aceşti ani industriile car­boniferă, forestieră şi de materiale de con­strucţii. Este în continuă dezvoltare indus­tria bunurilor de larg consum. In ulti­mii ani ea şi-a, sporit capacitatea de pro­duct fabricînd cantităţi mult mai mari de mărfuri decît cele produse în anul 1938 — an de vîrf al producţiei capitalis­te ; s-au construit noi filaturi de bumbac şi de in­ fabrici de confecţii şi alte fa­brici­ textile, s-au construit noi fabrici de pîine, de ulei, de paste de tomate etc. Realizările dobîndite de poporul mun­citor,­ condus de partid, în cei şase ani care au trecut de la naţionalizarea prin­cipalelor mijloace de producţie indus­triale dovedesc că clasa muncitoare este în stare să organizeze, să conducă şi să dezvolte economia mai bine decît bur­ghezia şi să creeze u­t mod de producţie superior celui capitalist. Conştiinţa că nu mai lucrează pentru huzurul capitaliştilor, ci pentru propria lor bunăstare a descătuşat iniţiativa crea­toare a maselor, a dat naştere unei ati­tudini noi faţă­­ de muncă. Expresia aces­tei atitudini noi este întrecerea socialistă, sunt zecile de mii de fruntaşi şi inovatori în producţie. Tot mai numeroşi sunt mun­citorii, tehnicienii şi inginerii pe pieptu­rile cărora strălucesc ordinele şi medaliile, semn al preţuirii pe care partidul, guver­nul şi toţi oamenii muncii o acordă atitu­dinii creatoare faţă de muncă. Beneficiile întreprinderilor naţionali­zate care intrau înainte în casele de fier ale capitaliştilor din ţară şi ale trusturi­lor americane, engleze, germane, franceze etc. sunt acum folosite pentru dezvoltarea economiei naţionale şi pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. In perioada 1949—1953 s-au investit în domeniul social-cultural circa 3 miliarde lei. S-au construit lo­cuinţe cu o suprafaţă de 1.730.000 m.p., au fost ridicate numeroase construcţii culturale şi altele. La baza tuturor succeselor obţinute de poporul muncitor din ţara noastră în cei şase ani de la naţionalizare stă ajutorul frăţesc şi multilateral primit din partea Uniunii Sovietice — în materii prime, maşini de înaltă tehnicitate şi în metode înaintate de lucru şi de organizare a muncii şi a producţiei. Cît de mult contrastează situaţia eco­nomică a ţării noastre cu situaţia din ţă­rile capitaliste, unde industria, cu excep­ţia celei de război, este în declin, iar în­treaga economie se află în preajma unei noi şi profunde crize de supraproduc­ţie ! Zilele trecute a avut loc la bursa din New York o scădere însemnată a cursu­lui acţiunilor în majoritatea ramurilor industriale — scădere care înseamnă pierderea sumei uriaşe de 3 miliarde do­lari din valoarea acţiunilor; după apre­cierea agenţiei Reuter, această situaţie este similară celei survenite în octombrie 1929 — care a marcat începutul puter­nicei crize economice din 1929—1933. Pentru a abate atenţia de la perspecti­vele tot mai întunecoase ale economiei Statelor Unite ale Americii, mistificato­rii de la „Vocea Americii“ — trădători fugiţi din ţară de frica poporului şi aflaţi în solda monopolurilor americane — mai au încă neruşinarea ca, înşirînd calomnii la adresa ţării noastre, să scoată din bu­zunar minciuni pe cît de sfruntate, pe atît de ridicule, ca aceea că industria ar fi în­registrat la noi în țară,­­în anul 1953, un „deficit“ nici mai mic, nici mai mare decît de... 39 miliarde lei! Or, toată lumea a putut citi raportul despre bugetul de stat pe anul 1954 pre­zentat Marii Adunări Naţionale, în care se arată limpede că industria arată în plin avînt nu numai că n-a înregistrat anul trecut niciun deficit, dar veniturile bugetare provenite de la întreprinderi şi organizaţii economice au crescut în anul 1953 faţă de 1952, cu aproape 18%. Succesele obţinute în cei 6 ani de la naţionalizare însufleţesc clasa muncitoare şi întregul popor muncitor din ţara noas­tră să păşească înainte, sub conducerea partidului, spre noi victorii în dezvolta­rea economiei naţionale şi în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Plenara C.C. al P.M.R. din august 1953 a trasat un amplu program de, măsuri, în­­dreptînd cursul politicii economice a tării înspre dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor economiei nationale. Dezvoltind mai departe industria grea — baza înflo­ririi întregii economii , partidul şi gu­vernul îndreaptă eforturile întregului po­por înspre lichidarea rămînerii în urmă a agriculturii, a producţiei industriei ali­mentare şi industriei uşoare, a producţiei de obiecte de menaj şi de alte bunuri de consum, în scopul ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. De la plenara din august 1953 poporul nostru a obţinut realizări însemnate. Tra­ducerea mai departe în viaţă a programu­lui de măsuri economice elaborat de par­tid şi guvern cere ca nivelul de condu­cere, de organizare şi de gospodărire a întreprinderilor să fie necontenit îm­bunătăţit. Directorii unităţilor socialiste trebuie să înrădăcineze în întreprinderi spiritul respectării riguroase a disciplinnei de plan şi a disciplinei financiare, al into­leranţei faţă de orice încălcare a legali­tăţii socialiste, să pună interesele statului mai presus de orice. Pentru ca economia noastră să se dezvolte continuu, conducătorii de în­treprinderi sunt chemaţi să creeze ase­menea condiţii tehnice şi organizato­rice încât muncitorii şi tehnicienii să aibă posibilitatea, pe baza punerii în valoare a rezervelor interne de producţie, să spo­rească lună de lună, trimestru de trimes­tru, productivitatea muncii , calea prin­cipală de reducere a preţului de cost al produselor. Este necesar ca toate între­prinderile să introducă un regim strict de economii în producţie, să folosească raţional şi economicos materiile prime şi materialele, să înlăture rebuturile şi orice­­ fel de risipă în cheltuirea fondurilor bă­neşti, pentru ca preţul de cost al produse­lor să fie redus sistematic, să fie ridicată continuu rentabilitatea întreprinderilor. Organizaţiile de partid au datoria să educe cu perseverenţă pe oamenii muncii în spiritul atitudinii socialiste faţă de muncă, în spiritul disciplinei socialiste şi al dragostei şi grijii pentru buna gospo­­dărire a avutului obştesc. Desfăşurînd o largă muncă politică, ele trebuie să mili­teze activ pentru întărirea colaborării în­tre muncitori şi ingineri, pentru ridicarea continuă a nivelului cultural-tehnic şi­­a calificării profesionale a muncitorilor. Or­ganizaţiile de partid au datoria să în­drume comitetele de întreprindere ca in cadrul întrecerii socialiste masa muncito­rilor şi tehnicienilor să se orienteze în­totdeauna după experienţa înaintată, să aplice larg şi sistematic metodele frunta­şilor şi inovatorilor în producţie. Organizaţiile de partid sunt chemate să vegheze ca propunerile şi iniţiativele ve­nite din masă să fie luate în sea­mă şi rezolvate în mod operativ. Este o datorie de seamă a organizaţiilor de partid să ţină mereu trează vigilenţa ma­selor, împotriva oricăror încercări ale duş­manului de clasă de a împiedica buna desfăşurare a activităţii în întreprinde­rile socialiste, de a lovi în interesele po­porului muncitor. Trecînd în revistă realizările obţinute în cei şase ani care s-au scurs de la na­ţionalizare, poporul muncitor din ţara noastră îşi sporeşte eforturile pentru în­făptuirea programului de măsuri econo­mice elaborat de partid și guvern, în ve­derea dezvoltării economiei naționale și a ridicării necontenite a nivelului de trai al celor ce muncesc. Delegaţia Partidului Muncitoresc Romín la al X-lea Congres al Partidului Comunist din Cehoslovacia In ziua de 10 iunie a plecat la Pra­ga delegaţia Partidului Muncitoresc Romín la cel de al X-lea Congres al Partidului Comunist din Cehoslovacia, care-şi des­chide lucrările la 11 iunie. Din delegaţie fac parte tovarăşii Gh. Apostol, prim secretar al Comitetului Cen­tral al P.M.R., şi N. Goldbergher, şeful Secţiei organelor conducătoare de partid, sindicale şi de U.T.M. a C.C. al P.M.R. (Agerpres) Iarovizarea cartofilor pentru plantarea de vară MIHAILEŞTI (coresp. „Scintei!“).­Co­lectivistul Ganciu Ion din satul Dumb­rava, raionul Mihăileşti, îngrijeşte cu mare aten­ţie cele 6.000 kg. de cartofi puşi la iarovi­­zat în scopul plantării de vară. încă din ziua de 15 mai, colectivistul Ganciu, îndrumat de brigadierul Ion C. Sandu, a aşezat cartofii pe un singur rînd în podul magaziei la o temperatură potri­vită pentru încolţire şi la lumină suficientă. Pentru ca să crească vigure şi colţii iar cartofii să-şi păstreze frăgezimea, aceştia sunt udaţi cu apă. Dacă un cartof începe să se strice sau are colţii subţiri, piper­niciţi, el este înlăturat. Aplicînd metoda plantării de vară, co­lectiviştii din Dumitrana au obţinut în anul trecut de pe 1.200 metri pătraţi 2000 kg. cartofi. Hotărîţi să dobîndească producţii spo­rite de cartofi p­rin plantări de vară, în acest an ei vor planta începînd din ziua de 20 ale acestei luni, 2 ha. şi jumătate cu cartofi în cuiburi aşezate în pătrat. u­rmînd exemplul colectiviştilor din sa­tul Dumitrana, membrii gospodăriei agri­cole colective „Munca“ din satul Nefliu, comuna Virteju, au farovizat și ei 6.000 kg. de cartofi pentru a-i planta în vara acestui an. Unelte la cooperative pentru campania de vară TG. JIU (Agerpres). Uniunea raională a cooperativelor de aprovizionare și des­facere Tg. Jiu a luat din timp măsuri pen­tru aprovizionarea cooperativelor sătești cu unelte agricole necesare campaniei agricole de vară. Astfel, au fost distri­buite prin cooperative ţăranilor muncitori din satele şi din comunele raionului, 9.000 de sape, peste 900 de coase, peste 900 de seceri, 100 de nicovale, 250 cio­cane, peste 1.000 de furci, 230 de greble etc. Zilele acestea, cooperativele Găteşti vor mai primi coase, seceri, sape și alte materiale. Spectacole date ele Teatrul Municipal in întreprinderi In cadrul acţiunii de popularizare a spectacolelor în rîndurile muncitorilor din Capitală, Teatrul Municipal a prezentat miercuri seara, în sala de festivităţi a palatului administrativ C.F.R., comedia „Pădurea“ de A. N. Ostrovski. Din dis­tribuţie au făcut parte : Lucia Sturdza-Bu­­landra, Jules Caraban, Toma Dimitriu, Marieta Rareş şi alţi actori de frunte ai teatrului. La spectacol au participat aproximativ 800 de muncitori, tehnicieni şi funcţio­nari de la căile ferate. In cursul acestei săptămâni vor mai fi reprezentate tot în această sală comedia „Clinele grădinarului" de Lope de Vega şi piesa „30 de arginţi“ de Howard Fast. Teatrul Municipal va continua repre­zentarea pieselor din repertoriu în marile întreprinderi ale Capitalei şi va organiza deplasări la Alexandria, Sio­­ezia și în alte orașe din regiunea București. Lacuri artificiale pe pămînturile desţelenite Este surprinzătoare re­peziciunea cu care se schimbă înfăţişarea pă­­mînturilor care se desţe­lenesc anul acesta în Uniunea Sovietică. In etapa Akmolinsk din Ka­­zahstanul de nord, pînă acum lipsită de apă, au apărut — ca în basme — minunate lacuri. La numai cîteva zile după venirea tinerilor voluntari, stepa a răsunat de puternice bubuituri, care se auzeau la zeci de kilometri depărtare : erau exploziile provocate de brigăzile care lucrau la amenajarea noilor lacuri. Tinerii au început să lucreze aici încă înainte de topirea zăpezii. Trep­tat, albiile adînci ale bazinelor create pe ca­lea exploziilor s-au um­plut cu apă provenită din topirea zăpezii form­în­d lacuri artificiale. Aceste lacuri vor ali­menta cu apă noile sov­hozuri în tot timpul verii. Fundul şi pereţii bazine­lor, fiind bine bătătorite datorită exploziilor, îm­piedică scurgerea apei în pămînt. Amenajarea bazinelor de apă continuă un ritm accelerat cu ajutorul ma­șinilor de forat și al altor mecanisme. In interiorul ziarului: Consultaţie: Gh. Moca — Ce este întovărăşirea agricolă (pag. 2-a). ÎNSEMNĂRI : O ciudată descope­rire „teoretică“ (pag. 2-a). I. Maricoiu — In raionul Alexan­dria pregătirile de recoltare sunt gata... pe hîrtie (pag. 2-a). Al. Mureşan — De vorbă cu o bi­bliotecară (pag. 2-a). Al X-lea Congres al Partidului Co­munist din Cehoslovacia (pag. 3-a). Cuvîntarea tov. Stelian Moraru, preşedintele C.C.S. din R.P.R., la Congresul al XI-lea al sindicatelor sovietice (pag. 3-a). Cursul acţiunilor a continuat să scadă la bursa din New York (pag. 3-a). Provocările S.U.A. împotriva Gua­­temalei (pag. 3-a). Cu privire la problema indochineză — Declaraţia ministrului Afacerilor Externe al R.P. Chineze, Ciu En-lai, la 9 iunie 1954 la conferinţa de la Geneva (pag. 4-­a). Participarea organizaţiilor­ sindicale sovietice la subscrierile la împrumu­­tul de stat al U. R. S. S. (pag. 3-a). Noi zboruri deasupra Indiei ale avioanelor străine transportînd trupe franceze în Indochina (pag. 3-a). BnBBBHHEHEZaBBEHHSBHHnsnRSnD^KBBHHB Pe întinsul patriei noastre De pe şantierul Hidrocentralei „V. I. Lenin“ Cu tuneliştii în inima munţilor BACAU (coresp. „Scînteii"). — ...Ora 6 dimineaţa. Minerul fruntaş Ilfarcu Raico­­vici se îndreaptă cu echipa sa spre gura tunelului. Ion Revorceag, Nicolae Chitic, Francisc Antalfi şi alţii sunt tovarăşii lui de nădejde. La excavaţii şi la betonetul inelelor, brigada utemisită condusă de tî­­nărul miner Marcu Raicovici realizează zilnic depăşiri ale sarcinilor de plan de circa 50%. In prezent, la sectorul tunel-intrare con­­structorii folosesc cu succes experienţa tu­­neliştilor sovietici la umplerea golurilor şi consolidarea rocilor din spatele inelelor. Echipa de injectori condusă de maistrul miner Ştefan Ţimpea, lucrînd cu pompe de injecţie sovietice, şi-a depăşit cu 100% sarcina de plan în luna mai. In cealaltă parte a tunelului, mi­nerii au obţinut luna trecută cei mai înalţi indici de excavaţii în stîncă. 1024 m.c. steril au fost excavaţi în luna mai peste prevederile de plan. Brigada fruntaşului în întrecerea socialistă Alexan­dru Schuch, care lucrează la excavaţii, şi-a realizat în­­aceeaşi perioadă sarcinile de plan in proporţie de 150%. Realizări însemnate la excavaţii şi la betonarea inelelor din tunel au obţinut şi brigăzile conduse de tov. Gheorghe Crişan, Ştefan Bendic, Nicolae Ionuţ şi altele. La clubul central După amiază, la lăsarea lucrului, întîl­­neşti pe străzile coloniei mineri de la tu­nel-intrare îndreptîndu-se spre club, unde vizionează filme, joacă şah sau tenis de masă. Pe malu­l Bistriţei, în dreptul Dodeni­­lor, a fost construită şi dată recent în folosinţa constructorilor Hidrocentralei „V. I. Lenin“ frumoasa clădire a clubului central, avînd o sală de spectacole şi săli de sport. Oamenii muncii de pe şantier au posibiltatea să vizioneze zilnic trei spec­tacole de cinematograf, precum şi diferite spectacole ale echipelor artistice locale sau ale teatrelor venite în turneu. Sîmbătă, 5 iunie, peste 1400 de cons­tructori au vizionat în sala clubului cen­tral spectacolul prezentat de Ansamblul C.C.S. A doua zi constructorii hidrocen­tralei au vizionat piesa „Sondaj adînc“, interpretată de actorii Teatrului de Stat din Ploeşti. Teatru pentru cei mici Din iniţiativa comitetului sindican­ B­lcaz a luat fiinţă un teatru de păpuşi, care funcţionează pe lingă clubul cen­tral. Teatrul de păpuşi a prezentat în pre­mieră piesele : „Povestea unui licurici“ şi „Mălina şi cei trei ursuleţi“. De cu­­rtac, colectivul teatrului de păpuşi din Bicaz a întreprins un turneu in diferite localităţi din regiunea Bacău. Magazine şi locuinţe noi Zilele trecute s-a deschis la sectorul tu­nel-intrare un magazin cu produse textile şi de încălţăminte. De asemeni, la Bicaz au luat fiinţă un nou magazin cu produse me­­talc­himice şi un magazin cu produse pentru copii. De asemenea, au fost date recent în fo­losinţa constructorilor de la tunel-intrare două noi blocuri a cîte 28 apartamente. Pentru stimularea inovatorilor Cercul A.S.I.T. de la fabrica de încăl­ţăminte şi pielărie „11 Iunie“ din R. Vîl­­cea a iniţiat un concurs cu teme de ino­vaţii pentru introducerea de noi sorti­mente de încălţăminte şi a micii mecani­zări în secţii. La sfîrşitul primei etape a concursului, în luna mai, s-au stabilit 4 noi modele de sandale din deşeuri, prezentate de muncitori la acest concurs. Cu acest prilej, şeful sectorului de încălţăminte a fost premiat pentru prezentarea celui mai frumos, mai economic şi adaptabil model de sandale. Maistrul Iosif Farkaş şi tehni­cianul Zachei Furdui, care au prezentat noi modele de marochinărie, au fost de asemenea premiaţi. Noile modele au in­trat în fabricaţie. In domeniul micii mecanizări s-au pre­zentat proiecte pentru introducerea unui sistem mecanic de transportat pieile de la parter la etaj, pentru îmbunătăţirea ilumi­natului la mesele de croit etc. Prin folosirea rezervelor interne REŞIŢA (red. ziarului „Drapelul Roşu“-Timişoara). In tooate secţiile com­binatului metalurgic şi ale uzinelor de utilaj petrolifer din Reşiţa se desfăşoară larg întrecerea socialstă pentru realiza­rea de cît mai importante economii prin folosirea rezervelor interne. Recondiţio­­nînd diferite scule, ca freze, cuţite de strung, şublere, poansoane etc., după me­toda sovietică Kuzneţov, colectivul de muncitori şi tehnicieni al secţiei sculă­­rie a realizat, numai în cursul lunii mai, economii în valoare de 200.000 lei. La secţia utilaj mecanic s-au obţinut, de asemenea, succese însemnate în reali­zarea de economii. Prin recondiţionarea diferitelor roţi dinţate şi altor piese me­canice, colectivul secţiei a făcut economii în valoare de peste 135.000 lei. Muncitorii de la fabrica de locomotive înscriu lună de lună sume tot mai însem­nate în conturile de economii. In lu­na mai s-au realizat economii la materii prime în valoare de 50.333 lei. Cele mai frumoase rezultate le-a obţinut colectivul de lăcă­tuşi condus de comunistul Teb­ecu Gheor­ghe care, prin folosirea raţională a ta­blei, a înscris în contul de economii suma de 6.316 lei. La fel şi cele 3 brigăzi de economii din sectorul zidari, de la oţe­­lăria Martin, conduse de maiştul şef Fantin Vasile, au realizat economii, în luna mai, în valoare de 38.500 lei. Valorificare ORAŞUL STALIN ((-ed. ziarului „Drum Nou“).­Colectivul de muncitori de la fabrica de confecţii „Republica“ din Oraşul Stalin a obţinut de la începutul anu­lui şi pînă în prezent, prin valorificarea deşeurilor, economii de materiale în va­loare de 54.000 lei.­ ­ deşeurilor Din materiale recuperate au fost con­fecţionate, printre altele, 53 canadiene, 28 pardesie, 14 raglane, 920 şepci. Printre brigăzile fruntaşe din fabrică se află şi brigada condusă de muncitorul croitor Nicolae Bogdan, care a contribuit la ob­ţinerea acestor suocese. Locuinţe pentru mineri CLUJ (Agerpres).­­ La Şorocani vor fi date în curînd în folosinţă încă 11 clă­diri cu cîte două apartamente fiecare. Apartamentele care vor fi puse la dispo­ziţia minerilor sunt compuse din două camere spaţioase, bucătărie, baie şi că­mară. Constructorii care lucrează pe șan­tier se străduiesc să termine cit mai grab­nic lucrările de finisaj. Brigăzile de zidari conduse de Alexandru Fazarcas și Ludovic Rácz execută tencuielile interioare și ex­terioare, iar brigada de dulgheri condusă de Adalbert Zai execută ultimele lucrări la acoperișul caselor. Centre populare de nataţie Pentru a contribui la atragerea tot mai multor oameni ai muncii la practicarea înotului, secţia de cultură fizică şi sport a C.C.S. va organiza, în perioada 20 iunie— 20 septembrie, centre populare de nata-J ţie în oraşele Timişoara, Iaşi, Constanţa, Tg. Mureş, Ploeşti, Reşiţa, Lugoj etc. La aceste centre au fost repartizaţi numeroşi antrenori şi instructori de înot. In peri­oada funcţionării centrelor populare de nataţie, amatorii acestei ramuri de sport vor avea prilejul să deprindă şi să prac­tice înotul, avînd totodată posibilitatea să treacă normele de înot prevăzute în complexul sportiv G.M.A. Cabane pentru turişti De curînd a fost dată în folosinţă tu­riştilor o parte din grupul celor 8 cabane care au fost amenajate pe Muntele Mic­ (Caransebeş). De asemenea, au început să fie folosite cabanele „Slănic“ şi „Şte­­feşti“ (Slănic-Prahova), precum şi cabana „Aluniş“ (Gheorghieni — Regiunea Auto­nomă Maghiară). Turiştii care poposesc la aceste cabane au la dispoziţie cantine, bi­blioteci, jocuri de şah etc. In curînd va fi terminată şi amenajarea cabanelor „Suhardul" (Lacul Roşu), „Bră­­neşti" (Pădurea Pustnicul — regiunea Bucureşti) şi altele. Din ţara constructorilor comunismului O nouă clădire înaltă la Moscova Pe zi ce trece, Moscova­­îşi schimbă înfăţişarea, se împodobeşte cu noi şi noi clădiri de o mare frumu­seţe. Curînd va fi com­plet terminată­ impună­toarea clădire a unui hotel în piaţa Komsomol­­skaia. In prezent au loc ultimele pregătiri , se termină finisajul inte­rior. Monumentala clă­dire a noului hotel se in­tegrează în ansamblul arhitectonic al pieţii. Minunatele interioare ale hotelului arată efor­tul încununat de succes al colectivului de arhi­tecţi de sub conducerea lui L. Poliakov, membru activ al Academiei de ar­hitectură, de a realiza o deplină unitate între ar­hitectura interioară și cea exterioară. Elementele decorative care împodobesc vesti­bulul de la intrare, scăl­dat în lumina venită din plafon, sunt pictate cu bronz pe fond albastru. Podeaua vestibulului este acoperită cu plăci mari de labradorit negru, iar pe­reţii sunt acoperiţi, pînă la o înălţime de 4 metri, cu marmoră albă. Vestibu­lul duce într-o spaţioasă sală centrală, ai cărei pe­reţi sunt în întregime a­­coperiţi cu marmoră albă. Podeaua sălii este acope­rită cu plăci de marmoră roşie. Camerele hotelului sunt ornamentate toate în ace­laşi stil şi au toate acelaşi stil de mobilă. Ele s­înt împodobite cu tablouri şi sculpturi lucrate de cei mai mari maeştri ai artei sovietice, precum şi cu copii după tablouri ex­puse la Ermitaj din Le­ningrad şi la Muzeul rus din Moscova. In curînd acest uriaş hotel îşi va deschide larg porţile. T­ractorul „Belarus“ Uzina de tractoare din Minsk produce un tip de trac­tor universal — „Belarus“. Acesta poate fi folosit cu acelaşi succes la arat, grăpat, semănat, cît şi la lucrările de între­ţinere a culturilor prăşitoare. In clişeu, un nou tractor „Belarus“ părăseşte banda rulantă. Pregătirea comemorării lui Cehov MOSCOVA 10 (Ager­pres). — TASS: La 8 iunie a avut loc prima şedinţă a Comitetu­lui unional pentru come­­morarea a 50 de ani de la moartea scriitorului rus Anton Cehov. Comi­tetul a fost constituit de Comitetul sovietic pentru apărarea păcii şi de Uni­unea scriitorilor sovietici. După cum se ştie, potri­vit hotărîrii sesiunii de la Viena a Consiliului Mon­dial al Păcii, data memo­rabilă — 15 iulie —se va comemora în toate ţările. Comitetul a discutat un plan amplu de măsuri pentru organizarea come­morării lui Cehov în U.R.S.S. In oraşe şi sate vor avea loc conferinţe şi prelegeri, se pregătesc expoziţii consacrate crea­ţiei lui Cehov. In instituţiile de învă­­ţămînt superior vor fi convocate conferinţe şti­inţifice, în programul că­rora vor intra referate despre moştenirea lite­rară a scriitorului. La Taganrog, oraşul natal al lui Cehov, va avea loc o sesiune ştiin­ţifică cu tema: „Cehov şi teatrul sovietic", care va fi organizată de Asociaţia teatrelor din R.S.F.S.R. La 15 iulie vor avea loc la Moscova şi într-o serie de alte oraşe reuni­uni consacrate memoriei lui Cehov. 30 de teatre sovietice pregătesc montarea unor piese scrise de Cehov. Cineaştii sovietici lucrea­ză acum la turnarea a două filme documentare despre viaţa scriitorului. Studiourile cinematogra­fice transpun pe ecran cî­teva nuvele şi povestiri ale lui Cehov. Editurile sovietice ti­păresc în prezent noi edi­ţii ale operelor lui Ce­hov. Tirajul total al a­­cestor ediţii va fi de peste 1.845.000 exem­plare. Vor fi scoase de sub tipar culegerile spe­ciale: „Cehov şi literatu­ra”, „Viaţa şi creaţia lui Cehov”, precum şi albu­me cu fotografiile locali­tăţilor legate de creaţia scriitorului şi ilustraţii­­la operele lui.­­ Radioul sovietic orga­nizează un ciclu de e­­misi­uni consacrate lui Cehov. ★ ★ ★ Centrul de televiziune din Baku La Baku, capitala R.S.S. Azerbaidjene, se constru­ieşte primul centru de televiziune din Transcau­­cazia. Acesta va cuprinde un corp principal tehnic, şase studiouri de televi­ziune şi emisiuni vorbite, cabinete de teatru şi alte clădiri auxiliare. Noul centru de televi­ziune — care va fi înzes­trat cu aparatura cea mai modernă — va deservi o­­raşul Baku, exploatările petrolifere, printre care şi cele de pe mare, orăşelul metalurgiştilor, Sumgait, precum şi colhozurile a­­flate în raza lui de ac­ţiune. Fabrica de aparate de radio din Baku a organi­zat producția de aparate de televiziune.

Next