Scînteia, august 1954 (Anul 23, nr. 3040-3065)
1954-08-01 / nr. 3040
Nr. 3040 SG NTErA Lucrările Conferinţei pe ţară a I. T. M. In cadrul şedinţei de vineri 30 iulie crt. au continuat discuţiile la darea de seamă asupra activităţii C. C. al U.T.M. Tov. Ion Iacomi, prim secretar al comitetului regional U.T.M. .Piteşti, a vorbit despre succesele tinerilor din regiune în îndeplinirea sarcinilor puse de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din august 1953. Frumoase rezultate au fost obţinute de tinerii de la I.M.S. Cîmpulung Muscel şi din schelele petrolifere. In agricultură, tinerii au lucrat cu multă însufleţire la plivitul şi strîngerea păioaselor, la prăşitul culturilor de porumb şi floarea soarelui. Vorbitorul a arătat apoi că comitetul regional U.T.M. Piteşti are încă serioase slăbiciuni în munca de mobilizare a tineretului la îndeplinirea planului de stat. Tov. ing. Florea Sfîrîială, de la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“, a arătat că organizaţiile U.T.M. trebuie să se ocupe îndeaproape de îndrumarea tinerilor în alegerea meseriei, precum şi de buna lor pregătire profesională. Desfăşurarea în bune condiţii a învăţămîntului teoretic şi practic al elevilor din şcolile Rezervelor de Muncă trebuie să fie în centrul atenţiei organizaţiilor U.T.M. Tov. Gh. Găvruş, prim secretar al comitetului regional U.T.M. Constanţa, a arătat că organizaţiile U.T.M. din satele regiunii Constanţa n-au acordat atenţia cuvenită muncii de întărire a sectorului socialist al agriculturii. De asemenea, unele organizaţii U.T.M. dau dovadă de o slabă combativitate împotriva uneltirilor duşmanului de clasă. Este necesar ca C.C. al U.T.M. să nu se mulţumească numai cu trimiterea de instrucţiuni, ci să dea un ajutor sistematic muncii pentru întărirea activităţii U.T.M. la sate. Tov. Gh. Pop, activist al C.C. al U.T.M., s-a ocupat în cuvîntarea sa de problema mobilizării tineretului la practicarea culturii fizice şi a sportului. Vorbitorul a arătat că C.C. al U.T.M. a subapreciat munca sportivă. Mulţi tineri de la sate sunt dornici să facă sport, dar organizaţiile U.T.M. n-au ştiut să răspundă acestei dorinţe. Tov. Boda Géza, activist al comitetului U.T.M. al Regiunii Autonome Maghiare, a arătat că tineretul din această regiune a obţinut o serie de realizări în aplicarea hotărîrilor plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din august 1953. In ultima vreme, s-au format 22 noi brigăzi utemiste de producţie, 3 posturi utemiste de control, 3 brigăzi de bună deservire şi 2 secţii de tineret pentru producerea bunurilor de larg consum. Tineretul din Regiunea Autonomă Maghiară a contribuit din plin la aplicarea metodelor agrotehnice în agricultură şi în special la însămînţarea a 6.897 ha. în cuiburi aşezate în pătrat. Aceste succese au fost posibile datorită ajutorului şi îndrumării permanente primite din partea comitetului regional de partid. Vorbitorul a cerut ca C.C. al U.T.M. să dea un ajutor mai sistematic comitetului regional U.T.M. în vederea îmbunătăţirii muncii de educare a tineretului în spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar. Aducînd conferinţei un salut din partea scriitorilor, tov. Eugen Frunză, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., a subliniat rolul literaturii în educarea comunistă a tinerei generaţii. Scriitorii din patria noastră consideră drept o sarcină de cinste de a înfăţişa în operele lor eroi care să servească drept model tineretului nostru, însufleţindu-1 la fapte patriotice, şi de a demasca chipul hidos al duşmanului. In continuare, vorbitorul a arătat că U.T.M. n-a dat atenţia cuvenită folosirii cărţilor pentru educarea comunistă a tineretului, nu s-a ocupat de îndrumarea tinerilor scriitori şi a activităţii cenaclurilor literare. In creaţia unor scriitori se mai vădesc manifestări de apolitism şi schematism. Uniunea Scriitorilor nu se ocupă suficient de dezvoltarea literaturii pentru tineret şi copii, de ajutorarea presei de tineret şi copii. Vorbitorul şi-a luat angajamentul să contribuie la lichidarea acestor lipsuri. Maiorul Ion Coman a vorbit despre succesele importante obţinute de către organizaţiile U.T.M. din Forţele Armate, ajutoare de preţ ale comandanţilor, organelor politice şi organizaţiilor de partid în lupta pentru ridicarea fiecărui utemist la rangul de fruntaş în pregătirea de luptă şi politică, exemplu de disciplină şi hotărîre, de vitejie şi pricepere, de îndeplinire conştiincioasă a tuturor sarcinilor de serviciu. Arătînd că militarii utemişti îşi perfecţionează neîncetat măestria de luptă şi pregătirea politică, el a evidenţiat faptul că peste 300 dintre aceştia au primit Diploma de onoare a C.C. al U.T.M. Vorbitorul a arătat că Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la munca U.T.M. constituie un ajutor de seamă pentru îmbunătăţirea muncii organizaţiilor utemiste din Forţele Armate. Tov. Victoria Doroftei, muncitoare fruntaşă la fabrica „Flora“ din Bucureşti, a vorbit despre metodele de lucru şi rezultatele bune obţinute de postul utemist de control din întreprindere. Studiind temeinic procesul de producţie, postul utemist de control pe care-l conduce a făcut numeroase propuneri care au dus la ridicarea productivităţii muncii, la îmbunătăţirea calităţii produselor alimentare şi la înlăturarea risipei. Vorbitoarea a arătat în continuare că organizaţiile U.T.M. trebuie să se preocupe mai temeinic de întărirea disciplinei în muncă şi de calificarea tineretului. Tov. Chiţu Florea, secretar al C.C. al U.T.M., a făcut o analiză critică a activităţii Biroului C.C. al U.T.M. subliniind îndeosebi lipsurile în privinţa întăririi activităţii brigăzilor utemiste şi posturilor de control şi a atragerii tineretului la lupta pentru mărirea producţiei agricole şi pentru transformarea socialistă a agriculturii. Una din cauzele principale ale acestor lipsuri — a subliniat vorbitorul — este slaba cunoaştere de către majoritatea activiştilor utemişti a problemelor producţiei industriale şi agricole. Analizîndu-şi în mod autocritic activitatea, vorbitorul a arătat că in munca sa s-au manifestat o seamă de lipsuri, ca superficialitate, un stil birocratic de muncă, lipsă de legătură cu masele. Tov. Ristache Florea, prim secretar al comitetului raional U.T.M. Cîmpina, a arătat că multe hotărîri ale organelor de conducere ale P.M.R. şi ale U.T.M. nu sînt îndeplinite din cauza controlului superficial al organelor U.T.M. El a cerut să se acorde o mai mare atenţie pregătirii cadrelor utemiste, să se organizeze periodic consfătuiri cu secretarii organizaţiilor de bază pe ramuri de activitate. Tov. Pavel Ţugui, locţiitor al ministrului Culturii, a înfăţişat in cuvîntul său marile succese obţinute de regimul nostru democrat-popular în dezvoltarea culturii. Ministerul Culturii şi instituţiile care depind de el au însă lipsuri serioase în privinţa atragerii tineretului în munca cultural-artistică, în educarea ideologică a tinerilor. Se desfăşoară slab munca culturală de masă în rîndurile tineretului de la sate. Organele Ministerului Culturii cît şi secţiile culturale ale sfaturilor populare în colaborare cu U.T.M. trebuie să-şi concentreze atenţia asupra atragerii tineretului în activitatea căminelor culturale. Acum, în perioada muncilor agricole de vară, U.T.M.-ul trebuie să organizeze cît mai multe brigăzi de tineret care să difuzeze la alii broşuri agrotehnice, cărţi literare şi de popularizare a ştiinţei. Este necesar să se ducă o muncă sistematică de popularizare a cîntecelor care mobilizează tineretul la muncă, creînd o atmosferă de bucurie şi entuziasm. — Tinerii romîni şi maghiari din patria noastră luptă înfrăţiţi pentru aplicarea în viaţă a hotărîrilor partidului — a spus tov. Fazekas Ludovic, activist al C. C. al U.T.M. Totuşi în munca de educare a tineretului există serioase lipsuri. In Regiunea Autonomă Maghiară, ca şi în alte regiuni, munca de educare patriotică şi internaţionalistă a tinerilor a fost dusă îngust, rezumîndu-se uneori numai la învăţămîntul politic şi la cîteva conferinţe seci. Vorbitorul a subliniat cu tărie necesitatea îmbunătăţirii muncii de educare comunistă a tinerei generaţii şi a arătat că C.C. al U.T.M. trebuie să-şi îmbunătăţească radical metodele de muncă, să dea un ajutor concret comitetelor regionale şi raionale. In cuvîntul său, tov. I. Mihăileanu, redactor şef al ziarului „Scînteia tineretului“, a analizat activitatea desfăşurată de organul central al U.T.M. „Scînteia tineretului“ se ocupă insuficient de educaţia patriotică a tineretului, nu prezintă sistematic cititorilor săi faptele de eroism în muncă ale unor tineri, momente din trecutul de luptă pentru libertate al poporului nostru. Critica ziarului are uneori ascuţişul tocit, se publică prea puţine articole de satiră şi umor. Vorbitorul a subliniat că lipsurile manifestate se datoresc pe de o parte unor slăbiciuni în munca internă a redacţiei, iar pe de altă parte conducerii U.T.M. care a subapreciat importanţa organului său central de presă şi nu a exercitat o îndrumare politică şi ideologică satisfăcătoare. Luînd cuvîntul, tov. Maria Dumitrescu, activistă a C.C. al U.T.M., s-a ocupat pe larg de problema muncii U.T.M. în rîndurile tinerelor fete. Relevînd unele succese obţinute în privinţa educării acestora şi a antrenării lor la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid, vorbitoarea a arătat că în ansamblu munca educativă a U.T.M. în rîndurile maselor largi de fete este încă nesatisfăcătoare. Numeroase organizaţii U.T.M. cuprind un număr foarte mic de fete şi nu exercită o influenţă ideologică serioasă asupra marii mase a fetelor. Tov. Ion Cotigă, prim secretar al comitetului regional U.T.M. Baia Mare, a arătat că, datorită îndrumării primite din partea comitetului regional de partid, tinerii din regiunea Baia Mare au obţinut rezultate însemnate în industrie şi în agricultură. Numeroase organizaţii U.T.M. au reuşit să mobilizeze tinerii pentru a ajuta gospodăriile agricole de stat şi colective în campaniile agricole. In continuare vorbitorul s-a referit la unele lipsuri care se manifestă în activitatea organizaţiilor U.T.M. din regiunea Baia Mare, arătînd că unele organizaţii n-au combătut cu tărie manifestări ale naţionalismului şi misticismului. In cuvîntul său, tov. Gelu Cahu, inginer la S. R. N. Galaţi, a subliniat că C.C. al U.T.M. are datoria să se preocupe serios de calificarea şi îndrumarea activiştilor, în aşa fel încît organizaţiile U.T.M. să capete din partea acestora un sprijin concret şi eficace. In numele C.C.F.S., tov. Manole Bodnăraş a adresat un călduros salut conferinţei. Vorbitorul a arătat că mişcarea sportivă din ţara noastră cunoaşte în anii regimului democrat-popular o mare dezvoltare şi acest lucru se datoreşte în mare măsură contribuţiei tineretului. Mişcarea de cultură fizică şi sport din ţara noastră nu s-a dezvoltat însă pe măsura posibilităţilor create de partid şi guvern, manifestindu-se o seamă de slăbiciuni a căror răspundere o poartă toate organele interesate în dezvoltarea culturii fizice şi a sportului şi in primul rînd C.C.F.S. C.C.F.S. împreună cu U.T.M. trebuie să depună eforturi sporite pentru a da un nou avînt mișcării noastre sportive de masă, mijloc important de educare comunistă a tineretului. Tov. Cornelia Filipaş, secretar al C.C. al U.T.M., a subliniat că Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la activitatea Uniunii Tineretului Muncitor reprezintă încă o dovadă a dragostei şi grijii cu care partidul se ocupă de organizaţia comunistă a tineretului, de generaţia tînără a patriei noastre. Relevînd principalele lipsuri din activitatea Biroului şi Secretariatului C.C. al U.T.M., vorbitoarea a arătat răspunderea ei personală pentru aceste lipsuri, pentru activitatea nesatisfăcătoare a secţiilor: elevi, studenţi, pionieri, internaţională — ale C.C. al U.T.M., precum şi pentru faptul că în nici o plenară a C.C. n-a fost discutată o problemă atît de importantă ca munca U.T.M. în şcoli şi facultăţi. Tov. Constantin Cîrţînă, activist al C.C. al U.T.M., după ce a vorbit despre unele succese ale organizaţiilor U.T.M. de la sate în mobilizarea tineretului la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid, a arătat că există încă lipsuri mari în munca educativă a tineretului sătesc. Puţine echipe artistice orăşeneşti se trimit la sate, se organizează puţine hore şi reuniuni ale tineretului, nu se ţin suficiente conferinţe mobilizatoare despre regulile agrotehnice, contractări, achiziţii şi despre predarea cotelor către stat. Există încă lipsuri în antrenarea tineretului muncitor de la sate în activitatea căminelor culturale. C.C. al U.T.M. n-a dat atenţia cuvenită învăţămîntului politic în S.M.T.uri şi în general la sate, unde nivelul lecţiilor şi seminariilor a fost scăzut. Vorbitorul a propus ca „Scînteia tineretului“ să publice mai multe articole despre viaţa de organizaţie din gospodăriile colective, întovărăşirile agricole şi de la sate. De asemenea Comitetul Central al U.T.M. să colaboreze mai strîns cu Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, cu C.C. al Sindicatelor Agricole, cu Ministerul Culturii pentru îmbunătăţirea muncii cultural-educative în rîndul tineretului muncitor de la sate. Luînd cuvîntul, tov. Vasile Muşat, prim secretar al C.C. al U.T.M., a subliniat justeţea analizei profunde făcute de Biroul Politic al C. C. al P.M.R. asupra activităţii U.T.M. şi s-a declarat de acord cu criticile aduse de participanţii la conferinţă conducerii U.T.M. şi lui personal. Vorbitorul a analizat lipsurile C.C. şi ale Biroului C.C. al U.T.M., subliniind că ele îşi au rădăcina în faptul că în munca C.C. al U.T.M. a fost încălcat principiul conducerii colective ; critica şi îndeosebi critica de jos au fost înăbuşite. In munca C.C. al U.T.M. şi a aparatului său s-au înrădăcinat birocratismul şi formalismul. Vorbitorul a subliniat răspunderea pe care o poartă personal pentru faptul că Biroul C.C. al U.T.M. a lucrat defectuos. In încheiere, vorbitorul a arătat că în U.T.M. sunt destule forţe în stare să lichideze lipsurile semnalate, să ridice activitatea U.T.M. la înălţimea sarcinilor şi a încrederii pe care partidul o are în organizaţia revoluţionară a tineretului. Garanţia continuei îmbunătăţiri a muncii U.T.M. o constituie conducerea şi îndrumarea permanentă, atentă şi părintească din partea Partidului Muncitoresc Român. „ Din numărul total de tineri ce muncesc la mina Petrila, aproape 95% sunt antrenaţi în întrecerea socialistă, a spus tov. Mihai Ştefan, miner fruntaş. Organizaţia U.T.M. în colaborare cu comitetul sindical şi sub conducerea comitetului de partid a format 58 brigăzi de producţie care folosesc metoda graficului ciclic şi alte metode sovietice, iar sectorul I al minei a fost preluat de tineret, devenind fruntaş pe Sîmbătă au luat sfîrşit lucrările Conferinţei pe ţară a U.T.M. Şedinţa de dimineaţă s-a desfăşurat sub conducerea tov. Cornel Fulger. La şedinţă au asistat tovarăşii M. Dalea şi I. Fazekaş, secretari ai C.C. al P.M.R. Participanţii la Conferinţă au adoptat o hotărîre prin care se aprobă darea de seamă prezentată de C.C. al U.T.M. S-a trecut apoi la cel de al doilea punct de pe ordinea de zi : alegerea noului Comitet Central al Uniunii Tineretului Muncitor și a Comisiei Centrale de Revizie. Propunerile făcute de comisia de candidare au fost discutate pe rînd de către delegaţi. S-a trecut apoi la vot. Şedinţa de după amiază s-a desfăşurat sub conducerea tov. Virgil Trofin. A asistat tov. N. Ceauşescu, secretar al C.C. al P.M.R. Comisia de numărare a voturilor a declarat aleşi în Comitetul Central al Cuvîntul dle încheiere Tovarăşi, In numele C.C. al U.T.M. mulţumim tuturor delegaţilor pentru încrederea pe care ne-au acordat-o, alegîndu-ne în organul central de conducere al Uniunii Tineretului Muncitor. Asigurăm Conferinţa că vom dezvolta realizările dobîndite pină acum de Uniunea Tineretului Muncitor şi vom lupta pentru lichidarea lipsurilor existente. Vom ţine seama de problemele dezbătute şi de propunerile făcute în cadrul Conferinţei. Ne vom strădui ca întreaga noastră muncă să fie pătrunsă de spirit de partid, ne vom călăuzi de principiul muncii colective, vom dezvolta democraţia internă în viaţa organizaţiei, vom întări permanent legătura cu masa tineretului. întreaga muncă a U.T.M. trebuie să fie îndreptată spre îndeplinirea cu succes a sarcinilor trasate de Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la munca Uniunii Tineretului Muncitor. Ne luăm angajamentul faţă de partidul nostru că nu vom precupeţi nici un efort, că vom munci cu tot devotamentul, ne vom da toată energia şi dragostea pentru a ridica nivelul muncii U.T.M. la înălţimea sarcinilor puse de Partidul Muncitoresc Român. Este datoria fiecărui membru al C.C. al U.T.M., a fiecărui activist din organele de conducere U.T.M. şi a tuturor utemiştilor, să-şi înzecească eforturile, ca prin fapte, prin muncă să dovedim că merităm pe deplin cinstea de a fi rezerva de cadre a partidului şi ajutorul partidului în educarea comunistă a tineretului. Tovarăşi, Dezbaterile Conferinţei noastre au subliniat cu multă tărie justeţea aprecierilor făcute de Biroul Politic al C.C. al P.M.R. în Hotărîrea sa cu privire la activitatea Uniunii Tineretului Muncitor. Din discuţii au reieşit o serie de reali-Alecu Costică ; Apostol Maria ; Ambruş Gheorghe ; Amariei Constantin ; Alexovici Antoaneta; Ardeleanu Constantin; Alberth Francisc ; Borduz Lazăr ; Bariu Maximilian ; Bucur V. Ioan ; Cîrcei Ioan ; Cîrţînă Constantin ; Chirilescu Niculae ; Chiciu Niculiţa ; Cotigă Ioan ; Colbu Emilia ; Katoka Anton ; Cîmpeanu Valentin; Dudaş Traian ; Duca P. Dimitrie ; Drăghici A. Constantin ; Dobrescu Miu ; Deşliu Dan; Emilian Petria; Fulger Cornel; Fazekas Ludovic; Florea Vasile ; Florea Aurel ; Gavrea Iosif; Goldi Agneta; Goldstein Iosif; Harogsin Maria; Iliescu Ioan; Iacomi Ioan; Iozsa Chirogdan Maria ; Copil Maria ; Costea Gavril ; Doroftei Victoria; Fodor Alexandru ; Farczadi Elisabeta ; Făgărăşanu Mioara ; Găvruş Gheorghe ; Iureş Ştefan ; Leica Adam ; Lodovici Iosif ; Marinescu Sîmbătă seara a avut loc şedinţa plenară a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor, care a ales Biroul şi Secretariatul C.C. al U.T.M. Biroul C.C. al U.T.M. 1. — Maria Apostol 2. — Ioan Cîrcei 3. — Constantin Cîrţînă 4. — Dimitrie Duca 5. — Traian Dudaş 6. — Ludovic Fazekaş 7. — Vasile Florea 8. — Cornel Fulger 9. — Cornelia Mateescu 10. — Gheorghe Petre 11. — Vasile Pîrvan mină. Brigada condusă de tov. Haidu Iuliu lucrează în contul anului 1957, iar alte brigăzi lucrează în contul anului 1956. Cu toate acestea, a arătat in continuare vorbitorul, mai sunt Unii tineri care nu respectă disciplina în muncă, nu manifestă suficientă grijă faţă de bunul obştesc. Acestea, ca şi alte lipsuri, se datoresc slăbiciunilor din munca organizaţiei U.T.M. şi ajutorului insuficient din partea comitetului raional U.T.M. In numele brigăzii pe care o conduce, tov. Mihai Ştefan şi-a luat angajamentul să depăşească norma cu 50% în cinstea Congresului partidului. Tov. Petre Gheorghe, activist al C.C. al U.T.M., a subliniat în cuvîntul său dragostea şi prestigiul de care se bucură tineretul român şi organizaţia sa revoluţionară în rîndul tinerilor luptători pentru pace de peste hotare. El a vorbit în continuare despre lipsurile U.T.M în răspîndirea cărţii, în munca de îndrumare a tinerilor scriitori, despre caracterul abstract al învăţămîntului politic desfăşurat în unele organizaţii U.T.M., despre lipsurile ziarului „Scînteia tineretului“, ale revistei „Tânărul Leninist“ şi ale Editurii Tineretului în munca de propagandă, precum şi despre insuficientul ajutor acordat şcolii de cadre a C.C. al U.T.M. „Filimon Sîrbu“. A mai luat cuvîntul tov. Gh. Radu, prim secretar al comitetului regional U.T.M. Ploeşti, care s-a ocupat de activitatea tineretului din industrie. Uniunii Tineretului Muncitor 65 membri şi 20 membri supleanţi. Au fost de asemenea aleşi 9 membri ai Comisiei Centrale de Revizie. Cuvîntul de închidere a fost rostit de tov. Cornel Fulger. Propunerea sa de a se trimite un salut Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român a fost primită cu un deosebit entuziasm de către cei prezenţi. După citirea salutului, participanţii la Conferinţă şi-au manifestat prin urale îndelungi şi aplauze furtunoase dragostea şi devotamentul fără margini pentru Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central. Delegaţii şi invitaţii la Conferinţă au manifestat puternic pentru U.R.S.S., pentru gloriosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice, pentru Uniunea Tineretului Comunist Leninist. In încheiere participanţii au intonat „Internaţionala“. ■oştit ele tov. C. Fulger ări obţinute de organizaţiile U.T.M. sub conducerea Partidului Muncitoresc Român. Dezbaterile Conferinţei au dat posibilitatea generalizării experienţei pozitive şi a metodelor juste de muncă ale unor organe şi organizaţii U.T.M. Lucrările Conferinţei s-au desfăşurat într-un spirit critic şi autocritic ; au fost scoase la iveală cu curaj lipsurile care frînează activitatea U.T.M. Delegaţii, care au luat cuvîntul, au făcut propuneri importante pentru îmbunătăţirea muncii Uniunii Tineretului Muncitor. Tovarăşi delegaţi, Sarcina noastră nu se termină odată cu încheierea lucrărilor Conferinţei. Noi va trebui să aducem la cunoştinţa tuturor utemiştilor analiza făcută de Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, părţile pozitive, experienţa înaintată a unor organizaţii U.T.M., lipsurile din activitatea Uniunii Tineretului Muncitor dezvăluite în cadrul Conferinţei şi sarcinile pe care partidul ni le-a pus în faţă. In cadrul comitetelor regionale, raionale, în organizaţiile de bază, acolo unde muncim, sarcina noastră este ca problemele dezbătute în cadrul Conferinţei să fie discutate în strînsă legătură cu situaţia specifică fiecărei organizaţii de., bază din întreprindere, instituţie, din statul sau şcoala respectivă, şi să ajutăm la luarea unor măsuri concrete care să ducă la întărirea continuă a muncii Uniunii Tineretului Muncitor. Sarcina noastră principală este de a mobiliza masele cele mai largi ale tineretului spre a contribui în mod activ, calificat și cu entuziasm la realizarea programului de măsuri economice elaborat de partid şi guvern, la dezvoltarea economiei naţionale, la sporirea continuă a producţiei agricole şi a producţiei bunurilor de larg consum, la ridicarea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. zeia; Iordache Gheorghe ; Mateescu Cornelia; Munte Dinu; Moţiu Aurel; Matache Gabriela; Mezei Ana; Man T. Ioan ; Micuta Gheorghe ; Petre Gheorghe ; Pârvan Vasile ; Pop Gheorghe ; Petre C. Ioan; Radu Constantin; Radu P. Gheorghe ; Ristache Florea; Spiridon Ana; Sîrbu Dragomir; Smărăndeanu Simion ; Stoiculescu Marin ; Sucioaia Constantin ; Șandru Maria ; Simion Dumitru ; Trofin Virgil; Trifan Rodica; Tincu Anton; Vlad Cornel; Vasile Marin ; Vereș Nicolae; Vereș Olga; Zambilă N. Constantin. Toma ; Moldoveanu Zenovie ; Nichita Iosif ; Olteanu Miron ; Piucă Petre ; Petrovici Alexandru ; Soare Gh. Vasile ; Tiron Ecaterina ; Voicu Andrei. 12. — Virgil Trofin 13. — Cornel Vlad Membri supleanţi 1. — Constantin Drăghici 2. — Ioan Iliescu 3. — Ana Spiridon 4. — Marin Vasile Secretariatul C.C. al U.T.M. 1. — Cornel Fulger, prim secretar 2. — Virgil Trofin, secretar 3. — Gheorghe Petre, secretar 4. — Ioan Cîrcei, secretar 5. — Ludovic Fazekaş, secretar 6. — Cornelia Mateescu, secretar Şedinţele de sîmbătă Lista membrilor C. C. al U. T. AL Lista membrilor supleanţi ai C. C. al U. T. AL Lista membrilor Comisiei Centrale de Revizie Bobocea Gheorghe ; Crivei Gheorghe ; Maria ; Savin Stelian ; Toth Ștefan ; Teo- Florescu Emanoil ; Lungu Iordana; Roşureanu Ion ; Tudose I. Dumitru. Ședința plenară a C. C., al U. T. M. Sărbătorirea „Zilei Sîmbătă după amiază a avut loc în sala „Filimon Sîrbu“ din Capitală o adunare festivă organizată de comitetul regional U.T.M. Bucureşti cu prilejul sărbătoririi „Zilei Marinei R.P.R.“ La adunare au participat membri ai comitetelor regional şi orăşenesc U.T.M. Bucureşti, reprezentanţi ai Forţelor noastre Armate, ai marinei militare şi civile, numeroşi muncitori, militari, elevi şi studenţi. Cu acest prilej a luat cuvîntul căpitanul de rangul trei Anton Bejan. La sfîrşitul adunării a fost citită o scrisoare de salut a participanţilor către tinerii marinari ai flotei maritime şi civile a patriei noastre. ★ In sala de festivităţi a Palatului Pionierilor, peste 600 de pionieri şi şcolari din Capitală au sărbătorit ieri „Ziua Marinei R.P.R.“ Marinei R. P. R.“ Cu acest prilej, o delegaţie de ofiţeri din partea Forţelor Militare Maritime ale R.P.R. şi un grup de elevi ai şcolii medii militare de marină au adus pionierilor din Capitală salutul lor şi le-au oferit ca dar diferite machete de nave. Felicitînd pe marinari, pionierii au oferit oaspeţilor buchete de flori şi diferite nave pe care micii constructori le-au lucrat la cercul de nave-modele de la Palatul Pionierilor. După ce au vizionat filmul „Batalionul de mare“, pionierii au invitat pe oaspeţii marinari să asiste la bazinul de îhot al Palatului, la demonstraţia micilor nave construite de ei. Ca şi în Capitală, pionierii din numeroase centre din ţara noastră au primit în mijlocul lor delegaţii de marinari pentru a sărbători „Ziua Marinei R.P.R.“ (Agerpres) Plecarea la Moscova a unei delegaţii a Comitetului Femeilor Democrate Sîmbătă a plecat la Moscova, la invitaţia Comitetului Antifascist al Femeilor Sovietice, o delegaţie a Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R., condusă de tov. Stela Enescu, preşedinta Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R. Din delegaţie fac parte : Elisabeta Ploscaru, membră a Comitetului Femeilor Democrate, Maria Bogăţeanu, responsabila comisiei de femei a Consiliului Central al Sindicatelor, Iuliana Mitrea, membră a Comitetului Femeilor Democrate, Antoaneta Alexovici, muncitoare fruntaşă, filatoare la Uzinele „7 Noiembrie“, Cornelia Păunescu, membră a Comitetului Femeilor Democrate, decan al Facultăţii de Pediatrie, Iuliana Simon, membră a Comitetului Femeilor Democrate, preşedinta gospodăriei agricole colective din comuna Ozun, raionul Sf. Gheorghe, Regiunea Autonomă Maghiară, Lucia Demetrius, scriitoare, membră a Comitetului Femeilor Democrate, Mariana Glaru, inginer agronom, raionul Balş, regiunea Craiova, şi Tamara Mureşan, activistă. (Agerpres) Un nou magazin cu articole electrotehnice Pe bulevardul Magheru din Capitală a fost inaugurat, sîmbătă dimineaţa, magazinul model de prezentare şi desfacere a produselor electrotehnice de larg consum „Electrotehnica“. In magazin se găsesc printre alte bunuri electrotehnice de larg consum, puse spre vânzare, aparate de radio de tipurile „Pionierul“, „Bucureşti“ şi „S 513 A“, aparate de radio la baterie tip „Alianţa“, destinate ţărănimii muncitoare, aparate de radio cu galenă, pikup-uri, fiare electrice de călcat, fiare electrice pentru voiaj, reşouri electrice şi reşouri-grătar, uscătoare de păr, ventilatoare oscilante de masă, precum şi un sortiment variat de alte produse electrotehnice. Produsele puse în vînzare sunt realizate în fabricile şi uzinele electrotehnice din ţara noastră. încă din prima zi, magazinul „Electrotehnica“ din Capitală a cunoscut un mare aflux de cumpărători. (Agerpres) INFOR Sîmbătă la amiază au sosit în Capitală, la invitaţia Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, W.J.H.B. Sandberg, directorul muzeelor municipale din Amsterdam-Olanda, şi Joseph Urbany din Luxemburg. Pe aeroportul Băneasa, oaspeţii , au fost întîmpinaţi de reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi ai Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. MATII Sîmbătă dimineaţa a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre patrie, Cseterki Lajos, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Ungară, care ne-a vizitat ţara ca invitat al Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. La plecare, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost însoţit de tov. Mihai Mujic, secretar al C.C.S., precum şi de activişti ai C.C.S. (Agerpres). PaQ. 3 Primirea de către Otto Grotewohl a noului ambasador al U. R. S. S. în R. D. Germană BERLIN 30 (Agerpres). — TASS transmite : La 29 iulie primul ministru al Republicii Democrate Germane, Otto Grotewohl, l-a primit pe noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste în Republica Democrată Germană, G. M. Puşkin. La 30 iulie Paul Scholz, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane şi ministrul agriculturii şi silviculturii, l-a primit pe ambasadorul G. M. Puşkin. In aceeaşi zi ambasadorul G. M. Puşkin a făcut o vizită lui H. Loch, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul finanţelor. La 30 iulie 1954, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice în R.D. Germană l-a vizitat pe Friedrich Ebert, primar general al Marelui Berlin. Greve în ţările capitaliste BRUXELLES 31 (Agerpres). După cum anunţă presa, la 29 iulie muncitorii de la tramvaie din provincia Hainaut au declarat grevă. Circulaţia tramvaielor în marile centre ale industriei carbonifere şi metalurgice ale Belgiei a încetat. Salariaţii de la tramvaie cer să li se acorde concedii plătite. PARIS 31 (Agerpres). — Muncitorii şi tehnicienii de la posturile de radio franceze au declarat la 28 iulie o grevă. ROMA 31 (Agerpres). — In oraşele şi satele din Italia continuă lupta oamenilor muncii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, împotriva restrîngerii producţiei. După cum anunţă ziarul „Unita“, la Genova a fost organizat un mare miting de protest împotriva concedierii a 2.000 de muncitori de la uzina constructoare de maşini „San-Giorgio“ controlată de „Institutul pentru reconstrucţia industrială“ Participanţii la miting au afirmat hotărîrea lor de a lupta cu toate mijloacele împotriva închiderii acestei întreprinderi. In localităţile rurale din Italia centrală dijmaşii duc lupta pentru îmbunătăţirea repartizării produselor agricole şi pentru revizuirea actualelor contracte. In provincia Livorno dijmaşii au declarat o grevă de 24 ore, iar în provincia Pisa — o grevă de 48 de ore. In provinciile Ancona, Arezzo şi Pistoia poliţia a împrăştiat mitingurile organizate de dijmaşi şi a arestat numeroşi participanţi la aceste mitinguri. BEIRUT 31 (Agerpres). — TASS transmite . Presa din Beirut anunţă că la 29 iulie au declarat o grevă generală judecătorii din Damasc şi din toate regiunile Siriei, pentru revendicări economice. In semn de solidaritate, judecătorilor li s-au alăturat şi avocaţii. Ziarul „Orient“ scrie că dacă această grevă generală va continua, ea poate duce la o amînare a apropiatelor alegeri parlamentare, deoarece potrivit Constituţiei, comisiile electorale şi de despuire a urnelor trebuie să fie conduse de judecători. Spicuiri din presa occidentală Ce gîndeste in Politica agresivă a . „r . cercurilor conducăcetatean simplu toate americane este în S. U. A. ce 'n ce mai nepopulară chiar în Statele Unite. Dovezi despre aceasta apar tot mai des în ultima vreme în coloanele presei occidentale. Săptămînalul francez „Tribune des Nations“ a publicat recent o scrisoare a unui cititor american din Elkhart, statul Indiana. în această scrisoare se spune : „Domnule redactor şef, Eu sînt un cetăţean american de stare mijlocie şi călătoresc prin S.U.A. în interes de afaceri, în călătoriile mele, ascult ce spun oamenii. In momentul de faţă Administraţia republicană nu are nici o perspectivă de a cîştiga în alegerile pentru Congres din luna noiembrie. Agricultorii sînt împotriva guvernului din cauza politicii sale agrare, iar votul lor este hotărîtor. Oamenii din ţara noastră vor face şi vor să fie uşuraţi de grelele impozite pe care le plătesc din cauza cheltuielilor militare excesive. Pe tot întinsul Statelor Unite este greu de găsit de lucru şi mulţi oameni şomează. Departamentul nostru de stat s-a aruncat într-un impas şi se loveşte de un zid de piatră. Disperat, el recurge la ultimatumuri şi la ameninţări la adresa unor ţări europene pentru ca popoarele voastre să se conforme politicii sale. Recenta ameninţare a guvernului german (de la Bonn — N.R.) că va crea o nouă armată germană dacă nu vă supuneţi planului armatei europene este un ultimatum serios...“ După ce arată că personal este adeptul unei politici care s-ar putea numi „a trăi în pace cu toată lumea“, autorul scrie: „America are absolută nevoie de comerţ şi, în special, au nevoie de comerţ agricultorii americani pentru a schimba cu comuniștii surplusurile agricole pe materii prime, care ar putea fi plătite în monetă forte, monetă slabă sau pur și simplu sub formă de troc. Astfel s-ar rezolva într-un mod favorabil problemele noastre agricole. Dar Departamentul nostru de stat, a cărui politică a dat faliment, împiedică toate eforturile ruşilor care doresc să facă comerţ cu noi“. Vaticanul Este un lucru ştiut , că senatorii care se excomunicat de ocupă cu cercetarea maccarthisti activităţii antiamericane şi alţi inchizitori ai Americii secolului XX, orbiţi de furie anticomunistă şi puţin înzestraţi de la natură, s-au făcut nu odată de rîsul lumii. Punerea sub anchetă a poetului grec antic Aristofan, sau acuzaţia de „spionaj internaţional“ adusă marelui dramaturg englez Shakespeare, au rămas de pomină. Descoperirile „epocale“ ale acestor senatori sunt din ce în ce mai uimitoare. Dintr-un articol publicat recent de ziarul francez „Combat“ aflăm, de pildă, următoarea întîmplare hazlie : Un senator american, urmărind să joace o farsă colegilor săi însărcinaţi cu anchetarea publicaţiilor subversive, le-a prezentat acestora nişte texte oarecare. După o cercetare foarte atentă, preşedintele a declarat cu „competenţă“ că în textele prezentate se simte chiar de loc prima vedere... comunismul. La sfîrşitul declaraţiei preşedintelui, senatorul amintit şi-a anunţat colegii că pasajele indicate nu sînt altceva decît simple extrase din... Enciclicele papei Leon al XIII-lea și ale lui Pius al XI-lea. Odată mai mult s-a vădit că furia oarbă face casă bună cu prostia!...