Scînteia, august 1954 (Anul 23, nr. 3040-3065)

1954-08-01 / nr. 3040

Nr. 3040 SG­ NTErA Lucrările Conferinţei pe ţară a I. T. M. In cadrul şedinţei de vineri 30 iulie crt. au continuat discuţiile la darea de seamă asupra activităţii C. C. al U.T.M. Tov. Ion Iacomi, prim secretar al comi­tetului regional U.T.M. .Piteşti, a vorbit despre succesele tinerilor din regiune în îndeplinirea sarcinilor puse de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din august 1953. Frumoase rezultate au fost obţinute de tinerii de la I.M.S. Cîmpulung Muscel şi din schelele petrolifere. In agricultură, ti­nerii au lucrat cu multă însufleţire la pli­­vitul şi strîngerea păioaselor, la prăşitul culturilor de porumb şi floarea soarelui. Vorbitorul a arătat apoi că comitetul regional U.T.M. Piteşti are încă serioase slăbiciuni în munca de mobilizare a tine­retului la îndeplinirea planului de stat. Tov. ing. Florea Sfîrîială, de la Com­plexul C.F.R. „Griviţa Roşie“, a arătat că organizaţiile U.T.M. trebuie să se ocupe îndeaproape de îndrumarea tinerilor în alegerea meseriei, precum şi de buna lor pregătire profesională. Desfăşurarea în bune condiţii a învăţămîntului teoretic şi practic al elevilor din şcolile Rezervelor de Muncă trebuie să fie în centrul aten­ţiei organizaţiilor U.T.M. Tov. Gh. Găvruş, prim secretar al comi­tetului regional U.T.M. Constanţa, a ară­tat că organizaţiile U.T.M. din satele re­giunii Constanţa n-au acordat atenţia cu­venită muncii de întărire a sectorului so­cialist al agriculturii. De asemenea, unele organizaţii U.T.M. dau dovadă de o slabă combativitate împotriva uneltirilor duş­manului de clasă. Este necesar ca C.C. al U.T.M. să nu se mulţumească numai cu trimiterea de instrucţiuni, ci să dea un ajutor sistema­tic muncii pentru întărirea activităţii U.T.M. la sate. Tov. Gh. Pop, activist al C.C. al U.T.M., s-a ocupat în cuvîntarea sa de problema mobilizării tineretului la practicarea cul­turii fizice şi a sportului. Vorbitorul a arătat că C.C. al U.T.M. a subapreciat munca sportivă. Mulţi tineri de la sate sunt dornici să facă sport, dar organizaţiile U.T.M. n-au ştiut să răs­pundă acestei dorinţe. Tov. Boda Géza, activist al comitetului U.T.M. al Regiunii Autonome Maghiare, a arătat că tineretul din această regiune a obţinut o serie de realizări în aplicarea hotărîrilor plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din august 1953. In ultima vreme, s-au format 22 noi brigăzi utemiste de producţie, 3 posturi utemiste de control, 3 brigăzi de bună deservire şi 2 secţii de tineret pentru producerea bunurilor de larg consum. Tineretul din Regiunea Au­tonomă Maghiară a contribuit din plin la aplicarea metodelor agrotehnice în agri­cultură şi în special la însămînţarea a 6.897 ha. în cuiburi aşezate în pătrat. Ace­ste succese au fost posibile datorită aju­torului şi îndrumării permanente primite din partea comitetului regional de partid. Vorbitorul a cerut ca C.C. al U.T.M. să dea un ajutor mai sistematic comitetului regional U.T.M. în vederea îmbunătăţirii muncii de educare a tineretului în spiri­tul patriotismului socialist şi al interna­ţionalismului proletar. Aducînd conferinţei un salut din partea scriitorilor, tov. Eugen Frunză, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., a subliniat rolul literaturii în educarea comunistă a tinerei generaţii. Scriitorii din patria noastră consideră drept o sarcină de cinste de a înfăţişa în operele lor eroi care să servească drept model tineretului nostru, însufleţindu-1 la fapte patriotice, şi de a demasca chipul hidos al duşmanului. In continuare, vorbitorul a arătat că U.T.M. n-a dat atenţia cuvenită folosirii cărţilor pentru educarea comunistă a ti­neretului, nu s-a ocupat de îndrumarea tinerilor scriitori şi a activităţii cenaclu­rilor literare. In creaţia unor scriitori se mai vădesc manifestări de apolitism şi schematism. Uniunea Scriitorilor nu se ocupă suficient de dezvoltarea literaturii pentru tineret şi copii, de ajutorarea pre­sei de tineret şi copii. Vorbitorul şi-a luat angajamentul să contribuie la lichidarea acestor lipsuri. Maiorul Ion Coman­ a vorbit despre succesele importante obţinute de către or­ganizaţiile U.T.M. din Forţele Armate, aju­toare de preţ ale comandanţilor, organe­lor politice şi organizaţiilor de partid în lupta pentru ridicarea fiecărui utemist la rangul de fruntaş în pregătirea de luptă şi politică, exemplu de disciplină şi ho­­tărîre, de vitejie şi pricepere, de îndepli­nire conştiincioasă a tuturor sarcinilor de serviciu. Arătînd că militarii utemişti îşi perfecţionează neîncetat măestria de luptă şi pregătirea politică, el a evidenţiat fap­tul că peste 300 dintre aceştia au primit Diploma de onoare a C.C. al U.T.M. Vorbitorul a arătat că Hotărîrea Bi­roului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la munca U.T.M. constituie un ajutor de seamă pentru îmbunătăţirea muncii orga­nizaţiilor utemiste din Forţele Armate. Tov. Victoria Doroftei, muncitoare frun­taşă la fabrica „Flora“ din Bucureşti, a vorbit despre metodele de lucru şi rezul­tatele bune obţinute de postul utemist de control din întreprindere. Studiind temeinic procesul de producţie, postul utemist de control pe care-l conduce a fă­cut numeroase propuneri care au dus la ridicarea productivităţii muncii, la îmbu­nătăţirea calităţii produselor alimentare şi la înlăturarea risipei. Vorbitoarea a arătat în continuare că organizaţiile U.T.M. trebuie să se preo­cupe mai temeinic de întărirea discipli­nei în muncă şi de calificarea tineretului. Tov. Chiţu Florea, secretar al C.C. al U.T.M., a făcut o analiză critică a activi­tăţii Biroului C.C. al U.T.M. subliniind îndeosebi lipsurile în privinţa întăririi ac­tivităţii brigăzilor utemiste şi posturilor de control şi a atragerii tineretului la lupta pentru mărirea producţiei agricole şi pentru transformarea socialistă a agri­culturii. Una din cauzele principale ale acestor lipsuri — a subliniat vorbitorul — este slaba cunoaştere de către majori­tatea activiştilor utemişti a problemelor producţiei industriale şi agricole. Analizîndu-şi în mod autocritic activi­tatea, vorbitorul a arătat că in munca sa s-au manifestat o seamă de lipsuri, ca superficialitate, un stil birocratic de muncă, lipsă de legătură cu masele. Tov. Ristache Florea, prim secretar al comitetului raional U.T.M. Cîmpina, a ară­tat că multe hotărîri ale organelor de con­ducere ale P.M.R. şi ale U.T.M. nu sînt îndeplinite din cauza controlului superfi­cial al organelor U.T.M. El a cerut să se acorde o mai mare atenţie pregătirii ca­drelor utemiste, să se organizeze periodic consfătuiri cu secretarii organizaţiilor de bază pe ramuri de activitate. Tov. Pavel Ţugui, locţiitor al ministru­lui Culturii, a înfăţişat in cuvîntul său marile succese obţinute de regimul nostru democrat-popular în dezvoltarea culturii. Ministerul Culturii şi instituţiile care depind de el au însă lipsuri serioase în privinţa atragerii tineretului în munca cultural-artistică, în educarea ideologică a tinerilor. Se desfăşoară slab munca cultu­rală de masă în rîndurile tineretului de la sate. Organele Ministerului Culturii cît şi secţiile culturale ale sfaturilor populare în colaborare cu U.T.M. trebuie să-şi con­centreze atenţia asupra atragerii tinere­tului în activitatea căminelor culturale. Acum, în perioada muncilor agricole de vară, U.T.M.-ul trebuie să organizeze cît mai multe brigăzi de tineret care să difu­zeze la alii broşuri agrotehnice, cărţi lite­rare şi de popularizare a ştiinţei. Este ne­cesar să se ducă o muncă sistematică de popularizare a cîntecelor care mobilizează tineretul la muncă, creînd o atmosferă de bucurie şi entuziasm. — Tinerii romîni şi maghiari din patria noastră luptă înfrăţiţi pentru aplicarea în viaţă a hotărîrilor partidului — a spus tov. Fazekas Ludovic, activist al C. C. al U.T.M. Totuşi în munca de educare a ti­neretului există serioase lipsuri. In Re­giunea Autonomă Maghiară, ca şi în alte regiuni, munca de educare patriotică şi in­­ternaţionalistă a tinerilor a fost dusă în­gust, rezumîndu-se uneori numai la învă­­ţămîntul politic şi la cîteva conferinţe seci. Vorbitorul a subliniat cu tărie necesi­tatea îmbunătăţirii muncii de educare comunistă a tinerei generaţii şi a arătat că C.C. al U.T.M. trebuie să-şi îmbunătă­ţească radical metodele de muncă, să dea un ajutor concret comitetelor regionale şi raionale. In cuvîntul său, tov. I. Mihăileanu, re­dactor şef al ziarului „Scînteia tineretu­lui“, a analizat activitatea desfăşurată de organul central al U.T.M. „Scînteia tineretului“ se ocupă insufi­cient de educaţia patriotică a tineretului, nu prezintă sistematic cititorilor săi fap­tele de eroism în muncă ale unor tineri, momente din trecutul de luptă pentru li­bertate al poporului nostru. Critica ziaru­lui are uneori ascuţişul tocit, se publică prea­ puţine articole de satiră şi umor. Vorbitorul a subliniat că lipsurile mani­festate se datoresc pe de o parte unor slăbiciuni în munca internă a redacţiei, iar pe de altă parte conducerii U.T.M. care a subapreciat importanţa organului său central de presă şi nu­ a exercitat o îndru­mare politică şi ideologică satisfăcătoare. Luînd cuvîntul, tov. Maria Dumitrescu, activistă a C.C. al U.T.M., s-a ocupat pe larg de problema muncii U.T.M. în rîndurile tinerelor fete. Relevînd unele succese obţinute în privinţa edu­cării acestora şi a antrenării lor la în­deplinirea sarcinilor trasate de partid, vorbitoarea a arătat că în ansamblu mun­ca educativă a U.T.M. în rîndurile mase­lor largi de fete este încă nesatisfăcătoare. Numeroase organizaţii U.T.M. cuprind un număr foarte mic de fete şi nu exercită o influenţă ideologică serioasă asupra marii mase a fetelor. Tov. Ion Cotigă, prim secretar al comi­tetului regional U.T.M. Baia Mare, a ară­tat că, datorită îndrumării primite din partea comitetului regional de partid, ti­nerii din regiunea Baia Mare au obţinut rezultate însemnate în industrie şi în agricultură. Numeroase organizaţii U.T.M. au reuşit să mobilizeze tinerii pentru a ajuta gospodăriile agricole de stat şi co­lective în campaniile agricole. In continuare vorbitorul s-a referit la unele lipsuri care se manifestă în activi­tatea organizaţiilor U.T.M. din regiunea Baia Mare, arătînd că unele organizaţii n-au combătut cu tărie manifestări ale naţionalismului şi misticismului. In cuvîntul său, tov. Gelu Cahu, ingi­ner la S. R. N. Galaţi, a subliniat că C.C. al U.T.M. are datoria să se preo­cupe serios de calificarea şi îndrumarea activiştilor, în aşa fel încît organizaţiile U.T.M. să capete din partea acestora un sprijin concret şi eficace. In numele C.C.F.S., tov. Manole Bodnă­­raş a adresat un călduros salut conferin­ţei. Vorbitorul a arătat că mişcarea spor­tivă din ţara noastră cunoaşte în anii regimului democrat-popular o mare dez­voltare şi acest lucru se datoreşte în mare măsură contribuţiei tineretului. Mişcarea de cultură fizică şi sport din ţara noastră nu s-a dezvoltat însă pe mă­sura posibilităţilor create de partid şi guvern, manifestindu-se o seamă de slă­biciuni a căror răspundere o poartă toate organele interesate în dezvoltarea culturii fizice şi a sportului şi in primul rînd C.C.F.S. C.C.F.S. împreună cu U.T.M. trebuie să depună eforturi sporite pentru a da un nou avînt mișcării noastre sportive de masă, mijloc important de educare comu­nistă a tineretului. Tov. Cornelia Filipaş, secretar al C.C. al U.T.M., a subliniat că Hotărîrea Bi­roului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la activitatea Uniunii Tineretului Mun­citor reprezintă încă o dovadă a dra­gostei şi grijii cu care partidul se ocupă de organizaţia comunistă a tineretului, de generaţia tînără a patriei noastre. Relevînd principalele lipsuri din activi­tatea Biroului şi Secretariatului C.C. al U.T.M., vorbitoarea a arătat răspunderea ei personală pentru aceste lipsuri, pentru activitatea nesatisfăcătoare a secţiilor: elevi, studenţi, pionieri, internaţională — ale C.C. al U.T.M., precum şi pentru fap­tul că în nici o plenară a C.C. n-a fost discutată o problemă atît de importantă ca munca U.T.M. în şcoli şi facultăţi. Tov. Constantin Cîrţînă, activist al C.C. al U.T.M., după ce a vorbit despre unele succese ale organizaţiilor U.T.M. de la sate în mobilizarea tineretului la îndepli­nirea sarcinilor trasate de partid, a ară­tat că există încă lipsuri mari în munca educativă a tineretului sătesc. Puţine echipe artistice orăşeneşti se trimit la sate, se organizează puţine hore şi reu­niuni ale tineretului, nu se ţin suficiente conferinţe mobilizatoare despre regulile agrotehnice, contractări, achiziţii şi despre predarea cotelor către stat. Există încă lipsuri în antrenarea tineretului muncitor de la sate în activitatea căminelor cul­turale. C.C. al U.T.M. n-a dat atenţia cu­venită învăţămîntului politic în S.M.T.­­uri şi în general la sate, unde nivelul lec­ţiilor şi seminariilor a fost scăzut. Vorbitorul a propus ca „Scînteia tine­retului“ să publice mai multe articole despre viaţa de organizaţie din gospodă­riile colective, întovărăşirile agricole şi de la sate. De asemenea Comitetul Central al U.T.M. să colaboreze mai strîns cu Minis­terul Agriculturii şi Silviculturii, cu C.C. al Sindicatelor Agricole, cu Ministerul Culturii pentru îmbunătăţirea muncii cultural-educative în rîndul tineretului muncitor de la sate. Luînd cuvîntul, tov. Vasile Muşat, prim secretar al C.C. al U.T.M., a subliniat justeţea analizei profunde făcute de Bi­roul Politic al C. C. al P.M.R. asupra activităţii U.T.M. şi s-a declarat de acord cu criticile aduse de participanţii la con­ferinţă conducerii U.T.M. şi lui personal. Vorbitorul a analizat lipsurile C.C. şi ale Biroului C.C. al U.T.M., subliniind că ele îşi au rădăcina în faptul că în munca C.C. al U.T.M. a fost încălcat principiul conducerii colective ; critica şi îndeosebi critica­ de jos au fost înăbuşite. In munca C.C. al U.T.M. şi a aparatului său s-au înrădăcinat birocratismul şi formalismul. Vorbitorul a subliniat răspunderea pe care o poartă personal pentru faptul că Biroul C.C. al U.T.M. a lucrat defectuos. In încheiere, vorbitorul a arătat că în U.T.M. sunt destule forţe în stare să lichi­deze lipsurile semnalate, să ridice activi­tatea U.T.M. la înălţimea sarcinilor şi a încrederii pe care partidul o are în orga­nizaţia revoluţionară a tineretului. Garan­ţia continuei îmbunătăţiri a muncii U.T.M. o constituie conducerea şi îndru­marea permanentă, atentă şi părintească din partea Partidului Muncitoresc Român. „ Din numărul total de tineri ce mun­cesc la mina Petrila, aproape 95% sunt antrenaţi în întrecerea socialistă, a spus tov. Mihai Ştefan, miner fruntaş. Organiza­ţia U.T.M. în colaborare cu comitetul sindi­cal şi sub conducerea comitetului de partid a format 58 brigăzi de producţie care fo­losesc metoda graficului ciclic şi alte me­tode sovietice, iar sectorul I al minei a fost preluat de tineret, devenind fruntaş pe Sîmbătă au luat sfîrşit lucrările Confe­rinţei pe ţară a U.T.M. Şedinţa de dimineaţă s-a desfăşurat sub conducerea tov. Cornel Fulger. La şedinţă au asistat tovarăşii M. Da­­lea şi I. Fazekaş, secretari ai C.C. al P.M.R. Participanţii la Conferinţă au adoptat o hotărîre prin care se aprobă darea de seamă prezentată de C.C. al U.T.M. S-a trecut apoi la cel de al doilea punct de pe ordinea de zi : alegerea noului Co­mitet Central al Uniunii Tineretului Mun­citor și a Comisiei Centrale de Revizie. Propunerile făcute de comisia de candi­­dare au fost discutate pe rînd de către delegaţi. S-a trecut apoi la vot. Şedinţa de după amiază s-a desfăşurat sub conducerea tov. Virgil Trofin. A asistat tov. N. Ceauşescu, secretar al C.C. al P.M.R. Comisia de numărare a voturilor a declarat aleşi în Comitetul Central al Cuvîntul dle încheiere Tovarăşi, In numele C.C. al U.T.M. mulţumim tuturor delegaţilor pentru încrederea pe care ne-au acordat-o, alegîndu-ne în or­ganul central de conducere al Uniunii Tineretului Muncitor. Asigurăm Conferinţa că vom dezvolta realizările dobîndite pină acum de Uniu­nea Tineretului Muncitor şi vom lupta pentru lichidarea lipsurilor existente. Vom ţine seama de problemele dezbătute şi de propunerile făcute în cadrul Con­ferinţei. Ne vom strădui ca întreaga noastră muncă să fie pătrunsă de spirit de partid, ne vom călăuzi de principiul muncii colective, vom dezvolta democra­ţia internă în viaţa organizaţiei, vom în­tări permanent legătura cu masa tinere­tului. întreaga muncă a U.T.M. trebuie să fie îndreptată spre îndeplinirea cu succes a sarcinilor trasate de Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la munca Uniunii Tineretului Muncitor. Ne luăm angajamentul faţă de partidul nostru că nu vom precupeţi nici un efort, că vom munci cu tot devotamentul, ne vom da toată energia şi dragostea pentru a ridica nivelul muncii U.T.M. la înălţi­mea sarcinilor puse de Partidul Muncito­resc Român. Este datoria fiecărui membru al C.C. al U.T.M., a fiecărui activist din orga­nele de conducere U.T.M. şi a tuturor utemiştilor, să-şi înzecească eforturile, ca prin fapte, prin muncă să dovedim că merităm pe deplin cinstea de a fi re­zerva de cadre a partidului şi ajutorul partidului în educarea comunistă a tine­retului. Tovarăşi, Dezbaterile Conferinţei noastre au sub­liniat cu multă tărie justeţea aprecieri­lor făcute de Biroul Politic al C.C. al P.M.R. în Hotărîrea sa cu privire la ac­tivitatea Uniunii Tineretului Muncitor. Din discuţii au reieşit o serie de reali-Alecu Costică ; Apostol Maria ; Ambruş Gheorghe ; Amariei Constantin ; Alexovici Antoaneta; Ardeleanu Constantin; Al­­berth Francisc ; Borduz Lazăr ; Bariu Ma­ximilian ; Bucur V. Ioan ; Cîrcei Ioan ; Cîrţînă Constantin ; Chirilescu Niculae ; Chiciu Niculiţa ; Cotigă Ioan ; Colbu Emi­lia ; Katoka Anton ; Cîmpeanu Valentin; Dudaş Traian ; Duca P. Dimitrie ; Dră­­ghici A. Constantin ; Dobrescu Miu ; Deşliu Dan; Emilian Petria; Fulger Cornel; Fazekas Ludovic; Florea Vasile ; Florea Au­rel ; Gavrea Iosif; Goldi Agneta; Goldstein Iosif; Harogsin Maria; Ili­escu Ioan; Iacomi Ioan; Iozsa Chi­rogdan Maria ; Copil Maria ; Costea Ga­­vril ; Doroftei Victoria; Fodor Alexan­dru ; Farczadi Elisabeta ; Făgărăşanu Mioara ; Găvruş Gheorghe ; Iureş Ştefan ; Leica Adam ; Lodovici Iosif ; Marinescu Sîmbătă seara a avut loc şedinţa ple­nară a Comitetului Central al Uniunii Ti­neretului Muncitor, care a ales Biroul şi Secretariatul C.C. al U.T.M. Biroul C.C. al U.T.M. 1. — Maria Apostol 2. — Ioan Cîrcei 3. — Constantin Cîrţînă 4. — Dimitrie Duca 5. — Traian Dudaş 6. — Ludovic Fazekaş 7. — Vasile Florea 8. — Cornel Fulger 9. — Cornelia Mateescu 10. — Gheorghe Petre 11. — Vasile Pîrvan mină. Brigada condusă de tov. Haidu Iuliu lucrează în contul anului 1957, iar alte brigăzi lucrează în contul anului 1956. Cu toate acestea, a arătat in continuare vorbitorul, mai sunt Unii tineri care nu respectă disciplina în muncă, nu manifestă suficientă grijă faţă de bunul obştesc. Acestea, ca şi alte lipsuri, se datoresc slă­biciunilor din munca organizaţiei U.T.M. şi ajutorului insuficient din partea comi­tetului raional U.T.M. In numele brigăzii pe care o conduce, tov. Mihai Ştefan şi-a luat angajamentul să depăşească norma cu 50% în cinstea Congresului partidului. Tov. Petre Gheorghe, activist al C.C. al U.T.M., a subliniat în cuvîntul său dra­gostea şi prestigiul de care se bucură tine­retul român şi organizaţia sa revoluţio­nară în rîndul tinerilor luptători pentru pace de peste hotare. El a vorbit în conti­nuare despre lipsurile U.T.M în răspîndi­­rea cărţii, în munca de îndrumare a tine­rilor scriitori, despre caracterul abstract al învăţămîntului politic desfăşurat în unele organizaţii U.T.M., despre lipsurile ziarului „Scînteia tineretului“, ale revistei „Tânărul Leninist“ şi ale Editurii Tinere­tului în munca de propagandă, precum şi despre insuficientul ajutor acordat şcolii de cadre a C.C. al U.T.M. „Filimon Sîrbu“. A mai luat­ cuvîntul tov. Gh. Radu, prim secretar al comitetului regional U.T.M. Ploeşti, care s-a ocupat de activitatea tine­retului din industrie. Uniunii Tineretului Muncitor 65 membri şi 20 membri supleanţi. Au fost de ase­menea aleşi 9 membri ai Comisiei Cen­trale de Revizie. Cuvîntul de închidere a fost rostit de tov. Cornel Fulger. Propunerea sa de a se trimite un salut Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român a fost pri­mită cu un deosebit entuziasm de către cei prezenţi. După citirea salutului, par­ticipanţii la Conferinţă şi-au manifestat prin urale îndelungi şi aplauze furtunoase dragostea şi devotamentul fără margini pentru Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central. Delegaţii şi invitaţii la Conferinţă au manifestat puternic pentru U.R.S.S., pen­tru gloriosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice, pentru Uniunea Tineretului Co­munist Leninist. In încheiere participanţii au intonat „Internaţionala“. ■oştit ele tov. C. Fulger­ ­ări obţinute de organizaţiile U.T.M. sub conducerea Partidului Muncitoresc Ro­mân. Dezbaterile Conferinţei au dat posibili­tatea generalizării experienţei pozitive şi a metodelor juste de muncă ale unor or­gane şi organizaţii U.T.M. Lucrările Conferinţei s-au desfăşurat într-un spirit critic şi autocritic ; au fost scoase la iveală cu curaj lipsurile care frînează activitatea U.T.M. Delegaţii, care au luat cuvîntul, au făcut propuneri im­portante pentru îmbunătăţirea muncii Uniunii Tineretului Muncitor. Tovarăşi delegaţi, Sarcina noastră nu se termină odată cu încheierea lucrărilor Conferinţei. Noi va trebui să aducem la cunoştinţa tuturor utemiştilor analiza făcută de Biroul Poli­tic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, părţile pozitive, ex­perienţa înaintată a unor organizaţii U.T.M., lipsurile din activitatea Uniunii Tineretului Muncitor dezvăluite în cadrul Conferinţei şi sarcinile pe care partidul ni le-a pus în faţă. In cadrul comitetelor regionale, raionale, în organizaţiile de bază, acolo unde mun­cim, sarcina noastră este ca problemele dezbătute în cadrul Conferinţei să fie dis­cutate în strînsă legătură cu situaţia spe­cifică fiecărei organizaţii de., bază din în­treprindere, instituţie, din statul sau şcoala respectivă, şi să ajutăm la luarea unor măsuri concrete care să ducă la întări­rea continuă a muncii Uniunii Tineretului Muncitor. Sarcina noastră principală este de a mobiliza masele cele mai largi ale tine­retului spre a contribui în mod activ, calificat și cu entuziasm la realizarea pro­gramului de măsuri economice elaborat de partid şi guvern, la dezvoltarea eco­nomiei naţionale, la sporirea continuă a producţiei agricole şi a producţiei bunuri­lor de larg consum, la ridicarea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. zeia; Iordache Gheorghe ; Mateescu Cornelia; Munte Dinu; Moţiu Aurel; Matache Gabriela; Mezei Ana; Man T. Ioan ; Micuta Gheorghe ; Petre Gheor­ghe ; Pârvan Vasile ; Pop Gheorghe ; Petre C. Ioan; Radu Constantin; Radu P. Gheorghe ; Ristache Florea; Spiridon Ana; Sîrbu Dragomir; Smărăndeanu Si­­mion ; Stoiculescu Marin ; Sucioaia Con­stantin ; Șandru Maria ; Simion Dumitru ; Trofin Virgil; Trifan Rodica; Tincu Anton; Vlad Cornel; Vasile Marin ; Vereș Nicolae; Vereș Olga; Zambilă N. Constan­tin. Toma ; Moldoveanu Zenovie ; Nichita Io­sif ; Olteanu Miron ; Piucă Petre ; Petro­­vici Alexandru ; Soare Gh. Vasile ; Tiron Ecaterina ; Voicu Andrei. 12. — Virgil Trofin 13. — Cornel Vlad Membri supleanţi 1. — Constantin Drăghici 2. — Ioan Iliescu 3. — Ana Spiridon 4. — Marin Vasile Secretariatul C.C. al U.T.M. 1. — Cornel Fulger, prim secretar 2. — Virgil Trofin, secretar 3. — Gheorghe Petre, secretar 4. — Ioan Cîrcei, secretar 5. — Ludovic Fazekaş, secretar 6. — Cornelia Mateescu, secretar Şedinţele de sîmbătă Lista membrilor C. C. al U. T. AL Lista membrilor supleanţi ai C. C. al U. T. AL Lista membrilor Comisiei Centrale de Revizie Bobocea Gheorghe ; Crivei Gheorghe ; Maria ; Savin Stelian ; Toth Ștefan ; Teo- Florescu Emanoil ; Lungu Iordana; Roşu­reanu Ion ; Tudose I. Dumitru. Ședința plenară a C. C., al U. T. M. Sărbătorirea „Zilei Sîmbătă după amiază a avut loc în sala „Filimon Sîrbu“ din Capitală o adunare festivă organizată de comitetul regional U.T.M. Bucureşti cu prilejul sărbătoririi „Zilei Marinei R.P.R.“ La adunare au participat membri ai co­mitetelor regional şi orăşenesc U.T.M. Bucureşti, reprezentanţi ai Forţelor noastre Armate, ai marinei militare şi civile, nu­meroşi muncitori, militari, elevi şi stu­denţi. Cu acest prilej a luat cuvîntul căpitanul de rangul trei Anton Bej­an. La sfîrşitul adunării a fost citită o scri­soare de s­alut a participanţilor către ti­nerii marinari ai flotei maritime şi civile a patriei noastre. ★ In sala de festivităţi a Palatului Pionie­rilor, peste 600 de pionieri şi şcolari din Capitală au sărbătorit ieri „Ziua Marinei R.P.R.“ Marinei R. P. R.“ Cu acest prilej, o delegaţie de ofiţeri din partea Forţelor Militare Maritime ale R.P.R. şi un grup de elevi ai şcolii medii militare de marină au adus pionierilor din Capitală salutul lor şi le-au oferit ca dar diferite machete de nave. Felicitînd pe marinari, pionierii au ofe­rit oaspeţilor buchete de flori şi diferite nave pe care micii constructori le-au lu­crat la cercul de nave-modele de la Pa­latul Pionierilor. După ce au vizionat filmul „Batalionul de mare“, pionierii au invitat pe oaspeţii marinari să asiste la bazinul de îhot al Palatului, la demonstraţia micilor nave construite de ei. Ca şi în Capitală, pionierii din nume­roase centre din ţara noastră au primit în mijlocul lor delegaţii de marinari pentru a sărbători „Ziua Marinei R.P.R.“ (Agerpres) Plecarea la Moscova a unei delegaţii a Comitetului Femeilor Democrate Sîmbătă a plecat la Moscova, la invita­ţia Comitetului Antifascist al Femeilor Sovietice, o delegaţie a Comitetului Fe­meilor Democrate din R.P.R., condusă de tov. Stela Enescu, preşedinta Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R. Din delegaţie fac parte : Elisabeta Plos­­caru, membră a Comitetului Femeilor De­mocrate, Maria Bogăţeanu, responsabila comisiei de femei a Consiliului Central al Sindicatelor, Iuliana Mitrea, membră a Comitetului Femeilor Democrate, Antoa­neta Alexovici, muncitoare fruntaşă, fila­toare la Uzinele „7 Noiembrie“, Cornelia Păunescu, membră a Comitetului Femeilor Democrate, decan al Facultăţii de Pedia­trie, Iuliana Simon, membră a Comitetului Femeilor Democrate, preşedinta gospodă­riei agricole colective din comuna Ozun, raionul Sf. Gheorghe, Regiunea Autonomă Maghiară, Lucia Demetrius, scriitoare, membră a Comitetului Femeilor Demo­crate, Mariana Glaru, inginer agronom, raionul Balş, regiunea Craiova, şi Tamara Mureşan, activistă. (Agerpres) Un nou magazin cu articole electrotehnice Pe bulevardul Magheru din Capitală a fost inaugurat, sîmbătă dimineaţa, ma­gazinul model de prezentare şi desfacere a produselor electrotehnice de larg consum „Electrotehnica“. In magazin se găsesc printre alte bunuri electrotehnice de larg consum, puse spre vânzare, aparate de radio de tipurile „Pionierul“, „Bucureşti“ şi „S 513 A“, aparate de radio la baterie tip „Alianţa“, destinate ţărănimii munci­toare, aparate de radio cu galenă, pikup-uri, fiare electrice de călcat, fiare electrice pentru voiaj, reşouri electrice şi reşouri-grătar, uscătoare de păr, ventila­toare oscilante de masă, precum şi un sor­timent variat de alte produse electroteh­nice. Produsele puse în vînzare sunt realizate în fabricile şi uzinele electrotehnice din ţara noastră. încă din prima zi, magazinul „Electro­tehnica“ din Capitală a cunoscut un mare aflux de cumpărători. (Agerpres) I­N­F­O­R Sîmbătă la amiază au sosit în Capitală, la invitaţia Institutului Român pentru Re­laţiile Culturale cu Străinătatea, W.J.H.B. Sandberg, directorul muzeelor municipale din Amsterdam-Olanda, şi Joseph Urbany din Luxemburg. Pe aeroportul Băneasa, oaspeţii , au fost întîmpinaţi de reprezentanţi ai Ministeru­lui Culturii şi ai Institutului Român pen­tru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. MATII Sîmbătă dimineaţa a părăsit Capitala, în­­dreptîndu-se spre patrie, Cseterki Lajos, secretar al Consiliului Central al Sindi­catelor din R. P. Ungară, care ne-a vizi­tat ţara ca invitat al Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. La plecare, pe aeroportul Băneasa, oas­petele a fost însoţit de tov. Mihai Mujic, secretar al C.C.S., precum şi de activişti ai C.C.S. (Agerpres). PaQ. 3 Primirea de către Otto Grotewohl a noului ambasador al U. R. S. S. în R. D. Germană BERLIN 30 (Agerpres). — TASS trans­mite : La 29 iulie primul ministru al Republicii Democrate Germane, Otto Grotewohl, l-a primit pe noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Republicilor So­vietice Socialiste în Republica Democrată Germană, G. M. Puşkin. La 30 iulie Paul Scholz, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane şi ministrul agricul­turii şi silviculturii, l-a primit pe amba­sadorul G. M. Puşkin. In aceeaşi zi am­basadorul G. M. Puşkin a făcut o vizită lui H. Loch, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul finanţelor. La 30 iulie 1954, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice în R.D. Germană l-a vizitat pe Friedrich Ebert, primar general al Marelui Berlin. Greve în ţările capitaliste BRUXELLES 31 (Agerpres).­­ După cum anunţă presa, la 29 iulie muncitorii de la tramvaie din provincia Hainaut au declarat grevă. Circulaţia tramvaielor în marile centre ale industriei carbonifere şi metalurgice ale Belgiei a încetat. Salariaţii de la tramvaie cer să li se acorde concedii plătite. PARIS 31 (Agerpres). — Muncitorii şi tehnicienii de la posturile de radio fran­ceze au declarat la 28 iulie o grevă. ROMA 31 (Agerpres). — In oraşele şi satele din Italia continuă lupta oameni­lor muncii pentru îmbunătăţirea condi­ţiilor de muncă, împotriva restrîngerii producţiei. După cum anunţă ziarul „Unita“, la Genova a fost organizat un mare miting de protest împotriva conce­dierii a 2.000 de muncitori de la uzina constructoare de maşini „San-Giorgio“ controlată de „Institutul pentru recon­strucţia industrială“ Participanţii la mi­ting au afirmat hotărîrea lor de a lupta cu toate mijloacele împotriva închiderii acestei întreprinderi. In localităţile rurale din Italia centrală dijmaşii duc lupta pentru îmbunătăţirea repartizării produ­selor agricole şi pentru revizuirea ac­tualelor contracte. In provincia Livorno dijmaşii au declarat o grevă de 24 ore, iar în provincia Pisa — o grevă de 48 de ore. In provinciile Ancona, Arezzo şi Pis­toia poliţia a împrăştiat mitingurile organizate de dijmaşi şi a arestat nume­roşi participanţi la aceste mitinguri. BEIRUT 31 (Agerpres). — TASS trans­mite . Presa din Beirut anunţă că la 29 iulie au declarat o grevă generală judecătorii din Damasc şi din toate regiunile Siriei, pentru revendicări economice. In semn de solidaritate, judecătorilor li s-au alăturat şi avocaţii. Ziarul „Orient“ scrie că dacă această grevă generală va continua, ea poate duce la o amînare a apropiatelor alegeri parla­mentare, deoarece potrivit Constituţiei, comisiile electorale şi de despuire a urne­lor trebuie să fie conduse de judecători. Spicuiri din presa occidentală Ce gîndeste in Politica agresivă a . „­r . cercurilor conducă­cetatean simplu toate americane este în S. U. A. ce 'n ce mai nepopulară chiar în Statele Unite. Dovezi despre aceasta apar tot mai des în ultim­a vreme în coloa­nele presei occidentale. Săptămînalul fran­cez „Tribune des Nations“ a publicat re­cent o scrisoare a unui cititor american din Elkhart, statul Indiana. în această scrisoare se spune : „Domnule redactor şef, Eu sînt un cetă­ţean american de stare mijlocie şi călăto­resc prin S.U.A. în interes de afaceri, în călătoriile mele, ascult ce spun oa­menii. In momentul de faţă Administra­ţia republicană nu are nici o perspectivă de a cîştiga în alegerile pentru Congres din luna noiembrie. Agricultorii sînt îm­potriva guvernului din cauza politicii sale agrare, iar votul lor este hotărîtor. Oamenii din ţara noastră vor face şi vor să fie uşuraţi de grelele impozite pe care le plătesc din cauza cheltuielilor mi­litare excesive. Pe tot întinsul Statelor Unite este greu de găsit de lucru şi mulţi oameni şomează. Departamentul nostru de stat s-a arun­cat într-un impas şi se loveşte de un zid de piatră. Disperat, el recurge la ultima­tumuri şi la ameninţări la adresa unor ţări europene pentru ca popoarele voastre să se conforme politicii sale. Recenta ameninţare a guvernului ger­man (de la Bonn — N.R.) că va crea o nouă armată germană dacă nu vă supu­neţi planului armatei europene este un ultimatum serios...“ După ce arată că personal este adeptul unei politici care s-ar putea numi „a trăi în pace cu toată lumea“, autorul scrie: „America are absolută nevoie de comerţ şi, în special, au nevoie de comerţ agri­cultorii americani pentru a schimba cu comuniștii surplusurile agricole pe materii prime, care ar putea fi plătite în monetă forte, monetă slabă sau pur și simplu sub formă de troc. Astfel s-ar rezolva într-un mod favorabil problemele noastre agri­cole. Dar Departamentul nostru de stat, a cărui politică a dat faliment, împiedică toate eforturile ruşilor care doresc să facă comerţ cu noi“. Vaticanul Este un lucru ştiut­­ , că senatorii care se excomunicat de ocupă cu cercetarea maccarthisti activităţii antiameri­­cane şi alţi inchizi­tori ai Americii secolului XX, orbiţi de furie anticomunistă şi puţin înzestraţi de la natură, s-au făcut nu odată de rîsul lumii. Punerea sub anchetă a poe­tului grec antic Aristofan, sau acuzaţia de „spionaj internaţional“ adusă mare­lui dramaturg englez Shakespeare, au rămas de pomină. Descoperirile „epo­cale“ ale acestor senatori sunt din ce în ce mai uimitoare. Dintr-un articol publicat recent de zia­rul francez „Combat“ aflăm, de pildă, ur­mătoarea întîmplare hazlie : Un senator american, urmărind să joace o farsă colegilor săi însărcinaţi cu anche­tarea publicaţiilor subversive, le-a prezen­tat acestora nişte texte oarecare. După o cercetare­ foarte atentă, pre­şedintele a declarat cu „competenţă“ că în textele prezentate se simte chiar de loc prima vedere... comunismul. La sfîrşitul declaraţiei preşedintelui, se­natorul amintit şi-a anunţat colegii că pa­sajele indicate nu sînt altceva decît sim­ple extrase din... Enciclicele papei Leon al XIII-lea și ale lui Pius al­ XI-lea. Odată mai mult s-a vădit că furia oarbă face casă bună cu prostia!...

Next