Scînteia, iunie 1954 (Anul 23, nr. 2987-3012)

1954-06-11 / nr. 2996

Nr. 2996 SCÎNTEIA Al X-lea Congres al Partidului Comunist din Cehoslovacia Astăzi se deschid© la Praiga cel de al X-lea Congres al Partidului Comunist din Cehoslovacia. Oamenii muncii şi întregul popor cehoslovac au întâmpinat acest mare eveniment în condiţiile unui puternic avînt politic şi în muncă. Adunările de partid, de dări de seamă şi alegeri, care au precedat congresul, s-au desfăşurat sub semnul unităţii şi coeziunii de nezdruncinat a rândurilor partidului, al unei activităţi crescînde a comuniştilor, al folosirii pe scară largă a criticii şi autocriticii ascuţite faţă de lipsurile în mur­că. In intimipinarea con­gresului, oamenii muncii din Cehoslovacia şi-au intensificat eforturile pentru tradu­cerea în viaţă a programului de măsuri economice trasat de partid şi guvern în vederea unei ridicări substanţiale a nive­lului de trai, material şi cultural, al oa­menilor muncii. In cei 5 ani care au trecut de la Con­gresul al IX-lea al Partidului Comunist din Cehoslovacia, congres care a trasat măreaţa şi complexa sarcină a construirii socialismului, Cehoslovacia democrat­­populară a făcut mari paşi înainte. In aceşti ani, po­porul muncitor din Ceho­slovacia a realizat primul plan cincinal şi a trecut la începutul acestui an la înde­plinirea unui nou plan de stat. Cu ajuto­rul frăţesc şi dezinteresat al Uniunii So­vietice, Cehoslovacia a devenit în cursul primului plan cincinal o mare putere in­dustrială. In anii primului cincinal statul demo­crat-popular cehoslovac a investit peste 82 miliarde coroane pentru dezvoltarea eco­nomiei naţionale. Aceste investiţii au în­semnat construirea şi darea în folosinţă a 6 furnale înalte, a 12 centrale electrice cu o înaltă capacitate de producţie, 9 cup­toare Martin, 6 uzine de laminat, 24 de uzine constructoare de maşini, o fabrică de ciment, 4 fabrici mari de cărămidă, 2 uzine d© laminat tuburi, o fabrică de ce­luloză, 30 de întreprinderi pentru prelu­crarea laptelui, 56 de întreprinderi frigă­rifere, zeci şi sute de noi instalaţii indus­triale, aproape 15.000 de noi tractoare. In perioada cincinalului producţia in­dustrială a crescut de peste două ori­. Con­strucţia de maşini, a cărei producţie a sporit în anii cincinalului de 3,3 ori, a devenit principala ramură a industriei cehoslovace. Astăzi Republica Cehoslovacă se situează printre primele ţări di­ lum­e nu numai în ceea ce priveşte industria grea, dar şi în ceea ce priveşte producţia industrială în general. încă din anul 1952, Republica Cehoslovacă deţinea pri­mul loc în lume în extracţia de cărbune brun pe cap de locuitor, al patrulea loc în producţia de maşini, al cincilea loc în producţia de oţel şi al şaselea loc în pro­ducţia de fier brut pe cap de locuitor. In cei cinci ani ai planului cincinal s-a schimbat în întregime înfăţişarea Slova­ciei, regiune care sub capitalism era men­ţinută în cumplită înapoiere. Producţia industrială a Slovaciei este astăzi de patru ori şi jumătate mai mare decât în perioada capitalismului. In acelaşi timp a sporit considerabil şi producţia mărfurilor industriale de con­sum popular. In 1953 poporul cehoslovac a primit cu 39% mai multe mărfuri tex­tile decit în anul 1948, cu 19% mai multe articole ale industriei pielăriei etc. In anii cincinalului, ţărănimea munci­toare cehoslovacă a înregistrat succese în­demnate în transformarea socialistă a agri­culturii. In timp ce în 1948 în folosinţa sectorului socialist al agriculturii ce, afla doar 3% din pămîntul arabil, la sfîrşitul lui 1953 se afla aproape 44%. îndeplinirea cu succes a planului cinci­nal a făcut posibilă ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii din Cehoslovacia. Numărul celor ocupaţi în economia naţio­nală a crescut în această perioadă cu aproape o treime, consumul individual pe cap de locuitor a fost în 1953 cu 1/5 mai mare ca în 1948. In cursul cincinalului au fost date în exploatare peste 177.000 de locuinţe. Astăzi 97 % din localităţii© ţării au lumină electrică. Toate aceste realizări remarcabile au fost dobîndite prin munca creatoare, plină de avînt şi abnegaţie depusă de clasa mun­citoare din Cehoslovacia, condusă de Par­tidul Comunist din Cehoslovacia. O contribuţie hotărîtoar© în obţinerea realizărilor poporului cehoslovac a fost ajutorul acordat de marea eliberatoare şi prietenă a Cehoslovaciei, Uniunea Sovie­tică. In perioada dintre Congresul al IX-lea şi­ al X-lea, Partidul Comunist din Ceho­slovacia a înregistrat o însemnată victorie car© a dus la întărirea considerabilă a rîn­durilor lui şi unităţii sale, la sporirea ca­pacităţii sale de luptă , a fost demascată şi zdrobită agentura duşmană dinăuntrul partidului — banda lui Slansky, Svermova, Clementis şi a complicilor lor. Prin zdro­birea bandei lui Slansky a fost dejucat unul din cel© mai periculoase planuri ale imperialismului în Cehoslovacia, a fost zdrobit un complot cu mari ramificaţii, prin care duşmanii urmăreau să pună stă­pânire pe partid şi pe statul popular, să întoarcă Cehoslovacia înapoi la capitalism, s-o împingă din nou în lagărul imperialist. Un eveniment de mare însemnătate în viaţa Partidului Comunist Cehoslovac a fost adoptarea la conferinţa naţională a partidului din decembrie 1952, a nou­lui statut. Lupta permanentă a membri­lor Partidului Conjunist din Cehoslovacia pentru traducerea în viaţă a statutului are o mare însemnătate pentru continua în­tărire a partidului. Alegerile pentru comitetele naţionale, organele locale ale puterii de stat, care au avut loc de curînd in Cehoslovacia, au constituit o uriaşă victorie a Frontu­lui Naţional în frunte cu partidul comu­nist. Aceste alegeri au întărit regimul­­ de democraţie populară din Cehoslovacia, au dat posibilitate antrenării maselor celor mai largi ale populaţiei la rezolvarea tu­turor problemelor legate de construcţia socialismului. Succesele obţinute de poporul munci­tor din Cehoslovacia în cursul îndeplini­rii primului plan cincinal au permis Par­tidului Comunist din Cehoslovacia şi gu­vernului Republicii Cehoslovace să aplice o serie de măsuri noi în vederea ridicării substanţiale a nivelului de trai, material şi culturali al oamenilor muncii. In acea­stă direcţie o însemnătate deosebită este acordată dezvoltării agriculturii. La 23 mai a.c. s-a publicat în Cehoslovacia proiectul „Directivelor Congresului al X-lea al P.C.C. pentru sporirea substen­ţială a producției agricole în Următorii 2—3 ani“. Potrivit directivelor, pentru perioada 1954—1957 se prevăd o lărgire a supra­fețelor cultivate cu cel puţin 200.000 de hectare, sporiri însemnate în producţia pe hectar la grâu, secară, cartofi, sfeclă de zahăr, lărgirea suprafeţelor irigate şi a suprafeţelor cultivate cu legume. Pentru îmbunătăţirea considerabilă a mecanizării agriculturii şi pentru înzes­trarea tehnică a S.M.T.-urilor se prevede ca în viitorii 3 ani agricultura Ceho­slovaciei să primească 17.000 tractoare şi 7.500 combate© de diferite tipuri, 33.000 cultivatoare, 6100 autocamioane şi un mare număr de unel­te agricole. Ecoul puternic pe care l-a avut proiec­tul directivelor în rîn­dul membrilor de partid şi al maselor largi de oameni ai muncii a constituit, o nouă şi grăitoare dovadă a legăturii tot mai strânse dintre partid şi masele de oameni ai muncii. Oamenii muncii din Cehoslovacia ştiu că o condiţie esenţială pentru înfăptuirea acestor sarcini măreţe este întărirea necontenită a alianţei dintre clasa mun­citoare şi ţărănimea muncitoare. Al X-lea Congres al P. C. din Cehoslovacia va acorda o deosebită atenţie acestei chesti­uni de o mare importanţă pentru mersul înainte al Cehoslovaciei populare pe dru­mul construirii socialismului. In campania de pregătire a Congresului au fost pe larg dezbătute o serie de pro­bleme de partid de care se va ocupa Con­gresul al X-lea al P. C. din Cehoslovacia. Printre acestea sunt : respectarea consec­ventă a statutului partidului, necesitatea unei continue lărgiri şi îmbunătăţiri a agi­taţiei politice de masă, întărirea muncii ideologice în toate verigile partidului, principiul conducerii colective în partid şi al răspunderii personale pentru îndeplini­rea sarcinilor de partid, lupta împotriva ideologiei burgheze. Discuţia largă şi com­­­petentă în jurul problemelor de partid a demonstrat creşterea Conştiinţei politice a maselor muncitoare din Cehoslovacia care văd în partid pe conducătorul şi îndrumă­torul lor înţelept. Pregătirea celui de al X-lea Congres al Partidului Comunist din Cehoslovacia a constituit o mare demonstraţie a dragostei şi recunoştinţei fierbinţi pe care o poartă oamenii muncii din Cehoslovacia faţă, de Partidul Comunist din Cehoslovacia, in frunte cu Comitetul său Central. In perioada pregătirii congresului au crescut iniţiativa şi activitatea creatoare a maselor largi de oameni ai muncii. Acest lucru s-a oglindit în amploarea întrecerii socialiste, în zecile de mii de angajamente care şi le-au luat oamenii muncii de la oraşe şi sate în cinstea congresului. Ast­fel muncitorii de la mina „Centrum“ difi Jiretin, care şi-au luat angajamentul să extragă peste plan 22.974 de tone de căr­bune, au dat încă de la începutul lunii mai peste 24.000 de tone de cărbune peste plan. Muncitorii de la secţia de forjă a noului combinat metalurgic „Element Gottwall" de la Kunekce au hotărit să dea peste plan pînă la sfîrşitul anului produse în­ valoare de peste 3 milioane,de coroane. O importantă inovaţie a fost realizată de oamenii muncii de la uzina „V. I. Lenin“. Punerea ei în aplicare va permite econo­misirea a un milion Kw. Or© de energie electrică pe an. Al X-lea Congres al Partidului Comu­nist Cehoslovac va înarma clasa munci­toare și întregul popor cehoslovac cu ho­­tărîri de mare însemnătate, care-i vor per­mite să dobîndească succese tot mai mari în lupta pentru construirea socialismului și apărarea păcii. Cuvîntarea tov. Stelian Moraru, preşedintele C.C.S. din R.P.R., la Congresul al XI-lea al sindicatelor sovietice MOSCOVA 10 (Agerpres). — Stelian Moraru, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populară Romînă, şeful delegaţiei sindicale romîne la cel de al XI-lea Congres al sindicate­lor din U.R.S.S., a rostit în cadrul Con­gresului următoarea, cuvântare: Dragi tovarăşi, în numele sindicatelor din Republica Populară Romînă, în numele tuturor, muncitorilor, inginerilor, tehnicie­nilor şi funcţionarilor din ţara noastră, transmitem celui de al XI-lea Congres al sindicatelor sovietice un fierbinte salut frăţesc. Congresul glorioaselor sindicate sovie­tice, sprijin de nădejde al partidului co­munist şi al guvernului Uniunii Sovietice în construirea comunismului, constituie un eveniment de mare însemnătate pentru în­treaga mişcare sindicală internaţională, un bogat izvor de învăţăminte pentru organi­zaţiile sindicale din­­ toate ţările. Oamenii muncii din Republica Popu­lară Romînă, alături de cei ce muncesc din întreaga lume, urmăresc cu admiraţie munca grandioasă şi victoriile obţinute de poporul sovietic în făurirea unei vieţi îm­belşugate şi fericite, în zidirea orînduirii comuniste. Poporul român urmăreşte cu multă bucurie munca însufleţită pe care o desfăşoară poporul sovietic pentru a ob­ţine o nouă şi puternică dezvoltare a agri­culturii şi a producţiei articolelor de con­sum popular, în vederea satisfacerii de­pline a nevoilor materiale şi culturale mereu crescânde ale oamenilor sovietici. Marile succese ale oamenilor, sovietici, arătate în raportul prezentat Congresului de către tovarăşul Svernik, fac să crească continuu forţa şi tăria statului sovietic, reazim de nebiruit al păcii şi libertăţii po­poarelor. Ele constituie succese ale în­tregii omeniri muncitoare Datorită eliberării ţării noastre de către armatele Uniunii Sovietice, poporul nos­tru, condus de Partidul Comunist Romín, a doborît puterea moşierilor şi capitalişti­lor şi construieşte astăzi o viaţă nouă. Oamenii muncii din­ oraşele şi satele patriei noastre muncesc acum cu avînt pentru a înfăptui programul de măsuri economice elaborat de Partidul Muncito­rese Romín şi de guvernul nostru, pro­gram în centrul căruia stau creşterea sim­ţitoare a producţiei agricole, obţinerea unei abundenţe de produse alimentare şi industriale de larg consum, îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de trai ale celor ce muncesc. Măreţele succese ale oame­nilor sovietici constituie­ pentru poporul nostru o pildă şi un îndemn puternic de a învinge dificultăţile care mai există şi a merge hotărit înainte spre victoria sa etatismului. Tovarăşi şi tovarăşe, preţioasa expe­rienţă a sindicatelor sovietice în organi­zarea uriaşei mişcări de masă a întrecerii socialiste, grija lor atentă faţă de nevoile şi cerinţele muncitorilor şi funcţionarilor sovietici, consecventul lor democratism, spiritul internaţionalist de care este pă­trunsă întreaga lor activitate constituie un îndreptar în munca sindicatelor noastre. Preocuparea centrală a sindicatelor din Republica Populară Romînă este mobili­zarea muncitorilor, inginerilor, tehnicie­nilor şi funcţionarilor în lupta pentru dezvoltarea economiei naţionale, pentru îmbunătăţirea neîncetată a nivelului ma­terial şi cultural al oamenilor muncii. Sindicatele din ţa­ra noastră gospodăresc fonduri tot mai importante, puse la dis­poziţie de stat pentru asigurări sociale In anul 1954, aceste fonduri se ri­dică la importanta sumă de 1 miliard 582 milioane lei, adică cu 314 milioane mai mult decît anul trecut. S-au mărit alo­caţiile pentru pensiile de bătrîneţe şi invaliditate. Creşte numărul celor ce-şi petrec concediul in casele de odihnă ale sindicatelor. Anul acesta îşi vor petrece concediul de odihnă în staţiuni balneo climaterice 375 de mii de oameni ai mun­cii şi 125 de mii copii. O însemnată, acti­vitate culturală-artistică desfăşoară sindi­catele noastre care dispun de 6.000 echipe de artişti amatori, câteva mii de cluburi şi colţuri roşii, aproape 5.000 de biblioteci înzestrate cu peste 10 mi­lioane de volume. Poporul român, desfăşurând o muncă creatoare paşnică, este adine interesat în menţinerea păcii El se alătură şi susţine cu însufleţire propunerile şi iniţiativele Uniunii Sovietice îndreptate spre destin­derea încordării internaţionale, pentru crearea unui sistem de securitate colec­tivă în Europa, pentru stingerea focare­lor de război în întreaga lume, pentru interzicerea necondiţionată a folosirii ar­melor de exterminare în masă. Tovarăşi şi tovarăşe, delegaţia sindi­catelor din Republica Populară Romînă, participînd la cel de al XI-lea Congres, urează sindicatelor sovietice şi tuturor oamenilor sovietici să obţină noi succese în toate sectoarele muncii lor vaste şi importante, în opera de construire a co­munismului şi în apărarea păcii in lumea întreagă. Trăiască marea Uniune Sovietică, ste­garul neclintit al păcii în întreaga lume ! Trăiască şi să se întărească prietenia şi colaborarea frăţească dintre poporul român şi popoarele sovietice ! Trăiască sindicatele sovietice, trăiască lupta unită a oamenilor muncii din întreaga lume pentru pace, libertate şi bună­stare! Delegaţia sindicală romînă a înminat după aceea darurile trimise de oamenii muncii din Republica Populară Romînă celui de al XI-lea Congres al sindicatelor sovietice. Salutul delegației române a fost întâm­pinat cu multă căldură de Congres. Participarea organizaţiilor sindicale sovietice la subscrierile la împrumutul de stat al U. R. S. S. MOSCOVA 10 (Agerpres). — TASS transmite: Presa sovietică publică o declaraţie a Prezidiului Consiliului Central al sindica­telor din U.R.S.S. în legătură cu partici­parea organizaţiilor sindicale la subscrie­rile la împrumutul de stat pentru dezvol­tarea economiei naţionale a U.R.S.S. (emisiunea 1954) în care se opune printre altele: Sub conducerea partidului comunist, poporul sovietic munceşte cu abnegaţie pentru înfăptuirea grandiosului plan de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S. Oamenii muncii din ţara noastră au pri­mit cu un sentiment de mî­ndrie patriotică legea cu privire la bugetul de stat al U.R.S.S. pe 1954, buget ce oglindeşte po­litica de pace a statului sovietic şi este îndreptat spre îndeplinirea unei sarcini extrem de importante trasate de partid şi guvern — aceea de a ridica considerabil in următorii 2-3 ani producţia de mărfuri de consum popular şi de produse agricole. Manifestînd o grijă permanentă pentru binele şi fericirea oamenilor sovietici şi pentru întărirea puterii economice a pa­triei noastre, guvernul sovietic a adoptat hotărîrea cu privire la lansarea unui nou împrumut de stat pentru dezvoltarea eco­nomiei naţionale a U.R.S.S. (emisiunea 1954) Acest împrumut, ca şi cele din tre­cut, va contribui la dezvoltarea tuturor ramurilor economiei socialiste şi la creş­terea bunei stări material© a muncitorilor, colhoznicilor şi intelectualilor, la satisfa­cerea maximă a nevoilor lor materiale şi culturale crescînde. Prezidiul Consiliului Central al sindi­catelor din U.R.S.S. sprijină şi aprobă cu însufleţire hotărîrea guvernului cu privire la lansarea noului împrumut de stat de dez­voltare a economiei naţionale a U.R.S.S. (emisiunea 1954) şi cheamă pe toţi membrii sindicatelor, pe toţi muncitorii şi munci­toarele din industrie, transport, agricultură, construcţii, pe ingineri, tehnicieni şi func­ţionari, pe oamenii ştiinţei, literaturii şi artei, pe toţi oamenii muncii să subscrie cu toţii la noul împrumut o sumă echiva­lentă cu salariul pe două saptămîni. Prezidiul C.C.S. din U.R.S.S. îşi ex­primă convingerea fermă că toţi membrii sindicatelor, toţi oamenii muzicii îşi vor îndeplini cu cinste datoria patriotică­­ de a subscrie în mod solidar la noul împrumut de Stat, aducîndu-şi­ astfel contribuţia la întărirea­ continuă a patriei noastre so­cialiste. Politica guvernului francez aspru criticată în parlamentul francez O moţiune favorabila guvernului a fost respinsă PARIS 10 (Agerpres).­­ Pentru a treia oară intr-o singură lună, Daniel a cerut vot de încredere. După cum reiese din ştirile transmise de agenţiile de presă, şedinţa care a dus la această situaţie a fost deosebit de agitată. Dezbaterile de marţi şi cele de miercuri, care s-au pre­lungit pînă în zorii zilei de joi, au oferit deputaţilor prilejul de a-şi exprima în marea lor majoritate nemulţumirea faţă de politica guvernului în Indochina şi faţă de atitudinea delegaţiei franceze la Geneva. Rind pe rîtid, radicalii Catedier şi Men­etes France, gaulliştii Koenig şi Soustelle. Loustanau Lacau („partidul ţărănesc"), co­­munistul Raymond Guyot, au scos în evi­denţă diferite aspecte ale politicii guver­nului, despre care, aşa cum transmit ca respondenţii de presă, ,,ei consideră că nu corespunde intereselor Franţei“, Guyot a arătat că felul în care acţionează dele­gaţia franceză condusă de Bidault îi de­termină pe francezi să creadă că mem­brii delegaţiei franceze nu doresc încheie­rea păcii în Indochina. Alţi deputaţi, ca Soustelle, de pildă, au relevat fo­loasele pe care le trag revanşarzii de la Bonn din faptul că Franţa­­este imobilizată în conflictul in­dochinez . ..anumite cercuri, a spus el, vor să ne înece în lava­ europeană de la Bonn în timp ce Franţa îşi pierde teritoriile sale de peste mări şi însăşi independenţa sa" Vorbitorul a pus următoarea întrebare: guvernul cere adversarului concesii în In­dochina. Ce oferim noi în schimb...? In faţa criticilor ce nu luau sfîrşit, Da­niel a cerut o suspendare a şedinţei. Intre timp, pe biroul Adunării patru grupuri parlamentare au depus moţiuni privind politica guvernului , comuniştii, socialiştii, U.D.S.R. şi independenţii din majoritatea guvernamentală. Doar moţiunea acestora din urmă sprijină politica guvernului şi propune adoptarea unei ordini de zi care să acorde guvernului puteri depline in continuarea politicii sale externe. Adunarea Naţională a respins această­ moţiune cu 324 voturi contra 269. Expli­cit cel de la tribună motivele care i-au de­terminat pe socialişti să voteze împotriva acestei moţiuni, deputatul socialist Savary s-a referit la discursul rostit de Bidault în faţa Adunării Naţionale, în care, după cum s-a mai anunţat, el a repetat tezele expuse la Geneva. „Ne aşteptam, a spus Savary, ca Bidault să nu ţină un discurs ci să facă un gest, să recunoască China lui Mao Tze-dun. Acest gest n-­a fost făcut". In urma respingerii moţiunii favorabile guvernului, s-a suspendat din nou şedinţa Adunării Naţionale şi s-a convocat de ur­genţă la Elysée un consiliu de miniştri sub preşedinţia lui René Coty Laniel a făcut o expunere asupra situaţiei guver­nului, pe care comentatorul postului de radio Paris o caracterizează drept „gravă şi periculoasă" şi a cerut asentimentul preşedintelui Republicii să pună din nou chestiunea unui vot de încredere. La ora 3 noaptea, un comunicat a anunţat deputa­ţilor că viitoarea şedinţă va avea loc sîm­­bătă dimineaţa şi că guvernul cere votul de încredere. Comentariile apărute joi dimineaţa in presa franceză sunt grăitoare în ce pri­veşte impresia produsă de această nouă Încercare a guvernului Laniel de a de­termina parlamentul să-l menţină la pu­tere. „Iată criza", scrie „Franc Th­eur", care adaugă: „jocul a început şi nu vedem cum ar putea Adunarea Naţională să-şi schimbe atitudinea". Majoritatea ziarelor de cele mai diferite opinii sunt de acord că politica guvernului nu este decît pe placul unei părţi relativ mici a membri­lor parlamentului. „Condamnat de toţi pentru politica sa, scrie „Liberation", gu­vernul se găseşte într-o situaţie critică". Cursul acţiunilor a continuat să scadă la bursa din New York NEW YORK 10 (Agerpres).­­ Refe­­rindu-se la scăderile brusce înregistrate la 8 iunie la bursa din New York, agenţia Associated Press anunţă, între altele, că miercuri 9 iunie, acţiunile au continuat să scadă. Acţiunile care au atins cursul cel mai coborît aparțin societăților „Bethleem Steel", „General Motors", ,,Scare Roe­buck", „American Telephone", „New York Central" și „Standard Oil". O criza din cele mai grave în industria carbonifera americană Numeroase ziare occidentale se opresc în ultimul timip asu­pra situaţiei din in­dustria carboniferă a S.U.A. Intr-un nu­măr recent, ziarul elveţian „Die Tat" consacra acestei probleme un arti­col intitulat: „O criză din cele mai grave în industria carboniferă americană". „Extracţia de cărbune în America — arată ziarul „Die Tat" — a atins nivelul cel mai scăzut de la marea depresiune din anul 1930 încoace. Zeci de mine şi-au în­trerupt activitatea, zeci de mii de mineri şomează, acţiunile companiilor carboni­fere au scăzut la bursă cu peste 50%... In epoca ei înfloritoare, industria carbo­niferă folosea 700.000 muncitori, p© cînd azi nu mai lucrează decit 265.000, majo­ritatea dintre ei doar două sau trei zile pe săptămână". îngrijoraţi de perspectivele afacerilor lor, proprietarii de mine caută în fel şi chip să preîntâmpine dezastrul. La Chi­cago a fost convocata de urgenţă o confe­rinţă, care să elaboreze un program de „înviorare" a industriei cărbunelui. Ce măsuri preconizează proprietarii minelor de cărbuni din S.U.A. pentru remedierea situaţiei ? Primul lar gînd se îndreaptă către in­dustria de război. Proprietarii minelor cer cu insistenţă — după cum scrie ziarul „Die Tat" — „creşterea folosirii cărbu­nelui de către comisia pentru energia ato­mică şi în economia de război". In al doilea rînd, ei ar dori să arunce efectele crizei asu­pra ţărilor din Europa dependente de S.U.A. In acest scop, ei so­licită guvernului „să uşureze exportul de cărbune în Europa", adică să impună sta­telor vest-europsn© cumpărarea cărbunelui american, deşi aceste este de calitate infe­rioară şi la im­preţ mai ridicat decit căr­bunele existent în Europe, de pildă, în R. P. Polonă. Dar până una alta, companiile carba­niiete socotesc că pentru a ieşi din impas trebuie să recurgă la metoda cea mai obişnuită şi mai încercată : intensificarea exploatării muncitorilor. In unele între­prinderi au fost de acum introduse redu­ceri de salarii. Patronii contează în bună măsură pe servilismul bessilor sindicali, de teapa lui John Lewis, care— după cum scrie „Die Tat“ — „a întreţinut pînă acum un" ar­mistiţiu cu proprietarii minelor". Temîn­­du-se însă că muncitorii vor trece la lupta grevistă, peste capul liderilor sindicali, „unii proprietari au acum intenţia să rupă acest armistiţiu şi să lucreze­­de aci înainte cu mineri neorganizaţi" (folosin­­du-i deci ca spărgători ai unităţii munci­toreşti). Proprietarii recunosc însă că aceasta­ ar putea duce la „o grevă care să durez© ani de zile". Situaţia din industria carboniferă ame­ricană — industrie de bază —­ scoate în evidenţă gravele dificultăţi în care se zbate economia americană, şi totodată dez­văluie aspecte ale luptei de clasă care se înteţeşte tot mai mult în aceasta ţară. împotriva remilitarizării Germaniei occidentale LONDRA. — După cum transmite postul bun, a adoptat o moţiune prin care a nes­­de radio Londra, conferinţa anuală a prns su.g€Sltia ca Marea Britanie să fie de Uniunii cooperativelor din Marea Brite- ^ ° nie, care numără 11 milioane de mem- acord cu reînarmarea Germaniei. Foşti cancelari ai Reichului resping politica lui Adenauer BERLIN 10 (Agerpres).­­ A.D.N. transmite: Hans Luther, care , în timpul Republicii de la Weimar a ocupat între anii 1925— 1926 funcţia de cancelar al Reichului ger­man, s-a pronunţat, ca şi Brüning, împo­triva politicii lui Adenauer. Luther a luat cuvîntul la „Clubul Renania-Ruhr" din Düsseldorf, în acelaşi joc unde dr-ul Brü­ning a condamnat cu asprime politica ex­ternă a lui Adenauer şi s-a pronunţat pen­tru stabilirea contactului cu Uniunea So­vietică. Potrivit relatărilor corespondentu­lui de la Bonn al ziarului american „New York Times”, Luther a sprijinit tezele lui Brüning. Știrea că fostul cancelar al Reich­ului, Luther, a sprijinit pe fostul cance­lar al Reichului, Brüning, a stîrnit derută la Bonn. Din cei patru foști cancelari ger­mani ai Reichului din timpul Republicii de la Weimar, care mai sunt în viaţă, trei — dr. Wirth, dr. Brüning şi dr. Luther — au respins politica lui Adenauer. Cel de al patrulea ex-cancelar al Reichului, von Pa­pen (care a netezit lui Hitler cafea spre dictatură), după eliberarea că din închi­soare în anul 1949, sprijină politica lui Adenauer. Provocările S. U. A. împotriva Guatemalei NEW YORK 10 (Agerpres).­­ După cum relatează corespondentul din Teguci­galpa (capitala statului Honduras) al zi­a­rului „New York Herald Tribune", per­­soane oficiale din administraţia portului guatemalez Puerto-Barries au confirmat faptul că vase ale flotei maritime militare americane opresc și percheziționează în apele teritoriale ale Hondurasului și Gua­temala­ vasele de transport care navi­ghează spre Guatemala. . Noi zboruri deasupra Indiei ale avioanelor străine transportînd trupe franceze în Indochina DELHI 10 (Agerpres). — TASS trans­mite : Presa locală relatează despre noi zbo­ruri deasupra teritoriului Indiei, efectuate de avioane străine care transportă truipe franceze și echipament militar în Indo­china. După cum anunţă ziarul „Svadhi­nata", la 6 iunie a aterizat pe aerodromul Dum-Dum din Calcutta un avion francez cu trupe franceze şi materiale de război pentru Indochina. După ce a fost alimentat cu carburanţi de filiala locală a societăţii petrolifere americane „Standard Vacuum Oil Company" şi a obţinut alte materiale necesare, precum şi alimente pentru 82 de persoane, avionul a decolat in direcţia Saigon. In timpul staţionării avionului pe aerodrom, nici un funcţionar vamal n-a examinat încărcătura avionului şi bagajul călătorilor. La 4 iunie, un avion asemănător care zbura în direcţia Saigon a aterizat de ase­­menea pe aerodromul Dum-Dum. S-a aflat, în afară de aceasta, că în decursul viitoare­lor cîteva săptămîni, alte opt avioane transportînd soldaţi şi echipament urmează să zboare prin Dum-Dum la Saigon. La aerodromul Dum-Dum avioanele sunt întâm­­pinate de reprezentanți ai societății de aviație franceze „Air-France" și de ofi­țerul de legătură francez la Calcutta, loco­tenentul Marchal Boyat. Pag. 3" Vizita în U. R. S. S. a ministrului Afacerilor Externa al Suediei MOSCOVA 10 (Agerpres). — TASS La 8 iunie a sosit în vizită neoficială în U.R.S.S. ministrul Afacerilor Externe al Suediei, Osten Unden. împreună cu el a sosit ambasadorul Suediei în U.R.S.S., Rolf Sohlman. La Leningrad, Unden a vizitat muzeul, a avut prilejul să cunoască monumentele orașului și a asistat la un spectacol la Tea­trul de Operă și Balet ,,Kirov". La 9 iunie, Ut­den a sosit la Moscova. Recepţie la ambasada Marii Britanii la Moscova MOSCOVA 10 (Agerpres). — TASS. Cu prilejul zilei de naştere a reginei Angliei — sărbătoare naţională engleză — sir W. Hayter, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Marii Britanii în U.R.S.S., a oferit o recepţie. . . Din partea Uniunii Sovietice, la recep­ţie au participat: A. I. Mikoian, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, al U.R.S.S., M. P. Tarasov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.F.S.R., I. G. Kabanov, G. F. Alexan­drov, miniştri ai U.R.S.S., G. K. Jukov, V D. Sokolovski, mareşali ai Uniunii So­vietice, V. A. Zorin, locţiitor al­­ministru­,­lui Afacerilor Externe al U.R.S.S., P. N. Kumîkin, locţiitor al ministrului Comerţu­lui exterior al U.R.S.S., M. A. Iasnoy, preşedintele Comitetului executiv al So­vietului din Moscova, N. G. Palgunov, conducătorul Agenţiei TASS, K. A. Gu­bin, redactorul şef al ziarului „Izveştia", N M. Pegov, secretar al Prezidiului So­vietului Suprem al U.R.S.S., N. S. Ti­ba­­nov, preşedintele Comitetului sovietic pen­tru apărarea păcii, Nikolai, mitropolit de Krutiţa şi Kolomna, membru al Comite­tului sovietic pentru apărarea păcii,­ ami­ral V. A Fokin, S. I. Rudenko, general­­colonel de aviaţie, funcţionari supe­riori ai ministerului Afacerilor Exterr­e ,a­î U.R.S.S., ai ministerului Comerţului ex­terior, reprezentanţi ai ştiinţei şi artei.­­ La recepţie au participat de asemenea, șefi ai ambasadelor și misiunilor străine. -----— Conferinţă despre muzica romînească la postul de radio Alger ALGER 10 (Agerpres). — Postul de radio Alger a transmis conferinţa lui Ma­­hieddine Bechtarzl, care a vizitet R.P.R. in timpul Festivalului Mondial al Tineri­­tului şi Studenţilor din vara anului 1953, DOS­Criind frumuseţea şi bogăţia muzicii populare romîneşti, Mahieddine Bach­­tarzi a subliniat eforturile depuse de gu­vernul Republicii Populare Romine şi in­stituţiile de cultură din ţara noastră pen­tru descoperirea şi difuzarea bogăţiilor muzicale ale poporului român. Conferinţa a fost ilustrată cu piese mu­zicale românești. --------­ PE SCURT • La 9 iunie a sosit la Moscova o dele­gaţie comercială daneză în frunte cu mi­nistrul muncii şi economiei, J. O. Krag, pentru a duce tratative cu privire la schim­bul de mărfuri între U.R.S.S. şi Dane­marca. . • In cadrul unui discurs Lester Pear­­son, ministrul Afacerilor Externe al Ca­nadei, a criticat politica externă a State­lor Unite şi a cerut guvernului american să-şi „mlădieze" această politică. • La 8 iunie, studenţii Universităţii Naţionale din Bogota (Columbia) au or­ganizat o demonstraţie, care a fost atacată de poliţie. Un student a fost ucis, iar trei răniţi grav. . La 9 iunie studenţii au­ organizat o de­monstraţie in memoria studentului ucis in ajun. Armata a deschis focul împotriva studenţilor; au fost ucişi 11 studenţi şi o femeie. • La 9 iunie la Caraci a fost arestat Ikbal Alin, secretar al Asociaţiei pentru legăturile culturale pakistano-sovietice, și fruntașii sindicalii Nazis Amrohvi și Mo­hammed Aii. Săptămîna f­ilmului bulgar In cadrul „Săptămînii filmului bulgar", vineri va rula pe ecranul cinematografului „Patria" din Capitală filmul „Cîntec­ des­pre om", noua producţie a studiourilor de filme artistice din Sofia. Filmul Înfăţişează momente din viaţa de luptă a marelui poet revoluționar Ni­kolai Vapţarov. ” Filmul este realizat după scenariul lui H. Ganev. --------­ Expoziţia de artă decorativă Joi dimineaţa s-a deschis în sala Dalles Expoziţia de artă decorativă, organizată de Ministerul Culturii şi Uniunea Artişti­lor Plastici. Expoziţia de artă decorativă, prima de acest fel organizată în ţara noastră, cu­prinde peste 1000 lucrări, ţesături, cusă­turi, obiecte de uz casnic din lemn, sticlă sau ceramică, lucrări executate în piele sau mozaic şi alte obiecte de ornamentaţie. SPECTACOLELE DE AZI TEATRE: Teatrul de Stat de Operetă: Casa c­e trei fete ; National „I. L Caragiale“ (Studio) : Martin Rogers descoperă America (ora 19) ; Na­­ţional „I. L. Caragiale“ (Comedia) Zori deasupra Moscovei ;• Municipal : Vassa Jeleznova ; Tineretului : Insir­te mărgărite ; Armatei (B-dul G-ral Magheru): Furtuni de pri­măvară ; Armatei (Calea ,13 Septembrie); Vlaicu Vodă ? Muncitoresc C.F.R. (Giureşti) : Vinovaţi fără vină ; Ansamblul de Estradă al R.P.R. : Să cînte­ muzica (ora 20, în sala din Calea Victoriei), şi I­lie, face sport (ora 20, în fosta sală a Teatrului Tineretului din str. Popov) ; Teatrul „Ţăndărică“ ; Umor pe sfori (ora 20, în sala Baruch Berea) CINEMATOGRAFE : Patria : Săptămîna filmului din R P. Bulgaria ; Bucureşti: înfrăţirea între po­poare. Grădina .Progres“ : Slugă :a doi stăpîni ; I. C. Frimu : Ernst Thälmann : Maxim Gorki : Pe­troliştii din Caspica. Meciul de fotbal R P Un­­gară-Anglia la Budapesta; Zborul în lună ; Elena Pavel, Gh. Doja, Libertăţii : Marile speranţe ; Lu­­mina: Povestea micului cocoşat; Victoria: Cînd trandafirul înfloreşte ; Timpuri noi : Meciul de fotbal R. P Ungară-Anglia la Budapesta, Jurnal romînesc. Jurnal sovietic: Nouă puişori; Alex. Popov : Destinul unor femei ; S Mar­tie : Flăcări deasupra Asiei ; Vasile Roaită: Alex Sahia : Pentru pace şi -prietenie; Uni­rea : Brigada lui Ionuţ, Meciul de fotbal R. P Ungară-Anglia la Budapesta . Cultural : Colţ alb ; Constantin David: Hie Pintilie : Nunta * cu zestre ; Flacăra : Epoleţii purpurii : T. Vladimirescu :*­­ Fiica marinarului ; Vergu : Agentul secret : Arta : Cu inima tînără : Popular: Un pichet în m­unţi: M. Eminescu : Suspine pe stradă : Mioriţa. 23 August.: Maeştrii baletului rus ; Moşilor : Aşteaptă-mă ; Donca Simo : Mica şi marea fericire ; 1 Mai : Boier cu orice preţ; Volga: Omul cu 1000 de feţe; 1 Mai: Prinţesa trufaşă; N. Bălcescu: Vassa Je­leznova; Rahova: întreceri vesele. Cu pumnul în­­ masă : Olga Banele : Schubert.

Next