Scînteia, septembrie 1954 (Anul 23, nr. 3066-3091)

1954-09-01 / nr. 3066

■— ——di Adevărata cale a păcii in Europa — securitatea colectivă Viaţa internaţională a înregistrat deu­năzi un eveniment deosebit de important. După cum s-a anunţat, Adunarea Naţio­nală a Franţei a respins tratatul cu pri­vire la crearea „comunităţii defensive eu­ropene“. Aceasta reprezintă o victorie a­­ luptei forţelor patriotice din Franţa. Ca ,­urmare, după mai bine de 27 luni de la semnarea tratatului respectiv la Paris, planurile pentru crearea aşa-zisei „co­munităţi defensive europene” şi a organi­zaţiei ei militare, „armata europeană“, au fost date peste cap. Faimoasa politică­­­„de­ pe poziţii de forţă“ a cercurilor con­ducătoare americane a primit o nouă şi o puternică lovitură. „Pentru Statele Unite­­•— comentează agenţia United Press re­zultatul votului Adunării Naţionale — aceasta înseamnă o îngrozitoare pierdere de prestigiu“. Hotărîrea Adunării Naţionale franceze­­­u privire la „C.D.E.“ a fost adoptată în ciuda uriaşelor presiuni politice, econo­mice, diplomatice cu ajutorul cărora Was­hingtonul a încercat să silească Franţa să ratifice tratatul de la Paris. După cum se ştie, pentru ca planul creării „C.D.E." să fi fost pus în aplicare, era necesar ca tratatul cu privire la această coaliţie să mai fie ratificat doar de către Franţa şi Italia. Presiunile americane asupra Fran­ţei au luat cele mai variate şi brutale forme — de la avertismente oficiale pe calea mesajelor şi declaraţiilor lui Eisen­hower, Dulles, Stevenson etc. şi pînă la ameninţări directe cu sistarea livrărilor în cadrul aşa-zisului „ajutor“ american. Aceste presiuni aruncă o lumină vie asu­pra relaţiilor pe care le promovează S.U.A. faţă de celelalte tari occidentale. Caracterul acestor relaţii, la baza cărora stă dictatul brutal al cercurilor conducă­toare americane, a reuşit cu putere din destăinuirile primului ministru în parla­mentul francez, în legătură cu postura umilitoare în care a fost pusă Franţa la recenta conferinţă de la Bruxelles a sta­telor semnatare ale „C.D.E.“. Respingerea tratatului „C.D.E.“ a fost primită cu profundă satisfacţie de către popoarele Europei care se ridică împotriva refacerii militarismului german revanşard, văzînd în acesta principala primejdie de război în Europa. Popoarele Europei sa­lută cu caldă simpatie pe patrioţii francezi, a căror luptă curajoasă şi consecventă a dus la votul de luni al Adunării Naţionale franceze. Respingerea tratatului „C.D.E.“ de că­tre parlamentul francez coincide în timp cu împlinirea a 15 ani de cînd trupele cotropitoare ale fascismului hitlerist au atacat banditeste Polonia, aprinzînd fla­căra războiului în Europa. Reînviate sub ploaia de dolari a imperialismului ameri­can, încurajate de politica așa-zisă „de împăciuire“ a puterilor occidentale, poli­tică ce urmărea să canalizeze agresiunea spre răsărit, forţele militarismului ger­man au înscris cea mai odioasă pagină în istoria războaielor de agresiune. Din experienţa amară a celui de al doi­lea război mondial, popoarele au tras însă învăţăminte preţioase. Ele s-au convins odată mai mult că politica alcătuirii de coaliţii militare separate — aşa cum a fost ,,axa“ fascistă iniţiată de Hitler — duce inevitabil la război; că, odată repuse pe picioare, forţele militarismului german nu se îndreaptă spre răsărit, atîta vreme cît n-au lichidat independenţa şi suveranitatea ţărilor din apus. Se ştie că înainte de a ataca Uniunea Sovietică, hitleriştii s-au aruncat asupra Franţei, Belgiei etc. Fai­mosul lor „Drang nach osten“ a devenit astfel în primul rînd un „Drang nach westen“. Deosebit de instructivele con­cluzii ce decurg din cel de al doilea război mondial nu pot fi ignorate. Respingerea tratatului „C.D.E.“ în Franţa, rezistenţa hotărîtă a tuturor popoarelor europene faţă de politica S.U.A. de refacere a militaris­mului german — arată că popoarele ţin seama de învăţămintele istoriei. ,­­Fapte de necontestat atrag însă atenţia popoarelor că forţele agresive ale imperia­lismului american nu vor să renunţe la planul reînvierii militarismului german şi al creării de coaliţii separate agresive, plan pe care se axează întreaga politică „europeană“ a Washingtonului. Toată lumea ştie că, ţinînd seamă de eventuali­tatea prăbuşirii în Franţa a manevrelor privitoare la crearea „C.D.E.“ — eventua­litate devenită realitate — cercurile agresive din S. U. A. studiază de multă vreme alte mijloace pentru trans­formarea Germaniei occidentale în focarul unui nou război, fie pe calea introducerii ei în coaliţia nord-atlantică, fie pe calea acordării „directe“ a permisiunii refacerii unui nou Wehrmacht. In aceeaşi direcţie acţionează clica revanşarzilor vestgermani în cap cu Adenauer. Acum, respingerea de către parlamen­tul francez a „comunităţii defensive eu­ropene“ a stîrnit deruta şi furia fără margini a cercurilor agresive din S.U.A. şi a sateliţilor lor. In timp ce ziarele de dreapta din Franţa, ca de pildă „Le Figaro“, califică şedinţa de luni a parla­mentului francez drept o „ceremonie fu­nebră“ (pentru C.D.E.), presa trusturilor americane se dedă la atacuri insultătoare şi ameninţătoare la adresa Franţei, ce­­rînd să se acorde grabnic Germaniei oc­cidentale deplina libertate de a se re­­înarma. In această situaţie, popoarele îşi ascut vigilenţa faţă de uneltirile duşmanilor păcii, își sporesc hotărîrea de a zădărnici aceste uneltiri. Popoarele europene, care au cunoscut urgia celor două războaie mondiale, nu vor să mai îngăduie repe­tarea ororilor săvîrșite de militarismul german. Ele consideră o crimă împotriva omenirii, o batjocorire a memoriei victi­melor hitlerismului — orice acţiune me­nită să ajute refacerii militarismului ger­man. Intensificînd rezistenţa împotriva unel­tirilor cercurilor agresive, popoarele Eu­ropei cer înlăturarea norilor războiului pe care reacţiunea imperialistă se stră­duieşte să-l adune deasupra Europei; ele cer asigurarea unei reale şi depline secu­rităţi a continentului nostru. In ultimii ani, opinia publică euro­peană a fost preocupată în cel mai înalt grad de întrebarea : există o cale pentru asigurarea unei asemenea securităţi în Europa ? Evenimentele au arătat că acea­stă cale există. Ea a fost indicată și lumi­nată de Uniunea Sovietică, de istoricele propuneri ale guvernului U.R.S.S. privi­toare­ la tratatul pentru asigurarea secu­rităţii colective în Europa, pe baza efor­turilor tuturor statelor europene. Adopt­­area acestei propuneri ar crea o stavilă sigură în calea oricărei primejdii de agre­siune din partea militarismului german, ar da putinţa statelor europene să-şi pă­zească independenţa naţională împotriva oricăror atentate, le-ar permite să­ extindă colaborarea economică şi culturală în in­teresul popoarelor respective, în intere­sul cauzei păcii. Totodată adoptarea pro­punerii sovietice ar constitui un pas în­semnat spre apropierea între cele două părţi ale Germaniei, spre făurirea unei Germanii unite şi democratice, care să constituie un factor de pace în Europa.^ Respingerea tratatului „C.D.E.“ de că­­tre parlamentul francez pune cu şi mai multă ascuţime necesitatea soluţionării cît mai neîntîrziate a problemei securi­­tatii colective în Europa, cu chestiunea ei centrală — problema germană. Popoa­rele Europei cer reluarea tratativelor în­tre marile puteri, în vederea discutării problemei germane şi a convocării unei conferinţe generale europene pentru secu­ritate colectivă , aşa cum a propus Uni­unea Sovietică. Este semnificativă în această privinţă cuvîntarea rostită în Adunarea Naţională a Franţei de Edouard Herriot. „Noi — a spus preşedintele de onoare al Adunării Naţionale — dorim să avem­ o Europă iubitoare de pace, în care îşi vor găsi locul şi Germania, şi Uniunea Sovietică... Trebuie să căutăm o rezolvare paşnică a problemelor litigioase din Europa­ şi să pregătim nu o comunitate defensivă euro­­peană, ci o altă Europă, unită şi bazată pe apropierea de Germania, ca şi de Rusia“. Poporul şi guvernul român sprijină din toate puterile istoricele propuneri ale Uni­unii Sovietice. Securitatea colectivă a Eu­ropei a devenit o ideie scumpă poporului nostru, ea corespunde în întregime inte­reselor sale. Astăzi, mai mult ca oricînd, popoarele europene sînt conştiente de datoria lor de cinste de a-şi încorda toate forţele pen­tru triumful ideii securităţii colective — calea cea mai sigură spre statornicirea unei păci trainice în Europa, spre slă­birea continuă a încordării internaționale, în interesul cauzei păcii în lumea în­treagă. Noua filatură de la ARAD (coresp. „Scînteii“).­ Pe lîngă fa­brica „Teba“ din Arad, a fost construită și dată în folosință o nouă filatură de bumbac. Inaugurarea noii filaturi a avut loc în ziua de 21 august. Zidarii, dulgherii și montorii au depus mari eforturi în întrecerea pentru termi­narea lucrărilor la noua filatură, reuşind s-o dea în folosinţă cu 5 săptămîni îna­inte de termen. Noua filatură se numără printre cele mai moderne filaturi din ţară, fiind dotată cu utilaj şi instalaţii din cele mai mo­derne. Cele mai multe maşini cu care este înzestrată filatura sunt­ produse de indus­tria noastră constructoare de maşini. La proiectarea construcţiei noii filaturi s-a avut în vedere crearea celor mai bune fabrica „Teba“-Arad condiţii de lucru pentru muncitorii care vor lucra aici. Filatura este dotată cu băi, vestiare, lavoare, laboratoare etc. De asemenea, ea dispune de uzină proprie de condiţionare a aerului. Transportul între secţii — care sunt dispuse în etaje — se face cu ascensoare de fabricaţie româ­­nească. In sala de baraj, procesul de producţie este complect automat, fiind condus de la un tablou de comandă. Prin intrarea în producţie a filaturii circulaţia globală valorică a producţiei fa­bricii va spori cu 35%. în planul de dezvoltare a fabricii „Teba“ sunt prevăzute o serie de noi construcţii: o nouă filatură de viglenie, o clădire pen­tru vopsitoria de fire, o staţie de hidra­­tare, lucrări pentru mărirea țesătoriei etc. PROLETARI DIN­ TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXIII Nr. 3066 Miercuri 1 septembrie 1954 4 PAGINI - 20 BANI Un mare miting aviatic în Capitală Cu ocazia zilei aviaţiei Republicii Popu­lare Române, Aeroclubul Central al Avia­ţiei Sportive organizează duminică 5 sep­tembrie un mare miting aviatic la care îşi vor da concursul cei mai buni piloţi, planorişti şi paraşutişti din ţară. In cadrul demonstraţiei vor avea loc defilări de avioane, probe de acrobaţie individuală la mare înălţime, zboruri în formaţie, demonstraţii de planorism, lan­sări cu paraşute etc. Biletele s-au pus în vînzare la comi­tetele sindicale din întreprinderi şi ins­tituţii, precum şi la o serie de case spe­cial instalate. (Agerpres) Pe întinsul patriei noastre Spor la muncă în noul an şcolar! Forajul cu turboburul în Valea Prahovei PLOEŞTI (coresp. „Scînteii“). — Sondo­rii trestului petrolifer nr. 1 Cîmpina ur­măresc cu mult interes desfăşurarea ope­raţiunilor de forare a sondei nr. 223 Ţin­tea. Aici se forează — pentru prima dată în cadrul trestului — cu turboburul. Instalaţiile sovietice de foraj cu turbina dau rezultate nemaiîntîlnite încă în Valea Prahovei. Echipele maiştrilor sondori Ma­rin Mindoc, Ion Ionescu, Gheorghe Preda şi Constantin Dănescu, din brigada con­dusă de brigadierii Ion Stanciu şi Gheor­ghe Căldăroiu, care lucrează la forarea s­ondei nr. 223 Ţintea, folosind noua teh­nologie sovietică a forajului cu apă, au obţinut lucrînd cu turboburul viteze me­canice de foraj mai mari cu 430% decît cele realizate în aceleaşi condiţiuni cu o instalaţie de foraj rotativ. Pentru buna organizare a operaţiunilor de foraj cu turboburul, brigadierul şef Petre Bucică a studiat la Moineşti teh­nica forajului cu turbina. Astăzi se deschide noul an şcolar. Plini de entuziasm şi voie bună, elevii şi studenţii din patria noastră, bucu­­rîndu-se de sprijinul devotat, de aten­ţia şi dragostea învăţătorilor şi profe­sorilor, încep din nou munca lor de în­suşire a ştiinţei şi culturii. Regimul de democraţie populară, considerînd ridicarea nivelului cultu­ral al poporului ca o condiţie princi­pală a Construirii socialismului, mani­festă cel mai mare interes pentru dez­voltarea învăţămîntului, pentru edu­carea tinerei generaţii. Spre deosebire de anii vitregi de pe vremea burghe­ziei, cînd învăţămîntul era un privi­legiu, un lux hărăzit doar odraslelor celor avuţi, astăzi porţile tuturor şco­lilor sunt larg deschise tuturor fiilor oamenilor muncii de la oraşe şi sate. In ţară există acum o largă reţea de şcoli de toate gradele al căror număr creşte necontenit. Numai anul acesta se deschid — în conformitate cu pre­vederile planului — încă 245 şcoli ele­mentare, 50 şcoli de 7 ani şi 62 şcoli medii. Activitatea de pregătire a anului şcolar 1954—1955 s-a desfăşurat mai binic ca în trecut. In marea majoritate a oraşelor şi satelor din ţară s-au luat din timp măsuri pentru repararea şi amenajarea şcolilor, pentru curăţirea sălilor de clasă şi cursuri, pentru în­zestrarea lor cu utilajul şi materialele didactice necesare. La aceasta au adus o preţioasă contribuţie comitetele de părinţi, cadrele didactice şi personalul de îngrijire din şcoli. Ministerul învă­ţămîntului a asigurat editarea a 297 de titluri de manuale şi metodice într-un tiraj de 9.970.000 exemplare. S-au con­fecţionat numeroase planşe, hărţi etc., s-au editat şi litografiat un mare nu­măr de cursuri pentru instituţiile de învăţămînt superior. Elevi şi studenţi! Oamenii muncii din patria noastră vă privesc cu încre­dere activitatea, urmăresc cu interes şi nădejde succesele voastre la învăţătu­ră. Fiţi demni de încrederea şi grija pe care v-o arată poporul muncitor! Călăuziţi-vă permanent după îndemnul marelui Lenin : „învăţaţi, învăţaţi, în­văţaţi !“. întregul popor muncitor din ţara noastră urează tineretului studios spor la muncă în noul an școlar! Noi realizări în întrecere BACĂU (coresp. „Scînteii“). — In zilele de 24 şi 25 august, textiliştii din Buhuşi au dobîndit noi succese în întrecere. La ţesătoria de lînă, brigada atemistă nr. 8, condusă de Anica Guşetu, şi-a depăşit sar­cinile de producţie cu peste 250.000 bătăi. Brigadierele Virginia Morăraşu, Geta Munteanu, Ana Amăriuţei, care lucrează la cîte două războaie mari şi aplică me­toda graficului orar, şi-au depăşit fiecare programul zilnic de lucru cu 40—60 %. Brigada nr. 16 din cadrul ţesătoriei de lînă, condusă de Andrei Alexandru, a rea­lizat într-o zi 249.000 bătăi peste plan. Cu aceeaşi însufleţire munceşte şi co­lectivul din secţia ţesătorie-bumbac. La bobinat, de exemplu, muncitoarea Maria Oancea şi-a întrecut sarcinile de produc­ţie cu 23 kg. fire bumbac. Ana Mihai a dat 18 kg. fire peste plan. Rezultate însemnate au mai obţinut brigada de la urzit, con­dusă de Maria Creţu, filatorii din brigada lui Vasile Dumitru şi alţii. In cadrul întrecerii pe profesii Cu cîtva timp în urmă, utemistele Du­mitru Dragomir şi Maria Uceanu, de la uzinele textile „7 Noiembrie“-Bucureşti, au chemat la întrecere întregul tineret din uzină pentru titlul de „cea mai bună ţe­sătoare“ şi „cea mai bună filatoare“. Prin­tre obiectivele mai importante ale acestei întreceri sunt îndeplinirea planului de producţie şi a normativului de calitate, buna întreţinere a maşinilor şi altele. în prezent, peste 400 de tinere sunt antrenate în întrecerea pe profesii. Tinerele ţesătoare şi filatoare au obţi­nut pînă acum importante succese. Astfel, fiecare membră a brigăzii a 8-a, conduse de utemistă Elisabeta Pavel, şi-a îndepli­nit planul în proporţie de 123%, dînd peste plan cîte 400 m. de ţesături.­ In ace­laşi timp, normativul de calitate a fost îndeplinit în proporţie de 100%. Tînăra Constanţa Dumitrache a dat peste plan 450 m. de ţesături, iar Dumitra Dragomir 350 m. în interiorul ziarului. Un deceniu de largă dezvoltare a mişcării sindicale (pag. 2-a). T. Dimache, S. Mocănescu — Pro­iectul de Directive arată calea înflo­ririi gospodăriilor colective (pag. 2-a) . M.Popa — Medicul de ţară (pag. 2-a). Declaraţiile unor oaspeţi de peste hotare (pag. 3-a). VIAŢA DE PARTID! Gh. Ene — Stagiul de candidat — şcoală pentru viitorul membru de partid (pag. 3-a). Tradiţiile de luptă ale eroicului Partid Comunist din S.U.A. (pag. 3-a). S.U.A. înarmează clica d­ancaisistă (pag. 3-a). Primul spectacol al maeştrilor artei indiene la Moscova (pag. 4-a). După respingerea tratatului „comu­nităţii defensive europene” de către Adunarea Naţională franceză (pag. 4-a). O manifestare a unităţii poporului german (pag. 4-a). Creşte lupta grevistă a muncitori­lor din Germania occidentală (pag. 4-a). Cu ajutorul S. M. T. BRĂILA (Agerpres). — In întregul ra­ion Brăila, colectiviştii, întovărăşiţii şi ţă­ranii muncitori cu gospodării individuale se pregătesc intens pentru însămînţările de toamnă. Au fost reparate 1603 pluguri, 1396 bo­­roane, 125 vînturători, 61 de semănători, ceea ce reprezintă 90 la sută din maşinile şi uneltele agricole ce vor fi folosite în muncile de toamnă. De asemenea au fost reparate şi revizuite 3 selectoare şi un tri­or care au şi început să fie folosite. Co­lectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale primesc un aju­tor preţios din partea S.M.T.-urilor din raion. Mecanizatorii au executat ară­turi adînci de toamnă pe o suprafaţă de peste 3300 ha. Brigada 4-a de tractoare de la S.M.T. Traian-sat a executat ară­turi adînci de toamnă la gospodăria co­lectivă „Ştefan Gheorghiu“ din comuna Osmanu pe o suprafaţă de peste 60 ha. Tot aceeaşi suprafaţă a fost arată­ adînc şi de către tractoriştii din brigada 5-a de la S.M.T. „1 Mai“ care lucrează pe ogoa­rele întovărăşiţilor din comuna Cotu Lung. Folosind condiţiile climaterice favora­bile din ultimul timp, oamenii muncii din satele raionului Brăila au însămînțat pînă acum 75 ha. rapiță de toamnă. In raionul Craiova se tărăgănează pregătirile pentru însăminţănle de toamnă CRAIOVA (coresp. „Scînteii“). — In raionul Craiova există cîteva comune d­in care s-au obţinut unele realizări în ceea ce priveşte pregătirile pentru însămînţă­rile de toamnă. In comuna Breasta au fost arate adînc peste 440 ha., în comuna Şim­­nic peste 390 ha. în alte comune ţăranii muncitori, îndrumaţi de către organiza­ţiile de bază, au şi început însămînţatul rapiţei. Pînă la data de 29 august, în co­muna Pieleşti se însămînţase cu rapiţă o suprafaţă de 4 ha., în comuna Mischii — 4 ha. etc. Cu toate acestea, în raionul Craiova există lipsuri serioase în ce priveşte pre­gătirile pentru campania de toamnă. Cele mai multe comitete executive ale sfaturi­lor populare comunale nu se preocupă de executarea arăturilor pentru însămînţare şi de celelalte pregătiri, lăsînd totul în voia soartei. Numai aşa se explică faptul că în comuna Beloţu, din cele peste 1.000 ha. nu s-a arat nici unul, iar în comuna Predeşti nu s-au arat decît 65 ha., din cele peste 1.000 ha. Sfatul popular raional are o mare vină în această privinţă. Membrii comitetului executiv, în frunte cu tova­răşa preşedintă Ioana Popa, n-au contro­lat şi n-au sprijinit îndeajuns sfaturile populare comunale ca să organizeze din timp pregătirile pentru însămînţări. Ba mai mult, membrii Comitetului executiv al Sfatului popular raional Craiova nici măcar nu s-au interesat, cel puţin din cu­riozitate, de situaţia inventarului agricol care trebuie să lucreze în campania de toamnă. La data de 30 august, la sfatul popular raional nu exista încă o situaţie a utilajului şi a maşinilor agricole nece­sare pentru muncile de toamnă. Abia acum au fost date indicaţii sfaturilor popu­lare comunale în această direcţie. Timpul este înaintat, începerea însămîn­­ţărilor de toamnă bate la uşă. în raionul Craiova există posibilitatea ca această campanie să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. Este însă necesar ca sfatul popular raional, precum şi comitetul raio­nal de partid, să ia de îndată măsuri pen­tru lichidarea lipsurilor care există în pregătirile pentru muncile de toamnă şi să asigure executarea lucrărilor în cele mai bune condiţii agrotehnice. Sufifcftmfa ototfalw m tânM ' mwâ/ Proiectul Directivelor Congresului al II-lea al partidului arată că una din măsurile importante în vederea sporirii producţiei agricole constă în identificarea suprafeţelor şi punerea în valoare a tuturor rezervelor de terenuri existente. Prin executarea unor mari lucrări de îmbunătăţiri şi amelioraţiuni agrosilvice ca: îndiguiri, desecări, canalizări, de­frişări, desţeleniri, amenajări şi altele, suprafaţa arabilă a ţării noastre urmează să crească la finele anului 1956 pînă la 10.000.000 hectare. Succese în valorificarea fructelor PITEŞTI (Agerpres). — Fructele consti­tuie una din bogăţiile principale ale re­giunii Piteşti. Din această regiune sunt trimise spre pieţele oraşelor mari canti­tăţi de fructe proaspete. Totodată, zeci de mii de tone de magiun, diferite dulceţuri, siropuri şi sucuri de fructe sunt livrate unităţilor comerciale de stat de către fabricile de la Băiculeşti, raionul Curtea de Argeş, Topoloveni, raionul To­­poloveni, Rîureni, raionul Rîmnicu Vîlcea. Succese remarcabile în valorificarea şi prelucrarea industrială a fructelor obţine în regiunea Piteşti şi sectorul cooperatist. Nu­mai de la 1 la 20 august au fost valorificate prin cooperativele săteşti din raionul Rîm­nicu Vîlcea peste 388.000 kg. de fructe.­ Cooperativele din Bujoreni, Vlădeşti, Olă­­neşti şi Dobriceni şi-au îndeplinit planul de valorificare a fructelor pe trimestrul III în proporţie de aproape 90 la sută. Realizări importante au obţinut şi mun­citorii de la centrul de prelucrare a fruc­telor din Rîmnicu Vîlcea, care au realizat, pînă la 20 august, planul anual la pulpe de fructe, dînd totodată peste planul anual aproape 12.000 kg. suc de vişine şi de smeură şi cantităţi însemnate de alte pro­duse. Creşte numărul depunătorilor la C. E. C. IAŞI (Agerpres). „ In regiunea Iaşi, numărul depunătorilor la C.E.C. a crescut, în primul semestru al acestui an, cu peste 7.500, valoarea depunerilor fiind cu 200 la sută mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. O contribuţie însemnată la creşterea depunerilor pe libretele de economii o dau ghişeele C.E.C. din întreprinderile şi instituţiile oraşului Iaşi. In primul semes­tru al acestui an, faţă de perioada cores­punzătoare a anului trecut, ele şi-au mă­rit cu 100 la sută numărul depunătorilor şi cu 200 la sută valoarea depunerilor. Şi la sate, numărul depunătorilor creşte lună de lună. La museul de artă populară in sălile muzeului recent deschis în Ca­pitală sînt expuse obiecte de artă popu­lară create pe teritoriul ţării noastre din cele mai vechi timpuri şi pînă în zilele noastre. Incepînd de la clipsu­rile şi gătelile care împodobeau îmbră­cămintea femeilor din comuna primi­tivă şi continuînd cu traistele şi topo­­riştile încrustate din epoca feudală, cu costumele femeilor brodate cu flori scli­pitoare şi multicolore, cu cojoacele orna­mentate cu piele şi lînă, toate vădesc in­geniozitatea şi gustul artistic al poporului, dezvoltarea neîntreruptă, care continuă şi azi, a artei noastre populare. Muzeul este deschis în Calea Victoriei nr. 107, zilnic între orele 12—20, cu excep­ţia zilelor de luni şi marţi. Din activitatea Teatrului de Stat din Oraşul Stalin Colectivul Teatrului de Stat din Oraşul Stalin a prezentat de curînd piesa „D-ale carnavalului“ de I. L. Caragiale în sta­ţiunea balneo-climaterică Tuşnad, în ora­şul Sf. Gheorghe, precum şi la sanatoriul Tom­a. Teatrul a mai dat spectacole cu piesa „Ultima oră“ de M. Sebastian în localităţile Zemeş, Moineşti, Comăneşti, Păltiniş etc. Deplasîndu-se în comunele Cristian, Harman, Măeruş, o echipă a teatrului a dat spectacole alcătuite din piese într-un act, poezii şi cîntece. Desfăşurînd o largă activitate în rîn­­dul muncitorilor din uzinele Oraşului Stalin, teatrul a prezentat în stagiunea trecută în premieră piesa „D-ale carna­valului“ la clubul uzinei „Steagul Roşu“. Băile Strunga au fost refăcute IAŞI (red. ziarului „Flacăra Iaşului“). In timpul războiului, staţiunea balneo-cli­materică Strunga a fost distrusă complect. Conducerea întreprinderii I.M.S.­Roman, cu sprijinul sfaturilor populare regional şi raional, a refăcut pavilioanele staţiunii, la această acţiune participînd voluntar, în orele lor libere, numeroşi tehnicieni şi muncitori de la I.M.S. De curînd a avut loc festivitatea des­chiderii băilor Strunga. In cursul acestor zile va pleca la băile Strunga prima se­rie de salariaţi de la I.M.S.­Roman, pentru a-și­­petrece concediul de odihnă. Locuinţe noi pentru muncitorii reşiţeni REŞIŢA (Agerpres).­­ Zilele acestea, la Reşiţa a fost dat în folosinţă munci­torilor şi tehnicienilor de la Uzina „Sovrom-utilaj petrolifer“ un nou bloc cu 30 de apartamente a cîte 2 şi 3 camere fie­care. Alte 15 apartamente dintr-un bloc, ce urmează a fi terminat în întregime în scurt timp, au fost date în folosinţa unor muncitori de la Combinatul metalurgic. Colectivul de constructori de pe şantie­rul locuinţelor muncitoreşti execută în prezent ultimele lucrări de tencuire şi par­­dosire la un nou bloc care îşi va primi în curînd locatarii.

Next