Scînteia, iulie 1954 (Anul 23, nr. 3013-3039)
1954-07-01 / nr. 3013
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXIII Nr. 3013 Joi 1 iulie 1954 4 PAGINI - 20 BANI Pentru răsplndirea experienţei înaintate în producţia industrială „ Oamenii muncii din industrie şi agricultură , urmînd exemplul colectivelor a 13 întreprinderi industriale din Capitală şi a unor unităţi agricole din regiunea Constanţa, desfăşoară cu însufleţire întrecerea socialistă în întîmpinarea zilei de 23 August — cea mai mare sărbătoare naţională a poporului român. In întrecere, muncitorii şi tehnicienii din industrie îşi propun să realizeze prevederile planului de stat îndeplinind atît sarcinile cantitative cît şi sarcinile calitative ale planului — productivitatea muncii, sortimente, calitate, preţ de cost etc.— şi aceasta nu atît pe seama noilor investiţii, cît pe baza punerii în valoare a rezervelor interne ale întreprinderilor. In desfăşurarea întrecerii socialiste se afirmă cu putere iniţiativa creatoare a maselor. Una din manifestările concrete ale iniţiativei oamenilor muncii este mişcarea pentru aplicarea metodelor înaintate de muncă, pentru însuşirea şi generalizarea experienţei înaintate în producţie. Aplicînd noua tehnologie sovietică a forajului cu apă, sondorii Gh. Radu şi Vasile Duţă de la trestul nr. 2 Piteşti au obţinut recent cele mai înalte viteze realizate pînă acum în ţara noastră în domeniul forării sondelor. In prezent această metodă de înaltă productivitate este aplicată cu succes şi de alte brigăzi de foraj din regiunile petrolifere Piteşti, Ploeşti, şi din Moldova. La fabrica „Proletarul“-Bacău şi la fabrica de postavi Buhuşi creşte numărul filatorilor care aplică iniţiativa prim-torcătorului Alexandru Ştefănescu, de a obţine o producţie sporită de fire din aceeaşi cantitate de materie primă. In fiecare întreprindere există muncitori şi tehnicieni cu o bogată experienţă în producţie, care reuşesc să-şi perfecţioneze necontenit metodele de muncă, să găsească căi noi în vederea folosirii depline a capacităţilor de producţie, a utilizării cu chibzuială a materiei prime şi materialelor, a timpului de lucru etc. In întrecerea socialistă în cinstea marii sărbători, organizaţiile de partid, organele sindicale şi conducerile administrative din numeroase întreprinderi dovedesc un interes crescînd pentru studierea şi generalizarea experienţei înaintate în producţie. La uzinele textile „7 Noiembrie“ din Capitală, ca urmare a muncii, politice desfăşurate de organizaţia de partid şi a măsurilor tehnico-organizatorice luate de conducerea întreprinderii, iniţiativa filatoarelor din brigada condusă de Antoaneta Alexovici este aplicată în prezent de 12 brigăzi din uzină, în numai 12 zile aceste brigăzi au reuşit ca prin mai buna folosire a utilajelor să sporească producţia de fire cu 263,5 kg. — cantitate din care se pot produce mii de metri ţesături. In toate filaturile unde s-a extins această iniţiativă, sarcinile planului de producţie la fire de bumbac au fost îndeplinite şi depăşite. O experienţă pozitivă în privinţa extinderii metodelor înaintate de muncă au dobîndit şi organizaţia de bază, comitetul de secţie sindicală şi conducerea oţelariei Martin de la combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“-Hunedoara. Organizând temeinic consfătuiri de producţie, schimburi de experienţă, convorbiri ale agitatorilor, folosind cu pricepere gazeta de perete din secţie — organizaţia de partid, comitetul de secţie sindicală şi conducerea administrativă au desfăşurat o muncă susţinută pentru popularizarea şi generalizarea experienţei înaintate dobîndite de echipele de oţelari conduse de Valeriu Lăbuneţ, Vasile Costache şi alţii în aplicarea metodei sovietice a elaborării şarjelor rapide. Trebuie subliniat de asemenea ca un lucru pozitiv faptul că în ultimul timp, în practica întrecerii socialiste din ţara noastră, a crescut preocuparea sindicatelor şi a ministerelor pentru organizarea schimburilor de experienţă — mijloc însemnat de răspîndire a experienţei înaintate. Nu de mult C.C. al Sindicatului muncitorilor din industria alimentară şi Direcţia Generală a abatoarelor din Ministerul Industriei Alimentare au organizat un schimb de experienţă la abateru din Bucureşti in scopul extinderii la toate abatoarele din ţară a metodei de jupuire mecanică a pieilor de pe vitele sacrificate. Unele ministere acordă o mare atenţie publicării în revistele pe care le editează, a unor articole semnate de conducători ai întreprinderilor fruntaşe din ramura respectivă, precum şi a unor metode înaintate de muncă. Nu peste tot locul însă experienţa înaintata îrn producţie este studiată şi generalizată pentru a deveni un bun comun al maselor largi de muncitori şi tehnicieni, în scopul obţinerii unui avînt general în producţie. La fabrica de pîine ,,Gh. Doia“ din Bucureşti, bunăoară, alături de tov. Gheorghe Ciolpan şi alţi fruntaşi ai întrecerii care au acumulat o bogată experienţă în fabricarea pîinii de calitate, lucrează zeci de muncitori care, neavînd o bună pregătire profesională, produc pîine de calitate necorespunzătoare. Nici conducerea acestei fabrici, nici comitetul de întreprindere, nici biroul organizaţiei de bază nu se preocupă însă de a studia şi generaliza experienţa înaintată a fruntaşilor în producţie pentru ca fabrica să asigure populaţiei din Capitală pline de bună calitate. Există încă mulţi conducători din economie, activişti de partid şi sindicali care în vorbe recunosc importanţa extinderii experienţei înaintate şi fac adesea multă zarvă în jurul ei, iar în fapt fac prea puţin pentru extinderea a ceea ce se naşte nou şi progresist în întrecere, pentru generalizarea acelor metode care pot duce o întreprindere sau o ramură industrială înspre îndeplinirea şi depăşirea planului la toţi indicii. Semnificativ în această privinţă este felul în care se aplică în fabricile de cărămizi metoda Duvanov, de ardere rapidă a cărămizilor. Prin aplicarea corectă a acestei metode colectivul fabricii de cărămizi din Roman a obţinut un indice înalt de utilizare a cuptoarelor: 70 de cărămizi pe m.c. în 24 de ore, adică de aproape 2 ori mai mult decit se obţinea atunci cînd în fabrică se lucra după vechea tehnologie. Organele Ministerului Construcţiilor şi al Industriei Materialelor de Construcţii şi C.C. al Sindicatului muncitorilor din construcţii şi din industria materialelor de construcţii, deşi sunt de acord că această metodă este deosebit de folositoare, nu s-au preocupat însă în mod practic de crearea condiţiilor materiale ca muncitorii să fie interesaţi în extinderea experienţei pozitive în domeniul arderii rapide a cărămizilor. Dacă în toate fabricile de cărămizi din ţară s-ar aplica metoda Duvanov, producţia de cărămizi ar spori anual cu multe milioane de bucăţi, fără a fi nevoie de noi investiţii. Unele comitete raionale de partid nu acordă întreaga atenţie studierii şi generalizării experienţei acumulate de colectivele de întreprindere fruntaşe din raza lor de activitate. De pildă, în valea Jiului se află la o distanţă nu prea mare una de alta, două mine — Lupeni şi Aninoasa. Ele au, cu oarecare aproximaţie, acelaşi grad de mecanizare. Cu toate că nici la mina Aninoasa productivitatea muncii n-a atins un nivel corespunzător înzestrării ei cu tehnica nouă, totuşi dacă colectivul minei Lupeni ar fi realizat în 1953 la lucrările în cărbune o productivitate nu mai nyare decit aceea realizată de mina Aninoasa, el ar fi dat economiei nationale zeci de mii de tone cărbune in plus. Dar experiența înaintată nu se poate extinde^ de la sine. Ea trebuie mai întîi studiată, apoi trebuie găsite forme practice de popularizare şi generalizare. Este necesar să se asigure condiţiile tehnicoorganizatorice pentru răspîndirea experienţei înaintate şi să fie instruiţi muncitorii pentru a-şi însuşi această experienţă. Comitetul raional de partid Petroşani a neglijat însă multă vreme acest lucru. Din păcate există încă mulţi conducători din economie, activişti de partid şi sindicali care nici nu cunosc măcar pe fruntaşii întrecerii socialiste din întreprinderea sau ramura respectivă. De asemenea în multe locuri nu sunt atraşi inginerii şi tehnicienii în acţiunea de studiere şi extindere a experienţei înaintate Adesea, inginerii din producţie îşi pierd o mare parte din timp cu întocmirea zilnică a diverselor situaţii şi statistici, cu rezolvarea unui număr exagerat de mare de corespondente etc. Comitetele regionale, raionale şi orăşeneşti de partid au datoria de a îndruma şi controla îndeaproape felul cum se desfăşoară munca politică pentru răspîndirea experienţei înaintate în producţie, de a urmări dacă se creează condiţiile necesare extinderii acestora în toate întreprinderile, în toate secţiile şi la fiecare loc de muncă în parte. Comuniştii să considere ca o chestiune de cinste de a fi în fruntea acţiunii de extindere sistematică a celor mai bune metode de lucru. Organizaţiile despărţiri trebuie să îndrume comitetele de întreprindere ca acestea să popularizeze sistematic metodele înaintate şi pe cei care le aplică pentru a stîrni în rîndurile tuturor muncitorilor şi tehnicienilor interesul pentru studierea şi aplicarea metodelor înaintate — pîrghie de mobilizare a rezervelor interne în slujba îndeplinirii planului la toţi indicii. In întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August să dăm un nou şi puternic avînt studierii şi generalizării sistematice a tot ce este nou şi înaintat în producţie, condiţie de seamă pentru realizarea sarcinilor trasate de partid şi guvern, privind dezvoltarea economiei naționale și ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Primirea de candidaţi de partid la Depoul C. F. R.-Craiova Organizaţia de bază de la Depoul de locomotive C.F.R.-Craiova a primit pînă acum zece candidaţi de partid. Printre aceştia se află tovarăşa Constanţa Ilie — prima femeie mecanic de locomotivă din regionala C.F.R.-Craiova, Marin Mirea — electrician fruntaş în întrecerea socialistă, inginer Gheorghe Burtea, Tone Mărcuşanu — fochist de locomotivă, etc. Biroul organizaţiei de bază a mai primit de curind încă zece cereri de primire în rindurile candidaţilor de partid. Aceste cereri vor fi puse în discuţia adunării generale a organizaţiei de bază. Faptul că un mare număr de tovarăşi de la Depoul de locomotive C.F.R.Craiova s-au adresat organizaţiei de bază cu cererea de a fi primiţi în rîndurile candidaţilor de partid se datoreşte muncii depuse în această direcţie de către organizaţia de bază. In cadrul unor adunări deschise au fost ţinute conferinţe pe teme de partid : „Partidul, detaşament de avantgardă al clasei muncitoare", „Primirea de candidaţi de partid“, „Calitatea de membru de partid“, etc. De îndată ce un tovarăş şi-a afirmat dorinţa de a deveni candidat de partid, biroul organizaţiei de bază a trasat sarcină unor membri de partid să-l ajute la complectarea documentelor şi să cunoască mai temeinic drepturile şi îndatoririle unui candidat de partid şi ale unui membru de partid. Biroul nu s-a mulţumit numai cu primirea candidaţilor, ci în acelaşi timp a acordat o atenţie deosebită educării comuniste a acestora. Comuniştii de la Depoul de locomotive C.F.R.-Craiova au ajutat organizaţia de bază U.T.M. să-şi intensifice munca politică în rîndul tineretului. Rezultatul acestei munci se vede şi din faptul că din cei 20 de tovarăşi care s-au adresat organizaţiei de bază pentru a fi primiţi în rîndurile candidaţilor, 13 sunt utemişti. Pe întinsul patriei noastre Conferinţe pe teme internaţionale la sate La multe cămine culturale din satele şi comunele regiunii Timişoara se ţin odată pe lună conferinţe în legătură cu probleme ale vieţii internaţionale. Bunăoară, la căminul cultural din comuna Buziaş, raionul Lugoj, s-au ţinut conferinţele „Creşterea forţei şi a prestigiului internaţional al Uniunii Sovietice“, „Pentru securitatea colectivă în Europa“, „Creşterea curentului antiamerican în ţările Europei occidentale“ şi altele. La conferinţa „Lupta popoarelor împotriva remilitarizării Germaniei occidentale" au luat parte peste 200 de ţărani muncitori. Conducerea căminului cultural a asigurat o bună agitaţie vizuală , s-au afişat panouri cu diferite citate legate de această problemă, s-a organizat o expoziţie de cărţi şi broşuri care tratează despre problema Germaniei, precum şi un album cu diferite fotografii care înfăţişează aspecte din viaţa poporului german. Conferinţe pe teme internaţionale s-au ţinut şi la căminele culturale din comunele Belobreşca, Moldova Veche, Ciacova, Deta şi altele. BACĂU (coresp. „Scînteii“). Au trecut numai cîteva zile de cînd colectivul uzinei metalurgice „Muncitorul liber“Bacău şi-a luat angajamente sporite în întrecerea în cinstea zilei de 23 August şi roadele au şi început să se vadă. Intre membrii brigăzii de la presele reci a început întrecerea pentru depăşirea angajamentelor. Echipa de presatori condusă de fruntaşul întrecerii socialiste Radu Burleanu, este în frunte. Brigada de la presele reci a produs, în perioada 15—25 iunie, 120.000 de şuruburi şi nituri peste plan, în loc de 72.000 cît prevedea angajamentul. In primele zile de întrecere echipele de la presele calde au obţinut de asemenea rezultate însemnate. Muncitorii din această secţie au produs 30.000 bucăţi şuruburi pentru pluguri şi pentru şini de tobă la batoze peste angajamentul luat. La secţia filetat piuliţe, planul de producţie pe luna iunie a fost îndeplinit în numai 24 de zile. Tov. Elena Ursaru, Maria Comrat şi alte muncitoare filetatoare s-au evidenţiat în primele 10 zile ale întrecerii. întrecerea metalurgiştilor din Bacău Din activitatea comisiilor de femei BAIA MARE (red. ziarului „Pentru socialism“). Comisiile de femei de pe lingă Sfaturile populare din raionul Satu Mare aduc o contribuţie preţioasă la îndeplinirea sarcinilor ce stau în faţa sfaturilor populare. Astfel, datorită muncii de lămurire desfăşurate în rîndurile ţăranilor muncitori de delegatele de femei Isvoran Ana şi Pastor Serena din gospodăria colectivă Medieşu Aurit, a fost însămînţată în cuiburi aşezate în pătrat o însemnată suprafaţă cu porumb, floarea-soarelui şi cartofi. In momentul de faţă comisiile de femei antrenează pe ţărăncile muncitoare la întreţinerea culturilor. In comuna Ambud s-a reuşit să se prăşească de trei ori cartofii plantaţi în cuiburi aşezate în pătrat. Pentru asigurarea unei mai bune aprovizionări a căminelor sezoniere femeiie muncesc voluntar la îngrijirea grădinilor de zarzavat de pe lingă aceste cămine. In interiore! ziarului: IN AJUTORUL AGITATORULUI . Regimul de economii — pîrghie a avîntului economiei nationale si a ridicării nivelului de trai (pag. 2-a). SCRISORI CĂTRE „SCINTEIA“ A. Pisaru — Sezisări cu stagiu îndelungat (pag. 2-a). I. Drăgan — Un spectacol de marionete (pag. 2-a). Mai multă atenţie asigurării bazei furajere! — Cînd lipseşte grija pentru hrana animalelor ; Furajele să fie recoltate la timp ! (pag. 3-a). Interesul pentru cultura romînească în Republica Populară Chineză — articol apărut in Buletinul Ambasadei R. P. Chineze din Bucureşti (pag. 3-a). Populaţia R. D. Germane participă cu entuziasm la referendumul popular (pag. 3-a). Al IV-lea Congres al împuternicirilor cooperaţiei de consum din Uniunea Sovietică. Salutul adresat de C.C. al P. C. U. S. şi de Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. (pag. 4-a). Avioane militare americane încalcă grosolan libertatea navigaţiei în largul mării (pag. 4-a). Evenimentele din Guatemala (pag. 4-a). Ştiri sportive (pag. 4-a). Se dezvolta mişcarea inovatorilor în producţie ORAŞUL STALIN (coresp. „Scînteii"). Cabinetul tehnic al uzinelor de tractoare din Oraşul Stalin a organizat, in cinstea zilei de 23 August, un concurs de rezolvare a unor teme de inovaţii privind probleme tehnice din sectoarele uzinei, încă din prima zi după afişarea planului tematic, numeroşi inovatori au venit cu propuneri preţioase în această direcţie. Mecanicul Alexandru Hizo din sectorul reparaţii-maşini a construit un dispozitiv universal pentru executarea raionării pinioanelor, dispozitiv care măreşte cu mult productivitatea muncii. Inovatorii Nicolae Stancu şi Vasile Pop de la forjă au început construirea unui dispozitiv de înfăşurare a arcului pentru strîngerea şenilei. Numai în cîteva zile de la începerea concursului au fost prezentate de către inovatori un număr de 50 de propuneri. încălţăminte peste plan PITEŞTI (coresp. „Scînteii“). Colectivul fabricii de pielărie şi încălţăminte „11 Iunie“ din oraşul Rîmnicul Vilcea, răspunzînd chemării la întrecere în cinstea zilei de 23 August a celor 13 colective de întreprinderi din Capitală, a chemat la întrecere colectivul fabricii de pielărie şi încălţăminte „Tudor Vladimirescu“ din Piteşti. In chemare, colectivul fabricii „11 Iunie“ s-a angajat să realizeze sarcinile de plan care-i revin pînă la 23 August la toţi indicii, să dea peste plan 5000 perechi bocanci şi, prin valorificarea deşeurilor, să producă 800 perechi sandale bărbăteşti şi de femei etc. Ziua de 24 iunie a fost o zi rodnică în întrecere. Muncitorii şi tehnicienii au produs în această zi peste plan 100 perechi bocanci, au confecţionat din deşeuri 15 perechi sandale, 4 serviete şi un mare număr de alte obiecte de larg consum. Fruntaşi la secerişul orzului BĂILEŞTI (coresp. „Scînteii“). Ţăranii muncitori din comunele raionului Băileşti sunt hotărîţi să secere la timp toate culturile de păioase pentru a nu se pierde nici un bob din noua recoltă. In comuna Bistreţu printre primii care au ieşit la secerişul orzului a fost ţăranul muncitor Dinu Dumitru, care a participat la consfătuirea pe ţară a fruntaşilor din agricultură. El şi-a secerat cei 50 ani de orz. Exemplul lui a fost urmat şi de ţăranii muncitori Matei N. Petre, Nicolae Cărnureci şi alţii. De asemenea, în comuna Catanele, ţăranii muncitori Bratu Pantelimon, Marin I. Costache, Ion Mărgărit şi alţii şi-au secerat orzul. Astfel, pînă in seara zilei de 28 iunie, în această comună s-a secerat orzul de pe o suprafaţă de 15 hectare. Şi în alte comune din raionul Băileşti s-a început secerişul orzului. Pînă in seara zilei de 23 iunie, în comuna Giubega s-au secerat 15 hectare iar în comuna Cioroiașu 10 hectare de orz. Prin raionul Călăraşi în preajma recoltării — Tocmai terminasem şedinţa cu analiza muncii de întreţinere a culturilor şi de pregătire a campaniei de recoltat, treierat, desmiriştit şi alături adinei de toamnă, — a început să povestească tovarăşul Gheorghe Hîrţu, vicepreşedintele Sfatului popular al raionului Călăraşi. In mijlocul unui grup stăteau tovarăşii Ştefan Zaharia, preşedintele gospodăriei colective „Filimon Sîrbu“ din satul Călăraşii Vechi, şi tovarăşul Aurel Oprea, preşedintele gospodăriei colective „Răscoala 1907“ din comuna Cacomeanca. Și numai ce-l aud pe Oprea : — Ce tot te lauzi, mă Zahario, cu recolta ta. De mare-n mare. Nu zic, nu. Griul, am văzut, a legat bine, are spicul plin. Dar tu ai văzut recoltele noastre ? Apoi află, frate, că avem un grîu, şi un porumb, o minune nu alta. Mă prind că te-ntrec în acest an. — Și să ştii că aşa-i, tovarăşe. Au colectiviştii noştri o recoltă bună anul ăsta, a continuat tovarăşul Hîrtu. Intr-adevăr. De cum am apucat pe drumeagul din luncă, nu departe de „Valea Plopilor“, privirea mi-a fost atrasă spre lanurile nesfîrşite de orz şi de griu ale gospodăriei agricole colective „Filimon Sîrbu“ care, date în pîrgă, unduiau în adierea lină a vîntului. O mare de spice, unul mai plin de boabe decit altul. Ai fi stat aşa să le admiri clipe în şir. Cînd am urcat la deal — aceeaşi privelişte încîntătoare. Pe zeci de hectare de teren, firele de bumbac bine dezvoltate se înşirau ca o salbă de mărgele verzi. Porumbul, şi în special cel însămînţat în cuiburi aşezate în pătrat, a crescut şi el de ţi-e mai mare dragul să-l priveşti. Au cu ce să se mîndrească colectiviştii din Călăraşii Vechi. Nu-i vorbă însă că nici colectiviştii din Cacomeanca nu stau cu nimic mai prejos şi nici cei de la „Gheorghe Dimitrov“ din satul Ceacu. Au, fără îndoială, temei spusele tovarăşului Oprea, preşedintele gospodăriei colective din Cacomeanca, că în anul acesta gospodăria sa va obţine de pe cele 80 ha. de la Cuneasca cel puţin 3.000 kg. porumb boabe la hectar. Dar cum ? Care-i secretul ? De unde au ieşit asemenea lanuri ? se întreabă pe bună dreptate toţi cei ce privesc lanurile acestea, şi care desigur n-au uitat condiţiile vitregi în care au fost semănate şi au fost nevoite să se dezvolte culturile în acest an. Să lăsăm faptele să vorbească şi să răspundă ele la aceste întrebări. Aplicînd regulile agrotehnice, începînd cu desmiriştitul, cu arăturile adînci de toamnă şi pînă la recoltare, colectiviştii au izbutit să învingă capriciile naturii, să ajute plantelor să crească viguroase, pline de rod. Membrii gospodăriei agricole colective „Filimon Sîrbu“, de pildă, n-au pierdut nici o clipă prielnică. Lucrînd pe bază de norme întocmite cu chibzuială, cele 4 brigăzi de cîmp s-au întrecut între ele la grăpatul semănăturilor, la plivitul păioaselor, la întreţinerea culturilor ieşite slab din iarnă. Mai bine de 200 ha. de teren au fost însămînţate cu porumb şi cu floarea soarelui în cuiburi aşezate în pătrat. De îndată ce porumbul a răsărit, colectiviştii au dat prima praşilă. Acum ei au terminat-o pe a doua şi au început să execute, pe unele tarlale, cea de a treia praşilă. Porumbul a crescut viguros, pentru că metoda însămînţării în cuiburi aşezate in pătrat i-a dat putinţa să aibă lumină şi hrană suficientă şi a uşurat prăşitul. Acum, în timp ce o parte din colectivişti execută cea de a doua praşilă la bumbac, alţii din brigăzile conduse de Constantin Baicu şi Leon Baicu au secerat, într-o singură zi, 42 ha. de orz, nelăsînd să se piardă nici măcar un singur bob din noua recoltă. Colectiviştii au putut face lucrările la timp şi de bună calitate, pentru că, spre deosebire de alţi ani, acum toţi muncesc cu hărnicie. Printre fruntaşi sînt astăzi tovarăşi ca : Nicu Ionescu, Dumitru Mihai din brigada a doua, Constantin B. Dinu din brigada a IlI-a ,şi mulţi alţii. La întreţinerea culturilor de bumbac, colectivistul Nicu Ionescu a făcut deseori cîte 4 norme zilnic. Numai pînă în ziua de 15 iunie în carnetul său au fost înscrise 147 de zile-muncă. — Cum să nu muncim cu tragere de inimă, tovarășe, cînd vedem că e în folosul nostru, spune colectivistul Constantin B. Dinu. Uite la mine. Am fost văcarul satului și era vai de traiul meu și al celor 9 copii pe care îi am. Acum însă, de cînd sînt în colectivă, ştiu că trăiesc. Anul trecut am primit pentru cele 1.152 zile de muncă 8.824 kg. griu, 115 kg. ulei, 3.800 de lei şi cite altele. Mi-am oprit grîu cît mi-a trebuit pentru nevoile casei, iar restul l-am vîndut şi am cumpărat mobilă la două fete. Pentru a întîmpina cum se cuvine cea de a 10-a aniversare a eliberării patriei noastre, colectiviștii din Călăraşii Vechi au chemat la întrecere socialistă toate gospodăriile agricole colective din regiune. Ei s-au angajat să termine cu 3 zile înainte de termen campania de recoltat şi treierat, să desmiriştească imediat după seceriş întreaga suprafaţă care a fost cultivată cu păioase, să facă prăşitul ori de cite ori vor apare buruieni, dar nu mai puţin de 3 ori, să predea primii şi în întregime cotele cuvenite statului şi altele. Frumoase sînt şi culturile colectiviştilor din comuna Cacomeanca. Pe lotul de la puţul lui Neacşu, porumbul a şi început să dea în spic. Colectiviştii l-au săpat pină acum de 4 ori , de 2 ori cu prăşitoarele trase cu cai şi de 2 ori cu sapa de mină. Şi aceasta numai ca să obţină recolte bogate, să cîştige întrecerea cu cei din Călăraşii Vechi. Pentru ca porumbul să lege rod cît mai mult, colectiviştii au hotărit să facă polenizarea suplimentară artificială deîndată ce timpul va deveni potrivit pentru aceasta. In întreg raionul Călăraşi munca de întreţinere a culturilor, de combatere a dăunătorilor, se desfăşoară intr-un ritm viu. A fost terminată în întregime praşila I-a, iar a doua este aproape gata şi ea. In comunele Cacomeanca şi Ciocăneşti, fruntaşe pe raion, ţăranii muncitori execută acum cea de a 3-a sapă la culturile prăşitoare Şi munca lor este pe deplin răsplătită. Recoltele de orz, grîu, porumb, bumbac, floarea soarelui, fasole au crescut mari, promiţînd rod bogat. I. MARICOIU corespondentul „Scînteii“ pentru regiunea Bucureşti Punerea în funcţiune în U.R.S.S. a primei centrale electrice industriale pe bază de energie atomică Comunicatul Consiliului de Miniştri al U. R. S. S. MOSCOVA 30 (Agerpres). — Agenţia TASS transmite Comunicatul Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. cu privire la punerea în funcţiune în U.R.S.S. a primei centrale electrice industriale pe bază de energie atomică. In prezent, datorită eforturilor oamenilor de ştiinţă şi inginerilor sovietici în Uniunea Sovietică s-a terminat cu succes proiectarea şi construirea primei centrale electrice industriale pe bază de energie atomică cu o putere utilă de 5.000 kw. La 27 iunie 1954, centrala electrică atomică a fost dată în exploatare și a furnizat curent electric pentru industria și agricultura raioanelor învecinate. Pentru prima dată, o turbină industrială lucrează nu prin arderea cărbunelui sau a altor tipuri de combustibil, ci cu energie atomică — prin dezagregarea nucleului atomului de uraniu. Prin punerea în funcţiune a centralei electrice atomice s-a făcut un pas real pe calea spre folosirea paşnică a energiei atomice. Oamenii de ştiinţă şi inginerii sovietici lucrează la crearea unor centrale industriale electrice pe bază de energie atomică cu o putere de 50.000—100.000 kw. Primele roade din grădina de legume Au trecut aproape două luni de când muncitorii de la întreprinderea „Flamura Roşie“ din Capitală au început întrecerea pentru obţinerea unei recolte bogate de legume pe loturile individuale luate in folosinţă. Acum cei mai mulţi dintre ei, mai ales fruntaşii întrecerii, tov. Ion Cîrligeanu, Augustin Fate, Gherghina Miu şi alţii au început să culeagă primele roade ale muncii lor harnice. Muncitorul Ion Cîrligeanu se aprovizionează acum din grădina sa cu ceapă, ridichi, mazăre, dovlecei, salată, fasole etc., realizînd economii însemnate. Tov. Augustin Fate a obţinut cea mai bună recoltă de mazăre dintre cei peste 70 cultivatori din întreprinderea „Flamura Roşie“. El a cules pînă acum de pe lotul său peste 250 de kg. mazăre, aproape 60 kg. ceapă, 20 kg. morcovi, 15-20 kg. fasole, 15-20 kg. cartofi, castraveți etc. La un cămin cultural Ţăranii muncitori din comuna noastră — Rîpile, raionul Tg. Ocna, regiunea Bacău — vin cu drag la căminul cultural. La serile culturale sau la şezătorile ca se organizează în zilele de odihnă, la căminul cultural, se ţin conferinţe, se prelucrează hotărîrile partidului şi guvernului, se organizează recenzii şi discuţii asupra unor cărţi literare legate de viaţa satului, audiţii la radio în colectiv, vizionări de filme. In colaborare cu căminul cultural, biblioteca sătească a organizat recenzarea cărţilor „Pămînt desţelenit“ de M. Şolohov, „Secerişul“ de Galina Nikolaeva, „Mitrea Cocor“ de M. Sadoveanu. In urma acestor manifestări, numărul cititorilor bibliotecii a crescut. Conducerea căminului cultural a organizat expuneri ale ţăranilor muncitori care au vizitat Uniunea Sovietică sau care au luat parte la congresul fruntaşilor din gospodăriile agricole colective. De asemenea s-a organizat popularizarea articolelor apărute în ziarele centrale şi în ziarul local „Steagul Roşu“. Pentru aceasta, s-au construit două vitrine unde sunt afişate zilnic ziarele. Articolele importante din ziare sunt subliniate cu roşu. In vitrine sa expun cărţi cu subiecte legate de problemele tratate în articolele subliniate. Seara, aceste vitrine sunt luminate, (de la Petru Dimofti, coresp. voluntar). Pregătiri pentru concursul de creaţie populară SUCEAVA (Agerpres). — In regiunea Suceava concursul de creaţie populară cu tema „Prietenia româno-sovietică“ este temeinic pregătit. Astfel comisiile de organizare a concursurilor raionale, comunale, pe întreprinderi şi instituţii desfăşoară o activitate largă în vederea antrenării unui număr cît mai mare de participanţi la concurs. Numai comisiile din raionul Rădăuţi au înregistrat, pînă acum 200 de înscrieri colective şi individuale. Un mare număr deînscrieri la concurs au înregistrat şi comisiile din raioanele Botoşani, Fălticeni şi Vatra Dornei. Printre cei înscrişi la concurs sunt şi numeroşi oameni ai muncii din cadrul cooperativelor meşteşugăreşti din regiune. De exemplu membrii cooperativei „Higiena“ din Fălticeni vor prezenta la concurs, printre altele, o pictură care reprezintă eliberarea oraşului lor de către glorioasa Armată Sovietică. Meşteşugarii de la cooperativa „Libertatea“ din Rădăuţi vor confecţiona o bundiţă cu motive naţionale, iar cei de la cooperativa „21 Decembrie“ un bucium frumos încrustat. Aşteaptă „de la centru“ In staţiunea climaterică Timişul de Sus se află numeroase case de odihnă ale diferitelor întreprinderi şi instituţii din ţară. Din pricina faptului că Sfatul popular al oraşului Predeal neglijează de aproape un an lucrările de reparare a podului de lemn de peste Timiş, aprovizionarea caselor de odihnă se face anevoios. Atît comitetul executiv al sfatului popular al raionului cît şi cel al regiunii Stalin au trimis „specialişti“ la faţa locului pentru a stabili urgenţa lucrărilor ; cu toate acestea, n-a fost întreprins încă nimic pentru repararea podului. Oare tovarăşii de la respectivele sfaturi populare aşteaptă să li se repartizeze ,,de la centru ‘ un stoc de iniţiativă locală ? Expoziţia studenţilor în arte plastce In sala de expoziţii a C.C.S. de pe B-dul General Magheru din Capitală s-a deschis expoziţia de artă plastică a studenţilor de la institutul „Nicolae Grigorescu“ Expoziţia cuprinde lucrări de pictură, grafică şi sculptură realizate in cadrul cenaclului de creaţie „Theodor Aman“, ce funcţionează la acest institut. Dintre lucrările expuse se remarcă compoziţiile : „1907“ a studentului Mureşanu Mircea din anul IV, „Luptele Diviziei Tudor Vladimirescu la Debreţin“, a studentului Nicodim Ion din anul IV, „Lazăr de la Rusca“ de Iliescu Marin din anul IV, „Portret de copil“ de studentul Bălaşa Sabin din anul IV, „Iarna“ de Şetran Doru din anul I, „Grănicerii", sculptură de Predescu Vladimir din anul II etc.