Scînteia, iulie 1954 (Anul 23, nr. 3013-3039)

1954-07-01 / nr. 3013

r Pag. 4 Al IV-Iea Congres al împuterniciţilor cooperaţiei de consum din Uniunea Sovietică Salutul adresat de C. C. al P. C. U. S. şi de Consiliul de Miniştri al U. R. S. S. MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite salutul adresat e Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii So­vietice şi de Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. celui de al IV-lea Congres al împuterniciţilor cooperaţiei de consum din U.R.S.S. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii So­­cietice şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. salută fierbinte cel de al IV-lea Congres al împuterniciţilor cooperaţiei de consum din U.R.S.S. şi prin congres pe toţi membrii cooperaţiei de consum sovietice. Cooperaţia de consum sovietică a ajutat totdeauna în mod activ partidul comunist şi guvernul în opera de construire a socialismului în ţara noastră, în lărgirea legăturilor economice între oraş şi sat, în dezvoltarea şi consolidarea comerţului sovietic, contribuind prin aceasta la întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănime, la ridicarea bunei stări materiale şi a nivelului cultural al poporului sovietic. In prezent, cînd poporul sovietic luptă cu succes pentru înflorirea continuă a economiei şi culturii ţării noastre, pentru un avînt considerabil al agriculturii şi pentru ridicarea nive­lului de asigurare a populaţiei cu toate mărfurile de consum popular, creşte şi mai mult rolul cooperaţiei de consum — principala organizaţie comercială de la sate. Prima obligaţie a organizaţiilor cooperatiste este grija de zi cu zi pentru satis­facerea cît mai deplină a nevoilor colhoznicilor, intelectuali­tăţii săteşti, muncitorilor de la sovhozuri şi S.M.T.-uri în ce priveşte mărfurile de consum popular şi ale colhozurilor în ce priveşte mărfurile destinate a deservi nevoile producţiei şi gospodăreşti. Principala sarcină a lucrătorilor din cooperaţia de consum este ca în cel mai scurt timp să îmbunătăţească radical comerţul cooperatist şi să asigure vînzarea neîntre­ruptă a tuturor mărfurilor necesare populaţiei în fiecare raion sătesc, să lupte pentru ridicarea pe toate căile a calităţii măr­furilor destinate satelor, să dezvolte mai larg reţeaua între­prinderilor de alimentaţie publică şi să îmbunătăţească munca lor. Lucrătorii din cooperaţia de consum trebuie să acorde o atenţie deosebită satisfacerii prin toate mijloacele a nevoilor crescînde ale populaţiei săteşti în ce priveşte mărfurile cu destinaţie culturală şi îmbunătăţirii comerţului cu cărţi. Creşterea continuă şi sistematică a producţiei agricole im­pune imperios tuturor organizaţiilor cooperatiste să îmbună­tăţească radical organizarea colectărilor şi achiziţionărilor de produse şi materii prime agricole. Sarcina urgentă a coope­rativelor de consum este să ajute prin toate mijloacele col­hozurile şi pe toţi colhoznicii în desfacerea producţiei lor şi prin aceasta să facă posibilă creşterea continuă a tuturor ra­murilor agriculturii şi ridicarea bunei stări materiale a oame­nilor muncii. Este necesar să se folosească mai din plin posi­bilităţile uriaşe de atragere a unor noi resurse alimentare pentru satisfacerea necesităţilor crescînde ale populaţiei oră­şeneşti. Datoria patriotică a lucrătorilor din cooperaţia de consum este să înlăture cît mai grabnic lipsurile serioase existente în munca organizaţiilor cooperatiste, să ridice considerabil nivelul de deservire a populaţiei săteşti, să manifeste o ati­tudine plină de atenţie faţă de cererile şi nevoile oamenilor muncii, să desăvîrşească fără încetare aparatul comercial, să educe cadrele cooperatiste în spiritul slujirii cu devotament a poporului, al respectării neabătute a disciplinei de stat şi al netoleranţei faţă de lipsuri.­­ Organizaţiile cooperatiste trebuie să respecte cu stricteţe principiile democraţiei cooperatiste, să înlăture cu hotărîre din munca lor metodele de conducere cancelaristo-birocratice, să întărească permanent legăturile sale cu oamenii muncii, să atragă pe scară mai largă masele de cooperatori pentru a participa la viaţa cooperaţiei, luptînd prin toate mijloacele pentru stimularea spiritului lor de iniţiativă şi a activităţii lor în conducerea şi controlul asupra activităţii organizaţiilor cooperaţiei de consum. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii So­vietice şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. îşi exprimă încre­derea fermă că cooperaţia de consum se va achita cu cinste de sarcinile ce-i revin, va ajuta şi mai activ partidul şi gu­vernul în ridicarea continuă a bunei stări şi a culturii poporu­lui nostru, în lupta pentru construirea societăţii comuniste. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. Lucrările celui de al IV-lea Congres al împuterniciţilor cooperaţiei de consum din Uniunea Sovietică MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite : La 29 iunie, s-a deschis la Moscova cel de al IV-lea Congres al împuterniciţilor cooperaţiei de consum din Uniunea So­vietică. La congres participă delegaţi re­­prezentînd 33 milioane de membri ai coo­perativelor din U.R.S .. In lojile rezervate oaspeţilor se află reprezentanţi ai miş­cării cooperatiste din 15 ţări. Deschizînd congresul, tov. Hohlov, pre­şedintele conducerii Uniunii Centrale a Cooperativelor din Uniunea Sovietică, a salutat cu căldură pe oaspeţii străini şi şi-a exprimat convingerea că lărgirea le­găturilor dintre organizaţiile cooperatiste din toate ţările va contribui la dezvolta­rea continuă a mişcării cooperatiste in­ternaţionale, la consolidarea păcii şi întă­rirea colaborării economice între­ toate po­poarele şi statele. Apoi s-a dat citire mesajului de salut adresat Congresului de Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovie­tice şi de Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. Raportul de activitate a fost prezentat de tov. Hohlov, preşedintele conducerii Uniunii Centrale a Cooperativelor din Uniunea Sovietică. Cooperaţia de consum, arată raportul, îşi îndreaptă activitatea spre satisfacerea maximă a nevoilor mereu crescînde ale populaţiei săteşti în ce priveşte mărfurile de larg consum. Anul trecut, circulaţia mărfurilor în sectorul cooperaţiei a crescut cu aproxi­mativ de trei ori în comparaţie cu anul 1948. Vînzarea ţesăturilor de mătase şi de lînă, a confecţiilor şi a încălţămintei a crescut în medie în regiunile rurale de 3,5 ori în comparaţie cu anul 1948. Locui­torii satelor cumpără mult mai multă mo­bilă, aparate de radio, instrumente muzi­cale decît acum cîţiva ani. In legătură cu uriaşa amploare a con­strucţiilor ce se desfăşoară în colhozuri, a crescut simţitor cererea de materiale de construcţie. Anul trecut, de pildă, colho­zurile şi colhoznicii au cumpărat de 11 ori mai multe cărămizi, var, sticlă pentru geamuri, ardezie şi ţiglă, decît în anul 1948. In decurs de un an, la sate au fost cumpărate zeci de mii­ de autocamioane, autoturisme şi motoare electrice. In cei şase ani care au trecut de la cel de al III-lea Congres al Cooperaţiei de Consum, în regiunile rurale ale U.R.S.S. s-au deschis zeci de mii de noi maga­zine. Participanţii la congres au ascultat de asemenea raportul Comisiei de revizie a Uniunii Centrale a Cooperativelor din Uniunea Sovietică. La şedinţa din seara zilei de 29 iunie au început discuţiile pe marginea rapoar­telor. La lucrările congresului participă A. I. Mikoian, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi ministrul Comer­ţului al U.R.S.S., A. N. Kosîghin, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi A. M. Pazanov, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.F.S.R. Lucrările congresului vor ţine cîteva zile. Presiunile exercitate de S.U. A. asupra Franţei PARIS 30 (Agerpres).­­ Buletinul de ştiri al Casei Albe anunţă că într-o cu­­vîntare rostită marţi după amiază în faţa membrilor asociaţiei presei anglo­­americane, „ambasadorul Statelor Unite la Paris, Douglas Dillon, a avertizat Franţa că dacă nu va ratifica tratatul co­munităţii defensive europene, ea va avea de înfruntat perspectiva refacerii unei „armate germane independente“. Acesta este cel de al treilea avertisment oficial pe care în mai puţin de două săp­­tămîni guvernul american îl adresează Franţei, el succedînd mesajului trimis de Eisenhower preşedintelui Coty, în urma căderii guvernului Laniel şi comunicatu­lui dat publicităţii la sfîrşitul convorbi­rilor anglo-americane de la Washington. In legătură cu aceasta, la Paris se rea­minteşte că în urmă cu cinci zile la Washington s-a dat publicităţii o dezmin­ţire oficială a zvonurilor potrivit cărora preşedintele S.U.A. şi primul ministru britanic ar fi hotărît să pună Franţa în faţa unui ultimatum şi să reînarmeze Germania occidentală în afara tratatului de la Paris, dacă pînă la 15 iulie Aduna­rea Naţională franceză nu va fi ratificat tratatul armatei europene. Observatorii politici au interpretat această dezminţire drept o încercare a cercurilor guvernante americane de a atenua profunda nemul­ţumire provocată de intervenţia Was­hingtonului în afacerile interne ale Franţei. După cum era şi de aşteptat, discursul lui Dillon şi ameninţările sale făţişe au stîrnit puternice proteste în presa fran­ceză de cele mai diferite nuanţe. Astfel, ziarul „L’Aurore“, care în general spri­jină fără rezerve politica americană, se întreabă de data aceasta dacă tonul am­basadorului S.U.A. cadrează cu atitudinea unui diplomat într-o ţară „prietenă“. La rîndul său, ziarul „Combat“ sublini­ază că „presiunea atlantică asupra Fran­ţei se intensifică... Dl. Dillon ne-a făcut să înţelegem cît se poate de bine inten­ţiile guvernului american într-un discurs care, dacă nu respecta principiul neames­tecului în treburile interne ale altui stat, avea cel puţin meritul clarităţii“ Iar „Li­beration“, exprimîndu-şi indignarea faţă de această nouă presiune exercitată asu­pra Franţei, scrie : „După cîte ştim, un ambasador străin, fie el şi american, nu este nici rezidentul general al unei colo­nii şi nici înaltul comisar al unei puteri de ocupaţie, astfel încît nimic nu justifica tonul adoptat de dl. Dillon şi ameninţă­rile sale făţişe...“ Churchill şi Eden au sosit la Ottawa (Canada) OTTAWA 30 (Agerpres).­­ Marţi după amiază, primul ministru britanic Chur­chill şi ministrul Afacerilor Externe Eden au sosit la Ottawa venind de la Washington. Cei doi miniştri britanici vor avea în cursul zilei de miercuri o serie de între­vederi cu Saint-Laurent, şeful guvernului canadian, şi Lester Pearson, ministrul Afacerilor Externe al Canadei, în cadrul cărora vor fi luate în discuţie o serie de probleme privind comunitatea defensivă europeană, Asia de sud-est şi convocarea în viitorul apropiat a unei conferinţe a ţărilor Commonwealth-ului. Evenimentele din Guatemala NEW YORK 30 (Agerpres). — Agenţiile de presă relatează că după ce l-a demis pe Arbenz, colonelul Diaz a emis decrete care interzic activitatea Partidului Mun­cii din Guatemala şi care înlătură pe membrii acestui partid de la participarea la lucrările organelor de stat. S-a dat or­din cu privire la arestarea colonelului Jaime Rosenberg, şeful gărzii civile, şi a colonelului Cruz Vera, şeful poliţiei. Din ştirile presei americane reiese ade­văratul substrat al evenimentelor din Guatemala şi rolul pe care l-a jucat în recenta lovitură de stat ambasadorul ame­rican Peurifoy — faimos „specialist“ în reprimarea mişcărilor de eliberare naţio­nală în ţările mici (Peurifoy a fost amba­sadorul S.U.A. în Grecia în anii 1950— 1953). „Adevăratul erou al acestei acţiuni (adică al loviturii de stat) — anunţa cores­pondentul ziarului „Chicago Daily News“, Lahey , a fost ambasadorul S.U.A. în Guatemala, Peurifoy“. Corespondentul trustului de presă Scripps-Howard, La­­sey, citează într-o știre din Guatemala amănunte în legătură cu activitatea sub­versivă a lui Peurifoy în Guatemala. Po­trivit spuselor lui Lasey, cu puţin îna­inte de lovitura de stat, Peurifoy con­ferise cu ministrul Afacerilor Externe Toriello. Cu prilejul acestei convorbiri, Peurifoy l-a „sfătuit" — drept condiţie „pentru restabilirea păcii“ — să efectueze „o epurare“ a guvernului Arbenz. După aceasta, anunţă corespondentul, Peurifoy s-a întîlnit cu Diaz şi cu alţi reprezen­tanţi ai armatei ; el a cerut din nou în­făptuirea unei „epurări depline“ în gu­vern, avînd în vedere de asemenea înlă­turarea preşedintelui Arbenz. După con­sfătuirea cu ambasadorul american, Diaz a cerut sub formă de ultimatum ca pre­şedintele Arbenz să-şi dea demisia. Presa burgheză americană nu-şi ascun­de bucuria în legătură cu lovitura de stat din Guatemala. Intr-un articol redacţional, ziarul „New York Herald Tribune“ scrie că înlăturarea lui Arbenz „este o realizare bună“. NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS transmite : După cum s-a mai anunţat junta mili­tară a lui Diaz şi-a dat demisia. Noul guvern al Guatemalei se formează de către Monzon care a făcut parte din jun­ta colonelului Diaz. Jose Louis Salazar şi Maurice Dubois au fost numiţi membri ai noii junte conduse de Monzon. Se anunţă de asemenea că după ce Gua­­temala­ City a fost bombardată şi mitralia­tă la 28 iunie, Armas, căpetenia interven­­ţioniştilor, a cerut juntei lui Diaz, care a venit la putere îrn Guatemala după demi­terea preşedintelui Arbenz, să capituleze fără condiţii. LONDRA 30 (Agerpres). — TASS transmite : Potrivit ştirilor sosite din Guatemala­ City, colonelul Carlos Diaz, care şi-a asu­mat funcţiile de preşedinte al Guatemalei după demiterea lui Arbenz, a fost arestat după formarea noului guvern. Din informaţiile agenţiilor şi presei străine reiese că Diaz a jucat rolul unui „intermediar“ în jocul inspiratorilor agre­siunii împotriva poporului guatemalez Este evident că organizatorii agresiunii încearcă să prezinte ultimele evenimente din Guatemala drept o luptă pentru pu­tere între diferite grupări militare şi nu ca o cruntă înăbuşire a mişcării de eli­berare naţională în Guatemala pregătită cu premeditare. NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS transmite : După cum se anunţă din Guatemala­ City, junta militară condusă de colonelul Monzon, care a pus mîna pe putere in di­mineaţa zilei de 29 iunie a dizolvat Adu­narea Naţională şi a declarat că este gata să înceapă tratative cu căpetenia inter­­venţioniştilor, Armas. Monzon a dat dis­poziţia să fie arestaţi toţi membrii Par­tidului Muncii, a suprimat ziarul „Tri­buna Popular“, organ al Partidului Muncii din Guatemala, şi a pus sub paza armatei sediul acestui partid. Fortuny, conducătorul Partidului Muncii, s-a refu­giat la ambasadă Argentinei. NEW YORK 30 (Agerpres).—După cum anunţă agenţiile americane de presă, junta militară a lui Monzon, care a aca­parat puterea în Guatemala, a încheiat prin intermediul reprezentanţilor Organi­zaţiei statelor americane (organ cu ajuto­rul căruia S.U.A. duc politica lor în Ame­rica Latină) un acord cu căpetenia deta­şamentelor intervenţioniste, Armas, cu privire la încetarea focului şi şi-a expri­mat intenţia de a iniţia „tratative de pace cu Armas“. Potrivit relatărilor agenţiei Associated Press, junta lui Monzon a cerut S.U.A. şi Salvadorului să-şi dea concursul la rea­lizarea „unei reglementări paşnice“ în Guatemala. După cum arată agenţia Associated Press, Armas a declarat că el va consimţi numai la o capitulare necondiționată. Un ziar danez despre evenimentele din Guatemala COPENHAGA 30 (Agerpres). — Ziarul burghez „Information“, comentînd eveni­mentele din Guatemala şi în special în­lăturarea de la putere a preşedintelui Arbenz, consideră toate acestea ca un re­zultat al acţiunii guvernului S.U.A. care „a trădat principiile O.N.U. nepermiţînd măcar ca plîngerea Guatemalei să fie ascultată“. „United Fruit Company“, declară ziarul, a dat o lovitură Organi­zaţiei Naţiunilor Unite. Această lovitură are un caracter cu atît mai fatal, cu cît S.U.A. au acţionat contrar legilor orga­nizaţiei internaţionale. Ziarul subliniază de asemenea că acţiu­nile americanilor „au subminat puternic în rîndul poporului danez încrederea faţă de S.U.A., principala ţară a pactului at­lantic Nu ştim cu cîte puncte s-au ridicat acţiunile societăţii „United Fruit Com­pany“ la bursa din New York, ştim însă că în prezent acţiunile sucursalei acestei firme de banane — guvernul Eisenhower — au scăzut mai mult ca oricînd în ochii opiniei publice a tuturor ţărilor, unde se dă o înaltă preţuire respectului faţă de dreptul naţiunilor la autodeterminare“. REDACŢIA 51 ADMINISTRAŢIA î Bucureşti Piaţa „Scînteii", Tel. 7.80.10, 7.80.20, 7.80.40, 7.61.00, 7.61.30, 7.61.40. —•­­ ■ ______­ S­C­Î­N­T­E­I­A întoarcerea la Phenian a delegaţiei R. P. D. Coreene care a vizitat R. P. Chineză PHENIAN 30 (Agerpres). — TASS transmite : La 30 iunie s-a întors la Phenian dele­gaţia din R. P.D. Coreeană care a vizitat Republica Populară Chineză. La gară de­legaţia a fost întimpinată de Li En, pre­şedintele Adunării Populare Supreme a R. P. D. Coreene, de He Den Suk, minis­trul Culturii şi Propagandei, şi de alţi oa­meni de stat şi de partid, de membri ai corpului diplomatic, precum şi de popu­laţia din Phenian. Kim In Ghi, şeful delegaţiei, vicepre­şedinte al Prezidiului Adunării Populare Supreme al R.P.D. Coreene, care a luat cuvîntul la un miting ţinut cu acest pri­lej, a spus că delegaţia a vizitat China in vederea întăririi prieteniei tradiţionale şi a solidarităţii dintre popoarele coreean şi chinez. Pretutindeni, a declarat el, noi am pu­tut constata manifestarea celei mai sin­cere şi călduroase simpatii a poporului chinez frăţesc faţă de poporul nostru. Declaraţia Comitetului Naţional al Frontului Naţional Unit din Vietnam PEKMN 30 (Agerpres). — Potrivit Agen­ţiei Vietnameze de Informaţii, Comitetul Naţional al Frontului Naţional Unit din Vietnam a dat publicităţii o declaraţie în care protestează împotriva recentei bom­bardări a digurilor din delta Fluviului Roşu şi a uciderii civililor lipsiţi de a­­părare de către colonialiştii francezi. Declaraţia condamnă acţiunea crimi­nală a francezilor făcută în momentul în care la conferinţa de la Geneva se dis­cută restabilirea păcii în Indochina. In declaraţie se arată că bombardarea digurilor a fost făcută intenţionat pentru a provoca revărsarea Fluviului Roşu. Intre 19 mai şi 6 iunie, spune declara­ţia, francezii au bombardat cu tunuri de artilerie numeroase diguri din regiune, printre care digurile de la Vutien din pro­vincia Thaibinh, la sud de Hanoi, şi di­gurile de la Nghixuyen, pe malul sting al Fluviului Roşu. Oamenii care au încercat să repare digurile bombardate au fost ucişi de bombele şi tunurile francezilor. Rezoluţiile adoptate de conferinţa C.C. al Partidului Socialist de stinga din Japonia TOKIO 30 (Agerpres). Agenţia Asoociated Press anunţă că, în urma conferinţei Comitetului Central al Partidului Socialist de stingă din Japo­nia, au fost adoptate o serie de rezoluţii prin care se cere stabilirea imediată a re­laţiilor diplomatice cu Uniunea Sovietică şi China populară. Partidul s-a pronunţat de asemenea pentru încheierea unui pact de neagresiune cu R. P. Chineză. Comen­tând conferinţa Comitetului Central al partidului, agenţia Kiodo Tuşin relatează că partidul îşi va intensifica campania pentru înlăturarea guvernului­­ proameri­­can al lui Iosida şi pentru anularea legii de reorganizare a poliţiei japoneze, după modelul existent înainte de capitulare. După cum se ştie, Partidul Socialist de stânga este cel de al treilea partid politic japonez în ordinea importanţei şi deţine 71 de locuri în parlament. P­e scurt . La invitaţia Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., la 29 iunie a sosit la Moscova un grup de oameni de ştiinţă din India. Grupul este condus de Prassanta Ciandra Mahalanobis, profesor la Institutul de sta­tistică din India. Oamenii de ştiinţă in­dieni se vor documenta asupra vieţii ştiin­ţifice din ţară şi activităţii diferitelor in­stituţii de cercetări ştiinţifice.­­ Revista engleză „Tribune“ a publicat de curînd următoarea ştire : „Anul trecut au participat la diferite acţiuni de grevă aproximativ 1.370.000 muncitori industriali. Anul trecut au fost pierdute 2.157.000 zile de muncă într-un total de 1746 conflicte între muncitori şi patroni, cifra cea mai ridicată din 1947 încoace. 9 din 10 con­flicte erau in legătură cu problema sala­riilor“. • Agenţia France Presse anunţă că în­tre S.U.A. şi Italia a fost încheiat un acord de „colaborare şi asistenţă tehnică“, privind teritoriul Somaliei, care se gă­seşte sub administraţie italiană. Acordul este valabil pină la sfîrşitul anului 1959 şi prevede, printre altele, trimiterea bi­necunoscuţilor „specialişti“ americani pe teritoriul Somaliei. • Referindu-se la o ştire publicată de ziarul egiptean „Al-Akhbar“ ziarul „Key­­han“ scrie că guvernul S.U.A. încearcă prin toate mijloacele să obţină din partea guvernelor Iranului, Irakului şi Afgani­stanului adoptarea cît mai grabnică a ho­­tărîrii privitoare la aderarea lor la pactul militar al Orientului Mijlociu. Ziarul arată că în acest pact pe care americanii caută să-l înjghebeze, un rol important este re­zervat „Kurdistanului Iranian și Irakian“ și că „tocmai din acest motiv acum cîtva timp aceste regiuni au fost vizitate de mi­siuni militare americane“. • După cum anunţă corespondentul din Reykjavik al ziarului „Land og Folk“, în ultimul timp au avut loc in Islanda cioc­niri între soldaţi americani de la baza din Keflavik şi cetăţeni islandezi. Recent, sol­daţi americani în stare de ebrietate au atacat cîţiva islandezi. Doi poliţişti care au încercat să apere pe cei molestaţi au fost răniţi. • După cum anunţă agenţia France Presse, din cauza recentelor ploi torenţiale apele fluviului Bravo, care formează fron­tiera dintre Statele Unite şi Mexic, au crescut pînă la un nivel cum nu l-au mai atins de peste o sută de ani. Oraşele Ji­menez, Piedras Negras şi Ciudad Acuna au fost complet inundate. Peste 60.000 de persoane au rămas fără adăpost. Oraşul Laredo din statul Neuvo Leon este de ase­menea ameninţat şi sunt temeri că podul internaţional care leagă acest oraş de Sta­tele Unite va fi luat de ape. • După cum anunţă ziarele, guvernul din Iordania a decretat în întreaga ţară starea excepţională, a instituit cenzura asupra corespondenţei trimise în străină­tate şi a suspendat o serie de ziare opozi­ţioniste printre care „Al Ahza“, „Al-Dju­­bha“, „Al-Ahd“ şi „Al-Djadi“. S-a inter­zis organizarea de adunări publice. In principalele oraşe din ţară, pe­ străzi pa­trulează militari. Tlpvil C''mb:nTiii' P 'Fg- • fii * S'înteil .1 v Statin’*. Stiri sportive Echipa R. P. Un sare s-i calificat in finala campionatului mondial de fotbal LAUSSANE 30 (Agerpres). — Eri s-au desfășurat cele două meciuri care aveau să desemneze echipele finaliste în campio­natul mondial de fotbal. Intîlnirea dintre deţinătoarea­ titlului mondial Uruguay şi echipa R. P. Ungare, campioană olimpică, a dat loc unei lupte sportive, pasionante şi spectaculoase cum rar s-au văzut în istoria fotbalului. Ambele echipe au pres­tat un joc de înalt nivel tehnic. Echipa R. P. Ungare a repurtat o nouă victorie cu scorul de 4-2. De la început fotbaliştii maghiari trec la atac şi îşi impun superioritatea prin­­tr-un joc de pase precise. Ei domină in­sistent şi în minutul 13 Czibor deschide scorul. Jocul se mută cu repeziciune de la o poartă la alta şi spre sfîrşitul repri­zei, uruguayenii domină, dar nu reuşesc să înscrie. Repriza a doua începe tot cu ata­curile vijelioase ale fotbaliştilor maghiari. După numai două minute, echipa ma­ghiară îşi măreşte avantajul prin Hideg­kuti care înscrie precis cu capul. Echipa R. P. Ungare are cîteva ocazii de a mări scorul, dar le ratează. Echipa Uruguayului trece la atac și pune de multe ori în pe­ricol poarta apărată de Grosics. In minu­tul 71, uruguayenii înscriu primul gol prin interul Hohberg. Apoi centrul ata­cant Schiaffino aduce egalarea cu un șut ROMA 30 (Agerpres). — Campionatele mondiale de gimnastică care se desfă­şoară la Roma sunt urmărite cu mult in­teres. Marţi seara s-au terminat întrecerile din cadrul campionatului mondial femi­nin. Participantele s-au întrecut în ca­drul exerciţiilor liber alese. Cel mai bun punctaj l-a obţinut echipa U.R.S.S. ur­mată de cea a R. P. Ungare. Astfel, titlul de campioană mondială a revenit echipei Uniunii Sovietice clasată pe locul întîi şi la exerciţiile impuse. La individual pri­mul loc a fost ocupat de gimnasta sovie­tică Galina Rudiko, care a devenit cam­pioană mondială absolută. O comportare frumoasă au avut la TIMIŞOARA (Agerpres).­­ Echipa de fotbal „Dinamo“-Dresda a susţinut miercuri la Timişoara al doilea joc din ca­drul turneului pe care îl întreprinde în ţara noastră. Fotbaliştii din R. D. Ger­mană au întîlnit echipa locală „Locomo- Campionatul R. P. R. Miercuri s-a desfăşurat pe Stadionul Republicii un concurs atletic în cadrul campionatului R.P.R. de atletism pe echipe. Au participat atleţi de frunte din echipele „Dinamo“, „C.C. A.“, „Ştiinţa Bucureşti“, „Voinţa“, „Flamura Roşie“. Un rezultat de valoare a obţinut în proba de sărituri în înălţime maestrul sportului Ion Speter (C.C.A.), care a tre­cut peste ştacheta ridicată la 2,03 m. Acest rezultat egalează recordul ţării noastre stabilit de acelaşi atlet în luna TEATRE : Ansamblul de Estradă al R.P.R. : Mi­niaturi pe portativ (la Arenele Libertăţii). CINEMATOGRAFE : Patria, înfrăţirea între po­poare, Elena Pavel : Sub oraş ; Republica, I. C. Frimu, Alex. Sahia : Fanfan la Tulipe ; Bucureşti Oi­. Doja, 23 August, 1 Mai : Hamlet ; Maxim Gorki : Filme pentru cei mici (matineu). Baia Mare, întrecerile de patinaj între U.R.S.S. — Nor­vegia. Caracterul agrobiologic al bumbacului. Co­co­şelul şi găinuşa : Grădina ,,Progres“, Victoria Flacăra : Iulia ; Lumina : Flăcări deasupra Asiei : Alex. Popov : Avangarda de sacrificiu; 8 Martie: plasat. Cu toate eforturile depuse de am­bele echipe pentru a schimba rezultatul, la încheierea timpului reglementar de joc scorul este tot 2-2. Conform regulamen­tului, intîlnirea se prelungeşte, după o scurtă pauză, cu două reprize a cîte 15 minute. In prelungiri, fotbaliştii unguri dau do­vadă de o mai mare rezistenţă şi reuşesc să pună stăpînire pe joc, atacind cu hotă­rîre. In minutul 112, Bozsik trimite balo­nul lui Budai care trage imparabili Ulti­mul punct este marcat de Kocsis în mi­nutul 117 cu capul. Astfel, intîlnirea sa termină cu scorul de 4—2 pentru echipa R. P. Ungare. La sfîrșit, miile de spectatori au aplau­dat succesul echipei maghiare, care în urma acestei victorii s-a calificat pentru finala campionatului.­­ In celălalt meci de semifinală, desfă­şurat în oraşul Basel între echipele Aus­triei şi Germaniei occidentale, fotbaliştii germani au obţinut o surprinzătoare şi categorică victorie cu scorul de 6—1. Finala campionatului mondial­­de fot­bal se va desfăşura duminică 4 iulie la Berna între echipele R. P. Ungare şi Ger­maniei occidentale. Pentru locurile 3—4 se vor întîlni sîmbătă echipele Uruguayu­lui şi Austriei, exerciţiile libere gimnastele din echipa R.P.R., clasată pe locul patru. Punctajul excelent obţinut la exerciţiile libere i-au adus echipei R.P R. locul patru şi în cla­samentul general definitiv, înaintea echi­pelor R. P. Polone, Italiei, R. P. Bulgaria, Franţei, Germaniei occidentale etc. In probele masculine reprezentanţii Uniunii Sovietice au demonstrat o supe­rioritate categorică, ocupind primele 8 locuri în clasament după disputarea exer­­ciţiilor impuse. In frunte se află campio­nul olimpic Viktor Ciukarin cu 57,60 puncte. El este urmat de Valentin Mura­tov 57,50 puncte, Grand Saghinian 57,43 puncte şi alţii, tiva“. Jucînd foarte bine, oaspeţii au ob­ţinut o frumoasă victorie cu scorul de 2—6 (0—0), prin punctele marcate de Han­­zecke şi Holze. Victoria fotbaliştilor ger­mani a fost aplaudată cu căldură de cei peste 8.000 de spectatori­ de atletism pe echipe octombrie a anului 1952. Performanţa marcată de Ion Speter este cea mai bună realizată in actualul sezon în Europa şi este numai la 1 cm. de recordul european. Dintre celelalte rezultate înregistrate se remarcă îndeosebi cei 4,10 m. realizaţi de maestrul sportului Zeno Dragomir (Ştiinţa) la săritura cu prăjina precum şi performanţa de 15,67 m, înregistrată de Gabriel Georgescu (Ştiinţa) la aruncarea greutăţii. Concursul continuă astăzi. (Agerpres) Povestea micului cocoşat : Vasile Roaită , Vassa Jeleznova. Unirea: Epoleţii purpurii. Cultural: Un pichet în munţi ; Constantin David : Umbinul de fier ; T. Vladim­irescu : Aventură la castel ; Vergu, Mioriţa, Libertăţii : Slugă la doi stăpîni ; Arta : Umbre; Popular: Princesa trufaşă ; M. Eminescu: Arena celor curajoşi ; Moşilor : Fiica regim­entu­lu­i; Donca Simo : Ernst Thälmann : Hie Pintilie . Pulbere argintie: 8 Mai: Mica si nutrea fenctie ; Volga : Pentru pace si prietenie ; N. Balcescu • Nicholas Nickleby: Rahova : Agentul secret ; Giga Bande : Maeştrii baletului rus. «=======3 Campionatele mondiale de gimnastica Meciul de fotbal „Dinamo“-Dresda — „Locomotion“-Tim­işoara O nouă întUnire internaţională de atletism in Capitala In zilele de 10 şi 11 iulie Capitala ţării aceasta oaspeţii sportivilor noştri vor fi noastre va găzdui o nouă întîlnire priete- sportivii echipelor de atletism ale Elve­­nească internaţională de atletism. De dara­ţiei. SPECTACOLELE DE AZI Nr. 3013 Avioane militare americane încalcă grosolan libertatea navigaţiei în largul mării VLADIVOSTOK 30 (Agerpres). — TASS transmite : In urma capturării de către forţele ma­ritime militare ale S.U.A. a petrolierului sovietic „Tuapse“ în regiunea insulei Taiwan, la Vladivostok se acordă atenţie faptului că avioane militare americane efectuează sistematic de multă vreme zboruri deasupra vapoarelor comerciale sovietice care navighează în apele mă­rilor din Extremul Orient şi ale Pa­cificului şi, în special, in regiunea insu­lei Taiwan. Aceste avioane apar în zbor razant la o distanţă ce prezintă pericol pentru vasele sovietice, planează de cîteva ori deasupra vaselor şi uneori se rotesc deasupra lor timp de o oră. Asemenea ac­ţiuni ale acestor avioane provoacă neliniş­tea călătorilor şi a echipajelor vaselor co­merciale sovietice. Ca exemple ale acestor acţiuni inadmi­sibile ale avioanelor americane săvîrşite faţă de vasele sovietice se citează urmă­toarele cazuri care au loc în ultimul timp în regiunea insulei Taiwan. Astfel, la 19 mai, ora 14:10, în apele la sud de insula Taiwan, în punctul avînd coordonatele 19°10’ latitudine nordică și 119°52’ longitudine estică, un avion mili­tar american s-a rotit de cîteva ori în zbor razant deasupra vasului sovietic „Kame­­neț-Podolsk“ care se îndrepta din Singa­pore spre portul Dalnîi. La 20 mai, deasu­pra aceluiași vas, un avion american s-a rotit de cîteva ori în punctul avînd coor­donatele 22,­06’ latitudine nordică şi 123n21’ longitudine estică. La 14 iunie, la 70 mile sud-est de insula Taiwan, în punc­tul avînd coordonatele 21',16’ latitudini nordică şi 121°44’ longitudine estică, două avioane militare americane zburînd la­­ înălţime de 60—400 m, s-au rotit timp d­e oră deasupra vasului sovietic „Kutuzov care se îndrepta din Odessa spre portu Nahodka. La 16 iunie, ora 18.57 minute la 90 mii est de insula Taiwan, in punctul avînd co­ordonatele 25'00’ latitudine nordică 5 123'49’ longitudine estică, un avion milita american a trecut în zbor razant deasupra vasului sovietic „Komorovo“ care se în­drepta din Singapore spre Sinkang. La 24 iunie, ora 10,50 minute, în regiu­nea insulei Taiwan, în punctul avînd co­ordonatele 24'’28’ latitudine nordică , 127'05’ longitudine estică, un avion milita american s-a rotit de citeva ori un zbo­razant deasupra petrolierului sovietic „Apşeron“. Asemenea acţiuni ale avioa­­nelor militare americane reprezintă o în­călcare flagrantă a libertăţii navigaţiei în larg şi dovedesc dispreţul total al autori­tăţilor militare ale S.U.A. faţă de normele unanim recunoscute ale dreptului interna­ţional. Totodată aceste acţiuni servesc în mod incontestabil ca sursă de informări cu caracter de spionaj despre vasele so­vietice care navighează în regiunea insu­lei Taiwan. Aceste acţiuni au scopul orga­nizării a tot felul de provocări împotriva vaselor sovietice care navighează în larg de felul provocării săvîrşite faţă de sus­menţionatul petrolier sovietic „Tuapse“. Acţiunile ilegale ale avioanelor militare americane sunt condamnate la Vladivostok în unanimitate. Presa din Occident despre tratativele anglo-americane WASHINGTON 30 (Agerpres). — Co­municatul final dat publicităţii la sfîrşi­tul convorbirilor anglo-americane de la Washington continuă să fie comentat pe larg de corespondenţii de presă din Oc­cident, care nu-şi ascund dezamăgirea faţă de netrăinicia rezultatelor obţinute. „Rezultatele concrete şi reale ale con­ferinţei, scrie Robert Menghin, corespon­dentul din Washington al agenţiei France Presse, sunt foarte mici“. Discuţiile pur­tate în problema care a determinat cele mai puternice divergenţe — Asia de sud­­est — n-au putut înlătura contradic­ţiile evidente dintre politica celor două state. Ziarul „New York Times“ referindu-se la propunerile lui Eden in privinţa orga­nizării securităţii in Asia de sud-est scrie: „Englezii au lăsat să se înţeleagă limpede că ei nu renunţă la proiectul lor şi că el poate fi înfăptuit chiar dacă Statele Unite vor refuza să adere direct la acest plan“ Presa britanică nu ascunde de asemenea divergenţele­­anglo-americane existente şi in urma convorbirilor de la Washington, Ziarul „Times“ îşi exprimă părerea că în ce priveşte problemele Asiei de sud-est, „se pare că ambele părţi şi-au modificat oarecum vechea poziţie — în orice caz poziţia oficială“... Ziarul avertizează tot­odată că „fireşte, vor mai fi greutăţi şi pe viitor...“ Abonamentele se fac la oficiile poștale, factori poștali si difuzori voluntari din întreprinderi si InstPutH.

Next