Scînteia, octombrie 1954 (Anul 23, nr. 3092-3118)
1954-10-01 / nr. 3092
Proletari din toate ţările, uniţi-va ! A ANUL XXIV Nr. 3092 Vineri 1 octombrie 1954* 4 PAGINI - 20 BANI Glorioasa sărbătoare a marelui popor chinez Marele şi gloriosul popor al Chinei şi, împreună cu el, întregul lagăr al păcii, democraţiei şi socialismului sărbătoresc astăzi împlinirea a cinci ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. Ziua de 1 octombrie 1949 a marcat începutul unei ere noi de libertate şi progres în istoria milenară a poporului chinez. După o îndelungată şi eroică luptă revoluţionară, poporul Chinei, sub conducerea gloriosului său partid marxist-leninist, în frunte cu marele fiu al poporului chinez, tovarăşul Mao Tze-dun, a făcut să triumfe cauza dreaptă a eliberării naţionale şi a reînvierii sociale a Chinei. S-a pus astfel capăt pentru totdeauna înrobirii imperialiste, stăpînirii feudalismului şi capitalului birocratic în China. Victoria marelui popor chinez a devenit posibilă în condiţiile create după cel de al doilea război mondial, cînd raportul de forţe pe arena internaţională s-a schimbat în favoarea lagărului democratic şi antiimperialist, ca urmare a victoriei istorice a Uniunii Sovietice asupra fascismului german şi a militarismului japonez. Făurirea Republicii Populare Chineze este expresia cea mai vie a schimbărilor radicale petrecute pe uriaşul continent ■asiatic. Ea a dat un puternic imbold mişcării de eliberare a tuturor popoarelor din ţările coloniale şi dependente, luminînd îndeosebi calea popoarelor Asiei care se trezesc la o viaţă nouă. Imensa Chină nu mai este astăzi o ţară a mizeriei, foametei şi robiei pentru sute de milioane de oameni şi o piaţă de exploatare şi jaf pentru imperialişti. In locul vechii Chine a apărut un puternic stat popular, care a înfăptuit şi înfăptuieşte măreţe transformări democratice şi păşeşte pe calea progresului. Cei cinci ani care au trecut de la proclamarea RP Chineze au însemnat în viaţa Chinei mai mult decit secole întregi din trecut. Istorica sesiune a Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină, care s-a ţinut în zilele din preajma marii sărbători a poporului chinez, a oglindit şi a întruchipat în Constituţia R. P. Chineze imensele cuceriri ale revoluţiei populare chineze, precum şi năzuinţele cele mai scumpe ale poporului chinez cu privire la construirea societăţii socialiste în marea sa patrie. Esenţial este faptul că în Republica Populară Chineză, ca şi în celelalte ţări de democraţie populară, a fost înfăptuită puterea de stat a poporului pentru popor. Pentru prima oară în istoria Chinei zeci de milioane de oameni ai muncii iau astăzi parte în mod efectiv la conducerea ţării. Bucurîndu-se de ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice, poporul chinez a obţinutsuccese remarcabile în refacerea şi dezvoltarea economiei sale naţionale Aceasta i-a permis ca, în 1953, să treacă la planificarea pe termen lung a economiei şi la industrializarea socialistă treptată a ţării. Primul plan cincinal, care este tradus acum în viaţă de poporul chinez, a pus ca sarcină fundamentată dezvoltarea industriei grele şi lărgirea treptată a sectorului socialist în economia naţională. Puternicul salt înainte pe care l-a înregistrat industria chineză este ilustrat de o cifră atît de grăitoare, care arată că în perioada de refacere producţia industrială globală a sporit anual în medie cu 36,9%. Spre sfîrşitul acestui an producţia globală a Industriei moderne urmează să crească de 4,2 ori faţă de 1949. Deosebit de rapid se dezvoltă industria de maşini, care pe vremea gomindanului nici nu exista. Astăzi industria chineză produce peste 1909 de tipuri de maşini şi maşini-unelte, printre care maşini pentru prelucrarea metalelor, utilaj minier, mari turbine hidraulice, transformatoare. Au început să se producă vagoane de pasageri şi de mărfuri, vapoare, precum şi avioane. In ansamblul producţiei globale a industriei şi agriculturii, greutatea specifică a producţiei industriale va creşte de la 17% cît era în 1949 la 33% în 1954. In cursul planului cincinal vor fi construite şi reconstruite în China aproximativ 600 de mari obiective industriale. 17 dintre acestea, printre care combinatul metalurgic de la Ansan, minele de cărbuni de la Haidou şi Fusin au şi fost puse în funcţiune, iar alte 51 vor intra în funcţiune în acest an. Un asemenea ritm de dezvoltare era de neconceput în vechea Chină. El nu este posibil decit în ţările unde a fost instaurată puterea populară sub conducerea clasei muncitoare însemnate succese au fost realizate $1 în agricultura chineză. Satul chinez unde, înainte de eliberare, moşierii erau stăpîni nu numai pe pămînt, dar şi pe soarta şi viaţa ţăranilor, cunoaşte astăzi un puternic avînt. Reforma agrară, în urma căreia au primit pămînt 300 milioane de ţărani, este desigur una din cele mai importante şi mai cuprinzătoare transformări revoluţionare care au avut loc în China. Răsunetul ei a pătruns departe, printre milioanele de ţărani asupriţi diin ţările coloniale şi dependente ale Asiei şi ale lumii întregi Lichidarea moşierimii şi a orînduelilor feudale în muncă a creat condiţii favorabile pentru o rapidă sporire a producţiei agrare, încă îni anul 1952 recolta globală de cereale şi de bumbac a Chinei a depăşit cel mai înalt nivel atins înainte de eliberare, iar în anul 1953, cu toate calamităţile naturale destul de serioase, recolta globală de cereale a fost mai mare ca în 1952. In satul chinez se dezvoltă cu repeziciune formele de cooperaţie, create pe baza liberului consimţămînt. In anul 1953 mişcarea ţăranilor pentru într-ajutorare în muncă şi cooperare a luat o mare amploare. Numărul total al gospodăriilor ţărăneşti cuprinse în brigăzi de într-ajuto-rare în muncă şi în cooperative reprezintă de pe acum 60% din totalul gospodăriilor ţărăneşti. Numărul cooperativelor agricole de producţie a ajuns la 100.000. Se prevede că în regiunile din nordul Chinei cooperativizarea producţiei agricole se va termina în linii mari în cursul primului cincinal, iar în întreaga ţară în cel de al doilea cincinal. Pe baza sporirii neîncetate a producţiei industriale şi agricole creştă nivelul material şi cultural al poporului chinez. S-a creat un sistem de asigurări sociale pentru muncitori şi funcţionari. Zeci de sanatorii şi case de odihnă au fost puse la dispoziţia oamenilor muncii. îmbunătăţirea necontenită a vieţii celor ce muncesc, satisfacerea în măsură tot mai mare a nevoilor materiale şi culturale ale poporului constituie scopul principal al politicii Partidului Comunist Chinez şi a Guvernului Popular Central. Marile victorii obţinute în toate domeniile, în cei cinci ani de viaţă liberă, de poporul chinez au la bază prietenia de neclintit sovieto-chineză, imensul ajutor internaţionalist pe care Ţara Socialismului biruitor îl acordă Republicii Populare Chineze. Sprijinind construcţia economică a Chinei, Uniunea Sovietică îi acordă un uriaş ajutor material, financiar şi tehnico-ştiinţific, în special prin construirea a 141 de mari obiective industriale, care stau la baza industrializării Chinei. Colaborarea sinceră şi alianta indestructibilă dintre marea Uniune Sovietică şi Republica Populară Chineză este o contribuţie de nepreţuit la cauza asigurării păcii. Fiind una din cele mai mari ţări ale lumii, parte integrantă a puternicului lagăr al păcii şi socialismului, Republica Populară Chineză acţionează ca un puternic factor de stabilitate în Asia şi in zona Pacificului. Rolul international al Chinei, prestigiul ei pe arena mondială au crescut cu repeziciune in anii care au trecut de la eliberarea tării. 26 de ţări, reprezentînd jumătate din populaţia globului, au recunoscut Republica Populară Chineză şi aproape toate întreţin cu ea relaţii diplomatice. Experienţa ultimilor ani a arătat deosebit de grăitor că nici una din marile probleme internaţionale nu poate fi rezolvată în prezent fără participarea Republicii Populare Chineze. Alături de Uniunea Sovietică, Republica Populară Chineză a adus o contribuţie importantă la stingerea focarelor de război din Coreea şi Indochina, la restabilirea păcii pe continentul asiatic. Vizitele făcute de premierul Ciu En-lai în India şi Birmania şi tratativele purtate cu acest prilej au subliniat încă odată prestigiul crescînd al R. P. Chineze şi au dus la formularea principiilor coexistenţei paşnice între ţările cu diferite orînduiri sociale din Extremul Orient, contribuind în însemnată măsură la consolidarea păcii in lumea întreagă. Cercurile imperialiste agresive, în cap cu cele din S.U.A., nu se pot împăca însă cu eșecurile suferite de planurile lor de subjugare a Asiei, de cotropire a Chinei, cu înfrîngerea agenturii lor gomindaniste. Lor nu le este deloc pe plac o Chină independentă, iubitoare de pace, care corespunde voinţei şi intereselor celor 600 milioane de locuitori ai Chinei, iar nu intereselor unui mănunchi de reacţionari şi protectorilor lor de peste Ocean. Tocmai de aceea imperialiştii americani, care au ucis în trecut zeci de mii de locuitori ai Nankinului şi ai altor oraşe chineze şi care au înarmat mîna trădătorului Cian Kai şi împotriva poporului chinez, duc astăzi aceeaşi politică duşmănoasă faţă de marea Republică Populară Chineză. Orbite de ură, temîndu-se să privească în faţă adevărul istoric, cercurile dominante din S.U.A. se încăpăţînează să nu recunoască Republica Populară Chineză de 600 de milioane de oameni, se opun exercitării drepturilor sale inalienabile în Organizaţia Naţiunilor Unite. Cotropind Taiwanul, pămînt chinez, şi înarmînd clica trădătoare a lui Cian Kai-şi, imperialiştii americani organizează un şir de provocări împotriva RP. Chineze. Uneltirile împotriva Chinei sînt însă încercări zadarnice şi falimentare de a întoarce înapoi roata istoriei. Marele popor chinez, bucurîndu-se de sprijinul şi simpatia întregii omeniri progresiste, păşeşte ferm înainte. O prietenie strînsă, frăţească, leagă poporul român de marele popor chinez, încă înainte cu decenii, clasa muncitoare din Romînia, în frunte cu comuniştii, a urmărit cu caldă simpatie şi a dat sprijinul său internaţionalist eroicei lupte de eliberare naţională a poporului chinez. Cu dragoste neţărmurită ia cunoştinţă astăzi poporul nostru de marile victorii pe care le cucereşte poporul frate chinez în dezvoltarea economiei şi culturii ţării sale, în consolidarea statului chinez democrat şi independent, în lupta pentru pace în Extremul Orient şi în lumea întreagă. Deşi tarile noastre sunt situate la mii si mii de kilometri depărtare, popoarele român şi chinez se simt unite prin legături indestructibile Frăţeşti. Relaţiile economice dintre ţările noastre cresc cu putere de la an la an. In 1953, de exemblu, volumul comerţului româno-chinez a fost de peste trei ori mai mare decit în 1952. Tot mai strînse sînt şi relaţiile culturale dintre ţările noastre. In cei cinci ani ce s-au scurs de la proclamarea R. P. Chineze peste 1100 soli ai culturii chineze, şi române au făcut vizite reciproce. In marele front al păcii, democraţiei şi socialismului în fruntea căruia se află Uniunea Sovietică, noi păşim umăr la umăr, avînd aceleaşi ţeluri: apărarea păcii, construirea unui viitor luminos, fericit în ţările noastre. ’ - ' ■■ \ De ziua celei mai mari sărbători a R. P Chineze, poporul romîni trimite porporului frate chinez un înflăcărat salut, urîndu-i din toată inima noi victorii în lupta pentru înflorirea statului chinez, pentru izbînda cauzei păcii în lumea întreagă. In interlopul ziarului: SALUT FIERBINTE $1 FRĂŢESC MARELUI POPOR CHINEZI Acad. prof. P. Constantinescu-laşi — O prietenie cu adinei tradiţii; E. Frunză — 1 Octombrie la Pekin; M. Gherman — China populară pe calea industrializării socialiste; Şt. Lungu — Din toată inima; Co Siao-pu — Sub steagul colaborării frăţeşti, (pag. 2-a). Lipsă de grijă pentru recolta anului viitor, (pag. 4-a). C. LInea — Un raion fruntaş la colectările de produse animale, (pag. 4-a). . . In legătură cu cererile de admitere în O.N.U. ale Romîniei, Bulgariei şi Nepalului, (pag. 4-a). Conferinţa partidului laburist englez. (pag. 4-a). Noi presiuni exercitate de S. U. A. la Conferinţa de la Londra, (pag. 4-a). Şedinţa solemnă de la Pekin eosvaderată celei de a 5 a aniversări a proclamării R. P. Chineze, (pag. 4-a). Un congres „sindical“ în S.U.A. la care participă... şi miliardari, (pag. 4-a). Acord sovieto-suedez cu privire la colaborarea în domeniul salvării naufragiaţilor în Marea Baltică, (pag. 4-a). A 5-a aniversare a proclamării R. P. Chineze Tovarăşului MAO Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat ţi Ministrul Afacerilor Externe al republicii Populare Chineze Cu prilejul celei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române vă transmite, tovarăşe Preşedinte, cele mai calde felicitări. Cu ocazia celei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă rog, tovarăşe Premier, să primiţi din partea guvernului Republicii Populare Romíne, a poporului român și a mea personal cele mai călduroase felicitări pentru dv., Consiliul de Stat al Republicii Populare Chineze și marele popor chinez. Cu ocazia celei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă transmit cele mai sincere felicitări. Poporul român urează poporului chinez noi succese în opera mă-Pekin Poporul român salută cu un sentiment de adîncă bucurie măreţele victorii obţinute de poporul chinez şi îi urează succes deplin în lupta sa pentru pace, democraţie şi socialism PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAŢIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMINE Pekin Poporul român urează din toată inima marelui popor chinez noi şi măreţe succese în opera de dezvoltare a Republicii Populare Chineze, în lupta pentru apărarea păcii în lumea întreagă. GH. GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Pekin reaţă de construire a socialismului, noi succese în lupta pentru apărarea păcii. SIMION BUGHICI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romíne Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Adunarea festivă din Capitală Joi seara a avut loc în sala teatrului C.C.S. adunarea festivă consacrată aniversării a 5 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. La adunarea festivă au luat parte tovarăşii : Gh. Gheorghiu-Dej, I. Chişinevschi, Chivu Stoica, Al. Moghioroş, general de armată Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Constantin Pîrvulescu, D. Coliu, Al. Drăghici, M. Dalea, acad. prof. dr. C. I. Parhon, S. Bughici, Constanţa Crăciun, Sorin Toma, Liuba Chişinevschi, A. Bunaciu, membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului, ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri, oameni ai ştiinţei şi artei, fruntaşi ai întrecerii socialiste. La masa prezidiului au luat loc tovarăşii : Gh. Gheorghiu-Dej, I. Chişinevschi, Chivu Stoica, Al. Moghioroş, general de armată Emil Bodnăraş, Van Iupin, ambasadorul R. P. Chineze, Constanţa Crăciun, generalul Cen I, conducătorul Ansamblului artistic al Armatei Populare Chineze de Eliberare, M. Macavei. Festivitatea a început cu intonarea imnurilor de stat ale R.P.R., R. P. Chineze şi U.R.S.S. Adunarea a fost deschisă de tovarăşa Constanţa Crăciun, Ministrul Culturii. A luat cuvîntul tovarăşul I. Chişinevschi, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R. A luat apoi cuvîntul Van Iu-pin, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Chineze la Bucureşti. Participanţii la adunare au manifestat cu căldură pentru prietenia de nezdruncinat care uneşte poporul român cu poporul chinez, pentru marele lagăr al păcii, democraţiei şi socialismului in frunte cu marea Uniune Sovietică. După festivitate a urmat un concert dat de Ansamblul artistic al Armatei Populare Chineze de Eliberare şi de Ansamblul de cîntece şi dansuri al Forţelor Armate ale R.P.R. în cadrul concertului, corurile şi orchestrele unite ale celor două ansamibluri au interpretat cîntece romîneşti, chineze şi sovietice. Concertul a fost primit cu deosebită căldură de asistenţă. (Agerpres) In pag. 3-a . — Cuvîntarea tovarăşului. Chişinevschi. — Cuvîntarea ambasadorului R. P. Chineze, Yan Iu-pin. în cinstea Congresului partidului şi a zilei de 7 Noiembrie Noi realizări în întrecerea socialistă Economii de combustibil Pentru mecanicii şi fochiştii de la depoul de locomotive C.F.R. din Cluj, realizarea de cit mai mari economii de combustibil constituie un obiectiv de frunte în întrecerea socialistă. Prin aplicarea metodelor sovietice Lunin, Klavdia Baranovskaia etc., ei au izbutit să economisească, într-o singură lună, combustibil convenţional în valoare de 204.532 lei. In întrecerea socialistă s-au evidenţiat mecanicii Florea Gheorghe şi D. Vasile şi fochiştii P. Vasile şi A Rusu, de pe locomotiva nr. 50. 003, care au economisit 96 tone combustibil convenţional, mecanicii Petru Strikel şi Florian Caba şi fochiştii Gheorghe Bodor şi Ioan Pod, de pe locomotiva nr. 47.896, care au economisit combustibil convenţional în valoare de 14.878 lei. (de la Ioan Cova, corespondent voluntar), PLOEŞTI (coresp. „Scînteii“). Sondorii oficiului de foraj Cîmpina obţin succese deosebite în lupta pentru creşterea productivităţii muncii, prin extinderea noii tehnologii sovietice, forajul cu apă. La sonda nr. 321, echipele maiştrilor sondori Nicolae Popa, Ion Horja, Gheorghe Ciufu şi Nicolae Voinea, conduse de brigadierul Toma Smoleanu, deşi lucrează cu o instalaţie de foraj obişnuită, comună majorităţii sondelor, au reuşit, datorită aplicării metodei forajului cu apă, să sape în numai 7 zile metrajul planificat pentru 17 zile, sporind astfel cu peste 60% viteza mecanică a sapei pe oră. Numărul marşurilor în vederea schimbării sapei a scăzut de la 7 la 3, economisindu-se astfel circa 8 ore de lucru, timp preţios care a fost folosit la săpat. De la 21 la 28 septembrie, brigada tov. Toma Smoleanu a realizat economii la chimicale in valoare de peste 23.000 lei. * Si sondorii din brigada tov, Ion Nedelcu, aplîcînd metoda forajului cu apă, au săpat in zilele de 27-28 septembrie cu 130% mai mulţi metri decit prevedea comanda geologo-tehnică In momentul de faţă se fac pregătiri pentru ca, în cinstea celui de al II-lea Congres al P . R. şi a zilei de 7 Noiembrie, să înceapă forarea cu apă a unei sonde noi, de mare adincime. In urma extinderii forajului cu apă în cadrul oficiului, productivitatea muncii a crescut simţitor şi s-au realizat economii la chimicale în valoare de peste 220.000 lei. Succesen aplicarea metodei forajului cu apă Angajamentele devin fapte TURDA (red. ziarului „Turda Nouă“). Zi de zi, muncitorii şi tehnicienii fabricii „Proletarul“ din Turda obţin noi realizări în lupta pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea Congresului partidului şi a zilei de 7 Noiembrie. Angajamentul de a da peste plan 750 tone de cărămizi refractare a fost realizat, pînă în ziua de 23 septembrie, în proporţie de 77,6 %. Un alt obiectiv este acela de a obţine economii în valoare de 335.000 lei. Prin reducerea consumurilor specifice, colectivul acestei întreprinderi a realizat, pînă la data de 23 septembrie, economii în valoare de 310.948 lei. Preţul de cost al materialelor fabricate a fost redus în această lună cu 20,18%, depăşindu-se astfel cu 4,5% angajamentul luat. La obţinerea acestor succese o contribuţie deosebită a adus echipa condusă de tov. Ioan Bara, care şi-a depăşit angajamentul luat cu 30%, realizind, in acelaşi timp, economii în valoare de 4.887 lei. Echipa condusă de tov. Ştefan Aldea, de la transportul materialelor, şi-a depăşit, de asemenea, angajamentul cu 30%, realizînd economii în valoare de 1.029 lei. Succese deosebite în întrecere au obţinut şi echipele conduse de tov. Fodor Carol şi Ioan Cosma de la încărcatul cuptoarelor, care au economisit 5.172 lei, depăşindu-şi astfel cu 18% angajamentul luat. Piese de schimb peste plan ORAŞUL STALIN (coresp. „Scînteii“). Printre muncitorii întreprinderilor din Oraşul Stalin care luptă pentru înzestrarea agriculturii cu cît mai multe unelte şi piese de schimb se numără şi muncitorii de la fabrica metalurgică „Ion Fonaghi“. In primele nouă luni ale anului, colectivul acestei întreprinderi a depăşit planul la fabricarea elemenţilor pentru tractoare R.D.-35 cu aproape 10.000 de bucăţi. Totodată, s-au fabricat pentru nevoile agriculturii însemnate cantităţi de chei fixe duble de diferite mărimi, dîndu-se pînă la 31 august circa 2500 bucăţi peste prevederile de plan. Un deosebit succes au obţinut muncitorii acestei întreprinderi la fabricarea, pentru prima dată în ţara noastră, a cuţitelor pentru secerători. Valorificînd deşeurile de oţel provenite din fabricarea pînzelor de fierăstrău, ei au trimis în vara acestui an S.M.T.-urilor şi gospodăriilor agricole de stat 41.000 cuţite pentru secerători. După metoda „prod-sincron“ BRAILA (coresp. „Scînteii“). Pentru a da viaţă angajamentelor luate în cinstea Congresului partidului şi a zilei de 7 Noiembrie, muncitorii şi tehnicienii fabricii de confecţii Brăila au hotărît să aplice larg metoda „prod-sincron“. Conducerea fabricii a luat din vreme o serie de măsuri tehnico-organizatorice, care au permis ca într-unul din sectoarele fabricii să se poată aplica cu succes noua metodă. In urma aplicării acestei metode, productivitatea muncii a crescut simţitor. In numai 3 zile s-au produs circa 200 bucăţi cămăşi în plus faţă de producţia ce se realiza prin folosirea vechiului sistem de lucru. In prezent, în fabrică se fac pregătiri pentru extinderea metodei „prod-sincron“ şi în alte sectoare. Utilaj nou pentru agricultură CRAIOVA (coresp. „Scînteii"). O preocupare de căpetenie a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor de la uzina de maşini şi unelte agricole „7 Noiembrie“ din Craiova este aceea de a înzestra agricultura cu noi tipuri de maşini. Pe lingă celelalte maşini agricole care se produc în serie, în această uzină s-a început de curînd fabricarea unei maşini noi — tăvălugul dinţat. In întrecerea ce se desfăşoară în cinstea Congresului partidului şi a zilei de 7 Noiembrie, muncitorii şi tehnicienii uzinei se străduiesc să construiască Înainte de termen această nouă maşină. Pină în prezent, toate piesele care compun maşina au fost turnate, incepîndu-se strunjirea lor. Numeroşi muncitori, printre care strungarii Caseli Umberto, Velişcu Grigore şi alţii, care au lucrat la strunjirea pieselor, şi-au depăşit sarcinile de plan cu circa 200—250%. Zilele acestea s-a început montarea pieselor care formează tăvălugul dințat. Roadele muncii în asociaţie Pe malul Tîrnavei Mici, în apropierea oraşului Mediaş, ţăranii muncitori au înfiinţat, in toamna anului 1852, o asociaţia legumicolă. In această asociaţie au intrat 51 de ţărani muncitori, printre care Gh. Vîntu, Teodor Frăţilă, Covaci Marton şi Miţii. Unindu-şi forţele şi primind sprijin din partea tov. Suciu Augustin, tehnician legumicol la sfatul popular orăşenesc, ei au reuşit să lucreze mai bine cele peste 14 ha teren şi să obţină recolte bogate. Anul acesta, instalind o motopompă, ei au irigat toată grădina. Datorită faptului că au folosit la unele culturi şi îngrăşăminte chimice, membrii asociaţiei legumicole au obţinut o producţie sporită, iar pe unele parcele au recoltat cite două culturi. Astfel, de pe 2 ha, cultivate cu varză, care au fost îngrăşate suplimentar cu azotat de amoniu şi cu superfosfat, s-a obţinut o recoltă de 28.500 kg. la hectar. Membrii asociaţiei au obţinut recolte bogate şi la ceapă, cartofi da vară, ridichi şi la alte culturi. Asociaţia legumicolă, avînd contract cu cooperativa „Munca“ din oraş, a valorificat pînă acum peste 34.000 kg. varză, 10.800 kg. ceapă, 2.000 kg. castraveţi, precum şi însemnate cantităţi de fasole, ardei graşi, roşii etc. Ţăranii muncitori discută măsurile pentru sporirea producţiei agricole In comuna Baldovineşti, ţăranii muncitori au discutat cu multă însufleţire proiectul Directivelor Congresului al II-lea al partidului nostru. Fruntaşii recoltelor bogate, întovărăşiţi din satul Pietroiu şi ceilalţi care au luat parte la adunare, au analizat în amănunţime posibilităţile care există în comuna lor pentru sporirea producţiei agricole. Ei au făcut numeroase şi interesante propuneri. Astfel, tov. Constantin St. Constantin a arătat că terenul întovărăşirii agricole din satul Pietroiu se va putea mări prin desfiinţarea unui drum, care ocupă 2 hectare şi nu e de folos, la fel şi prin astuparea unor gropi de la mijlocul tarlalei de teren a intovărăşiţilor, gropi care sustrag agriculturii peste 2 hectare. Tov. Alexe Gheorghe a arătat că loturile zootehnice sunt prost folosite, din care pricină nu se poate asigura hrana reproducătorilor. De asemenea, el a propus ca medicul veterinar să examineze animalele cel puţin de 3 ori pe an, ca să nu se mai repete situaţia din anul acesta, cînd unele animale au murit de diferite boli, întovărăşite au hotărît apoi să desfiinţeze toate drumurile nefolositoare care trec peste terenurile arabile şi să defrişeze terenurile pline de mărăcinişuri, pentru a planta pe ele peste 700 de pomi fructiferi. Ca să obţină recolte sporite la hectar, în anii următori ei vor da o mai mare atenţie aplicării regulilor agrotehnice , vor face arături adinei de toamnă, vor îngrăşa terenurile cu gunoi de grajd, vor folosi săminţă selecţionată şi iarovizată. De asemenea, în anul viitor vor însăminţa porumbul în cuiburi aşezate in pătrat. Hotăriţi ca din toamna aceasta să pornească la îndeplinirea sarcinilor trasate de proiectul de Directive, întovărăşit» din satul Pietroiu au chemat la întrecere pe întovărăşit» din satul Lungu pentru semănatul culturilor de toamnă la timpul optim, realizarea planului de arături, achitarea cotelor datorate statului etc. V. TASLAOANU coresp. voluntar Construcţii prin autoimpunere TECUCI (coresp. „Scînteii"). — In comuna Nicoreşti, raionul Tecuci, va intra în curînd în funcţiune o baie comunală cu 30 de duşuri. Ţăranii muncitori au contribuit cu bani, in cadrul acţiunii de autoimpunere, şi totodată au depus numeroase ore de muncă voluntară. In ziua de 28 august s-a început turnarea fundaţiilor unei săli de teatru care va avea 600 locuri, cabine pentru artişti şi o cabină de proiecţie. Pentru această construcţie s-au strins 50 000 lei. Ţăranii muncitori au contribuit pînă acum la aceste lucrări cu 1000 ore muncă voluntară. Tot prin autoimpunere s-a construit şi podul dintre satele Piscu Corbului şi Coasta Lupei. Ţăranii muncitori din Nicoreşti sunt hotăriţi să realizeze noi şi noi lucrări de folos obştesc prin autoimpunere. In comună se va construi o uzină electrică. Motoarele pentru producerea curentului vor fi procurate de către sfatul popular, clădirea uzinei urmînd a fi construită tot prin autoimpunere.