Scînteia, noiembrie 1954 (Anul 23, nr. 3119-3143)

1954-11-01 / nr. 3119

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA ! ANUL XXIV Nr. 3119 Marți 2 noiembrie 1954 4 PAGINI -20 BANI Marea forţă­­ a întrecerii socialiste Pentru poporul nostru muncitor a deve­nit o tradiţie scumpă aceea de a întîm­­pina aniversarea Marii Revoluţii Socia­liste din Octombrie cu succese deosebite în producţie, în lupta pentru construirea socialismului. Păşind, sub conducerea partidului, pe drumul luminos al Marelui Octombrie, oamenii muncii din ţara noastră îşi în­chină întreaga lor activitate creatoare făuririi unei vieţi de bunăstare pentru cei ce muncesc la oraşe şi sate Expe­rienţa uriaşă a oamenilor sovietici înar­mează cu cunoştinţe preţioase clasa mun­citoare şi întreg poporul nostru muncitor, îl însufleţeşte în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor planului cincinal, îl ajută să bi­ruie, pas cu pas, greutăţile care ne mai stau încă în cale, întrecerea socialistă ce se desfăşoară în cinstea zilei de 7 Noiembrie, rezulta­tele obţinute pînă acum în această între­cere vădesc încă odată, cu putere, cît de mari şi nesecate energii a născut în rîn­durile poporului nostru liber cauza con­struirii socialismului în patria noastră. In fabrici şi uzine, în mine şi pe şantie­rele de construcţii, în S.M.T.-uri şi G.A.S.-uri, oamenii muncii desfăşoară o activitate intensă şi multilaterală în ve­derea înfăptuirii cu succes a sarcinilor importante puse de partid şi guvern în legătură cu dezvoltarea economiei naţio­nale şi ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Oamenii muncii din diferite ramuri ale industriei îşi dau tot mai mult seama că de sporirea producţiei şi productivităţii muncii, de reducerea sistematică a preţu­lui de cost pe baza folosirii mai depline a mijloacelor de producţie şi a realizării de economii complexe, depinde dezvoltarea mai departe a economiei naţionale, de­pinde ca poporul muncitor să primească mai multe produse, ca nivelul său de trai să crească necontenit. De aceea, în cadrul întrecerii socia­liste, ei participă activ la perfecţionarea neîntreruptă a producţiei, la îmbunătăţi­rea activităţii gospodăreşti a întreprin­derilor, la mobilizarea largă a noi şi noi rezerve interne ale producţiei. Mun­citorii, şi tehnicienii uzinei „I. C. Frimu“­­Sinaia, iniţiatorii acţiunii privind mai buna folosire a utilajului, şi-au înde­plinit de pe acum angajamentul luat în cinstea zilei de 7 Noiembrie, ei au dat în plus faţă de sarc­inile planului de pro­ducţie peste 70 tone pompe de infecţie şi diferite piese de schimb de înaltă teh­­micitate pentru tractoare. Căpătă largă răspîndire în industria pe­trolului iniţiativa petroliştilor din regiu­nea Piteşti, în legătură cu introducerea fo­rajului cu apă. Aplicarea pe scară largă a acestei minunate metode, ca şi aplicarea altor metode sovietice, cum ar fi forajul rapid, şi forajul negru, a dat posibilitate brigăzilor de foraj din cadrul oficiului Boldeşti să termine planul pe luna octom­­brie cu 11 zile înainte de termen. Cu viu interes este urmărită întrecerea între bri­găzile minerilor Haidu Iuliu. Erou al Muncii Socialiste, care a trecut să lucreze de pe acum în contul anului 1958, şi Mi­­hai Ştefan, care lucrează după metoda sovietică a graficului ciclic. Numărul muncitorilor care aplică metoda tăierii ra­pide şi intensive a metalelor este acum de 3 ori mai mare în comparaţie cu anul 1951. A crescut mult numărul celor care aplică metode rapide de lucru şi în cele­lalte ramuri ale economiei naţionale. Din întreaga ţară sosesc în fiecare zi veşti îmbucurătoare. Peste 70 de între­prinderi din regiunea Ploeşti şi-au în­deplinit cu mult înainte de termen sar­cinile de plan pe primele 10 luni ale anu­lui. Colectivul fabricii de confecţii „Cih. Gheorghiu-Dej“ din Bucureşti a dat peste plan, în cinstea zilei de 7 Noiembrie, mai mult de 5000 paltoane, pardesie, vaglane şi jachete, a creat 145 noi modele de tri­cota­je, a redus preţul de cost cu 5,58%. Iniţiativa creatoare se manifestă în su­tele şi sutele de inovaţii şi perfecţionări tehnice, în accelerarea proceselor de pro­ducţie, în folosirea unei tehnologii tot mai înaintate. La „Industria Textilă-Lugoj“, în urma unui studiu tehnic amănunţit, au fost mărite turaţiile războaielor de ţe­sut; la războaiele cu turaţii mărite, ţesă­toare ca Maria Ilenek, Berta Lessl şi al­tele au realizat zilnic 3,6 metri ţesături peste plan. Inginerul Ştefan Panghe şi formatorul Nicolae Casimatu de la uzi­­nele metalurgice „Progresul“ din Brăila au pus în practică un nou sistem de tur­nare a pieselor cu pereţii groşi. Prin in­troducerea acestui sistem, numai la pe­nele de vane petrolifere se obţin anual economii de oţel lichid, oxigen s. a. în valoare de peste 200.000 Iei. Sunt numeroşi fruntaşii în producţie care s-au ridicat în ultimul timp în în­trecerea socialistă. Numele petroliştilor Gheorghe Tatu şi Vasile Duţă din re­giunea Piteşti, ale minerilor Cornel Ce­nuşă şi Kibedi Adalbert de la Petrila, al strungăriţei Aurelia Dumitrache de la uzi­nele „I. C. Frimu“-Sinaia, al oţelarului Traian Bîrlea de la Hunedoara, al robo­­torului Nagy Emerik de la „Iosif Ran­­gheţ“, numele textiliştilor Alexandru Şte­­fănescu de la Buhuşi şi Ion Mihoc de la Arad şi ale altor mulţi muncitori şi teh­nicieni fruntaşi devin treptat cunoscute şi iubite în întreaga ţară, datorită realizări­lor lor în producţie. In aceste zile colectivele de întreprin­deri analizează, în cadrul consfătuirilor de producţie, rezultatele obţinute în în­trecerea pentru îndeplinirea planului pe luna octombrie şi îşi iau, pe baza stu­dierii posibilităţilor ce le au, noi anga­jamente pe perioada viitoare. Partidul pune acum în faţa organizaţiilor de par­tid din întreprinderile industriale sarcina de a dezvolta mai departe realizările obţinute, de a acorda o atenţie neslăbită întrecerii socialiste şi de a răspîndi siste­matic metodele înaintate de muncă, de înaltă productivitate, ale inovatorilor în producţie sovietici, precum şi experienţa acumulată de colectivele şi de muncitorii fruntaşi din ţara noastră. In întreprinderile socialiste din ţara noastră există încă rezerve importante care pot fi puse în valoare. Cu toate succesele obţinute, ritmul de creştere al productivităţii muncii într-o serie de ramuri industriale rămîne în urma ritmu­lui de creştere al înzestrării lor tehnice. In multe întreprinderi şi chiar ramuri industriale nu se acordă suficientă aten­ţie studierii şi răspîndirii sistematice a experienţei acumulate în întrecerea so­cialistă de către muncitorii fruntaşi, de către secţiile, sectoarele şi colectivele fruntaşe. O seamă de obiective principale, cum sunt: ridicarea productivităţii mun­cii, reducerea preţului de cost, realizarea de economii, folosirea mai deplină a ca­pacităţilor de producţie, nu constituie o preocupare permanentă a tuturor organi­zaţiilor de partid, sindicale şi a conduce­rilor administrative. Partidul cheamă organizaţiile de partid şi organizaţiile sindicale să intensifice munca politică şi organizatorică în rîn­­dul maselor, să lărgească necontenit în­trecerea socialistă pentru sporirea pro­ducţiei industriale şi agricole, în vederea creşterii nivelului de trai al poporului muncitor; conducerile administrative ale întreprinderilor, sunt chemate să creeze necontenit condiţii pentru desfăşurarea mereu mai largă a iniţiativei maselor, a întrecerii socialiste, pentru extinderea experienţei înaintate în muncă. Organizaţiile de partid trebuie să în­drume comitetele de întreprindere şi gru­pele sindicale de a se ocupa îndeaproape ca muncitorii şi tehnicienii să-şi formu­leze angajamente concrete în întrecere pe baza principalelor obiective de plan, de a urmări cu perseverenţă îndeplinirea acestor angajamente, de a organiza o largă publicitate a rezultatelor. Folosind dreptul de control, organizaţiile de partid au datoria să urmărească felul în care organele administrative defalcă sarcinile de plan şi aprovizionează locurile de muncă cu materii prime şi materiale, în vederea sprijinirii eforturilor muncitorilor aflaţi în întrecere; ele să tragă la răs­pundere pe acei conducători de întreprin­dere care îi sprijină iniţiativa creatoare a maselor, care tărăgănează aplicarea şi extinderea unor inovaţii preţioase în pro­ducţie şi a unor propuneri de măsuri teh­­nico-organizatorice făcute de muncitori şi tehnicieni. Organizaţiile de partid sunt chemate să educe oamenii muncii în spiritul întăririi disciplinei socialiste a muncii, al grijii pentru apărarea avutului obştesc. O pre­ocupare cu totul deosebită trebuie să existe din partea organelor ministerelor, a conducerilor întreprinderilor, a tuturor organelor sindicale, a comitetelor regio­nale şi raionale de partid şi a organiza­ţiilor de bază, pentru îndeplinirea ritmică şi în bune condiţii a sarcinilor de plan în întreprinderile industriale care execută co­menzi pentru agricultură, au sarcini pen­tru comerţul de întîmpinare sau produc bunuri de larg consum. Muncitori, tehnicieni şi ingineri­­ In cinstea marii sărbători a oamenilor mun­cii de pretutindeni, a 37-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, desfăşuraţi larg întrecerea socialistă ! Fiecare zi care ne mai desparte de ani­versarea Marelui Octombrie să însemne o zi de noi şi noi victorii în întrecerea socialistă, în lupta pentru îndeplinirea planului la toţi indicii­­ Pentru o bună organizare a învaţămîntului de partid din S. M. T. ORADEA (coresp. „Scînteii“), Organi­zaţia de bază de la S.M.T.-Episcopia Bihorului a luat din vreme un şir de mă­suri pentru ca învăţămîntul de partid în acest an să se desfăşoare în bune condiţii. Pentru a nu se mai repeta greşelile din anul trecut — cînd fără să se ţină seamă de dorinţa şi de nivelul cunoştinţelor poli­­tico-ideologice ale fiecăruia, numeroşi membri şi nemembri de partid au fost în­cadraţi din oficiu în diferite cercuri şi cursuri — biroul organizaţiei de bază a stat de vorbă cu fiecare membru şi candi­dat de partid în parte. Astfel s-a sta­bilit, de comun acord cu fiecare, forma de învăţămînt din care să facă parte. Trei tovarăşi urmează cursurile universităţii serale de marxism-leninism din Oradea, 6 tovarăşi cercul de studiere a Istoriei P.C.U.S., anul II, iar ceilalţi au fost în­cadraţi la cursul seral. Organizaţia U.T.M. a fost îndrumată şi sprijinită concret de către doi membri de partid care, împreună cu comitetul U.T.M., au discutat cu fiecare tractorist despre necesitatea de a urma un curs de învăţămînt politic. Rezultatul a fost că 16 dintre tinerii mecanizatori s-au înscris la cursul seral cu limba de predare romînă şi 22 la cursul seral cu limba de predare maghiară. Propagandiştii au fost aleşi dintre cei mai buni membri de partid, cu nivel po­litic şi profesional ridicat, care au fost trimişi să urmeze un curs de perfecţionare de 10 zile la comitetul regional de partid. Deşi brigăzile de tractorişti se vor în­toarce în staţiune de-abia la căderea ză­pezii, totuşi organizaţia de bază a luat măsuri ca învăţămîntul de partid să înceapă la timp şi să se desfăşoare în bune condiţii chiar la locul de muncă. Pentru aceasta, lecţiile vor fi multiplicate şi vor fi predate de către grupul de propagandişti în timpul liber al tractoriştilor. Odată cu predarea lecţiilor pe cimp, tractoriştilor li se vor înmîna şi broşuri cu materialul bibliografic necesar, înainte de predarea unei noi lecţii se va face seminar la lecţia anterioară, tot pe locul de producţie. Aşa se va desfăşura învăţămîntul politic pînă la întoarcerea brigăzilor în staţiune. In interiorul ziarului: LUNA PRIETENIEI ROMÎNO­­SOVIETICE. Activitatea rodnică a Institutului de Studii Romîno-Sovie­­tic; Fruntași în aplicarea metodelor sovietice; Note bibliografice: S. Mi­­halkov ; Satiră și umor. V. Mihailov, M. Krtîcev — Energia atomică în slujbă progresului (pag. 2-a). I. Bunea­ — Planul de achiziţii să fie îndeplinit la toate produsele! (pag. 2-a). I. Giurgiuveanu — „Munca­ frla­­stră înfrăţită“ (pag. 3-a). Toată atenţia depozitării şi păstră­rii recoltei de porumb (pag. 3-a). Manifestări sportive (pag. 3-a)­. Reuniuni în cadrul Lunii Prieteniei Romîno-Sovietice la Leningrad (pag. 4-a). Declaraţiile primului ministru al Indiei, Nehru (pag. 4-a). Vizita conducătorilor Partidului Comunist Chinez la Expoziţia reali­­zărilor economice şi culturale al Uniunii Sovietice deschisă la Pekin (pag. 4-a). George Sinfield — Victoria­­docheu­rilor greviști din Anglia (pag. 4-a)1. Georges Soria — Puternice mani­­festații în Franța cu prilejul zilei de luptă împotriva reînvierii Wehrmach­­tului (pag. 4-a). IN CINSTEA ZILEI DE 7 NOIEMBRIE Regiunea Bucureşti a terminat însăminţările­ In după amiaza zilei de 1 noiembrie, în regiunea Bucureşti au fost terminate în întregime însăminţările de toamnă. Acest succes se datoreşte muncii depuse de ţăranii muncitori colec­tivişti, întovărăşiţi şi cu gospodării individuale, muncitorilor din S.M.T.-uri şi gospodării de stat, agronomilor şi tehnicie­nilor agricoli. Lucrînd din zori de zi şi pînă seara tîrziu, cu toate atelajele şi maşinile de care dispun, oamenii muncii din agricultură din regiunea Bucureşti au reuşit ca în unele zile să însămînţeze peste plan aproape 14.000 ha. Astfel, oamenii muncii de pe ogoarele acestei regiuni se achită cu cinste de angajamentul de a traduce în fapt prevederile proiectului de Directive ale partidului privind sporirea producţiei agri­cole. Munca politică dusă în rîndurile ţăranilor muncitori de către organizaţiile de partid şi sfaturile populare, pentru grăbirea însămînţărilor, a fost împletită cu munca de îndru­mare pentru aplicarea regulilor agrotehnice înaintate. Astfel in întreaga regiune au fost însămînţate în rînduri încrucişate peste 9700 ha., cu 609 ha. mai mult decit s-a prevăzut, iar 84.184 ha. au fost însămînţate cu semănătorile. Raionul Zimnicea este fruntaş în întrecerea între raioane. Oamenii muncii de pe ogoarele raionului au reuşit să termine însăminţările încă din seara zilei de 23 octombrie. Pentru a asigura o producţie sporită în anul viitor, în acest raion în­treaga cantitate de seminţe folosită pentru însămînţări a fost curăţită şi tratată. In raionul Vidra, colectiviştii, întovărăşiţi­ şi ţăranii munci­tori cu gospodării individuale au desfăşurat în acelaşi timp munca de recoltare a porumbului şi a legumelor cu aceea a în­sămînţărilor de toamnă, fapt care Ie-a dat putinţa să se men­ţină tot timpul printre raioanele fruntaşe la însămînţări, în ultimul timp şi în raioanele Răcari, Drăgăneşti, Vîrtoapele, Roşiorii de Vede, Crevedia şi altele, viteza zilnică la însămîn­ţări a fost cu mult depăşită, ceea ce a contribuit la terminarea însămînţărilor de toamnă. Acum în întreaga regiune se dă bătălia pentru depăşirea pla­nului de însămînţări. Economiile — obiectiv principal în întrecere Reduc consumurile specifice După fiecare săptămînă de muncă, inginerul Ştefan Iliaş, şeful sectorului laminoare de la I.M.C.­Brăila, se intere­sează de felul cum au fost res­pectate consumurile specifice la materia primă, combustibil şi energie electrică. „Este deosebit de important pentru întreprinderea noastră ca, în procesul de producţie, să se cheltuiască mai puţin oţel, combustibil şi energie electrică , spune el. Muncitorii din sec­torul nostru au înţeles, acest lucru şi reduc mereu consumu­rile specifice“. Echipa de la minorişti condusă de comunistul Nicolae Popescu a obţinut, în perioada 1-28 oc­tombrie, o depăşire medie a programului zilnic de lucru de 25,3%. Mărind productivitatea muncii, echipa a realizat şi în­semnate economii de combusti­bil şi energie electrică. In primele 22 de zile ale lunii octombrie, colectivul sectorului laminoare a economisit, prin re­ducerea consumurilor specifice, 6 tone oţeluri şi 1.250 kg. com­bustibil. Consumul de energie electrică pe tona de laminate a fost redus cu 5,61 kwh. In întrecerea socialistă în cins­tea zilei de 7 No­iembrie, în secţia noastră au căpă- t­­tat o largă extin­dere metodele sovietice pri­vind realizarea de economii complexe şi reducerea pre­ţului de cost al produselor. Una din aceste metode este metoda sovietică Muha­nov-Levcenko, de urmă­rire a reducerii preţului de cost la fiecare operaţie de producţie în parte. Pe baza aplicării acestei metode, in­troduse în uzina noastră de către maistrul laminarist Alexandru Drăgan, s-a ajuns la o mai justă plani­ficare a pro­filelor ce tre­buie laminate, ţinînd­u-se cont de dimensiunea fiecă­rui profil în parte. Cunos­­cîndu-se din timp profilele ce trebuie laminate se pot aşeza în aşa fel valţurile încît ele să nu fie schim­bate la fiecare dimensiune în parte, ci, cu aceeaşi aşezare, să se poată face laminările la dimensiuni diferite. Acest lucru ne dă putinţa să reducem timpii neproductivi cu circa 30%. Prin aplicarea metodei sovietice Muhanov-Lev­cenko, colectivul de muncă din secţia laminoare, în frunte cu tehnicienii şi in­ginerii, îşi poate îndrepta în mod serios atenţia asu­pra calităţii producţiei, asu­­pra reducerii continue a procentului de rebuturi. In luna septembrie, de pildă, in secţia a Il-a de laminoa­re rebuturile au fost reduse cu 62% faţă de normativul fixat, realizîndu-se în felul acesta însemnate economii. Noi izbutim să reducem procentul de rebuturi prin încălzirea corespunzătoare a taglelor ce urmează a fi laminate, evitînd oxidarea materialului încălzit. Realizări de seamă am reuşit să obţinem şi în di­recţia obţinerii unui număr mai mare de produse din aceeaşi cantitate de materie primă. Bunăoară, pentru laminarea unui profil se acordă în medie — după normativul fixat — o cantitate de 1.070 kg. material; din această cantitate noi trebuie să obţinem, după laminare, 1.000 kg. material finit. Acordînd o atenţie deosebită utilizării cu so­coteală a materiei prime, prin aranjarea perfectă a liniei, noi obţinem 1.005- 1.010 kg. de laminare. Metoda sovietică Muha­nov-Levcenko ne învaţă că pentru reducerea preţului de cost pe fiecare operaţie de producţie, un rol de seamă îl are ţinerea unei evidenţe contabile precise a consumurilor specifice. Nu­mai în felul acesta se pot identifica în mod operativ locurile şi operaţiunile unde se produce scump şi deci se impune luarea de măsuri. Pentru a stimula lupta muncitorilor în direcţia realizării de economii a fost afişat în secţie un grafic în care se arată economiile realizate de fiecare echipă în parte atît săptămînal, cît şi economiile acumulate de la începutul lunii. Or­ganizaţia de bază popu­larizează, prin agitatorii săi, exemplele demne de urmat pe care le dau frun­taşii luptei pentru econo­mii din secţia noastră. In perioada 1-9 octombrie, de pildă, echipa de laminorişti, condusă de tov. Remus Drăgan, a realizat — prin aplicarea metodei Muha­nov-Levcenko — economii în valoare de 33.519 lei, iar echipa condusă de Gheor­ghe Cheţan, economii în valoare de 31.403 lei. De la 1 ianuarie şi pînă la 1 sep­tembrie a. c. au fost reali­zate pe întreaga fabrică economii în valoare de 2.525.000 lei. Conducerea secţiei este hotărîtă să acorde tot spri­jinul muncitorilor şi să ex­tindă şi mai mult această minunată metodă sovietică.­ ­ Roadele aplicării metodei­­ sovietice Muhanov-Levcenko FLOREA IULIU maistru şef la „Industria Sîrmei“ Cîmpia Turzii Prin folosirea materialelor înlocuitoare TG. MUREŞ (coresp. „Scîn­teii“).­­ De mai multe luni de zile, fabrica de piele şi mănuşi „Petőfi Sándor“ din Tg. Mureş poartă cu cinste titlul de între­prindere fruntaşă pe regiune. Colectivul de aici împleteşte în mod armonios lupta pentru a realiza o producţie sporită şi de calitate cu preocuparea de a realiza economii însemnate. In întrecerea socialistă în cinstea zilei de 7 Noiembrie, muncitorii şi tehnicienii între­prinderii au produs peste plan aproape 14.000 diferite produse. Colectivul fabricii acordă o deosebită atenţie folosirii la vopsit a unor substanţe chimice care înlocuiesc cu succes prepa­ratele chimice scumpe, fără a dăuna, prin aceasta, calităţii produselor. Prin folosirea noi­lor preparate chimice nu numai că s-a îmbunătăţit cu 1% cali­tatea vopselei pentru paltoane de piele, dar se vor realiza anual economii de peste 20.000 lei. în perioada 15 septembrie — 25 oc­­tombrie, colectivul fabricii a realizat economii în valoare de 35.722 lei. Ceferiştii îşi îndeplinesc angajamentele In numeroase unităţi C.F.R. din ţară, muncitorii, tehnicie­nii şi funcţionarii ceferişti şi-au îndeplinit încă de pe acum an­gajamentele luate în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Astfel, colectivul de muncă de la secţia L. 6 — Sibiu a reu­şit să recupereze o importantă cantitate de materiale de la podurile dezmembrate realizînd economii. La Depoul de locomotive C.F.R.-Caransebeș, membrii e­­chipelor de drum au reușit să economisească, într-o singură lună, o cantitate de combustibil în valoare de peste 237.000 lei. La Atelierele C.F.R. „Con­stantin David“-Bucureşti cefe­riştii care lucrează în sectorul producător de bunuri de larg consum au realizat, pe lîngă sporirea simţitoare a producţiei, şi o economie de 72.000 lei. Raioane fruntaşe la semănat CRAIOVA (red. ziarului „înainte“).­­ In ultima vreme, organizaţiile de partid şi sfaturile populare din raionul Segarcea au desfăşurat o mai intensă muncă po­­litico-organizatorică în rîndul maselor largi de oameni ai muncii de pe ogoare în vederea grăbirii ritmului însămînţă­rilor de toamnă. Ca urmare, viteza medie zilnică pe raion a crescut de la 1.200 ha. la 1.856 ha., iar planul pe raion la însă­mînţări a fost îndeplinit în ziua de 1 noiembrie în proporţie de 100,91 %. Pentru însămînţări au fost condiţionate şi tra­tate în bune condiţii 4.777 tone sămînţă. Tot în acest timp au fost transportate la cîmp peste 46.000 tone de gunoi de grajd. Fruntaşe pe raion la însămînţări au fost şi de data aceasta cele 6 gospodării co­lective şi 18 întovărăşiri, care au termi­nat printre primele însăminţările. Şi ţă­ranii muncitori cu gospodării individuale din comunele Panaghia, Drănic, Belenn şi Calopăr au fost printre cei dinţii la în­sămînţări. ★ Au mai terminat însăminţările de toamnă muncitorii şi ţăranii muncitori din raioanele Slatina, Topoloveni, Piteşti şi Vedea din regiunea Piteşti. însemnate economii în întreprinderile din Cluj CLUJ (coresp. „Scînteii“).­­ Muncitorii, inginerii şi tehnicie­nii din întreprinderile oraşului Cluj se străduiesc, zi de zi, să obţină economii tot mai mari în cinstea zilei de 7 Noiembrie. La întreprinderea regională de transport auto, fierarul Balint Arcadie a transformat forja de călit cu cărbuni în forjă de că­lit cu gaz metan, reuşind astfel să economisească 800—1000 kg. de cărbune. La uzinele metalurgice „Uni­rea“ din Cluj, tehnicianul Kati Emerik şi maistrul Böör Ştefan au realizat un dispozitiv de moletare a axelor rondelate pentru ring. Prin aplicarea lui, economiile pe un an de zile se ridică la peste 10.000 lei. La fabrica de confecţii „Fla­căra“, echipa condusă de croito­rul Finta Dezideriu a realizat în ultima lună, printr-o aşezare mai raţională a tiparelor, eco­nomii de stofă în valoare de circa 17.000 lei. M­î­n­d­r­i­a fabricii TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“). — Hotărîţi să cinstească aniversarea Marii Revoluţii Socialiste cu realizări cît mai însemnate, muncitorii şi tehnicienii din fabrica de încălţăminte „Ştefan Plavăţ“ din Timişoara au intensificat întrecerea so­cialistă sub lozinca: „Să producem mai multă încălţăminte din aceeaşi cantitate de materie primă“. In toate secţiile fabricii se desfăşoară o luptă intensă pentru folosi­rea cu chibzuială a fiecărui fus de piele, a fiecărui kilogram de talpă. Zi de zi se realizează pe întreaga fabrică economii tot mai însemnate de materie primă şi ma­teriale auxiliare. Printre secţiile care, în lupta pentru folo­sirea cît mai raţio­nală a materiei pri­me, au obţinut cele mai de seamă reali­zări se numără şi secţia croit, îndrumaţi îndeaproape de maiştri şi ingineri, muncitorii şi muncitoarele acestei secţii folosesc­­tot mai ra­ţional materia primă ce II se încredinţează, combinînd, la croit, tiparele mari şi mici. Lucrînd astfel, în primele 9 luni ale anului ei au realizat o economie de 104.147 dm. p. piele, din care se pot confecţiona 6.943 perechi feţe pentru pantofi; de asemenea, colectivul secţiei a economisit 150.256 dm. p. me­­şină, din care se pot căptuşi 16.695 perechi pantofi. In vederea dezvol­tării succeselor ob­ţinute pînă acum, organizaţia de partid şi comitetul de în­treprindere se ocupă de popularizarea şi extinderea experien­ţei dobîndite de muncitorii şi munci­toarele fruntaşe din această secţie. Iată cîţiva din frun­taşii secţiei, care, în lupta pentru econo­misirea materiei pri­me, au obţinut suc­cese deosebite şi cu care întregul colec­tiv al fabricii se mîndreşte pe drept cuvînt: Crişan Ana a eco­nomisit 6.695 dm. p. piele, din care se pot confecţiona 446 perechi feţe pentru pantofi. Gheorghe Luca a economisit 2.516 dm. p. piele, din care se pot confecţiona 167 perechi feţe. Maria Laiu a realizat 21.325 dm. p. meşină, cu care se pot căptuşi 2.369 perechi pantofi. ANA CRIşAN GHEORGHE LUCA MARIA LAIU Ştiri de la corespondenţii voluntari * Constructii noi in gospodăria colectivă In cursul acestui an, membrii gospo­dăriei agricole colective din comuna Iecea Mare, raionul Timişoara, au dat o mare atenţie construcţiilor în gospodărie. Pînă acum s-a construit o remiză pentru adă­­postirea maşinilor şi uneltelor agricole. Deasupra remizei s-a construit un porum­bar cu o capacitate de înmagazinare de aproape 30 vagoane. S-a mai construit o şură în care pot fi adăpostite peste 300 oi, un grajd pentru 40 vaci, cocini noi şi au fost reparate cele vechi. In curţile ce­lor patru brigăzi de cîmp s-a construit cîte o remiză mai mică pentru adăpos­­tirea inventarului mort. Cele mai multe din aceste construcţii au fost făcute cu materiale provenite din demolări. O serie de materiale de construcţie au fost procurate din comerţul de întîmpinare cu banii rezultaţi din va­lorificarea prin cooperativă a unor pro­duse agricole şi a unui mare număr de porci, miei etc. (de la Gheorghe Dina). Imprumuturi pentru cumpărarea de animale Mulţi ţărani muncitori din raionul Tg. Ocna, care au cerut împrumuturi de la stat pentru a-şi cumpăra vite de muncă şi de lapte, au primit pe trimestrul al III-lea al anului credite in valoare to­tală de 60 000 lei. Peste 20 de ţărani muncitori din comu­nele Tg. Trotuş, Valea Rea şi Caşin, care au făcut cereri pentru împrumuturi, au şi primit banii. De exemplu, tov. Ion Ifti­­mie, membru al întovărăşirii agricole „7 Noiembrie“ din Tg. Trotuş, a primit 3.000 lei, cu care şi-a cumpărat o vacă de lapte. Şi-au mai cumpărat cîte o vacă de lapte cu bani împrumutaţi de stat întovărăşiţii Gh. Afilipoaiei, Ion Ciocan şi ţăranul muncitor cu gospodărie individuală An­drei Rotaru tot din Tg. Trotuş. (de la Andrei Pisaru). Expoziţie agricolă la Râdâuţi Acum citva timp s-a deschis la Rădăuţi o expoziţie agricolă. La această expoziţie au fost expuse produse ale gospodăriilor colective, ale întovărăşirilor agricole şi ale ţăranilor cu gospodării individuale. Gospodăria agricolă colectivă din Ră­­deuţi a expus — în afară de cereale — roşii, ardei, varză, ceapă şi altele. Şi sectorul zootehnic este bine repre­zentat. Vizitatorii se opresc şi admiră în­delung pielicele de miei metişi, prezen­tate de gospodăria colectivă „Flamura Roşie“ din comuna Bădeuţi. întovărăşirile din raion au prezentat grîu ramificat şi porumb. In standul cu diferite legume şi conserve se pot vedea compoturi, dulce­ţuri etc., produse de gospodinele Elena Vi­­covan, Melania Hartinaru, E. Spiegel şi altele. Expoziţia este vizitată zilnic de nu­meroşi muncitori, ţărani muncitori, elevi etc. (de la L. Rennert). Staţia de radioficare a şantierului De curînd, prin grija Sfatului popular raional Tg. Ocna, a fost pusă în func­ţiune o staţie de radioficare pentru mun­citorii unui şantier din raion. Au fost in­stalate 21 de difuzoare şi sunt în curs da instalare încă 50, in dormitoarele mun­citorilor, la cantină şi în diferite locuri de muncă. Colectivul de redacţie al staţiei şi-a în­ceput activitatea. S-a organizat zilnic ora locală, în care se popularizează reali­zările muncitorilor în întrecerea socialistă, şi ora culturală, în cadrul căreia se ci­tesc lucrări literare şi recenzii. In Luna Prieteniei Romîno-Sovietice, colectivul de redacţie a introdus, în pro­gramul de fiecare zi, o oră specială pen­tru popularizarea cărţii sovietice şi a me­todelor sovietice de lucru. Zilnic, staţia emite muzică sovietică. Duminica progra­mul cuprinde şi o oră veselă, în care sunt satirizate unele lipsuri de pe șantier, (de la Ambrozie Stoica). Spre cinstirea memoriei celor căzuţi în 1907 GALAŢI (coresp. „Scînteii“). — Dumi­nică a avut loc la Galaţi o adunare pen­tru dezvelirea unei plăci comemorative în amintirea celor căzuţi în regiune în răs­coala din 1907. La adunare au fost pre­zenţi numeroşi oameni ai muncii din în­treprinderile oraşului Galaţi, reprezentanţi ai comitetelor regional şi orăşenesc de partid, ai sfaturilor populare şi ai organi­zaţiilor de masă. A luat cuvîntul tov. Neniţă Constantin, care, deşi tînăr pe atunci, îşi aminteşte de evenimentele petrecute. „In Galaţi , a spus printre altele vor­bitorul — s-au răsculat şi muncitorii din port, locuitorii cartierelor Vadul Unguru­lui şi Lozoveni, în frunte cu muncitorul Spiru Plăcintaru Pentru a înăbuşi acea­stă acţiune guvernul burghezo-moşieresc a trimis companii de ostaşi din regimentul 11 Siret şi din Marină, dar aceştia au re­fuzat să tragă in fraţii lor care cereau pămînt pentru ţărani Doar unii ostaşi din regimentul de roşiori, conduşi de ofiţeri fii de moşieri şi capitalişti, au tras cu armele şi au ucis 15 muncitori gălă­­ţeni, care sprijiniseră lupta ţăranilor muncitori răsculaţi pentru pămînt“. Asistenţa a păstrat un minut de recule­gere pentru a cinsti memoria celor căzuţi, iar după dezvelirea plăcii comemorative, delegaţii au depus coroane de flori.

Next