Scînteia, august 1954 (Anul 23, nr. 3040-3065)

1954-08-01 / nr. 3040

MOLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ---­Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXIII Nr. 3040 Duminică 1 august 1954 4 PAGINI - 20 BANI Sarcini de seamă ale cooperaţiei de consum Una din sarcinile cele mai importante ale cooperaţiei de consum din ţara noastră , este să intensifice munca de achiziţionare a produselor agro-alimen­­tare, pe calea comerţului de întîm­­pinare, a contractărilor cit şi pe alte căi. Cooperativele de consum sunt chemate să achiziţioneze cu­ mai multe produse agro­­alimentare, îmbunătăţind, în acelaşi timp, aprovizionarea şi­­ deservirea ţărănimii muncitoare cu produse industriale. In ultima vreme, în activitatea coope­raţiei de consum s-a simţit o oarecare îm­bunătăţire. Pentru prima oară, în semes­trul I al anului acesta cooperaţia a înde­plinit şi a depăşit planul de achiziţii la produsele vegetale; de asemenea, s-au ob­ţinut unele rezultate pozitive şi în ceea ce priveşte îndeplinirea planului de achiziţii la animale şi produse animale. Totodată, unităţile cooperatiste au pus la dispozi­ţia ţărănimii muncitoare, prin comerţul de întîmpinare, în semestrul I 1954, mai multe mărfuri decît în semestrul I 1953, precum şi mari cantităţi de utilaj agricol necesar bunei desfăşurări a muncilor agri­cole. Planul de achiziţii a fost îndeplinit mai ales în regiunile în care organele de par­tid şi de stat au sprijinit activitatea coope­raţiei, ca Arad, Constanţa, Ploeşti, Iaşi,­­Piteşti şi altele. Faţă de posibilităţile existente, realiză­rile obţinute sunt însă insuficiente. Orga­nele cooperaţiei de consum n-au acordat atenţia necesară îndeplinirii planului de achiziţii pe sortimente, mai ales la unele sortimente principale — griul, animalele şi produsele animale. Dacă la achiziţiile pe baza comerţului de întîmpinare şi la contractările de produse vegetale s-au ob­ţinut rezultate pozitive, achiziţionarea de produse în afara comerţului de întîmpi­nare a fost neglijată, cum de altfel a fost neglijată şi preluarea animalelor pentru care au fost încheiate contracte. In cîteva regiuni, planul de­ achiziţii la grîu n-a fost îndeplinit, iar în regiunile Craiova, Hune­doara şi Timişoara organele cooperatiste nu duc o temeinică muncă de lămurire a ţărănimii muncitoare asupra avantajelor valorificării produselor prin cooperative, nu se preocupă nici de preluarea la termen a vitelor contractate, nici de achiziţionarea de animale. Totodată, sunt serioase defi­cienţe în munca de îndrumare şi control a Uniunilor regionale respective, cît şi a unor direcţii generale din Centrocoop, care încă n-au înţeles că îndeplinirea pla­nului de achiziţii este obligatorie nu numai valoric, dar şi pe sortimente. Răspunzătoare pentru aceste deficienţe sunt si comitetele regionale şi raionale de partid din aceste regiuni, care n-au îndrumat şi controlat activitatea comu­niştilor din organele de conducere ale cooperativelor şi n-au combătut o serie de încălcări ale legii , prelungirea ter­menelor din contracte, încheierea­­contrac­telor fără cîntărirea prealabilă a anima­lelor contractate, nerecuperarea avansuri­lor de la unii producători agricoli care n-au respectat contractele etc. In activitatea unor unități cooperatiste fruntaşe sunt folosite metode bune­­ de muncă, născute din priceperea şi din ini­ţiativa tovarăşilor ce gospodăresc aceste unităţi; mulţi achizitori fruntaşi au­ do­­bîndit o experienţă foarte preţioasă de muncă. Centrocoopul şi uniunile regio­nale şi raionale ale cooperativelor de con­sum fac însă prea puţin pentru studierea şi generalizarea acestei experienţe înain­tate, nu se preocupă în mod sistematic ca toate unităţile cooperatiste şi toţi achizi­torii să cunoască bine şi să aplice meto­dele de muncă dovedite, prin practica unor colective sau achizitori, ca fiind cele mai bune pentru îndeplinirea planului de achi­ziţii. Cooperativele de consum sunt chemate să dea o mare contribuţie la îmbunătăţi­rea aprovizionării oamenilor muncii cu produse de larg consum, valorificînd re­sursele locale de materii prime şi deşeu­­rile industriale prin secţiile de producţie ale cooperativelor de consum şi prin com­binatele de pe lîngă uniunile raionale. In fiecare regiune, în fiecare raion şi comună există diferite surse locale de materii prime, care aşteaptă numai iniţiativa cen­trelor de semiindustrializare a legumelor şi a fructelor, a secţiilor de producţie şi a combinatelor cooperaţiei de consum, pentru a se transforma în mărfuri de larg consum : conserve de legume şi fructe, marmeladă, săpun, diferite produse metalice de uz casnic, covoare şi mo­bilă, împletituri de papură, de nuiele ,de diferite materiale de construcţie ca var, cărămidă, cherestea etc In aproape fie­care regiune sunt mari posibilităţi de va­lorificare a pietrei de var, a argilei, a lemnului, a răchitei. Din păcate însă, în multe locuri organele cooperaţiei de con­sum se preocupă prea puţin de înfiinţarea de secţii de producţie pentru valorificarea resurselor locale. Un exemplu pozitiv în dezvoltarea producţiei alimentare au dat agenţiile de valorificări de pe lîngă uniunile raionale Drăgăşani, Secueni şi Oradea, care în anul 1953 au organizat din vreme cen­trele de prelucrare a legumelor şi fructe­lor, asigurînd totodată materia primă necesară. In acest fel au reuşit să depă­şească sarcinile de plan şi să producă noi sortimente de produse — salată de vinete în ulei, gogoşari în oţet, castraveţi în oţet, ghiveciuri de legume, verdeţuri la sare etc. Combinatele de pe lîngă Uniu­nile raionale Bistriţa, Roman, Cluj produc obiecte din lemn, împletituri de nuiele, teracote, var etc. Cu toate aceste rezultate, în ceea ce priveşte valorificarea resurselor locale, organele cooperaţiei de consum nu şi-au îndeplinit sarcinile pe măsura posibilită­ţilor mari existente în fiecare raion şi co­mună. Multe secţii de producţie şi com­binate ale cooperaţiei de consum au ten­dinţa să-şi organizeze producţia numai sau aproape numai pe baza materiei prime primite din fondul centralizat al statului. Această tendinţă profund dăunătoare tre­buie combătută şi lichidată. Secţiile de producţie şi combinatele cooperatiste au datoria să orienteze activitatea lor pro­ductivă în primul rînd spre sporirea pe toate căile a producţiei mărfurilor de larg consum din materii prime procurate pe calea valorificării resurselor locale. Un rău care trebuie combătut cu hotă­rîre este lipsa de grijă a unor conducă­tori de cooperative pentru buna calitate a producţiei. Ce justificare ar putea să aducă organele de conducere ale combi­natelor Gheorghieni şi Haţeg, care au pro­dus şi au livrat cherestea de proastă cali­tate, sau ale secţiei de producţie de pe lîngă Uniunea raională Băileşti, care a produs rogojini de calitate necorespun­zătoare ? In scopul bunei desfăşurări a campaniei de conservare a legumelor şi a fructelor se impune ca Direcţia generală de produse vegetale din Centrocoop să ia măsuri de organizare şi dotare a centrelor de semi­industrializare şi industrializare şi, în acelaşi timp, să intensifice eforturile pen­tru a achiziţiona cantităţile de legume şi fructe necesare conservării. Organizarea şi dezvoltarea pe toate căile a producţiei mărfurilor destinate consumului de masă trebuie să stea în permanenţă în atenţia organelor Centro­­coop-ului, a uniunilor regionale şi raio­nale, a consiliilor de conducere ale coope­rativelor săteşti, ca şi a organelor de par­tid şi sindicale. In aceste zile, cînd po­porul muncitor desfăşoară întrecerea so­cialistă în cinstea celei de a 10-a aniver­sări a eliberării patriei, cînd lucrătorii din cooperaţie şî membrii cooperatori se pregătesc să întîmpine acest mare eveni­ment cu noi realizări, preocuparea prin­cipală trebuie îndreptată spre îndeplinirea planului de achiziţii pe sortimente şi spre un avînt in producerea mărfurilor de larg consum. Comitetul Central al Sindicatului lucră­torilor din cooperaţie şi organele Centro­­coop-ului trebuie să considere drept una din cele mai importante sarcini organi­zarea şi dezvoltarea întrecerii pentru în­deplinirea planului de achiziţii şi contrac­tări la toţi indicii, pentru îndeplinirea pla­nului de desfacere a mărfurilor, genera­lizarea experienţei înaintate îrn muncă, în vederea sporirii cantităţilor de bunuri de larg consum destinate consumului oa­menilor muncii. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare să nu piardă nici un moment din ve­dere că ele răspund de îndeplinirea sar­cinilor de plan ale cooperaţiei şi că au datoria să contribuie într-o mult mai mare măsură la desfăşurarea activităţii econo­mice a cooperativelor. Răspunderea politică principală pentru activitatea cooperativelor revine comite­telor regionale şi raionale de partid Sunt încă numeroase comitete regionale şi ra­ionale de partid care manifestă o atitu­dine de desconsiderare a problemelor cooperaţiei de consum Dezvoltînd necontenit schimbul între oraş şi sat şi sporind tot mai mult pro­ducţia lor proprie de bunuri de consum, cooperaţia va da o contribuţie din cele mai preţioase la îmbunătăţirea apro­vizionării oamenilor muncii de la orașe și sate. O­RDINUL Ministrului Forţelor Armate ale Republicii Populare Române Nr. M. 6 1 august 1054 Bucureşti Tovarăşi matrozi şi soldaţi, cartnici şi sergenţi­­ Tovarăşi ofiţeri, amirali şi generali ! Astăzi, poporul nostru muncitor şi Forţele sale Armate sărbătoresc Ziua Marinei Republicii Populare Romíne. Vă salut și vă felicit cu prilejul Zilei Marinei Republicii Populare Romíne. Urez marinarilor militari şi oamenilor muncii din şantierele de construcţii navale noi succese în întărirea continuă a forțelor maritime militare ale statului nostru demo­crat-popular. Exemplul de înaltă măiestrie militară, de cunoaştere şi mînuire la perfecţie a tehnicii de luptă al glorioşilor marinari şi tehnicieni ai Flotei Maritime Militare Sovietice, să vă fie model in pregătirea voastră ca apărători de nădejde ai hotarelor maritime şi fluviale ale scumpei noastre patrii. In cinstea Zilei Marinei Republicii Populare Romíne, ORDON: Astăzi, 1 august 1954, se vor trage în semn de salut 21 de salve de artilerie de pe navele de război şi bateriile de coastă din oraşele Constanţa şi Galaţi. Trăiască Ziua Marinei Republicii Populare Romíne 1 Trăiască poporul nostru muncitor şi Forţele sale Armate ! Trăiască guvernul R.P.R. ! Trăiască Partidul Muncitoresc Romín 1 MINISTRUL FORŢELOR ARMATE ALE R.P.R. General de Armată EMIL BODNĂRAŞ In Interiorul ziarului : In întîmpinarea celei de a 10-a aniversări a eliberării patriei: Pu­ternicul avînt al întrecerii socialiste pentru mai multe produse de consum popular. P. Dănilă— Surpriza me­canicului Ungrureanu. Ce e nou în fabrica noastră (pag. 2-a). REVISTA PRESEI : Lupta pentru sporirea producţiei de mărfuri de larg consum — cauză a întregului popor — Articol apărut in „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!” (pag. 2-a). Contra amiral I Mihai Nicolae —* Ziua Marinei R.P.R. (pag. 2-a). Lucrările Conferinţei pe ţară a U.T.M. — Lista membrilor C.C. al U.T.M.; Şedinţa plenară a C.C. al U.T.M. (pag. 3-a). Opinia publică din Franţa se pro­nunţă cu hotărîre împotriva ratifică­rii tratatului „comunităţii defensive europene“ (pag. 4-a). Dezbaterile din Camera Comune­lor (pag­. 4-a). General maior C. Mănescu — A 27-a aniversare a glorioasei Armate Populare de Eliberare Chineze (pag. 4-a). * Astăzi se deschide la Moscova Expoziţia Agricolă Unională (pag. 4-a). Pentru stabilirea de relaţii diplo­­matice şi economice cu R.P. Chi­neză (pag. 4-a). Declaraţia guvernului Republicii Populare Române cu privire la rezultatele conferinţei de la Geneva La 21 iulie, conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe a luat sfirşit prin semnarea acordurilor privind încetarea focului şi restabilirea păcii in Indochina. Rezultatele acestei conferinţe constituie un eveniment internaţional de o însemnătate deosebită, interesînd profund toate popoarele care doresc pacea şi stabi­lirea unor relaţii normale de colaborare şi bună înţelegere între state. Prin acor­durile semnate s-a pus capăt unui război care însîngera de opt ani popoarele din In­dochina şi poporul francez şi constituia un motiv de încordare internaţională ; s-a recunoscut lupta eroică a popoarelor din Indochina pentru libertatea şi independenţa lor naţională ; s-au creat condiţii pentru unificarea naţională a Vietnamului in con­formitate cu aspiraţiile poporului vietnamez , au fost împiedicate planurile cercuri­lor agresive din Statele Unite ale Americii care urmăreau ca focul războiului să cuprindă şi alte popoare şi ţări din Asia. Guvernul şi poporul român salută cu adincă bucurie restabilirea păcii in Indo­china, marele succes al popoarelor Indochinei în lupta lor pentru pace, libertate şi independenţă naţională şi urează eroicului popor vieetnamez deplin succes in munca pentru reconstrucţia grabnică a patriei sale şi pentru o fericită dezvoltare în con­diţii de pace a economiei şi culturii sale naţionale. Guvernul şi poporul român văd în rezultatele conferinţei de la Geneva o confir­mare puternică a justeţei principiilor promovate în relaţiile internaţionale de Uniunea Sovietică, privind reglementarea tuturor litigiilor dintre state pe calea tratativelor şi coexistenţa paşnică a ţărilor cu regimuri sociale diferite, principii vitale pentru întreaga omenire şi după care se călăuzeşte în politica sa externă şi Republica Populară Romînă. Eforturile delegaţiei Uniunii Sovietice, ale Republicii Populare Chineze au dus la conferinţa de la Geneva la hotăriri de mare importanţă bazate pe aceste principii, care înseamnă o mare victorie a forţelor păcii şi o înfringere serioasă a forţelor războiului. Guvernul francez a contribuit la încheierea cu succes a lucrărilor conferinţei prin poziţia sa orientată după interesele naţionale ale Franţei şi de luare in consi­deraţie a intereselor popoarelor din Indochina. Conferinţa de la Geneva a arătat că a crescut izolarea internaţională a cercuri­lor agresive din Statele Unite ale Americii care au acţionat nu pentru succesul lucrărilor comune ale U.R.S.S., R. P. Chineze, Franţei, Angliei, Republicii Democrate Vietnam, îndreptate în scopul încetării vărsării de singe in Indochina, ci au uneltit împotriva restabilirii păcii. Acordurile incheiate arată că ţări cu regimuri sociale diferite pot să ducă la bun sfirşit şi să rezolve in mod pozitiv problemele litigioase dintre ele, dacă se manifestă spirit de înţelegere şi o reală recunoaştere a intereselor reciproce. Conferinţa de la Geneva a arătat cît de necesară şi folositoare este recunoaşterea dreptului Republicii Populare Chineze ca membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a rolului de seamă al marelui popor chinez în reglementarea problemelor inter­naţionale şi în consolidarea păcii în lume. Acest rol este recunoscut astăzi de covîrşi­­toarea majoritate a omenirii. Cu atit mai clar apare faptul că politica Statelor Unite ale Americii faţă de marea Republică Populară Chineză este o politică de subminare a păcii, contrară intereselor fundamentale ale omenirii. In lumina rezultatelor conferinţei de la Geneva apare evident că este timpul să se pună capăt politicii de discriminare pe care Statele Unite ale Americii o duc in politica internaţională şi prin care împiedică intrarea în Organizaţia Naţiunilor Unite a unui număr de ţări, printre care şi Republica Populară Romină. Guvernul Republicii Populare Române consideră că rezultatele conferinţei de la Geneva, contribuind la micşorarea încordării internaţionale, au creat noi posibilităţi favorabile reglementării pozitive, satisfăcătoare, a problemelor nerezolvate ca înce­tarea cursei înarmărilor, interzicerea armelor atomice şi cu hidrogen de distrugere în masă, rezolvarea problemelor coreeană şi germană. Guvernul Republicii Populare Române consideră că este necesară şi posibilă reglementarea grabnică a chestiunii unificării paşnice a Coreei, pentru care s-au străduit delegaţiile U.R.S.S., R. P. Chineze şi Republicii Populare Democrate Coreene şi care a fost împiedicată de delegaţiile altor guverne şi în special a guvernu­lui S.U.A. Au crescut şi mai mult posibilităţile realizării unui sistem de securitate colectivă in Europa şi de reglementare pe o bază paşnică, democrată, a problemei germane. Un pas de cea mai mare însemnătate in această direcţie îl reprezintă nota guvernu­lui U.R.S.S. din 24 iulie adresată guvernelor Franţei, Angliei şi S.U.A., prin care se propune convocarea unei conferinţe a tuturor statelor europene care vor să participe la ea in scopul unui schimb de vederi cu privire la crearea sistemului de securitate colectivă în Europa.­­ Guvernul Republicii Populare Romine îşi declară acordul său deplin faţă de această propunere, cu convingerea că realizarea ei poate duce la noi paşi spre întă­rirea păcii în lume. Mergînd mai departe cu hotărire pe drumul colaborării internaţionale, guvernul Republicii Populare Romine declară că şi de acum înainte nu va precupeţi nici un efort pentru a-şi aduce contribuţia sa la cauza destinderii încordării internaţionale, a asigurării securităţii colective şi a consolidării păcii. Salutul adresat Comitetului Central al P. M. R. de Conferinţa pe ţară a Uniunii Tineretului Muncitor *■ . . -­ Conferinţa pe ţară a Uniunii Tineretului Muncitor, în numele utemiştilor şi al întregului tineret mun­citor al patriei noastre, trimite partidului nostru drag şi Comitetului său Central un fierbinte salut. Fără margini este devotamentul şi dragostea tinerei generaţii a ţării noastre faţă de Partidul Muncitoresc Român, forţa conducătoare a poporului muncitor, crea­torul, conducătorul şi educatorul organizaţiei revolu­ţionare de tineret din ţara noastră. Astăzi, la 10 ani după 23 August 1944, tineretul tră­ieşte în ţara noastră o viaţă nouă, liberă, cu perspec­tive din cele mai luminoase. Alături de întregul popor muncitor, tineretul participă la opera de construcţie socialistă, se bucură de cele mai largi drepturi şi liber­tăţi, de neconceput intr-o ţară capitalistă. Pentru tineretul muncitor al Republicii Populare Române nu există nimic mai presus decît cauza parti­dului nostru, care luptă pentru bunăstarea poporului muncitor, pentru viaţa fericită a tineretului. Izvorul tuturor succeselor Uniunii Tineretului Mun­citor, chezăşia izbînzii în îndeplinirea sarcinilor de seamă ce-i revin, constă în conducerea sa de către partid. Utemiştii sînt credincioşi pînă la capăt prin­cipiului suprem al Uniunii Tineretului Muncitor — principiul conducerii de către partid — şi-l vor păs­tra şi apăra ca bunul cel mai de preţ. Delegaţii la Conferinţă, toţi utemiştii şi utemistele din patria noastră văd în Hotărîrea Biroului Po­litic al C.C. al P.M.R. cu privire la activitatea Uniunii Tineretului Muncitor şi în salutul C. C. al P. M. R. o nouă mărturie a grijii părinteşti a partidului pentru îmbunătăţirea activităţii organizaţiei comuniste de ti­neret, un măreţ program de luptă. In activitatea Uniunii Tineretului Muncitor, aşa cum a arătat Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R., au existat o serie de lipsuri. Preocuparea de a orga­niza în rîndurile U.T.M.-ului mase de tineri de la sate a fost insuficientă. Au existat încălcări ale demo­craţiei interne de organizaţie, slăbiciuni în munca edu­cativă. Călăuziţi de indicaţiile partidului, vom munci fără preget pentru a înlătura lipsurile şi slăbiciunile existente. Conferinţa asigură Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român că sutele de mii de utemişti şi utemiste vor lupta cu hotărîre pentru îmbunătăţirea muncii politico-organizatorice a U.T.M., a educaţiei comuniste a tineretului, pentru întărirea legăturii U.T.M. cu masele largi ale tineretului, pentru aplicarea în viaţă a sarcinilor trasate prin Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. Uniunea Tineretului Muncitor are măreţul ţel de a fi ajutorul principal al partidului în opera de educaţie comunistă a tineretului. Ne angajăm să educăm tine­retul în spiritul devotamentului nemărginit faţă de scumpa noastră patrie, Republica Populară Romînă, faţă de poporul muncitor şi faţă de partid. Minunatele tradiţii de luptă pentru libertate ale poporului nostru, eroicele lupte ale clasei muncitoare şi ţărănimii muncitoare, conduse de partid, sint un iz­vor din care tineretul nostru învaţă să lupte pentru continua întărire a Republicii Populare Romine, să apere cu hotărîre cuceririle revoluţionare ale poporu­lui, libertatea şi independenţa patriei. Noi nu vom precupeţi nici un efort pentru a ne în­suşi genialele învăţături ale lui Marx, Engels, Lenin, Stalin, care ne dau claritatea ţelului şi ne insuflă tă­rie şi încredere in viitor. Uniunea Tineretului Muncitor educă tineretul în spiritul dragostei şi recunoştinţei fierbinţi faţă de marea Uniune Sovietică, eliberatoarea şi sprijinitoarea poporului nostru, în spiritul prieteniei faţă de Repu­blica Populară Chineză şi faţă de toate ţările lagărului socialist. Uniunea Tineretului Muncitor cultivă la tineri înal­tele însuşiri morale ale comuniştilor, vigilenţa, comba­tivitatea şi ura faţă de duşmanul de clasă, încrederea in cauza socialismului, curajul, hotărîrea de a infringe orice greutăţi. Ea sădeşte în conştiinţa tinerilor ase­menea calităţi ca cinstea şi sinceritatea, modestia şi spiritul tovărăşesc, dragostea şi respectul pentru fa­milie. Uniunea Tineretului Muncitor va demasca şi combate cu hotărîre uneltirile duşmanului de clasă, orice mani­festări ale ideologiei străine: naţionalismul burghez, cosmopolitismul, misticismul. Ea va contribui activ la întărirea necontenită a frăţiei şi colaborării prieteneşti dintre tinerii romîni şi tinerii din rîndurile minorită­ţilor naţionale în lupta comună pentru construirea so­cialismului şi întărirea statului democrat-popular. Conferinţa pe ţară a U.T.M. se angajează în numele tineretului muncitor din patria noastră că va folosi toată priceperea, energia şi elanul tineresc pentru a îndeplini sarcinile puse de hotărîrea plenarei lărgite din august 1953 a C.C. al P.M.R. cu privire la dezvol­tarea economiei naţionale şi ridicarea continuă a nive­lului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. Uniunea Tineretului Muncitor va mobiliza pe tinerii muncitori din fabrici şi uzine să participe tot mai activ la întrecerea socialistă, să întărească şi să înmul­ţească brigăzile şi posturile utemiste de control, să sporească producţia bunurilor de consum popular, să lupte pentru ridicarea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, realizarea de economii, îmbunătăţirea calităţii produselor. Uniunea Tineretului Muncitor consideră drept sarcină centrală îmbunătăţirea muncii organizaţiilor sale săteşti. Organizaţiile U.T.M. vor da cea mai mare atenţie muncii politice pentru atragerea maselor de tineri ţărani muncitori la lupta pentru sporirea producţiei agricole vegetale şi animale, pentru consolidarea şi lăr­girea sectorului socialist al agriculturii, pentru întă­rirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea mun­citoare, sub conducerea clasei muncitoare. Utemiştii din S.M.T. şi G.A.S. vor fi în primele rînduri în lupta pentru ridicarea nivelului calificării lor pro­fesionale, pentru îngrijirea şi folosirea maximă a capa­cităţii maşinilor agricole, pentru efectuarea lucrărilor agricole la timp şi în bune condiţiuni. Utemiştii şi tinerii din gospodării colective, întovă­răşiri agricole, gospodării individuale vor lupta neo­bosit pentru a-şi insuşi şi răspîndi cunoştinţele agro­zootehnice, pentru a deveni fruntaşi ai întrecerii socia­liste şi patriotice, maeştri ai recoltelor bogate, pentru a întări şi lărgi numărul brigăzilor de tineret în sectorul socialist din agricultură. Utemiştii de la sate vor desfăşura o temeinică muncă politică în rîndurile tinerilor ţărani muncitori, popu­­larizînd politica partidului de cointeresare a ţărănimii muncitoare la sporirea producţiei agricole, ducînd muncă de lămurire în masa tinerilor ţărani muncitori asupra superiorităţii agriculturii socialiste, convingîn­­du-şi părinţii să intre în gospodării colective şi întovă­răşiri agricole. Pentru a contribui la traducerea în viaţă a măsu­rilor plenarei lărgite din august 1953 a C.C al P.M.R., Uniunea Tineretului Muncitor va îndruma tineretul să înveţe meseriile de agronom, zootehnician, mecanizator, socotitor şi altele, să se îndrepte in­spre agricultură, spre industria alimentară, uşoară, construcţii, partici­­pind astfel din plin la ridicarea nivelului de trai mate­rial şi cultural al poporului muncitor. Uniunea Tineretului Muncitor va îndruma organi­zaţiile U.T.M. din şcoli şi universităţi să lupte cu hotă­rîre pentru ca elevii şi studenţii să obţină rezultate bune la învăţătură, să-şi însuşească o inaită calificare, să devină stăpîni ai tehnicii înaintate industriale şi agricole şi să-şi pună în practică cunoştinţele pentru a sluji cu abnegaţie poporul. Uniunea Tineretului Mun­citor va lupta pentru îmbunătăţirea muncii educative, pentru întărirea disciplinei în studiu şi în viaţa de toate zilele, pentru lichidarea oricăror rămăşiţe ale ideolo­giei şi moralei burgheze in rîndurile studenţilor şi elevilor. Uniunea Tineretului Muncitor îşi va pune toată dra­gostea şi priceperea pentru întărirea şi creşterea miş­cării de pionieri, pentru a face din fiecare pionier un fruntaş în învăţătură, înzestrat cu deprinderi, practice, model de comportare in şcoală, familie şi în viaţa de toate zilele. Uniunea Tineretului Muncitor va cultiva în rîndurile maselor largi de tineri dragostea faţă de scumpa noastră armată populară, va contribui şi mai mult la educarea tinerilor din Armata Republicii Populare Române, pen­tru a fi oricînd gata să apere libertatea patriei noastre scumpe care construieşte socialismul. U.T.M. se va preo­cupa neîncetat de călirea fizică a tineretului şi de pregătirea lui pentru muncă şi apărarea patriei. Uniunea Tineretului Muncitor va da cea mai mare atenţie muncii în rîndurile tinerelor fete, le va îndruma în activitatea obştească, va promova în munci de răs­pundere tinerele cele mai capabile, combătînd cu fer­mitate orice fel de manifestare a concepţiilor îna­poiate, burgheze, faţă de femeie. Uniunea Tineretului Muncitor va lupta cu hotărîre pentru îmbunătăţirea metodelor şi formelor sale de activitate, pentru înlăturarea sectarismului, a metodelor cancelarist-birocratice, pentru lărgirea continuă a le­găturilor U.T.M. cu masele largi ale tineretului mun­citor, pentru primirea în rîndurile U.T.M. a tinerilor fruntaşi în producţie şi învăţătură. Folosind metode atractive de organizare şi educare a tinerilor, po­trivite specificului vîrstei şi ocupaţiei lor, organiza­ţiile U.T.M. vor organiza competiţii sportive, manifes­tări artistice, jocuri de tabără, jocuri, hore, vor folosi la maximum cluburile, colţurile roşii, căminele cul­turale, sălile de spectacol, în aşa fel incit tineretul să devină factor activ al muncii culturale de masă. Uniunea Tineretului Muncitor va folosi din plin glo­rioasa experienţă a Comsomolului, va educa şi pe vii­tor tineretul ţării noastre în spiritul frăţiei cu tinere­tul sovietic care se bucură de dragostea şi stima ti­neretului democrat din lumea întreagă. Tineretul patriei noastre este educat de partid în spiritul frăţiei între popoare, al solidarităţii interna­ţionale cu lupta tineretului democrat al lumii. Luptînd cu abnegaţie pentru construirea socialismului in Repu­blica Populară Romînă, strîngînd legăturile de priete­nie cu tineretul din toate ţările, tineretul din RP.R. va aduce o contribuţie tot mai mare la mişcarea in­ternaţională a tineretului, în cadrul luptei popoarelor pentru demascarea şi zădărnicirea uneltirilor agresive ale imperialismului, pentru apărarea păcii. Uniunea Tineretului Muncitor va creşte din rîndurile sale pe cei mai buni şi mai devotaţi utemişti pentru a de­veni membri de partid, căliţi din punct de vedere politic şi ideologic, cu un nivel de cunoştinţe ridicat, cu un orizont cultural larg, cadre bine pregătite pentru par­tid şi pentru toate sectoarele activităţii politice, eco­nomice, culturale a statului nostru. In cinstea marii sărbători naţionale, a 10-a aniver­sare a eliberării patriei de către glorioasa Armată So­vietică, şi a Congresului Partidului Muncitoresc Ro­mân, Uniunea Tineretului Muncitor va mobiliza tine­retul să participe cu avînt sporit în întrecerea socia­listă şi patriotică, pentru creşterea producţiei bunu­rilor de consum popular, pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei, pentru creşterea bunei stări a poporului muncitor, pentru ridicarea nivelului de trai material şi cultural al tineretului muncitor. In întîmpinarea Congresului Partidului Muncitoresc Român, Uniunea Tineretului Muncitor va intensifica munca de educaţie comunistă a tineretului, în spiritul glorioaselor tradiţii revoluţionare de luptă ale parti­dului pentru libertatea poporului şi dezrobirea patriei de sub jugul claselor exploatatoare şi al imperialişti­lor străini, în spiritul eroismului de care au dat do­vadă membrii Uniunii Tineretului Comunist în lupta pentru victoria cauzei partidului. Noi vom educa sutele de mii de utemişti, întregul tineret al patriei, în spiritul devotamentului neţărmu­rit faţă de partid, al traducerii neştirbite în viaţă a tuturor hotărîrilor partidului. Trăiască Partidul Muncitoresc Român, marea forţă conducătoare a poporului muncitor în lupta pentru construirea socialismului în ţara noastră, conducătorul şi educatorul tineretului ! Trăiască scumpa noastră patrie, Republica Populară Romină! •

Next