Scînteia, iulie 1954 (Anul 23, nr. 3013-3039)

1954-07-01 / nr. 3013

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXIII Nr. 3013 Joi 1 iulie 1954 4 PAGINI - 20 BANI Pentru răsplndirea experienţei înaintate în producţia industrială „ Oamenii muncii din industrie şi agri­cultură , urmînd exemplul colectivelor a 13 întreprinderi industriale din Capi­tală şi a unor unităţi agricole din regiu­nea Constanţa, desfăşoară cu însufleţire întrecerea socialistă în întîmpinarea zi­­lei de 23 August — cea mai mare săr­bătoare naţională a poporului român. In întrecere, muncitorii şi tehnicienii din in­dustrie îşi propun să realizeze prevede­rile planului de stat îndeplinind atît sar­cinile cantitative cît şi sarcinile calitative ale planului — productivitatea muncii, sortimente, calitate, preţ de cost etc.­­— şi aceasta nu atît pe seama noilor in­vestiţii, cît pe baza punerii în valoare a rezervelor interne ale întreprinderilor. In desfăşurarea întrecerii socialiste se afirmă cu putere iniţiativa creatoare a maselor. Una din manifestările concrete ale iniţiativei oamenilor muncii este miş­carea pentru aplicarea metodelor­ înain­tate de muncă, pentru însuşirea şi gene­ralizarea experienţei înaintate în produc­ţie. Aplicînd noua tehnologie sovietică a forajului cu apă, sondorii Gh. Radu şi Vasile Duţă de la trestul nr. 2 Piteşti au obţinut recent cele mai înalte viteze realizate pînă acum în ţara noastră în domeniul forării sondelor. In prezent această metodă de înaltă productivitate este aplicată cu succes­­ şi de alte bri­găzi de foraj din regiunile petrolifere Pi­teşti, Ploeşti, şi din Moldova. La fabri­ca „Proletarul“-Bacău şi la fabrica de postav­i Buhuşi creşte numărul filato­rilor care aplică iniţiativa prim-torcăto­­rului Alexandru Ştefănescu, de a obţine o producţie sporită de fire din aceeaşi cantitate de materie primă. In fiecare în­treprindere există muncitori şi tehnicieni cu o bogată experienţă în producţie, care reuşesc să-şi perfecţioneze necontenit me­todele de muncă, să găsească căi noi în vederea folosirii depline a capacităţilor de producţie, a utilizării cu chibzuială a materiei prime şi materialelor, a timpului de lucru etc. In întrecerea socialistă în cinstea ma­rii sărbători, organizaţiile de partid, or­ganele sindicale şi conducerile adminis­trative din numeroase întreprinderi dove­desc un interes crescînd pentru studierea şi generalizarea experienţei înaintate în producţie. La uzinele textile „7 Noiem­­brie“ din Capitală, ca urmare a muncii, politice desfăşurate de organizaţia de partid şi a măsurilor tehnico-organizato­­rice luate de conducerea întreprinderii, iniţiativa filatoarelor din brigada condu­­să de Antoaneta Alexovici este aplicată în prezent de­ 12 brigăzi din­ uzină, în nu­mai 12 zile aceste brigăzi au reuşit ca prin mai buna folosire a utilajelor să spo­rească producţia de fire cu 263,5 kg. — cantitate din care se pot produce mii de metri ţesături. In toate filaturile unde s-a extins această iniţiativă, sarcinile planului de producţie la fire de bumbac au fost îndeplinite şi depăşite. O experienţă pozitivă în privinţa ex­tinderii metodelor înaintate de muncă au dobîndit şi organizaţia de bază, comite­tul de secţie sindicală şi conducerea oţe­­lariei Martin de la combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“-Hunedoara. Organi­zând temeinic consfătuiri de producţie, schimburi de experienţă, convorbiri ale agitatorilor, folosind cu pricepere gazeta de perete din secţie — organizaţia de partid, comitetul de secţie sindicală şi conducerea administrativă au desfăşurat o muncă susţinută pentru popularizarea şi generalizarea experienţei înaintate do­­bîndite de echipele de oţelari conduse de Valeriu Lăbuneţ, Vasile Costache şi alţii în aplicarea metodei sovietice a elaboră­rii şarjelor rapide. Trebuie subliniat de asemenea ca un lucru pozitiv faptul că în ultimul timp, în practica întrecerii socialiste din ţara noastră, a crescut preocuparea sindicate­­lor şi a ministerelor pentru organizarea schimburilor de experienţă — mijloc în­semnat de răspîndire a experienţei îna­intate. Nu de mult C.C. al Sindicatului muncitorilor din industria alimentară şi Direcţia Generală a abatoarelor din Mi­nisterul Industriei Alimentare au organi­zat un schimb de experienţă la abateru­ din Bucureşti in scopul extinderii la toate abatoarele din ţară a metodei de jupuire mecanică a pieilor de pe vitele sacrifi­cate. Unele ministere acordă o mare atenţie publicării în revistele pe care le editează, a unor articole semnate de conducători ai întreprinderilor fruntaşe din ramura respectivă, precum şi a unor metode înaintate de muncă. Nu peste tot locul însă experienţa îna­intata îrn producţie este studiată şi ge­neralizată pentru a deveni un bun comun al maselor largi de muncitori şi tehni­cieni, în scopul obţinerii unui avînt ge­neral în producţie. La fabrica de pîine ,,Gh. Doia“ din Bucureşti, bunăoară, ală­turi de tov. Gheorghe Ciolpan şi alţi fruntaşi ai întrecerii care au acumulat o bogată experienţă în fabricarea pîinii de calitate, lucrează zeci de muncitori care, neavînd o bună pregătire profesională, produc pîine de calitate necorespunză­toare. Nici conducerea acestei fabrici, nici comitetul de întreprindere, nici bi­­roul organizaţiei de bază nu se preocupă însă de a studia şi generaliza experienţa înaintată a fruntaşilor în producţie pen­tru ca fabrica să asigure populaţiei din Capitală pline de bună calitate. Există încă mulţi conducători din economie, activişti de partid şi sindicali care în vorbe recunosc importanţa ex­tinderii experienţei înaintate şi fac adesea multă zarvă în jurul ei, iar în fapt fac prea puţin pentru extinderea a ceea ce se naşte nou şi progresist în întrecere, pen­tru generalizarea acelor metode care pot duce o întreprindere sau o ramură indus­trială în­spre îndeplinirea şi depăşirea planului la toţi indicii. Semnificativ în această privinţă este felul în care se aplică în fabricile de cărămizi metoda Duvanov, de ardere rapidă a cărămizilor. Prin aplicarea corectă a acestei metode colectivul fabricii de cărămizi din Ro­man a obţinut un indice înalt de utili­zare a cuptoarelor: 70 de cărămizi pe m.c. în 24 de ore, adică de aproape 2 ori mai mult decit se obţinea atunci cînd în fabrică se lucra după vechea tehno­logie. Organele Ministerului Construcţii­lor şi al Industriei Materialelor de Cons­trucţii şi C.C. al Sindicatului muncitori­lor din construcţii şi din industria mate­rialelor de construcţii, deşi sunt de acord că această metodă este deosebit de folo­sitoare, nu s-au preocupat însă în mod practic de crearea condiţiilor materiale ca muncitorii să fie interesaţi în extinderea experienţei pozitive în domeniul arderii rapide a cărămizilor. Dacă în toate fabri­cile de cărămizi din ţară s-ar aplica me­toda Duvanov, producţia de cărămizi ar spori anual cu multe milioane de bucăţi, fără a fi nevoie de noi investiţii. Unele comitete raionale de partid nu acordă întreaga atenţie studierii şi gene­ralizării experienţei acumulate de colecti­vele de întreprindere fruntaşe din raza lor de activitate. De pildă, în valea Jiu­lui se află la o distanţă nu prea mare una de alta, două mine — Lupeni şi Ani­noasa. Ele au, cu oarecare aproximaţie, acelaşi grad de mecanizare. Cu toate că nici la mina Aninoasa productivitatea muncii n-a atins un nivel corespunzător înzestrării ei cu tehnica nouă, totuşi dacă colectivul minei Lupeni ar fi realizat în 1953 la lucrările în cărbune o producti­vitate nu mai nyare decit aceea realizată de mina Aninoasa, el ar fi dat economiei nationale zeci de mii de tone cărbune in plus. Dar experiența înaintată nu se poate extinde^ de la sine. Ea trebuie mai întîi studiată, apoi trebuie găsite forme prac­tice de popularizare şi generalizare. Este necesar să se asigure condiţiile tehnico­­organizatorice pentru răspîndirea expe­rienţei înaintate şi să fie instruiţi mun­citorii pentru a-şi însuşi această expe­rienţă. Comitetul raional de partid Pe­troşani a neglijat însă multă vreme acest lucru. Din păcate există încă mulţi conducă­tori din economie, activişti de partid şi sindicali care nici nu cunosc măcar pe fruntaşii întrecerii socialiste din între­prinderea sau ramura respectivă. De asemenea în multe locuri nu sunt atraşi inginerii şi tehnicienii în acţiunea de stu­diere şi extindere a experienţei înaintate Adesea, inginerii din producţie îşi pierd o mare parte din timp cu întocmirea zil­nică a diverselor situaţii şi statistici, cu rezolvarea unui număr exagerat de mare de corespondente etc. Comitetele regionale, raionale şi orăşe­neşti de partid au datoria de a îndruma şi controla îndeaproape felul cum se des­făşoară munca politică pentru răspîndirea experienţei înaintate în producţie, de a urmări dacă se creează condiţiile necesare extinderii acestora în toate întreprinde­rile, în toate secţiile şi la fiecare loc de muncă în parte. Comuniştii să considere ca o chestiune de cinste de a fi în frun­tea acţiunii de extindere sistematică a ce­lor mai bune metode de lucru. Organi­zaţiile despărţiri trebuie să îndrume comi­tetele de întreprindere ca acestea să popu­larizeze sistematic metodele înaintate şi pe cei care le aplică pentru a stîrni în rîndurile tuturor muncitorilor şi tehnicie­nilor interesul pentru studierea şi aplica­rea metodelor înaintate — pîrghie de mo­bilizare a rezervelor interne în slujba în­deplinirii planului la toţi indicii. In întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August să dăm un nou şi puternic avînt studierii şi generalizării sistematice a tot ce este nou şi înaintat în producţie, condiţie de seamă pentru realizarea sar­cinilor trasate de partid şi guvern, pri­vind dezvoltarea economiei naționale și ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Primirea de candidaţi de partid la Depoul C. F. R.-Craiova Organizaţia de bază de la Depoul de locomotive C.F.R.-Craiova a primit pînă acum zece candidaţi de partid. Printre aceştia se află tovarăşa Constanţa Ilie — prima femeie mecanic de locomotivă din regionala C.F.R.-Craiova, Marin Mirea — electrician fruntaş în întrecerea socia­listă, inginer Gheorghe Burtea, Tone Măr­­cuşanu — fochist de locomotivă, etc. Bi­roul organizaţiei de bază a mai primit de curind încă zece cereri de primire în rin­­durile candidaţilor de partid. Aceste ce­reri vor fi puse în discuţia adunării ge­nerale a organizaţiei de bază. Faptul că un mare număr de tovarăşi de la Depoul de locomotive C.F.R.­Craiova s-au adresat organizaţiei de bază cu ce­rerea de a fi primiţi în rîndurile candi­daţilor de partid se datoreşte muncii de­puse în această direcţie de către organi­zaţia de bază. In cadrul unor adunări deschise au fost ţinute conferinţe pe teme de partid : „Partidul, detaşament de avantgardă al clasei muncitoare", „Pri­mirea de candidaţi de partid“, „Calitatea de membru de partid“, etc. De îndată ce un tovarăş şi-a afirmat dorinţa de a deveni candidat de partid, biroul organizaţiei de bază a trasat sar­cină unor membri de partid să-l ajute la complectarea documentelor şi să cu­noască mai temeinic drepturile şi înda­toririle unui candidat de partid şi ale unui membru de partid. Biroul nu s-a mulţumit numai cu pri­mirea candidaţilor, ci în acelaşi timp a acordat o atenţie deosebită educării co­muniste a acestora. Comuniştii de la Depoul de locomotive C.F.R.-Craiova au ajutat organizaţia de bază U.T.M. să-şi intensifice munca poli­tică în rîn­dul tineretului. Rezultatul aces­tei munci se vede şi din faptul că din cei 20 de tovarăşi care s-au adresat organi­zaţiei de bază pentru a fi primiţi în rîn­durile candidaţilor, 13 sunt utemişti. Pe întinsul patriei noastre Conferinţe pe teme internaţionale la sate La multe cămine culturale din satele şi comunele regiunii Timişoara se ţin odată pe lună conferinţe în legătură cu pro­bleme ale vieţii internaţionale. Bunăoară, la căminul cultural din co­muna Buziaş, raionul Lugoj, s-au ţinut conferinţele „Creşterea forţei şi a presti­giului internaţional al Uniunii Sovietice“, „Pentru securitatea colectivă în Europa“, „Creşterea curentului antiamerican în ţă­rile Europei occidentale“ şi altele. La con­ferinţa „Lupta popoarelor împotriva re­­militarizării Germaniei occidentale" au luat parte peste 200 de ţărani muncitori. Conducerea căminului cultural a asigurat o bună agitaţie vizuală , s-au afişat pa­nouri cu diferite citate legate de această problemă, s-a organizat o expoziţie de cărţi şi broşuri care tratează despre pro­blema Germaniei, precum şi un album cu diferite fotografii care înfăţişează aspecte din viaţa poporului german. Conferinţe pe teme internaţionale s-au ţinut şi la căminele culturale din comu­nele Belobreşca, Moldova Veche, Cia­­cova, Deta şi altele. BACĂU (coresp. „Scînteii“).­­ Au tre­cut numai cîteva zile de cînd colectivul uzinei metalurgice „Muncitorul liber“­­Bacău şi-a luat angajamente sporite în întrecerea în cinstea zilei de 23 August şi roadele au şi început să se vadă. Intre membrii brigăzii de la presele reci a început întrecerea pentru depăşirea angajamentelor. Echipa de presatori condusă de fruntaşul întrecerii socia­liste Radu Burleanu, este în frunte. Bri­gada de la presele reci a produs, în pe­rioada 15—25 iunie, 120.000 de şuruburi şi nituri peste plan, în loc de 72.000 cît prevedea angajamentul. In primele zile de întrecere echipele de la presele calde au obţinut de asemenea rezultate însemnate. Muncitorii din aceas­tă secţie au produs 30.000 bucăţi şuruburi pentru pluguri şi pentru şini de tobă la batoze peste angajamentul luat. La secţia filetat piuliţe, planul de producţie pe luna iunie a fost îndeplinit în numai 24 de zile. Tov. Elena Ursaru, Maria Com­rat şi alte muncitoare filetatoare s-au evidenţiat în primele 10 zile ale întrecerii. întrecerea metalurgiştilor din Bacău Din activitatea comisiilor de femei BAIA MARE (red. ziarului „Pentru so­cialism“).­­ Comisiile de femei de pe lingă Sfaturile populare din raionul Satu Mare aduc o contribuţie preţioasă la în­deplinirea sarcinilor ce stau în faţa sfa­turilor populare. Astfel, datorită muncii de lămurire des­făşurate în rîndurile ţăranilor muncitori de delegatele de femei Isvoran Ana şi Pastor Serena din gospodăria colectivă Medieşu Aurit, a fost însămînţată în cuiburi aşe­zate în pătrat o însemnată suprafaţă cu porumb, floarea-soarelui şi cartofi. In momentul de faţă comisiile de femei antrenează pe ţărăncile muncitoare la în­treţinerea culturilor. In comuna Ambud s-a reuşit să se prăşească de trei ori car­tofii plantaţi în cuiburi aşezate în pătrat. Pentru asigurarea unei mai bune aprovi­zionări a­ căminelor sezoniere fem­eiie muncesc voluntar la îngrijirea grădinilor de zarzavat de pe lingă aceste cămine. In interiore! ziarului: IN AJUTORUL AGITATORULUI . Regimul de economii —­ pîrghie a avîntului economiei nationale si a ridicării nivelului de trai (pag. 2-a). SCRISORI CĂTRE „SCINTEIA“ A. Pisaru — Sezisări cu stagiu în­delungat (pag. 2-a). I. Drăgan — Un spectacol de ma­rionete (pag. 2-a). Mai multă atenţie asigurării bazei furajere! — Cînd lipseşte grija pen­tru hrana animalelor ; Furajele să fie recoltate la timp ! (pag. 3-a). Interesul pentru cultura rom­î­­nească în Republica Populară Chi­neză — articol apărut in Buletinul Ambasadei R. P. Chineze din Bucu­reşti (pag. 3-a). Populaţia R. D. Germane participă cu entuziasm la referendumul popu­lar (pag. 3-a). Al IV-lea Congres al împuterniciri­lor cooperaţiei de consum din Uniu­nea Sovietică. Salutul adresat de C.C. al P. C. U. S. şi de Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. (pag. 4-a). Avioane militare americane încalcă grosolan libertatea navigaţiei în lar­gul mării (pag. 4-a). Evenimentele din Guatemala (pag. 4-a). Ştiri sportive (pag. 4-a). Se dezvolta mişcarea inovatorilor în producţie ORAŞUL STALIN (coresp. „Scînteii"). Cabinetul tehnic al uzinelor de tractoare din Oraşul Stalin a organizat, in cinstea zilei de 23 August, un concurs de rezol­vare a unor teme de inovaţii privind pro­bleme tehnice din sectoarele uzinei, încă din prima zi după afişarea pla­nului tematic, numeroşi inovatori au venit cu propuneri preţioase în această direcţie. Mecanicul Alexandru Hizo din sectorul reparaţii-maşini a construit un dispozitiv universal pentru executarea raionării pinioanelor, dispozitiv care mă­reşte cu mult productivitatea muncii. Inovatorii Nicolae Stancu şi Vasile Pop de la forjă au început construirea unui dispozitiv de înfăşurare a arcului pentru strîngerea şenilei. Numai în cîteva zile de la începerea concursului au fost prezentate de către inovatori un număr de 50 de propuneri. încălţăminte peste plan PITEŞTI (coresp. „Scînteii“).­­ Colecti­vul fabricii de pielărie şi încălţăminte „11 Iunie“ din oraşul Rîmnicul Vilcea, răspunzînd chemării la întrecere în cin­stea zilei de 23 August a celor 13 colective de întreprinderi din Capitală, a chemat la întrecere colectivul fabricii de pielărie şi încălţăminte „Tudor Vladimi­­rescu“ din Piteşti. In chemare, colectivul fabricii „11 Iunie“ s-a angajat să realizeze sarcinile de plan care-i revin pînă la 23 August la toţi indicii, să dea peste plan 5000 perechi bocanci şi, prin valorificarea deşeurilor, să producă 800 perechi san­dale bărbăteşti şi de femei etc. Ziua de 24 iunie a fost o zi rodnică în întrecere. Muncitorii şi tehnicienii au pro­dus în această zi peste plan 100 perechi bocanci, au confecţionat din deşeuri 15 perechi sandale, 4 serviete şi un mare număr de alte obiecte de larg consum. Fruntaşi la secerişul orzului BĂILEŞTI (coresp. „Scînteii“). Ţăranii muncitori din comunele raionului Băileşti sunt hotărîţi să secere la timp toate cul­turile de păioase pentru a nu se pierde nici un bob din noua recoltă. In comuna Bistreţu printre primii care au ieşit la secerişul orzului a fost ţăranul muncitor Dinu Dumitru, care a participat la consfătuirea pe ţară a fruntaşilor din agricultură. El şi-a secerat cei 50 ani de orz. Exemplul lui a fost urmat şi de ţă­ranii muncitori Matei N. Petre, Nicolae Cărnureci şi alţii. De asemenea, în comuna Catanele, ţă­ranii muncitori Bratu Pantelimon, Marin I. Costache, Ion Mărgărit şi alţii şi-au se­cerat orzul. Astfel, pînă in seara zilei de 28 iunie, în această comună s-a secerat orzul de pe o suprafaţă de 15 hectare. Şi în alte comune din raionul Băileşti s-a început secerişul orzului. Pînă in seara zilei de 23 iunie, în comuna Giubega s-au secerat 15 hectare iar în comuna Cioroiașu 10 hectare de orz. Prin raionul Călăraşi în preajma recoltării — Tocmai terminasem şedinţa cu ana­liza muncii de întreţinere a culturilor şi de pregătire a campaniei de recoltat, tre­ierat, desmiriştit şi alături adinei de toamnă, — a început să povestească tovară­şul Gheorghe Hîrţu, vicepreşedintele Sfa­tului popular al raionului Călăraşi. In mijlocul unui grup stăteau tovarăşii Şte­fan Zaharia, preşedintele gospodăriei co­lective „Filimon Sîrbu“ din satul Călă­raşii Vechi, şi tovarăşul Aurel Oprea, preşedintele gospodăriei colective „Răs­coala 1907“ din comuna Cacomeanca. Și numai ce-l aud pe Oprea : — Ce tot te lauzi, mă Zahario, cu re­colta ta. De mare-n mare. Nu zic, nu. Griul, am văzut, a legat bine, are spicul plin. Dar tu ai văzut recoltele noastre ? Apoi află, frate, că avem un grîu, şi un porumb, o minune nu alta. Mă prind că te-ntrec în acest an. — Și să ştii că aşa-i, tovarăşe. Au co­lectiviştii noştri o recoltă bună anul ăsta, a continuat tovarăşul Hîrtu. Intr-adevăr. De cum am apucat pe dru­meagul din luncă, nu departe de „Valea Plopilor“, privirea mi-a fost atrasă spre lanurile nesfîrşite de orz şi de griu ale gospodăriei agricole colective „Filimon Sîrbu“ care, date în pîrgă, unduiau în adierea lină a vîntului. O mare de spice, unul mai plin de boabe decit altul. Ai fi stat aşa să le admiri clipe în şir. Cînd am urcat la deal — aceeaşi privelişte încîn­­tătoare. Pe zeci de hectare de teren, firele de bumbac bine dezvoltate se înşirau ca o salbă de mărgele verzi. Porumbul, şi în special cel însămînţat în cuiburi aşezate în pătrat, a crescut şi el de ţi-e mai mare dragul să-l priveşti. Au cu ce să se mîn­­drească colectiviştii din Călăraşii Vechi. Nu-i vorbă însă că nici colectiviştii din Cacomeanca nu stau cu nimic mai prejos şi nici cei de la „Gheorghe Dimitrov“ din satul Ceacu. Au, fără îndoială, temei spu­sele tovarăşului Oprea, preşedintele gos­podăriei colective din Cacomeanca, că în anul acesta gospodăria sa va obţine de pe cele 80 ha. de la Cuneasca cel puţin 3.000 kg. porumb boabe la hectar. Dar cum ? Care-i secretul ? De unde au ieşit asemenea lanuri ? se întreabă pe bună dreptate toţi cei ce privesc lanurile acestea, şi care desigur n-au uitat condi­ţiile vitregi în care au fost semănate şi au fost nevoite să se dezvolte culturile în acest an. Să lăsăm faptele să vorbească şi să răspundă ele la aceste întrebări. Aplicînd regulile agrotehnice, începînd cu desmiriştitul, cu arăturile adînci de toamnă şi pînă la recoltare, colectiviştii au izbutit să învingă capriciile naturii, să ajute plantelor să crească viguroase, pline de rod. Membrii gospodăriei agri­cole colective „Filimon Sîrbu“, de pildă, n-au pierdut nici o clipă prielnică. Lu­­crînd pe bază de norme întocmite cu chib­zuială, cele 4 brigăzi de cîmp s-au între­cut între ele la grăpatul semănăturilor, la plivitul păioaselor, la întreţinerea cultu­rilor ieşite slab din iarnă. Mai bine de 200 ha. de teren au fost însămînţate cu porumb şi cu floarea soarelui în cuiburi aşezate în pătrat. De îndată ce porumbul a răsărit, colectiviştii au dat prima pra­­şilă. Acum ei au terminat-o pe a doua şi au început să execute, pe unele tarlale, cea de a treia praşilă. Porumbul a crescut viguros, pentru că metoda însămînţării în cuiburi aşezate in pătrat i-a dat putinţa să aibă lumină şi hrană suficientă şi a uşurat prăşitul. Acum, în timp ce o parte din colectivişti execută cea de a doua praşilă la bumbac, alţii din brigăzile conduse de Constantin Baicu şi Leon Baicu au secerat, într-o singură zi, 42 ha. de orz, nelăsînd să se piardă nici măcar un singur bob din noua recoltă. Colectiviştii au putut face lucră­rile la timp şi de bună calitate, pentru că, spre deosebire de alţi ani, acum toţi muncesc cu hărnicie. Printre fruntaşi sînt astăzi tovarăşi ca : Nicu Ionescu, Dumitru Mihai din brigada a doua, Constantin B. Dinu din brigada a IlI-a ,şi mulţi alţii. La întreţinerea culturilor de bumbac, colecti­vistul Nicu Ionescu a făcut deseori cîte 4 norme zilnic. Numai pînă în ziua de 15 iunie în carnetul său au fost înscrise 147 de zile-muncă. — Cum să nu muncim cu tragere de inimă, tovarășe, cînd vedem că e în folo­sul nostru, spune colectivistul Constantin B. Dinu. Uite la mine. Am fost văcarul satului și era vai de traiul meu și al celor 9 copii pe care îi am. Acum însă, de cînd sînt în colectivă, ştiu că trăiesc. Anul tre­cut am primit pentru cele 1.152 zile de muncă 8.824 kg. griu, 115 kg. ulei, 3.800 de lei şi cite altele. Mi-am oprit grîu cît mi-a trebuit pentru nevoile casei, iar restul l-am vîndut şi am cumpărat mobilă la două fete. Pentru a întîmpina cum se cuvine cea de a 10-a aniversare a eliberării patriei noastre, colectiviștii din Călăraşii Vechi au chemat la întrecere socialistă toate gospodăriile agricole colective din regiune. Ei s-au angajat să termine cu 3 zile înainte de termen campania de recoltat şi treierat, să desmiriştească imediat după seceriş întreaga suprafaţă care a fost cul­tivată cu păioase, să facă prăşitul ori de cite ori vor apare buruieni, dar nu mai puţin de 3 ori, să predea primii şi în în­tregime cotele cuvenite statului şi altele. Frumoase sînt şi culturile colectiviştilor din comuna Cacomeanca. Pe lotul de la puţul lui Neacşu, porumbul a şi început să dea în spic. Colectiviştii l-au săpat pină acum de 4 ori , de 2 ori cu prăşi­toarele trase cu cai şi de 2 ori cu sapa de mină. Şi aceasta numai ca să obţină recolte bogate, să cîştige întrecerea cu cei din Călăraşii Vechi. Pentru ca porumbul să lege rod cît mai mult, colectiviştii au hotărit să facă polenizarea suplimentară artificială deîndată ce timpul va deveni potrivit pentru aceasta. In întreg raionul Călăraşi munca de în­treţinere a culturilor, de combatere a dău­nătorilor, se desfăşoară intr-un ritm viu. A fost terminată în întregime praşila I-a, iar a doua este aproape gata şi ea. In comunele Cacomeanca şi Ciocăneşti, frun­taşe pe raion, ţăranii muncitori execută acum cea de a 3-a sapă la culturile pră­şitoare Şi munca lor este pe deplin răs­plătită. Recoltele de orz, grîu, porumb, bumbac, floarea soarelui, fasole au cres­cut mari, promiţînd rod bogat. I. MARICOIU corespondentul „Scînteii“ pentru regiunea Bucureşti Punerea în funcţiune în U.R.S.S. a primei centrale electrice industriale pe bază de energie atomică Comunicatul Consiliului de Miniştri al U. R. S. S. MOSCOVA 30 (Agerpres). — Agenţia TASS transmite Co­municatul Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. cu privire la punerea în funcţiune în U.R.S.S. a primei centrale electrice industriale pe bază de energie atomică. In prezent, datorită eforturilor oamenilor de ştiinţă şi ingi­nerilor sovietici în Uniunea Sovietică s-a terminat cu succes proiectarea şi construirea primei centrale electrice industriale pe bază de energie atomică cu o putere utilă de 5.000 kw. La 27 iunie 1954, centrala electrică atomică a fost dată în exploatare și a furnizat curent electric pentru industria și agri­cultura raioanelor învecinate. Pentru prima dată, o turbină industrială lucrează nu prin arderea cărbunelui sau a altor tipuri de combustibil, ci cu energie atomică — prin dezagregarea nucleului atomului de uraniu. Prin punerea în funcţiune a centralei electrice atomice s-a făcut un pas real pe calea spre folosirea paşnică a energiei atomice. Oamenii de ştiinţă şi inginerii sovietici lucrează la crearea unor centrale industriale electrice pe bază de energie atomică cu o putere de 50.000—100.000 kw. Primele roade din grădina de legume Au trecut aproape două luni de când muncitorii de la întreprinderea „Flamura Roşie“ din Capitală au început întrecerea pentru obţinerea unei recolte bogate de legume pe loturile individuale luate in folosinţă. Acum cei mai mulţi dintre ei, mai ales fruntaşii întrecerii, tov. Ion Cîrligeanu, Augustin Fate, Gherghina Miu şi alţii au început să culeagă primele roade ale muncii lor harnice. Muncitorul Ion Cîrligeanu se aprovizio­nează acum din grădina sa cu ceapă, ri­dichi, mazăre, dovlecei, salată, fasole etc., realizînd economii însemnate. Tov. Au­gustin Fate a obţinut cea mai bună re­coltă de mazăre dintre cei peste 70 culti­vatori din întreprinderea „Flamura Roşie“. El a cules pînă acum de pe lotul său peste 250 de kg. mazăre, aproape 60 kg. ceapă, 20 kg. morcovi, 15-20 kg. fasole, 15-20 kg. cartofi, castraveți etc. La un cămin cultural Ţăranii muncitori din comuna noastră — Rîpile, raionul Tg. Ocna, regiunea Bacău — vin cu drag la căminul cultural. La serile culturale sau la şezătorile ca se organizează în zilele de odihnă, la că­minul cultural, se ţin conferinţe, se prelu­crează hotărîrile partidului şi guvernului, se organizează recenzii şi discuţii asupra unor cărţi literare legate de viaţa satului, audiţii la radio în colectiv, vizionări de filme. In colaborare cu căminul cultural, biblioteca sătească a organizat recenzarea cărţilor „Pămînt desţelenit“ de M. Şolohov, „Secerişul“ de Galina Nikolaeva, „Mitrea Cocor“ de M. Sadoveanu. In urma acestor manifestări, numărul cititorilor bibliotecii a crescut. Conducerea căminului cultural a organi­zat expuneri ale ţăranilor muncitori care au vizitat Uniunea Sovietică sau care au luat parte la congresul fruntaşilor din gos­podăriile agricole colective. De asemenea s-a organizat popularizarea articolelor apărute în ziarele centrale şi în ziarul lo­cal „Steagul Roşu“. Pentru aceasta, s-au construit două vitrine unde sunt afişate zilnic ziarele. Articolele importante din ziare sunt subliniate cu roşu. In vitrine sa expun cărţi cu subiecte legate de proble­mele tratate în articolele subliniate. Seara, aceste vitrine sunt luminate, (de la Petru Dimofti, coresp. voluntar). Pregătiri pentru concursul de creaţie populară SUCEAVA (Agerpres). — In regiunea Suceava concursul de creaţie populară cu tema „Prietenia româno-sovietică“ este temeinic pregătit. Astfel comisiile de organizare a concursurilor raionale, comunale, pe întreprinderi şi insti­tuţii desfăşoară o activitate largă în vederea antrenării unui număr cît mai mare de participanţi la concurs. Numai comisiile din raionul Rădăuţi au înregis­trat, pînă acum 200 de înscrieri colective şi individuale. Un mare număr de­­în­scrieri la concurs au înregistrat şi comi­siile din raioanele Botoşani, Fălticeni şi Vatra Dornei. Printre cei înscrişi la concurs sunt şi numeroşi oameni ai muncii din cadrul cooperativelor meşteşugăreşti din regiune. De exemplu membrii cooperativei „Hi­giena“ din Fălticeni vor prezenta la con­curs, printre altele, o pictură care reprezintă eliberarea oraşului lor de către glorioasa Armată Sovietică. Meş­teşugarii de la cooperativa „Liberta­tea“ din Rădăuţi vor confecţiona o bun­­diţă cu motive naţionale, iar cei de la cooperativa „21 Decembrie“ un bucium frumos încrustat. Aşteaptă „de la centru“ In staţiunea climaterică Timişul de Sus se află numeroase case de odihnă ale di­feritelor întreprinderi şi instituţii din ţară. Din pricina faptului că Sfa­tul popular al oraşului Predeal negli­jează de aproape un an lucrările de re­parare a podului de lemn de peste Timiş, aprovizionarea caselor de odihnă se face anevoios. Atît comitetul executiv al sfa­tului popular al raionului cît şi cel al re­giunii Stalin au trimis „specialişti“ la faţa locului pentru a stabili urgenţa lucrărilor ; cu toate acestea, n-a fost întreprins încă nimic pentru repararea podului. Oare to­varăşii de la respectivele sfaturi populare aşteaptă să li se repartizeze ,,de la centru ‘ un stoc de iniţiativă locală ? Expoziţia studenţilor în arte plast­ce In sala de expoziţii a C.C.S. de pe B-dul General Magheru din Capitală s-a deschis expoziţia de artă plastică a studenţilor de la institutul „Nicolae Grigorescu“ Exp­o­­ziţia cuprinde lucrări de pictură, grafică şi sculptură realizate in cadrul cenaclu­lui de creaţie „Theodor Aman“, ce func­ţionează la acest institut. Dintre lucrările expuse se remarcă com­poziţiile : „1907“ a studentului Mureşanu Mircea din anul IV, „Luptele Diviziei Tu­dor Vladimirescu la Debreţin“, a studen­tului Nicodim Ion din anul IV, „Lazăr de la Rusca“ de Iliescu Marin din anul IV, „Portret de copil“ de studentul Bălaşa Sa­bin din anul IV, „Iarna“ de Şetran Doru din anul I, „Grănicerii", sculptură de Pre­­descu Vladimir din anul II etc.

Next