Scînteia, octombrie 1954 (Anul 23, nr. 3092-3118)

1954-10-01 / nr. 3092

Proletari din toate ţările, uniţi-va ! A ANUL XXIV Nr. 3092 Vineri 1 octombrie 1954* 4 PAGINI - 20 BANI Glorioasa sărbătoare a marelui popor chinez Marele şi gloriosul popor al Chinei şi, împreună cu el, întregul lagăr al păcii, democraţiei şi socialismului sărbătoresc astăzi împlinirea a cinci ani de la pro­clamarea Republicii Populare Chineze. Ziua de 1 octombrie 1949 a marcat în­ceputul unei ere noi de libertate şi pro­gres în istoria milenară a poporului chi­nez. După o îndelungată şi eroică luptă revoluţionară, poporul Chinei, sub condu­cerea gloriosului său partid marxist-le­­ninist, în frunte cu marele fiu al poporu­lui chinez, tovarăşul Mao Tze-dun, a fă­cut să triumfe cauza dreaptă a eliberării naţionale şi a reînvierii sociale a Chinei. S-a pus astfel capăt pentru totdeauna în­robirii imperialiste, stăpînirii feudalismu­lui şi capitalului birocratic în China. Victoria marelui popor chinez a deve­nit posibilă în condiţiile create după cel de al doilea război mondial, cînd raportul de forţe pe arena internaţională s-a schimbat în favoarea lagărului democra­tic şi antiimperialist, ca urmare a victo­riei istorice a Uniunii Sovietice asupra fascismului german şi a militarismului japonez. Făurirea Republicii Populare Chineze este expresia cea­ mai vie a schimbărilor radicale petrecute pe uriaşul continent ■asiatic. Ea a dat un puternic imbold miş­cării de eliberare a tuturor popoarelor din ţările coloniale şi dependente, lumi­­nînd îndeosebi calea popoarelor Asiei care se trezesc la o viaţă nouă. Imensa Chină nu mai este astăzi o ţară a mizeriei, foametei şi robiei pentru sute de milioane de oameni şi o piaţă de ex­ploatare şi jaf pentru imperialişti. In lo­cul vechii Chine a apărut un puternic stat popular, care a înfăptuit şi înfăp­tuieşte măreţe transformări democratice şi păşeşte pe calea progresului. Cei cinci ani care au trecut de la pro­clamarea R­P Chineze au însemnat în viaţa Chinei mai mult decit secole în­tregi din trecut. Istorica sesiune a Adu­nării reprezentanţilor populari din în­treaga Chină, care s-a ţinut în zilele din preajma marii sărbători a poporului chi­nez, a oglindit şi a întruchipat în Cons­tituţia R. P. Chineze imensele cuceriri ale revoluţiei populare chineze, precum şi năzuinţele cele mai scumpe ale poporu­lui chinez cu privire la construirea so­cietăţii socialiste în marea sa patrie. Esenţial este faptul că în Republica Populară Chineză, ca şi în celelalte ţări de democraţie populară, a fost înfăptuită puterea de stat a poporului pentru popor. Pentru prima oară în istoria Chinei zeci de milioane de oameni ai muncii iau as­tăzi parte în mod efectiv la conducerea ţării. Bucurîndu-se de ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice, poporul chinez a ob­ţinut­­succese remarcabile în refacerea şi dezvoltarea economiei sale naţionale A­­ceasta i-a permis ca, în 1953, să treacă la­ planificarea pe termen lung a econo­­miei şi la industrializarea socialistă trep­tată a ţării. Primul plan cincinal, care este tradus acum în viaţă de poporul chinez, a pus ca sarcină fundamentată dezvoltarea in­dustriei grele şi lărgirea treptată a sec­torului socialist în economia naţională. Puternicul salt înainte pe care l-a înre­gistrat industria chineză este ilustrat de o cifră atît de grăitoare, care arată că în perioada de refacere producţia industria­lă globală a sporit anual în medie cu 36,9%. Spre sfîrşitul acestui an producţia globală a Industriei moderne urmează să crească de 4,2 ori faţă de 1949. Deosebit de rapid se dezvoltă industria de ma­şini, care pe vremea gomindanului nici nu exista. Astăzi industria chineză pro­duce peste 1909 de tipuri de maşini şi maşini-unelte, printre care maşini pentru prelucrarea metalelor, utilaj minier, mari turbine hidraulice, transformatoare. Au început să se producă vagoane de pasa­geri şi de mărfuri, vapoare, precum şi avioane. In ansamblul producţiei globale a industriei şi agriculturii, greutatea spe­cifică a producţiei industriale va creşte de la 17% cît era în 1949 la 33% în 1954. In cursul planului cincinal vor fi con­struite şi reconstruite în China aproxi­mativ 600 de mari obiective industriale. 17 dintre acestea, printre care combinatul metalurgic de la Ansan, minele de căr­buni de la Haid­ou şi Fusin au şi fost puse în funcţiune, iar alte 51 vor intra în funcţiune în acest an. Un asemenea ritm de dezvoltare era de neconceput în vechea Chină. El nu este posibil decit în ţările unde a fost instaurată puterea populară sub conducerea clasei munci­toare însemnate succese au fost realizate $1 în agricultura chineză. Satul chinez unde, înainte de eliberare, moşierii erau stăpîni nu numai pe pămînt, dar şi pe soarta şi viaţa ţăranilor, cunoaşte astăzi un puter­nic avînt. Reforma agrară, în urma căreia au pri­mit pămînt 300 milioane de ţărani, este desigur una din cele mai importante şi mai cuprinzătoare transformări re­voluţionare care au avut loc în China. Răsunetul ei a pătruns departe, printre milioanele de ţărani asupriţi diin ţările coloniale şi dependente ale Asiei şi ale lumii întregi Lichidarea moşie­rimii şi a orînduelilor feudale în muncă a creat condiţii favorabile pentru o rapidă spo­rire a producţiei agrar­e, încă îni anul 1952 recolta globală de cereale şi de bum­bac a Chinei a depăşit cel mai înalt ni­vel atins înainte de eliberare, iar în anul 1953, cu toate calamităţile naturale des­tul de serioase, recolta globală de cereale a fost mai mare ca în 1952. In satul chi­nez se dezvoltă cu repeziciune formele de cooperaţie, create pe baza liberului con­­simţămînt. In anul 1953 mişcarea ţărani­lor pentru într-ajutorare în muncă şi­ cooperare a luat o mare amploare. Numărul total al gospodăriilor ţă­răneşti cuprinse în brigăzi de într-ajuto-­­rare în muncă şi în cooperative repre­zintă de pe acum 60% din totalul gospo­dăriilor ţărăneşti. Numărul cooperativelor agricole de producţie a ajuns la 100.000. Se prevede că în regiunile din nordul Chi­nei cooperativizarea producţiei agricole se va termina în linii mari în cursul pri­mului cincinal, iar în întreaga ţară în cel de al doilea cincinal. Pe baza sporirii neîncetate a producţiei industriale şi agricole creştă nivelul ma­terial şi cultural al poporului chinez. S-a creat un sistem de asigurări sociale pen­tru muncitori şi funcţionari. Zeci de sa­natorii şi case de odihnă au fost puse la dispoziţia oamenilor muncii. îmbunătăţi­rea necontenită a vieţii celor ce muncesc, satisfacerea în măsură tot mai mare a nevoilor materiale şi culturale ale poporu­lui constituie scopul principal al politicii Partidului Comunist Chinez şi a Guver­nului Popular Central. Marile victorii obţinute în toate dome­niile, în cei cinci ani de viaţă liberă, de poporul chinez au la bază prietenia de neclintit sovieto-chineză, imensul ajutor internaţionalist pe care Ţara Socialismu­lui biruitor îl acordă Republicii Populare Chineze. Sprijinind construcţia economică a Chinei, Uniunea Sovietică îi acordă un uriaş ajutor material, financiar şi tehni­­co-ştiinţific, în special prin construirea a 141 de mari obiective industriale, care stau la baza industrializării Chinei. Co­laborarea sinceră şi alianta indestructi­bilă dintre marea Uniune Sovietică şi Republica Populară Chineză este o con­tribuţie de nepreţuit la cauza asigurării păcii. Fiind una din cele mai mari ţări ale lumii, parte integrantă a puternicului la­găr al păcii şi socialismului, Republica Populară Chineză acţionează ca un pu­ternic factor de stabilitate în Asia şi in zona Pacificului. Rolul international al Chinei, prestigiul ei pe arena mondială au crescut cu repeziciune in anii care au tre­cut de la eliberarea tării. 26 de ţări, re­­prezentînd jumătate din populaţia globu­lui, au recunoscut Republica Populară Chineză şi aproape toate întreţin cu ea relaţii diplomatice. Experienţa ulti­milor ani a arătat deosebit de grăi­tor că nici una din marile proble­me internaţionale nu poate fi rezol­vată în prezent fără participarea Repu­blicii Populare Chineze. Alături de Uniu­nea Sovietică, Republica Populară Chi­neză a adus o contribuţie importantă la stingerea focarelor de război din Coreea şi Indochina, la restabilirea păcii pe con­tinentul asiatic. Vizitele făcute de premie­rul Ciu En-lai în India şi Birmania şi tra­tativele purtate cu acest prilej au subli­niat încă odată prestigiul crescînd al R. P. Chineze şi au dus la formularea principiilor coexistenţei paşnice între ţă­rile cu diferite orînduiri sociale din Ex­tremul Orient, contribuind în însemnată măsură la consolidarea păcii in lumea în­­­treagă. Cercurile imperialiste agresive, în cap cu cele din S.U.A., nu se pot îm­păca însă cu eșecurile suferite de planu­rile lor de subjugare a Asiei, de cotro­pire a Chinei, cu înfrîngerea agenturii lor gomindaniste. Lor nu le este deloc pe plac o Chină independentă, iubitoare de pace, care corespunde voinţei şi interese­lor celor 600 milioane de locuitori ai Chi­nei, iar nu intereselor unui mănunchi de reacţionari şi protectorilor lor de peste Ocean. Tocmai de aceea imperialiştii americani, care au ucis în trecut zeci de mii de locuitori ai Nankinului şi ai altor oraşe chineze şi care au înarmat mîna trădătorului Cian Kai­ şi împotriva po­porului chinez, d­uc astăzi aceeaşi politică duşmănoasă faţă de marea Republică Populară Chineză. Orbite de ură, temîn­­du-se să privească în faţă adevă­rul isto­ric, cercurile dominante din S.U.A. se în­­căpăţînează să nu recunoască Republica Populară Chineză de 600 de milioane de oameni, se opun exercitării drepturilor sale inalienabile în Organizaţia Naţiuni­lor Unite. Cotropind Taiwanul, pămînt chinez, şi înarmînd clica trădătoare a lui Cian Kai-şi, imperialiştii americani orga­nizează un şir de provocări împotriva R­P. Chineze. Uneltirile împotriva Chinei sînt însă încercări zadarnice şi falimentare de a întoarce înapoi roata istoriei. Marele po­por chinez, bucurîndu-se de sprijinul şi simpatia întregii omeniri progresiste, pă­şeşte ferm înainte. O prietenie strînsă, frăţească, leagă poporul român de marele popor chinez, încă înainte cu decenii, clasa muncitoare din Romînia, în frunte cu comuniştii, a urmărit cu caldă simpatie şi a dat spri­jinul său internaţionalist eroicei lupte de eliberare naţională a poporului chinez. Cu dragoste neţărmurită ia cunoştinţă astăzi poporul nostru de marile victorii pe care le cucereşte poporul frate chinez în dezvoltarea economiei şi culturii ţării sale, în consolidarea statului chinez de­mocrat şi independent, în lupta pentru pace în Extremul Orient şi în lumea întreagă. Deşi tarile noastre sunt situate la mii si mii de kilometri depărtare, popoarele ro­mân şi chinez se simt unite prin legături indestructibile Frăţeşti. Relaţiile economice dintre ţările noastre cresc cu putere de la an la an. In 1953, de exemblu, volumul co­merţului româno-chinez a fost de peste trei ori mai mare decit în 1952. Tot mai strînse sînt şi relaţiile culturale dintre ţă­rile noastre. In cei cinci ani ce s-au scurs de la proclamarea R. P. Chineze peste 1100 soli ai culturii chineze, şi române au făcut vizite reciproce. In marele front al păcii, democraţiei şi socialismului în fruntea căruia se află Uniunea Sovie­tică, noi păşim umăr la umăr, avînd ace­leaşi ţeluri: apărarea păcii, construirea unui viitor luminos, fericit în ţările noastre. ’ - ' ■■ \ De ziua celei mai mari sărbători a R. P Chineze, poporul romîni trimite por­porului frate chinez un înflăcărat salut, urîndu-i din toată inima noi victorii în lupta pentru înflorirea statului chinez, pentru izbînda cauzei păcii în lumea în­treagă. In interlopul ziarului: SALUT FIERBINTE $1 FRĂŢESC MARELUI POPOR CHINEZI Acad. prof. P. Constantinescu-laşi — O prie­tenie cu adinei tradiţii; E. Frunză — 1 Octombrie la Pekin; M. Gherman — China populară pe calea industria­lizării socialiste; Şt. Lungu — Din toată inima; Co Siao-pu — Sub stea­gul colaborării frăţeşti, (pag. 2-a). Lipsă de grijă pentru recolta anului viitor, (pag. 4-a). C. LInea — Un raion fruntaş la colectările de produse animale, (pag. 4-a). . . In legătură cu cererile de admitere în O.N.U. ale Romîniei, Bulgariei şi Nepalului, (pag. 4-a). Conferinţa partidului laburist en­glez. (pag. 4-a). Noi presiuni exercitate de S. U. A. la Conferinţa de la Londra, (pag. 4-a). Şedinţa solemnă de la Pekin eosvad­erată cel­ei de a 5 a aniversări a pro­­clamării R. P. Chineze, (pag. 4-a). Un congres „sindical“ în S.U.A. la care participă... şi miliardari, (pag. 4-a). Acord sovieto-suedez cu privire la colaborarea în domeniul salvării nau­fragiaţilor în Marea Baltică, (pag. 4-a). A 5-a aniversare a proclamării R. P. Chineze Tovarăşului MAO Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat ţi Ministrul Afacerilor Externe al republicii Populare Chineze Cu prilejul celei de a 5-a aniversări a proclamării Repu­blicii Populare Chineze, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române vă transmite, tovarăşe Preşedinte, cele mai calde felicitări. Cu ocazia celei de a 5-a aniversări a proclamării Repu­blicii Populare Chineze, vă rog, tovarăşe Premier, să primiţi din partea guvernului Republicii Populare Romíne, a poporu­lui român și a mea personal cele mai călduroase felicitări pen­tru dv., Consiliul de Stat al Republicii Populare Chineze și marele popor chinez. Cu ocazia celei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă transmit cele mai sincere felicitări. Po­porul român urează poporului chinez noi succese în opera mă-Pekin Poporul român salută cu un sentiment de adîncă bucurie măreţele victorii obţinute de poporul chinez şi îi urează suc­ces deplin în lupta sa pentru pace, democraţie şi socialism PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAŢIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMINE Pekin Poporul român urează din toată inima marelui popor chinez noi şi măreţe succese în opera de dezvoltare a Republicii Populare Chineze, în lupta pentru apărarea păcii în lumea întreagă. GH. GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Pekin reaţă de construire a socialismului, noi succese în lupta pentru apărarea păcii. SIMION BUGHICI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romíne Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii P­opulare Chineze Adunarea festivă din Capitală Joi seara a avut loc în sala teatrului C.C.S. adunarea festivă consacrată ani­versării a 5 ani de la proclamarea Repu­blicii Populare Chineze. La adunarea festivă au luat parte tova­răşii : Gh. Gheorghiu-Dej, I. Chişinevschi, Chivu Stoica, Al. Moghioroş, general de armată Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Con­stantin Pîrvulescu, D. Coliu, Al. Drăghici, M. Dalea, acad. prof. dr. C. I. Parhon, S. Bughici, Constanţa Crăciun, Sorin Toma, Liuba Chişinevschi, A. Bunaciu, membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului, ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri, oameni ai ştiinţei şi artei, fruntaşi ai în­trecerii socialiste. La masa prezidiului au luat loc to­varăşii : Gh. Gheorghiu-Dej, I. Chişinev­schi, Chivu Stoica, Al. Moghioroş, ge­neral de armată Emil Bodnăraş, Van Iu­pin, ambasadorul R. P. Chineze, Con­stanţa Crăciun, generalul Cen I, conducă­torul Ansamblului artistic al Armatei Populare Chineze de Eliberare, M. Macavei. Festivitatea a început cu intonarea im­nurilor de stat ale R.P.R., R. P. Chineze şi U.R.S.S. Adunarea a fost deschisă de tovarăşa Constanţa Crăciun, Ministrul Culturii. A luat cuvîntul tovarăşul I. Chişinev­schi, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R. A luat apoi cuvîntul Van Iu-pin, amba­sador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Chineze la Bucureşti. Participanţii la adunare au manifestat cu căldură pentru prietenia de nezdrun­cinat care uneşte poporul român cu po­porul chinez, pentru marele lagăr al pă­cii, democraţiei şi socialismului in frunte cu marea Uniune Sovietică. După festivitate a urmat un concert dat de Ansamblul artistic al Armatei Popu­lare Chineze de Eliberare şi de Ansam­blul de cîntece şi dansuri al Forţelor Armate ale R.P.R. în cadrul concertului, corurile şi orchestrele unite ale celor două ansam­ibluri au interpretat cîntece romîneşti, chineze şi­ sovietice. Concertul a fost primit cu deosebită căldură de asistenţă. (Agerpres) In pag. 3-a­­ . — Cuvîntarea tovarăşului­­. Chişinevschi. — Cuvîntarea ambasadorului R. P. Chineze, Yan Iu-pin. în cinstea Congresului partidului şi a zilei de 7 Noiembrie Noi realizări în întrecerea socialistă Economii de combustibil Pentru mecanicii şi fochiştii de la de­poul de locomotive C.F.R. din Cluj, reali­zarea de cit mai mari economii de com­bustibil constituie un obiectiv de frunte în întrecerea socialistă. Prin aplicarea me­todelor sovietice Lunin, Klavdia Baranov­­skaia etc., ei au izbutit să economisească, într-o singură lună, combustibil conven­ţional în valoare de 204.532 lei. In întrecerea socialistă s-au evidenţiat mecanicii Florea Gheorghe şi D. Vasile şi fochiştii P. Vasile şi A Rusu, de pe lo­comotiva nr. 50. 003, care au economisit 96 tone combustibil convenţional, mecani­cii Petru Strikel şi Florian Caba şi fochiş­tii Gheorghe Bodor şi Ioan Pod, de pe lo­comotiva nr. 47.896, care au economisit combustibil convenţional în valoare de 14.878 lei. (de la Ioan Cova, corespondent voluntar), PLOEŞTI (coresp. „Scînteii“).­­ Son­dorii oficiului de foraj Cîmpina obţin suc­cese deosebite în lupta pentru creşterea productivităţii muncii, prin extinderea noii tehnologii sovietice, forajul cu apă. La sonda nr. 321, echipele maiştrilor sondori Nicolae Popa, Ion Horja, Gheorghe Ciufu şi Nicolae Voinea, conduse de brigadie­rul Tom­a Smoleanu, deşi lucrează cu o instalaţie de foraj obişnuită, comună ma­jorităţii sondelor, au reuşit, datorită apli­cării metodei forajului cu apă, să sape în numai 7 zile metrajul planificat pentru 17 zile, sporind astfel cu peste 60% vi­teza mecanică a sapei pe oră. Numărul marşurilor în vederea schimbării sapei a scăzut de la 7 la 3, economisindu-se astfel circa 8 ore de lucru, timp preţios care a fost folosit la săpat. De la 21 la 28 sep­tembrie, brigada tov. Tom­a Smoleanu a realizat economii la chimicale in valoare de peste 23.000 lei. *­ Si sondorii din brigada tov, Ion Nedel­­cu, aplîcînd metoda forajului cu apă, au săpat in zilele de 27­-28 septembrie cu 130% mai mulţi metri decit prevedea co­manda geologo-tehnică In momentul de faţă se fac pregătiri pentru ca, în cinstea celui de al II-lea Congres al P . R. şi a zilei de 7 Noiembrie, să înceapă forarea cu apă a unei sonde noi, de mare adin­­cime. In urma extinderii forajului cu apă în cadrul oficiului, productivitatea mun­cii a crescut simţitor şi s-au realizat eco­nomii la chimicale în valoare de peste 220.000 lei. Succese­­n aplicarea metodei forajului cu apă Angajamentele devin fapte TURDA (red. ziarului „Turda Nouă“). Zi de zi, muncitorii şi tehnicienii fabricii „Proletarul“ din Turda obţin noi realizări în lupta pentru îndeplinirea angajamen­telor luate în cinstea Congresului parti­dului şi a zilei de 7 Noiembrie. Angaja­mentul de a da peste plan 750 tone de cărămizi refractare a fost realizat, pînă în ziua de 23 septembrie, în proporţie de 77,6 %. Un alt obiectiv este acela de a obţine economii în valoare de 335.000 lei. Prin reducerea consumurilor specifice, colectivul acestei întreprinderi a realizat, pînă la data de 23 septembrie, economii în valoare de 310.948 lei. Preţul de cost al materialelor fabricate a fost redus în această lună cu 20,18%, depăşindu-se ast­fel cu 4,5% angajamentul luat. La obţinerea acestor­­ succese o contri­buţie deosebită a adus echipa condusă de tov. Ioan Bara, care şi-a depăşit angaja­mentul luat cu 30%, realizind, in acelaşi timp, economii în valoare de 4.887 lei. Echipa condusă­ de tov. Ştefan Aldea, de la transportul materialelor, şi-a depăşit, de asemenea, angajamentul cu 30%, realizînd economii în valoare de 1.029 lei. Succese deosebite în întrecere au obţinut şi echipele conduse de tov. Fodor Carol şi Ioan Cosma de la­ încărcatul cuptoa­relor, care au economisit 5.172 lei, de­­păşindu-şi astfel cu 18% angajamentul luat. Piese de schimb peste plan ORAŞUL STALIN (coresp. „Scînteii“).­­ Printre muncitorii întreprinderilor din Oraşul Stalin care luptă pentru înzestra­rea agriculturii cu cît mai multe unelte şi piese de schimb se numără şi munci­torii de la fabrica metalurgică „Ion Fo­­naghi“. In primele nouă luni ale anului, colectivul acestei întreprinderi a depăşit planul la fabricarea elemenţilor pentru tractoare R.D.-35 cu aproape 10.000 de bucăţi. Totodată, s-au fabricat pentru nevoile agriculturii însemnate cantităţi de chei fixe duble de diferite mărimi, dîn­­du-se pînă la 31 august circa 2500 bucăţi peste prevederile de plan. Un deosebit succes au obţinut munci­torii acestei întreprinderi la fabricarea, pentru prima dată în ţara noastră, a cu­ţitelor pentru secerători. Valorificînd de­­şeurile de oţel provenite din fabricarea pînzelor de fierăstrău, ei au trimis în vara acestui an S.M.T.-urilor şi gospodăriilor agricole de stat 41.000 cuţite pentru sece­rători. După metoda „prod-sincron“ BRAILA (coresp. „Scînteii“).­­ Pentru a da viaţă angajamentelor luate în cins­tea Congresului partidului şi a zilei de 7 Noiembrie, muncitorii şi tehnicienii fa­bricii de confecţii Brăila au hotărît să aplice larg metoda „prod-sincron“. Conducerea fabricii a luat din vreme o serie de măsuri tehnico-organizatorice, care au permis ca într-unul din sectoa­rele fabricii să se poată aplica cu succes noua metodă. In urma aplicării acestei metode, productivitatea muncii a crescut simţitor. In numai 3 zile s-au produs circa 200 bucăţi cămăşi în plus faţă de pro­ducţia ce se realiza prin folosirea vechiu­lui sistem de lucru. In prezent, în fabrică se fac pregătiri pentru extinderea metodei „prod-sincron“ şi în alte sectoare. Utilaj nou pentru agricultură CRAIOVA (coresp. „Scînteii"). O pre­ocupare de căpetenie a muncitorilor, teh­nicienilor şi inginerilor de la uzina de maşini şi unelte agricole „7 Noiembrie“ din Craiova este aceea de a înzestra agri­cultura cu noi tipuri de maşini. Pe lingă celelalte maşini agricole care se produc în serie, în această uzină s-a început de curînd fabricarea unei maşini noi — tă­vălugul dinţat. In întrecerea ce se desfăşoară în cin­stea Congresului partidului şi a zilei de 7 Noiembrie, muncitorii şi tehnicienii uzi­nei se străduiesc să construiască Înainte de termen această nouă maşină. Pină în prezent, toate piesele care compun maşi­na au fost turnate, incepîndu-se strunji­­rea lor. Numeroşi muncitori, printre care strungarii Caseli Umberto, Velişcu Gri­­gore şi alţii, care au lucrat la strunjirea pieselor, şi-au depăşit sarcinile de plan cu circa 200—250%. Zilele acestea s-a început montarea pieselor care formează tăvălugul dințat. Roadele muncii în asociaţie Pe malul Tîrnavei Mici, în apropierea oraşului Mediaş, ţăranii muncitori au în­fiinţat, in toamna anului 1852, o asociaţia legumicolă. In această asociaţie au intrat 51 de ţărani muncitori, printre care Gh. Vîntu, Teodor Frăţilă, Covaci Marton şi Miţii. Unindu-şi forţele şi primind sprijin din partea tov. Suciu Augustin, tehnician legumicol la sfatul popular orăşenesc, ei au reuşit să lucreze mai bine cele peste 14 ha teren şi să obţină recolte bogate. Anul acesta, instalind o motopompă, ei au irigat toată grădina. Datorită faptului că au folosit la unele culturi şi îngrăşăminte chimice, membrii asociaţiei legumicole au obţinut o produc­ţie sporită, iar pe unele parcele au recol­tat cite două culturi. Astfel, de pe 2 ha, cultivate cu varză, care au fost îngrăşate suplimentar cu azotat de amoniu şi cu su­­perfosfat, s-a obţinut o recoltă de 28.500 kg. la hectar. Membrii asociaţiei au obţi­nut recolte bogate şi la ceapă, cartofi da vară, ridichi şi la alte culturi. Asociaţia legumicolă, avînd contract cu cooperativa „Munca“ din oraş, a valorifi­cat pînă acum peste 34.000 kg. varză, 10.800 kg. ceapă, 2.000 kg. castraveţi, pre­cum şi însemnate cantităţi de fasole, ar­dei graşi, roşii etc. Ţăranii muncitori discută măsurile pentru sporirea producţiei agricole In comuna Baldovineşti, ţăranii munci­tori au discutat cu multă însufleţire proiectul Directivelor Congresului al II-lea al partidului nostru. Fruntaşii recoltelor bogate, întovărăşiţi­ din satul Pietroiu şi ceilalţi care au luat parte la adunare, au analizat în amănun­ţime posibilităţile care există în comuna lor pentru sporirea producţiei agricole. Ei au făcut numeroase şi interesante pro­puneri. Astfel, tov. Constantin St. Con­stantin a arătat că terenul întovărăşirii agricole din satul Pietroiu se va putea mări prin desfiinţarea unui drum, care ocupă 2 hectare şi nu e de folos, la fel şi prin astuparea unor gropi de la mijlocul tarlalei de teren a intovărăşiţilor, gropi care sustrag agriculturii peste 2 hectare. Tov. Alexe Gheorghe a arătat că lotu­rile zootehnice sunt prost folosite, din care pricină nu se poate asigura hrana repro­ducătorilor. De asemenea, el a propus ca medicul veterinar să examineze anima­lele cel puţin de 3 ori pe an, ca să nu se mai repete situaţia din anul acesta, cînd unele animale au murit de diferite boli, întovărăşite au hotărît apoi să desfiin­ţeze toate drumurile nefolositoare care trec peste terenurile arabile şi să defri­şeze terenurile pline de mărăcinişuri, pentru a planta pe ele peste 700 de pomi fructiferi. Ca să obţină recolte sporite la hectar, în anii următori ei vor da o mai mare atenţie aplicării regulilor agrotehnice , vor face arături adinei de toamnă, vor îngrăşa terenurile cu gunoi de grajd, vor folosi săminţă selecţionată şi iarovizată. De ase­menea, în anul viitor vor însăminţa porumbul în cuiburi aşezate in pătrat. Hotăriţi ca din toamna aceasta să por­nească la îndeplinirea sarcinilor trasate de proiectul de Directive, întovărăşit» din satul Pietroiu au chemat la întrecere pe întovărăşit» din satul Lungu pentru se­mănatul culturilor de toamnă la timpul optim, realizarea planului de arături, a­­chitarea cotelor datorate statului etc. V. TASLAOANU coresp. voluntar Construcţii prin autoimpunere TECUCI (coresp. „Scînteii"). — In co­muna Nicoreşti, raionul Tecuci, va intra în curînd în funcţiune o baie comunală cu 30 de duşuri. Ţăranii muncitori au contribuit cu bani, in cadrul acţiunii de autoimpunere, şi totodată au depus nume­roase ore de muncă voluntară. In ziua de 28 august s-a început turna­rea fundaţiilor unei săli de teatru care va avea 600 locuri, cabine pentru artişti şi o cabină de proiecţie. Pentru această construcţie s-au strins 50 000 lei. Ţăranii muncitori au contribuit pînă acum la a­­ceste lucrări cu 1000 ore muncă volunta­ră. Tot prin autoimpunere s-a construit şi podul dintre satele Piscu Corbului şi Coasta Lupei. Ţăranii muncitori din Nicoreşti sunt hotăriţi să realizeze noi şi noi lucrări de folos obştesc prin autoimpunere. In co­mună se va construi o uzină electrică. Motoarele pentru producerea curentului vor fi procurate de către sfatul popular, clădirea uzinei urmînd a fi construită tot prin autoimpunere.

Next