Scînteia, decembrie 1954 (Anul 23, nr. 3144-3170)

1954-12-01 / nr. 3144

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI-VA! ANUL XXIV Nr. 3144 || Miercuri 1 decembrie 1954 || 6 PAGINI — 20 BANI O etapă importantă pe calea Întăririi păcii şi securităţii In Europa Privirile popoarelor Europei şi ale oa­menilor iubitori de pace de pretutindeni se îndreaptă cu încredere şi speranţă spre Moscova, unde se desfăşoară în aceste zile conferinţa ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa. Popoarele îşi dau seama că această con­ferinţă va constitui o etapă importantă pe calea întăririi păcii şi securităţii în Europa şi în lume. Iniţiativa convocării unei conferinţe pe întreaga Europă în problema creării unui sistem de securitate colectivă în Europa a fost luată de Uniunea Sovietică de co­mun acord cu guvernele R. P. Polone şi R. Cehoslovace deoarece evoluţia eveni­mentelor în Europa urmează o cale pri­mejdioasă pentru cauza păcii. Intr-ade­văr, unele state occidentale şi în primul rînd Statele Unite ale Americii, precum şi Anglia şi Franţa şi-au concentrat în ultima vreme toate eforturile în vederea grăbirii remilitarizării Germaniei occiden­tale şi atragerii ei în blocul agresiv al Atlanticului de nord şi în „Uniunea Eu­ropei occidentale“, anexă a acestui bloc. Expresia acestei politici sunt acordurile pregătite la Londra şi semnate la 23 oc­tombrie la Paris, acorduri care sunt pro­puse în aceste zile spre ratificare pentru ca apoi să se treacă la aplicarea lor. Caracterul primejdios al acestei politici a fost arătat cu vigoare de către şeful de­legaţiei sovietice, V. M. Molotov, în im­portanta declaraţie pe care a făcut-o în prima zi a conferinţei de la Moscova. V. M. Molotov a arătat că politica de re­­înarmare a Germaniei occidentale repetă aidoma politica dusă de statele vest-euro­­pene în anii care au premers celui de al doilea război mondial. Pe atunci, guver­nele apusene, refuzînd să ia împreună cu Uniunea Sovietică măsuri pentru înfrîna­­rea agresorului hitlerist, au scontat dim­potrivă să-l folosească pe acesta în sco­­uirile lor antisovietice, dîndu-i cale li­­eră spre Răsărit. Se știe însă bine că cotropitorii hitlerişti au năvălit nu numai asupra popoarelor din Răsărit, ci şi asupra celor din Apus. Pe teritoriul Uniunii So­vietice şi al Poloniei, al Franţei şi An­gliei, al Iugoslaviei şi Cehoslovaciei, al Belgiei şi al Olandei şi astăzi se fac sim­ţite urmările groaznicului măcel dezlăn­ţuit de hitlerişti. Printre statele care au avut cel mai mult de suferit se numără Germani, însăşi. în ceea ce priveşte ţara noastră, ne amintim că peste jumătate milion de oameni au pierit în cel de-al doilea război mondial, că pagubele mate­riale suferite de pe urma distrugerilor şi jafului hitleriştilor au fost uriaşe. Victoria asupra militarismului fascist german a fost asigurată de puternica coaliţie antihitleristă. Tocmai acest lucru demonstrează că interesele sta­telor europene atît din Răsărit, cît şi din Apus, coincid, deoarece este vorba de lupta împotriva agresiunii ger­mane şi de menţinerea păcii în Europa. Atunci cum ar putea ele să rămînă in­diferente astăzi cînd în Germania occi­dentală îşi fac din nou apariţia aceleaşi forţe hitleriste care nu de mult au scăl­dat în sînge pămîntul Europei ? In faţa primejdiei popoarele nu pot şi nu trebuie să stea cu braţele încrucişate. Pornind tocmai de la necesitatea acţiunii care să preîntîmpine primejdia reînvierii milita­rismului german, Uniunea Sovietică — aşa cum a­­ declarat V. M. Molotov — propune să se renunţe la planurile occi­dentale care urmăresc reînarmarea Ger­maniei occidentale şi să se ajungă la un acord pe baza următoarelor principii fun­damentale : neadmiterea reînvierii milita­rismului german şi crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa. In ce priveşte rezolvarea problemei germane, V. M. Molotov a reafirmat cre­dinţa guvernului sovietic că, în momentul de faţă, este posibilă realizarea unui acord între cele patru puteri cu privire la resta­bilirea unităţii Germaniei pe baze paşnice şi democratice, prin ţinerea de alegeri li­bere pe întreaga Germanie- Acest acord poate fi realizat dacă toate cele patru pu­teri vor acţiona în direcţia apropierii Ger­maniei răsăritene şi apusene şi vor căuta ca Germania unificată să fie un stat cu adevărat iubitor de pace şi democraţie. In legătură cu preîntîmpinarea primej­diei reînvierii militarismului german şi a împărţirii Europei în grupări militare opuse, Uniunea Sovietică insistă pentru crearea unui sistem de securitate colec­tivă — calea sigură spre menţinerea şi consolidarea păcii în Europa. „Tratatul general european cu privire la securitatea colectivă în Europa“ prezentat de U.R.S.S. la conferinţa de la Berlin este îmbrăţişat şi sprijinit cu putere de toate popoarele Europei, care văd în el o garanţie reală pentru pacea şi securitatea lor. Prezentând proiectul său de tratat, Uniunea Sovietică a arătat că este gata să examineze orice alte propuneri care ar putea contribui la realizarea unui acord între toate statele interesate. Cum stau însă lucrurile în cazul acor­durilor de la Paris ? Aceste acorduri por­nesc nu de la ideea eforturilor colective în menţinerea păcii, ci de la opunerea unor state europene altor state europene, de la continuarea cursei înarmărilor, ceea ce, evident, nu micşorează, ci măreşte necontenit încordarea internaţională şi primejdia de război. Aceste acorduri nu pot servi nici cauza rezolvării paşnice a problemei germane. Traducerea lor in viaţă ar ridica obstacole de netrecut în calea unificării statului german pe baze paşnice şi democratice. In cazul realizării acordurilor de la Paris, în Germania oc­cidentală va fi creată în scurt timp o ar­mată de 1.000.000 de oameni, la care se adaugă cei 2.000.000 de oameni din orga­nizaţiile militariste existente. In acelaşi timp, aceste acorduri dau de fapt milita­­riştilor germani dreptul de a reînvia sta­tul major general german şi de a dezvolta fără nici o îngrădire industria de război. Trebuie avut de asemenea în vedere că Statele Unite încep deja să livreze Ger­maniei occidentale armament în valoare de miliarde de dolari şi că armatei vest­­germane i se acordă chiar posibilitatea de a folosi arma atomică. Toate acestea arată că guvernele occi­dentale sunt preocupate nu de asigurarea securităţii colective şi a păcii, ci de pla­nurile lor de agravare a primejdiei de război. Pactul Atlanticului şi acordurile de la Paris nu sînt altceva decît etape în pregătirea unui nou război în Europa. Aceste planuri ale cercurilor imperialiste impun nu numai cea mai mare vigilenţă din partea popoarelor Uniunii Sovietice şi ţărilor de democraţie populară, dar şi înfăptuirea unor acţiuni practice în ve­derea asigurării securităţii lor. La con­ferinţa de la Moscova ţările participante arată că, în actuala situaţie, ele nu se pot limita la măsurile pe care le-au luat pînă acum pentru asigurarea apărării lor. Pentru a-şi asigura în mod trainic securitatea, statele iubitoare de pace din Europa trebuie să-şi unească strîns for­ţele şi să le întărească considerabil pen­tru eventualitatea ratificării şi aplicării acordurilor de la Paris. „Aceasta cere din partea statelor participante la confe­rinţă — a arătat V. M. Molotov — lua­rea unor măsuri comune în domeniul organizării forţelor armate şi a comanda­mentelor lor, precum şi a altor măsuri, pentru a apăra în mod sigur munca paş­nică a popoarelor din aceste ţări, pentru a garanta inviolabilitatea frontierelor lor şi a asigura apărarea lor împotriva unei eventuale agresiuni“. Conferinţa de la Moscova arată că în faţa popoarelor Europei sunt deschise as­tăzi două căi. Una este calea securităţii colective, calea reglementării paşnice a problemei germane, calea păcii. Alta este calea acordurilor de la Paris, a încordării internaţionale, a refacerii militarismului german agresiv. Calea acordurilor de la Paris, îndrep­­­tate împotriva intereselor păcii, nu poate găsi un sprijin real din partea popoare­lor. In Franţa mişcarea de mase împo­triva ratificării îmbracă forme variate şi viguroase: mitinguri, demonstraţii, petiţii trimise parlamentului, delegaţii care se adresează deputaţilor etc. In Germania occidentală însăşi, mişca­rea împotriva remilitarizării devine din ce în ce mai puternică. Faptul că Con­gresul sindicatelor vest-germane s-a pro­nunţat împotriva planurilor de reînar­­mare, că la fiecare din alegerile parţiale care au avut loc în ultimul timp, partidul lui Adenauer a pierdut voturi, că Blank, ministrul de război de la Bonn, a fost huiduit şi lovit de tineri germani şi că au loc demonstraţii ale tineretului vest­­german împotriva remilitarizării, arată că remilitarizarea Germaniei occidentale se desfăşoară împotriva voinţei majorită­ţii covîrşitoare a poporului german. Propunerile Uniunii Sovietice, îndrep­tate spre consolidarea păcii, se bucură în schimb de adeziunea tot mai caldă a po­poarelor Europei şi a lumii întregi. Con­ferinţa de la Moscova este salutată de po­poare pentru că ea serveşte celei mai no­bile cauze — cauza păcii. Sarcinile sale principale în opera de unire a popoarelor în interesul întăririi păcii şi securităţii în Europa şi a unirii forţelor iubitoare de pace din lumea întreagă vor fi duse la bun sfîrşit. Poporul român salută şi sprijină din toată inima propunerile Uniunii Sovietice, căci ele corespund celor mai fierbinţi nă­zuinţe ale sale spre pace, securitate și prietenie între popoare. COMUNICAT cu privire la schimbul de reprezentanţe diplomatice între R. P. R. şi India Guvernul Republicii Populare Române şi tente intre cele două ţări, au hotărît să guvernul Indiei, în dorinţa de a menţine facă schimb de reprezentanţe diplomatice, şi întări relaţiile de prietenie deja exist cu gradul de legaţii. (Agerpres) Reîntoarcerea delegaţiei R. P. R. care a participat la sesiunea Consiliului Mond­al al Păcii Luni noaptea s-au înapoiat în Capitală membrii delegaţiei ţării noastre la lucră­rile sesiunii Consiliului Mondial al Păcii, care a avut loc între 18—23 noiembrie la Stockholm , prof. univ. Lotar Rădăceanu, vicepreşedinte al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., prof. univ. Sorin Tom­a, prof. univ. Florica Me­­zincescu, membri ai Consiliului Mondial al Păcii, acad. Şt. Mihcu şi preot Alexan­dru Ionescu, membri ai Comitetului Per­manent pentru Apărarea Păcii din R.P.R In Gara de Nord membrii delegaţiei au fost salutaţi la sosire de reprezentanţi ai Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., de oameni ai ştiinţei şi culturii şi de alţi oameni ai muncii. (Agerpres) Conferinţa ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa — Şedinţa din 30 noiembrie — MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite: La 30 noiembrie a avut loc cea de a doua şedinţă a conferinţei ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa. Şedinţa a fost prezidată de J. Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone, şeful delegaţiei poloneze. In cadrul şedinţei au făcut declaraţii Viliam Siroky, primul ministru al Republicii Cehoslovace, şeful delega­ţiei cehoslovace, şi Otto Grottewohl, primul ministru al Republicii Democrate Germane, şeful delegaţiei Repu­blicii Democrate Germane. Şedinţa următoare va avea loc la 1 decembrie, ora 14,00. Cu planul anual îndeplinit! Succesele constructorilor de maşini agricole CRAIOVA (coresp. „Scînteii“).­­ Mun­citorii, inginerii şi tehnicienii de la uzina de maşini şi unelte agricole „7 Noiem­brie“ din Craiova, antrenaţi în întrecerea socialistă, au dat bătălia pentru îndepli­nirea înainte de termen a planului anual de producţie. In ziua de 26 noiembrie uzina „7 Noiembrie“ şi-a îndeplinit pla­nul producţiei globale pe anul 1954. La unele sortimente, planul anual de producţie nu numai că a fost înde­plinit, dar a fost şi depăşit. La pie­sele de schimb pentru grape stelate, pla­nul anual de producţie a fost depăşit cu 16%. Datorită aplicării pe scară largă a metodelor sovietice, productivitatea mun­cii a crescut, anul acesta, cu 15,4%. O atenţie deosebită s-a dat economiilor şi reducerii preţului de cost al produse­lor. Numai prin aplicarea inovaţiilor şi a raţionalizărilor s-au obţinut economii în valoare de peste 200.000 lei. De asemenea, preţul de cost a fost redus cu 5,96%. Un mare aport la realizarea înainte de termen a planului anual l-au adus frun­taşii în producţie. O serie de muncitori ca strungarii Dumitru Rîcu, Buzatu Ni­­colae şi alţii şi-au depăşit zilnic sarcinile de plan cu 200%. Acum, colectivul uzinei de maşini şi unelte agricole „7 Noiembrie“ munceşte cu însufleţire pentru a da cît mai multe produse în contul anului 1955. Cum a putut realiza întreprinderea noastră planul înainte de termen In locul barăcilor de scînduri, in care munci­torii trudeau din greu pe timpul exploatatorilor, în anii regimului democrat­­popular s-au înălţat în întreprinderea noastră ha­le noi, spaţioase, dotate cu maşini şi utilaj de înaltă tehnicitate sosite din U.R.S.S. şi din ţările de democraţie populară, iar altele fabricate de in­dustria noastră construc­toare de maşini. Datorită creării unor condiţii tot mai bune de muncă, cît şi luptei duse de munci­torii, tehnicienii şi ingi­nerii întreprinderii, pla­nul de producţie valoric şi pe sortimente, pe anul 1954, a fost realizat pînă la data de 6 noiembrie. Sub îndrumarea comi­tetului de partid, comite­tul de întreprindere a reuşit să antreneze majo­ritatea muncitorilor şi tehnicienilor în întrece­rea socialistă. în ultimele luni a sporit preocuparea organizaţiilor de bază pen­tru organizarea consfă­tuirilor de producţie, a schimburilor de experien­ţă şi pentru formarea de brigăzi U.T.M. In această perioadă, comuniştii din întreprindere au îmbrăţi­şat cu un deosebit interes iniţiativa de a realiza, la fiecare maşină şi agregat, mai multe produse pe schimb şi de a sprijini pe NICOLAE RARINEA secretar al comitetului de partid al Atelierelor C.F.R. „Gheorghe Apostol“­­Galaţi muncitorii rămaşi în ur­mă cu îndeplinirea pla­nului. Ca rezultat al introdu­cerii acestor iniţiative, strungarii Gheorghe Dra­­gomir şi Ion Ploscuteanu, care în luna septembrie nu şi-au putut realiza în întregime sarcinile de plan, în luna octombrie, datorită sprijinului dat de strungarul fruntaş Mircea Mihălceanu, şi-au depăşit prevederile de plan cu 47%. De aseme­nea, strungarul Ludovic Rogojină, primind un sprijin sistematic din par­tea comunistului Gheor­ghe Fuică, a reuşit, prin mai buna utilizare a ma­şinii, să-şi depăşească sarcina de plan pe luna octombrie cu 59 %, în întreprindere creşte tot mai mult interesul mun­citorilor şi tehnicienilor pentru aplicarea acestor iniţiative, dorinţa de a obţine indici cît mai înalţi în realizarea planului. O contribuţie de preţ la realizarea sarcinilor de plan au dat comuniştii Mircea Mihălceanu, Ni­colae Grecu şi alţii, care au confecţionat o serie de dispozitive, prin aplica­rea cărora productivitatea muncii a crescut simţitor. Introducerea pe scară din ce în ce mai largă a metodelor înaintate de lu­cru sovietice, precum şi studierea şi răspîndirea sistematică a experienţei fruntaşilor în producţie din întreprinderea noastră au contribuit în bună par­te ca planul de producţie pe anul 1954 să fie înde­plinit cu două luni îna­inte de termen. In acea­stă perioadă productivita­tea muncii a crescut cu 17,4%, iar preţul de cost al produselor a fost redus cu 8,88% faţă de sarcina de plan. Prin folosirea cu chibzuială a materiei pri­me şi a materialelor, co­lectivul întreprinderii a realizat de asemenea eco­nomii în valoare de 1.297.428 lei. Sprijiniţi de către or­ganizaţia de partid, mun­citorii şi tehnicienii între­prinderii noastre, în frun­te cu comuniştii, sînt ho­­tărîţi să descopere şi să folosească mai bine rezer­vele interna şi capacita­tea de producţie a maşi­nilor, să răspîndească pe scară cît mai largă expe­rienţa înaintată dobîn­­dită, pentru a da patriei cît mai multe produse de bună calitate. Combinate raionale de producţie care lucrează în contul anului viitor BACĂU (coresp. „Scînteii“).­­ Colecti­vele de muncitori şi tehnicieni de la com­binatele raionale de producţie din Tg. Neamţ şi Moineşti şi-au îndeplinit planul anual de producţie. Incepînd de la data de 15 noiembrie, ele lucrează în contul anului 1955. Combinatul raional Tg. Neamţ a reali­zat, pînă la data de mai sus, planul anual la cherestea­ răşinoase în proporţie de 363%, la lemne de foc 105%, la coşuri de rufe 199%, la mese de bucătărie 122% şi la cărămizi de zidit 109%. Pînă la 15 no­iembrie, muncitorii combinatului de pro­ducţie Moineşti au depăşit sarcinile pla­nului anual la buşteni-gatere-răşinoase cu 125%, la draniţă cu 10% şi la cherestea­­răşinoase cu 10%. Muncitorii şi tehnicienii acestor combi­nate şi-au luat angajamentul să muncească cu rîvnă pentru a spori producția bunu­rilor de larg consum. Cooperative care şi-au îndeplinit planul anual BlRLAD (coresp. „Scînteii“). — In acest an, cooperativa meşteşugărească „îmbră­cămintea“ din Bîrlad şi-a dezvoltat mult activitatea. De la începutul anului şi pînă acum numărul meşteşugarilor care au in­trat în cooperativă a crescut cu 23. Pe lîngă faptul că şi-a mărit numărul de sortimente, cooperativa foloseşte din plin şi deşeurile de la fabrica de confecţii din Bîrlad. Se produc acum numeroase modele de confecţii. Printr-o atentă aşezare a şabloanelor de croit, la cooperativă au fost realizate, anul acesta, economii în valoare de 2.000 lei. Muncind cu rîvnă în cadrul întrecerii, membrii acestei cooperative au reuşit să-şi realizeze înainte de termen sarci­nile de plan pe anul în curs. In prezent ei lucrează în contul anului 1955. Fac cinste acestei cooperative fruntaşe numele cooperatorilor Mihai Trifu, Tudor Costache, Rugină Tasia, Tudor Istrate, Jana Dimitriu şi ale altora. Pînă acum, la cooperativa meşteşugărească de croit „îmbrăcămintea“ din Bîrlad planul anual a fost realizat în proporţie de 105%. Şi cooperativa de invalizi „Pacea“ din oraşul Tecuci lucrează în contul anului viitor. Cooperatorii de aici au confecţio­nat, prin valorificarea deşeurilor, zeci de căciuli, sute de perechi de sandale şi al­tele. Cooperatorii fruntaşi Gheorghe Surugiu, Gheorghe Scutaru, Tache Constantinescu şi Radu Dinescu au dat o mare contribuție la realizarea planului înainte de termen. ----- - ---­ Şi-au îndeplinit angajamentul BRAILA (coresp. „Scînteii“).­­ La cen­trul de desfacere al cooperativei „înainte“ a sosit un nou lot de mărfuri variate: pantofi, bocanci, serviete, costume de stofă, paltoane, pijamale şi diferite obiecte de m­arochinărie, confecţionate cu mare grijă. Sunt mărfuri realizate peste planul anual de către membrii acestei coopera­tive, care au produs, în acest an, peste 60 diferite sortimente de mărfuri de larg consum. In toate atelierele şi secţiile coo­perativei, planul anual a fost cu mult de­păşit, aşa cum şi-au luat angajamentul cooperatorii. ­n interiorul ziarului. PE TEME ECONOMICE: Ing. Sto­­ian Petrescu — Despre folosirea ma­ximă a tehnicii (pag. 2-a). N. Enuţă — La împărţirea venitu­rilor în gospodăria colectivă din Că­lăraşii Vechi (pag. 2-a). SCRISORI CĂTRE „SCINTEIA”: M. Tudor — Lipsă de grijă pentru de­servirea cetăţenilor (pag. 2-a). Conferinţa tarilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Eu­ropa — Declaraţia făcută de V. M. Molotov la 29 noiembrie; Declaraţia făcută de J. Cyrankiewicz (pag. 3-4-5). Oskar Neumann — Jos mîinile de pe Partidul Comunist din Germania­­ (pag. 5-a). Zdenek Werner — Strălucitul suc­ces al Frontului National în alegerile din R. Cehoslovacă (pag. 5-a). Köves­ Endre — Alegerile pentru­ sfaturile populare din R. P. ungară s-au desfășurat într-o atmosferă săr­­bătorească (pag. 5-a).­­ Guvernul sovietic a înmînat guver­nului S.U.A. o notă memorială în problema folosirii energiei atomice în scopuri pașnice (pag. 6-a). Răspunsul guvernelor S.U.A., Fran­­tei și Angliei la notele guvernului­ so­vietic din 23 octombrie și 13 noiem­brie (pag. 6-a).­­ Colective fruntaşe PITEŞTI (coresp. „Scânteii“).­­ Ca ur­mare a aplicării în întrecerea socialistă a metodelor sovietice de înaltă producti­vitate, cît şi a introducerii de inovaţii tehnice şi raţionalizări în producţie, nu­meroase întreprinderi din regiunea Pi­teşti lucrează de pe acum în contul ul­timului an al cincinalului. Colectivul oficiului nr. 2 de foraj, de pildă, aplicînd pe scară largă noua tehno­logie a forajului cu apă, şi-a îndeplinit planul anual cu 3 luni şi 10 zile înainte de termen. Această realizare a petroliştilor a contribuit, în mare măsură, la îndeplini­rea de către întregul trust de foraj Piteşti a sarcinilor anuale de plan încă din pri­mele zile ale lunii noiembrie. Prin mai buna organizare a muncii, muncitorii şi tehnicienii din sectoarele Băbeni şi Drăgăşani, din cadrul I.F.E.T.­­Băbeni, şi-au realizat, în cursul lunii no­iembrie sarcinile anuale de plan atît la producţia globală, cît şi pe sortimente. Cu un deosebit avînt au desfăşurat în­trecerea socialistă şi membrii cooperati­velor meşteşugăreşti din regiune. Pină acum, cinci cooperative meşteşugăreşti şi-au îndeplinit cu succes sarcinile glo­bale din planul anual. Printre acestea se numără cooperativa „Ceramica“ din Rîmnicu Vâlcea, care a produs peste plan teracotă pentru cîteva sute de sobe, coo­perativa „Arta meseriaşilor“ din Cîmpu­­lung, care a executat peste plan 375 metri pătraţi uşi şi ferestre pentru locuinţe, cooperativa „Răsăritul nou“-I.O.V.R. din Rîmnicu Vîlcea şi altele. Urmînd exemplul colectivelor fruntaşe, muncitorii şi tehnicienii combinatelor ra­ionale de producţie din cadrul U.R.C.C. Piteşti, Cîmpulung şi Curtea de Argeş au început să lucreze şi ei în contul anului viitor. De pildă, colectivul Combinatului raional de producţie Muscel a produs, peste plan, 461.000 cărămizi pentru sobe, peste 1.800 metri cubi buşteni răşinoase, 3.283 butoaie etc. Succesele dobîndite pînă acum de aceste colective fruntaşe însufleţesc pe toţi oa­menii muncii din celelalte întreprinderi din regiune în lupta pentru îndeplinirea integrală a planului de stat pe acest an la toţi Indicii. Produse peste planul anual TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“).­­ Nu­meroase colective din întreprinderile ti­mişorene se mîndresc cu rezultatele ob­ţinute în producţie. încă din ziua de 13 noiembrie, colectivul întreprinderii „Fruc­tul“ şi-a terminat planul anual la con­serve, compoturi, dulceţuri etc. între­prinderea a dat peste plan pînă la data de 26 noiembrie 38.708 kg. conserve de carne şi legume. Sterilizatorul Ion Nicolici, candidat de partid, opăritoarele Elisabeta Feier şi Veronica Păcuraru, ca şi Ana Varga, care lucrează la închis recipiente, au adus o contribuţie de seamă la obţi­nerea acestor rezultate. Ei sunt printre aceia care au aplicat primii iniţiativa Vic­toriei Doroftei, de la fabrica de conserve „Flora“ din Capitală, privind controlul reciproc asupra calităţii produselor fie­cărei secţii în parte. Colectivul întreprinderii „Kandia" dă şi el produse în contul anului 1355. Munci­torii şi tehnicienii de aici au dat pînă acum peste plan circa 28 vagoane diferite produse zaharoase, bomboane umplute, caramele etc. De asemenea, şi-a îndeplinit şi depăşit sarcina anuală de plan şi între­prinderea de stat pentru produse lactate din Timișoara. Folosind metode înaintate de muncă COMĂNEŞTI (coresp. „Scînteii”).­­ Mina Galion, din cadrul exploatării carbonifere Comăneşti, şi-a realizat sarcinile anuale de producţie în dimineaţa zilei de 24 no­iembrie. In acea zi, la ieşirea din sat, mi­nerii de la Galion au scos la suprafaţă primele vagoane de cărbune în contul anului 1955. La gura minei, în prezenţa a sute de mineri, tehnicieni şi ingineri, a avut loc un însufleţit, miting, în cadrul căruia secretarul organizaţiei de bază a minei, tov. Gheorghe Cojocaru, a vorbit despre întrecerea însufleţită a minerilor în lupta pentru sporirea producţiei de cărbune. „Grupe de mineri — a spus secretarul organizaţiei de bază — ca acelea conduse de Constantin Hrînaru, Gheorghe Ciurlică, Ion Buzatu şi altele, sunt mîndria minei. Folosind metode înaintate de muncă, aceste grupe de mineri au scos zilnic la suprafaţă cu cite 30—40% mai mult căr­bune faţă de sarcina de plan“. O delegaţie de pionieri din oraşul Co­măneşti a înmînat minerilor fruntaşi bu­chete de flori. Schimb de experienţă între cercurile ştiinţifice studenţeşti CLUJ (Agerpres).­­ Zilele trecute a avut loc la Cluj un schimb de experienţă între membrii cercurilor ştiinţifice stu­denţeşti de la facultăţile de ştiinţe juri­dice ale universităţilor „Victor Babeş“ şi „Bolyai“ din Cluj şi „C. I. Parhon“ din Bucureşti. La schimbul de experienţă au participat numeroşi profesori şi studenţi de la cele trei universităţi. După cuvîntul de deschidere, rostit de prof. univ. Graţian Porumb, prodecan al Facultăţii de ştiinţe juridice din Cluj, stu­dentul N. Mănăilă, de la Facultatea de ştiinţe juridice din Bucureşti, a prezentat, in cadrul cercului ştiinţific „Dreptul pe­nal“, un referat intitulat „Trimiterea in judecată“. La discuţii au luat cuvîntul, printre alţii, studenţii universităţii „Bo­lyai“ Ion Izanek şi Gh. Culicovski şi conf. univ Ion Olteanu, de la catedra de drept penal a Facultăţii de ştiinţe juridice din Bucureşti. In cadrul cercului ştiinţific „Teoria ge­nerală a statului şi dreptului“, studentul Ion Sivescu, de la Facultatea de ştiinţe juridice din Bucureşti, a prezentat un re­ferat despre dreptul R.P.R. de a fi ad­misă în O.N.U. Conferinţa acad. Sava Ganovski la Academia R. P. R. In cadrul „Săptămînii ştiinţei bulgare“, marţi seara, în aula Academiei R.P.R., academicianul Sava Ganovski, membru al Consiliului de Conducere al Academiei de ştiinţe a R. P. Bulgaria, deputat în Adu­narea Populară a R. P. Bulgaria, lau­reat al Premiului Dimitrov, a conferenţiat despre „Revoluţia culturală în Bulgaria“. La conferinţă au luat parte acad. prof. dr. C. I. Parhon, preşedinte de onoare al Academiei R.P.R., acad. Mihail Sado­­veanu, vicepreşedinte al Academiei R.P.R., acad. Şt. Vencov, prim secretar al Acade­miei R.P.R., numeroşi academicieni, mem­bri corespondenţi ai Academiei R.P.R., colaboratori ai institutelor ştiinţifice ala Academiei R.P.R., profesori universitari şi studenţi. Au fost de faţă membrii delegaţiei oa­menilor de ştiinţă din R. P. Bulgaria, care participă la „Săptămîna ştiinţei bulgare“, precum şi M. Krumov, prim secretar al ambasadei R. P. Bulgaria la Bucureşti. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. prof. dr. C. I. Parhon. Conferinţa academicianului Sava Ga­novski a fost urmărită cu mult interes. In numele celor prezenţi, acad. prof. dr. C. I. Parhon a mulţumit călduros oaspetelui. In încheierea conferinţei au fost pre­zentate trei filme documentare care înfăţi­şează aspecte din realizările obţinute în diferite domenii în R. P. Bulgaria. (Agerpres) Serată literară TIMIŞOARA 30 (Agerpres). Revista „Igaz szó”, organ al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., filiala din Regiunea Autonomă Maghiară, a organizat ieri, în sala clubului C.F.R. Timişoara, o seară li­terară la care au participat­ scriitori ro­­mâni şi maghiari din Timişoara, precum şi numeroşi oameni ai muncii. Cuvîntul de deschidere a fost rostit în limba maghiară de tov. Hajdú Győző, re­dactor şef al revistei „Igaz szó“, şi — în limba română — de tov. Alexandru Jebe­­leanu, preşedintele filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor de R.P.R. Au citit fragmente din lucrări proprii, precum şi traduceri din limbile română şi maghiară, scriitorii Horváth István, Maj­­tenyi Erik, Sütő András, laureaţi ai Pre­miului de Stat, Nagy István, Anadi Adám, Alexandru Jebeleanu, Szász Márton, Aurel Martin, Endre Károly. In încheiere, artişti de la Opera de Stat din localitate și de la Teatrul de Stat au prezentat un bogat program artistic. Fruntaşi pe raion la arături de toamnă şi desţeleniri IAŞI (coresp. „Scînteii“), îndrumaţi şi sprijiniţi în permanenţă de către orga­nizaţia de bază şi de către deputaţii sfa­tului popular comunal, ţăranii muncitori din comuna Drăguşeni, raionul Negreşti, au trecut, imediat după terminarea însă­­mînţărilor, la transportarea gunoiului de grajd pe ogoare şi la executarea arături­lor adinei. Urmînd exemplul comuniştilor Ion Ba­­zon, Ioan D. Scurtu şi alţii, ţăranii mun­citori din comună au executat arături a­­dînci de toamnă pe 513 ha. Folosind din plin atelajele şi mijloacele mecanizate, ţă­ranii muncitori din comuna Drăguşeni au desţelenit, redîndu-le agriculturii, 26 ha. de pămînt din izlazurile slab productiva din comună. In această muncă s-au evi­denţiat ţăranii muncitori Ilie Butnaru, Nicu V. Apetri, V. D. Soreanu şi alţii. Comuna Drăgușeni este prima comună din raion care a îndeplinit planul la ară­turi adinei de toamnă și desțeleniri. Şcoală nouă La Veleşti, raionul Amaradia, s-a inau­gurat de curînd un nou local de şcoală. Clădirea mare, luminoasă, adăposteşte de­ acum pe copiii ţăranilor muncitori, dor­nici să înveţe carte. Sătenii privesc cu drag clădirea cea nouă şi frumoasă, la ri­dicarea căreia au contribuit prin muncă voluntară. Mai bine de trei sute de ţă­rănoi muncitoare din comună, în frunte cu Elisabeta Tudor, responsabila comisiei de femei au dat ajutor la transportul ma­terialelor da construcţie. In clădirea nou construită copiii se bucură de condiţii bune de învăţătură. MARIA GIIEUASIE corespondent voluntar

Next