Scînteia, decembrie 1954 (Anul 23, nr. 3144-3170)

1954-12-01 / nr. 3144

Pag. 2 La împărţirea veniturilor în gospodăria colectivă din Călăraşii Vechi Caii puternici — roibi, murgi sau ftegri — cu păr lucios, înhămaţi la căruţele vîrfuite cu ştiuleţi de po­rumb şi saci cu grîu, îşi muşcă zăba­lele şi izbesc nerăbdători pămîntul cu copitele, gata să pornească mai curînd la drum. Flăcăi mîndri strunesc caii, arun­cînd vorbe de şagă fetelor gălăgioase care s-au cocoţat peste saci, cu braţele încărcate cu valuri de pînzeturi şi pachete de bumbac. In jurul căruţelor, cîţiva co­lectivişti explică pentru a nu ştiu cita oară unor ţărani muncitori cu gospodării individuale ce şi cît a luat Costică B. Dinu pentru cele 1033 zile-muncă pe care le-a făcut cu familia lui în gospodăria colectivă. Ascultînd cu luare aminte vor­bele colectiviştilor, ceilalţi cîntăresc în palmă ştiuleţii sau îi zdrumi­ă să le vadă bobul, se interesează de felul cum s-a lu­crat pămîntul, de producţia obţinută la hectar... Se duc apoi în faţa panoului pe care sînt scrise veniturile obţinute de fruntaşi. Aici, din nou, alte întrebări, alte lămuriri. — Gata ! Plecăm ! — spune stăpînul bu­catelor din căruţele înşiruite pe drum în faţa sediului gospodăriei colective „Fili­­mon Sîrbu“ din Călăraşii Vechi. Flăcăii încep să chiuie, slăbesc hăţu­rile şi caii pornesc. Din uliţa mare, co­­tesc spre stînga, către casa lui Costică B. Dinu. El a primit pentru munca de­pusă, împreună cu membrii familiei sale, 3719 kg. grîu, 4.132 kg. porumb, 424 kg mazăre, 620 kg. floarea-soarelui, 283 kg. orz, 90 kg. fasole, 46 kg. brînză, 17,500 kg. lină, 194 metri ţesături, 12,200 kg. fire bumbac, însemnate cantităţi de furaje pentru animalele din gospodăria perso­nală, precum şi peste 7500 lei, în gospodăria colectivă din Călăraşii Vechi, raionul Călăraşi, se numără cu ze­cile colectiviştii care au primit pentru zi­­lele-muncă făcute în gospodărie cite 4—5000 kg. şi chiar mai multe kilograme de cereale, suta de kilograme de alte pro­duse agricole, precum şi cîte 3-4.000 lei. In brigada a lll-a de cîmp, condusă de bri­gadierul Constantin Baicu, din cele 32 fa­milii care fac parte din brigadă, 23 au exe­cutat mai mult de 400 zile-muncă fiecare — şi deci primesc peste 3.000 kg. produse agricole. Deşi condiţiile din acest an n-au fost prielnice producţiei agricole, gospodăria colectivă din Călăraşii Vechi a obţinut producţii care au asigurat posibilitatea ca, după îndeplinirea obligaţiilor faţă de stat şi crearea fondurilor obşteşti prevăzute de statut, să se repartizeze pentru fiecare zi-muncă : 3,600 kg. grîu, 4 kg. porumb, 0,600 kg. floarea-soarelui, 0,274 kg. orz, 0,410 kg. mazăre, cantităţi însemnate de alte produse şi 7,46 lei. Cum au reuşit colectiviştii din Călă­raşii Vechi să obţină aceste rezultate ? ★ Multe gospodării colective din ţară s-au întărit şi s-au dezvoltat în ultimii doi-trei ani. Ele au mers înainte pentru că în fruntea lor au fost şi sunt comunişti — oameni vrednici, pricepuţi, cu dragoste de avutul obştesc, cu dragoste de a învăţa mereu din experienţa colhoznicilor so­vietici şi de a aplica învăţămintele în­suşite. Aceasta se vede bine la gospodăria co­lectivă din Călăraşii Vechi. De la înfiin­ţare şi pînă acum, mănunchiul format din preşedinte, brigadieri, şefi de echipe — comunişti sau utemişti — i-a însufleţit pe toţi colectiviştii în lupta pentru aplicarea celor mai înaintate metode agrotehnice, pentru întărirea gospodăriei colective. Să aplice ei cei dintîi din comună şi din ra­ion o nouă metodă agrotehnică — acea­sta a devenit o cauză a tuturor colectiviş­tilor din Călăraşii Vechi. De aceea, înce­­pînd cu al doilea an de la înfiinţarea gospodăriei, colectiviştii s-au străduit să execute dezmiriştitul, aratul adînc de toamnă, grăpatul primăvara timpuriu, se­mănatul griului în rînduri încrucişate, să folosească seminţe de soi, selecţionate şi tratate, să facă mai multe praşile ş.a. In toamna anului trecut, semănatul griului s-a făcut în ■ condiţii grele, din cauza secetei care împietrise pămîntul. To­tuşi, colectiviştii au semănat cea mai mare parte din suprafaţa de 450 ha. în rînduri încrucişate şi la vreme. Griul astfel se­mănat a răsărit bine şi a rezistat la geru­rile din timpul iernii de 80 ha., unde co­lectiviştii n-au reuşit să facă semănatul la vreme, griul a ieşit slăbit din iarnă. Colectiviştii au obţinut totuşi o produc­ţie medie de 1040 kg. grîu la hectar pe în­treaga suprafaţă de 450 ha. Faţă de gospodăriile individuale, care au obţinut doar 4-500 kg. şi în rare ca­zuri 600 kg. grîu la hectar, producţia ob­ţinută de gospodăria colectivă a fost o producţie bună şi a dovedit avantajele folosirii metodelor agrotehnice înaintate. In primăvara acestui an, colectiviştii din Călăraşii Vechi au aplicat pentru prima dată metoda semănatului în cuiburi aşezate în pătrat la porumb şi floarea-soa­relui. Ei n-au folosit însă această me­todă „pe încercate“, ci au semănat în cui­buri aşezate în pătrat întreaga supra­faţă cultivată cu aceste plante : 160 ha semănate cu porumb şi 50 ha. cu floarea­­soarelui. Organizaţia de bază a iniţiat întrecerea între brigăzi pentru participa­rea tuturor colectiviştilor la semănatul în cuiburi aşezate în pătrat. In munca lor, colectiviştii au simţit zi de zi spri­jinul şi îndrumarea tov. Nicolae Florea, inginerul agronom al gospodăriei. Semăna­tul porumbului întîrziase din cauza timpu­lui neprielnic, iar cînd s-a făcut vreme bună pentru porumb trebuia Semănat și bumbacul. Brigăzile au lucrat pe două fronturi deodată — majoritatea colecti­viștilor semănau porumbul cu sapa în cuiburi așezate în pătrat, iar semănăto­­rile erau folosite la semănatul bumba­cului. Marele folos al semănatului porumbului în cuiburi aşezate în pătrat l-au simţit din plin colectiviştii cînd au început pra­­şilele. Din anii trecuţi ei erau convinşi că mai multe praşile aduc spor de re­coltă. Dar atunci cînd trebuiau să dea a 3ra sau a 4-a praşilă la porumb şi floarea­­soarelui, brigăzile nu mai dovedeau cu lucrul, căci trebuiau să prăşească bum­bacul şi să iasă la seceriş. Anul acesta însă, au prăşit porumbul, cînd avea două­­trei frunze, cu prăşitoarea şi cu sapa, iar celelalte trei praşile le-au făcut numai cu prăşitorile în lungul şi în la­tul tarlalelor. Cînd au executat a patra praşilă, aproape că nu se vedeau omul şi calul din porumb. Lunile iunie şi iulie au fost secetoase, dar arătura de toamnă şi praşilele au ajutat porumbului să lupte cu seceta şi să dea 2900 kg. porumb boabe la hectar, cu aproape 1000 kg. mai mult de­cit au recoltat ţăranii muncitori cu gospo­dării individuale. Colectiviştii din Călăraşii Vechi au deprins bine şi metodele înaintate de cultivare a bumbacului. Anul acesta ei au semănat bumbacul în arătură adîncă de toamnă, pe care în primăvară au dis­cuit-o de două ori. Bumbacul a fost pră­şit de 4 ori. Ei au recoltat cîte 660 kg. bumbac la hectar, predînd statului 86.600 kg. bumbac, din care 34.000 kg. de bumbac de calitate superioară. Pentru sporul obţinut peste producţia planifi­cată şi pentru calitatea superioară a bumbacului, gospodăria colectivă a pri­mit un premiu de 518.000 lei. Tot prin aplicarea metodelor agrotehnice înaintate gospodăria colectivă a obţinut la hectar 1240 kg. floarea-soarelui, 1270 kg. mazăre, ■ 1600 kg. orz. De multă grijă din partea colectiviştilor se bucură sectorul zootehnic, care cu­prinde 25 de vaci de lapte, 30 scroafe fă­­tătoare, 900 oi, 85 stupi. Pentru hrana animalelor pe timpul iernii, în afară de marile cantităţi de grăunţe puse în ma­gazii, colectiviştii au strâns mari canti­tăţi de fîn, coceni, paie şi au însilozat 300 tone porumb furajer şi 160 tone sfeclă furajeră. * Colectiviştii din Călăraşii Vechi sunt mîndri de realizările lor. Dar ei nu ascund lipsurile şi greutăţile pe care le mai au. în adunarea­ generală care a avut loc cu ocazia împărţirii produselor, ei i-au criticat aspru pe cei cîţiva colecti­vişti care nu participă regulat la muncă. „Tovarăşului Gheorghe H. Neagu nu-i place munca în gospodărie — a spus colec­tivistul Leon Raicu. Cînd noi adunam bumbacul, el înălţa porumbei şi muta scaunul după cum se muta umbra. Noi îi cerem să se lase de aceste obiceiuri şi să vină la muncă în gospodărie“. Gheorghe O. Ganea, fruntaş în muncă, i-a criticat pe cei care, în timpul cînd în gospo­dăria colectivă muncile agricole cer multe braţe de muncă, îşi fac de lucru în afara gospodăriei. Colectiviştii şi-au arătat nemulţumirea pentru unele neglijenţe care au pricinuit pagube gospodăriei co­lective, precum şi pentru lipsurile unor brigadieri. Membrii gospodăriei luptă pen­tru continua întărire a disciplinei, pentru îmbunătăţirea organizării muncii, pentru întărirea vigilenţei împotriva uneltirilor chiabureşti. ★ In urma dezbaterii proiectului de Di­rective al Congresului al II-lea al P.M.R., colectiviştii din Călăraşii Vechi au luat o serie de măsuri. „Noi putem şi trebuie să obţinem în fie­care an peste 2000 kg. grîu la hectar“ , au spus mai mulţi colectivişti. Un fapt simplu arată voinţa colectiviş­tilor de a realiza această sarcină. La în­ceputul campaniei­­de însămînţări din toamna aceasta, o parte din teren nu era curăţită de coceni, fapt care putea intîr­­zia începerea semănatului. Organizaţia de bază în frunte cu secretarul, tov. Aur Baicu, şi consiliul de conducere, în frunte cu tov. Ştefan Zaharia, preşedintele gos­podăriei, au hotărît să mobilizeze toate for­ţele la această muncă, astfel că semă­natul s-a putut face la vreme. Cerealele de toamnă au răsărit bine. Pe baza planului de organizare a te­renului, gospodăria colectivă va spori, în 1955, suprafaţa cultivată cu porumb la 240 ha.,­ iar suprafaţa cultivată cu grîu a fost mărită cu 36 ha. faţă de planul ini­ţial. începînd de acum şi pînă în primă­vară, colectiviştii vor planta perdele de protecţie pe o suprafaţă de 19 ha., iar în primăvară vor planta cu viţă de vie 10 ha. In anul viitor vor mări numărul de vaci cu 15, al scroafelor fătătoare cu 20, al stupilor cu 30 bucăţi. In acest scop vor fi ridicate noi construcţii. Se apropie iarna. Colectiviştii vor pune parazăpezi pe suprafaţa de 160 ha, se­mănată­ cu grîu, vor căra gunoiul la cîmp. S.M.T.-Cuza Vo­dă a executat arături adinei pe aproape întreaga suprafaţă de teren ce va fi cultivată în primăvară. Totodată, consiliul de conducere şi in­ginerul agronom fac pregătirile pentru des­chiderea Cursului agrozootehnic trienal. Ceea ce plănuiesc colectiviştii din Că­lăraşii Vechi va fi înfăptuit. Cu o expe­rienţă îmbogăţită în acest an şi cu voinţa de a obţine noi succese, colectiviştii din Călăraşii Vechi se străduiesc să sporească producţia agricolă, pentru a face din gos­podăria lor colectivă o gospodărie model, exemplu pentru ţăranii muncitori din împrejurimi. N­­ENUŢĂ Partidul şi guvernul, elaborînd progra­mul de măsuri menit să asigure dezvol­tarea mai departe a întregii economii na­ţionale şi ridicarea nivelului de trai al poporului, au subliniat cu putere că sin­gura cale justă pentru îmbunătăţirea con­diţiilor de viaţă ale oamenilor muncii este mărirea producţiei, creşterea productivi­tăţii muncii şi reducerea preţului de cost al produselor. în lupta pentru îndeplini­rea acestor sarcini are o însemnă­tate hotărîtoare folosirea cît mai de­plină a tehnicii; aceasta deoarece fo­losirea tehnicii este principala pîrghie a măririi producţiei şi ridicării productivi­tăţii muncii, de utilizarea maximă a maşinilor şi utilajului fiind totodată strins legate reducerea preţului de cost al pro­duselor şi realizarea de economii în pro­ducţie. * In condiţiile capitalismului, limitele fo­losirii depline a tehnicii sunt determinate de faptul că capitaliştii folosesc maşinile ca instrumente de exploatare; ei le intro­duc în producţie numai atunci şi în mă­sura în care aceasta le măreşte profitu­rile — numai atunci cînd preţul maşinii este mai mic decît salariile muncitorilor pe care îi înlătură maşina respectivă. Alt­fel, capitaliştii menţin tehnica veche, de­păşită, iar uneori se întorc chiar la utili­zarea muncii manuale. Aşa se explică fap­tul că în S.U.A. munca manuală predo­mină în industria carboniferă în proporţie de 82%, în industria de turnare a fontei în proporţie de 69%, la construcţii 78% In secţiile de prelucrare la cald ale mari­lor uzine de automobile „Ford“ şi „Gene­ral Motor’s“ predomină munca fizică isto­vitoare. Capitalismul monopolist a deve­nit o frînă a progresului tehnic. De la primele începuturi ale capitalismului, muncitorii şi-au dat seama că introdu­cerea tehnicii duce la intensificarea ex­ploatării lor ; în capitalism maşinile sunt un concurent al muncitorilor, care îi îm­pinge în ghiarele şomajului. Cu totul altfel stau lucrurile în socia­lism. Datorită instaurării proprietăţii so­ciale asupra mijloacelor de producţie, a devenit posibilă pentru prima dată folo­sirea deplină a tehnicii, realizarea com­plectă a avantajelor marii producţii me­canizate. Maşinizarea, marea producţie mecanizată în toate ramurile economiei naţionale, întemeiată pe tehnica cea mai înaltă şi pe munca oamenilor eliberaţi de exploatare, constituie baza materială de producţie a socialismului. Folosirea deplină a tehnicii economi-Ing. STOIAN PETRESCU seste munca socială, constituind un factor hotărîtor al creşterii productivităţii mun­cii, în orînduirea socialistă, utilizarea de­plină a tehnicii este o necesitate obiec­tivă, care decurge din cerinţele le­gii economice fundamentale a socialismu­lui — folosirea tehnicii celei mai înain­tate fiind mijlocul practic pentru asi­gurarea creşterii şi perfecţionării neîn­trerupte a producţiei sociale, în scopul sa­tisfacerii maxime a nevoilor mereu cres­­cînde ale întregii societăţi Concordanţa deplină dintre relaţiile de producţie şi caracterul forţelor de producţie face po­sibilă dezvoltarea nelimitată a acestora şi constituie un puternic stimulent pentru dezvoltarea tehnicii în socialism. In ţara noastră, ca urmare a ajutorului primit din partea U.R.S.S. şi a colaborării economice cu celelalte ţări din lagărul de­mocratic, oamenii muncii au obţinut suc­cese însemnate în dezvoltarea industriei grele şi a industriei de maşini, ceea ce a creat condiţiile reconstrucţiei tehnice a tuturor ramurilor economiei naţionale, aşezării lor pe o bază tehnică nouă, mo­dernă. In comparaţie cu anul 1948, va­loarea utilajului a fost la începutul anu­lui 1954 de 7,3 ori mai mare în industria metalurgică, de 5 ori în industria petro­liferă şi de 12,6 ori în industria electro­tehnică şi a producţiei de energie electrică. In minele din Valea Jiului numărul craterelor pentru transportul cărbunelui în abataje a crescut, în 1953, cu 393% faţă de 1944, iar cel al locomotivelor de transport subteran cu 381 %. Eliberaţi din lanţurile exploatării, oa­menii muncii sunt adînc interesaţi în fo­losirea din plin a tehnicii şi folosesc bucu­roşi maşinile, căci ele le uşurează munca şi reprezintă sprijinul lor principal în mă­rirea producţiei şi a productivităţii muncii, în ridicarea veniturilor personale şi în îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale po­porului. Marele număr de invenţii, ino­vaţii şi perfecţionări tehnice realizate de oamenii muncii sunt o expresie a conştiin­ţei înalte a clasei noastre muncitoare, a creşterii calificării şi nivelului ei cultural­­tehnic, a interesului viu pe care-l mani­festă muncitorii pentru folosirea tehnicii. Trebuie spus însă că, cu toate realizările obţinute în domeniul folosirii tehnicii, ca­pacităţile de producţie ale întreprinderilor noastre sînt încă insuficient folosite. In mod deosebit se manifestă o proa­stă folosire şi gospodărire a maşi­nilor în industria carboniferă, în industria construcţiilor şi în sectorul forestier. La mina Aninoasa au fost folosite multă vreme abia jumătate din locomotivele electrice existente, în timp ce în unele sec­toare se mai foloseau caii la transportul subteran. Havezele, ciocanele pneumatice, craterele şi scocurile oscilante, ca şi alte mijloace tehnice cu care au fost înzestrate din plin minele noastre în ultimii ani, sunt insuficient utilizate în lucrările de extrac­ţie, ba chiar, în unele cazuri, nici nu sunt instalate în mine.­ Ce pagube aduce economiei noastre această stare o arată însăşi analizarea re­zultatelor în producţie obţinute de două mine, la întreprinderea carboniferă Fili­­peştii de Pădure, unde în luna august cele 6 haveze au funcţionat, în medie, nu­mai 8 zile, s-a tăiat cu 540 de tone căr­bune mai puţin decît prevedea planul de havat — în timp ce la întreprinderea car­boniferă Sălajul, unde, în acelaşi răstimp, o haveză a fost folosită 27 zile, planul de havat a fost depăşit cu 200 tone cărbune, iar în septembrie cu 460 tone, fiind în funcţiune două haveze. Folosirea maximă a mijloacelor tehnice cu care sunt înzestrate întreprinderile con­stituie principala pîrghie pentru sporirea productivităţii muncii, pentru realizarea unei producţii mai mari, fără investiţii suplimentare, ci cu acelaşi utilaj şi pe ace­leaşi suprafeţe de producţie. Plenara C.C. al P.M.R. din august 1953 a combătut cu hotărîre tendinţa unor cadre de partid şi de stat care, în loc să lupte pentru mări­rea producţiei pe seama unei mai bune folosiri a rezervelor interne ale întreprin­derilor, aşteaptă investiţiile statului. ★ Căile principale pentru folosirea maxi­mă a tehnicii sunt îmbunătăţirea folosirii timpului de lucru al maşinilor şi agrega­telor şi creşterea intensităţii de lucru a maşinilor. Aceasta înseamnă mărirea timpului de funcţionare a maşinilor şi, respectiv, creşterea producţiei date de maşini într-o anumită unitate de timp. Folosirea din plin a timpului de lucru al maşinilor depinde în însemnată măsură de numărul de schimburi în care lucrează utilajul şi de gradul de folosire a timpu­lui de lucru în cadrul fiecărui schimb. In industria constructoare de maşini, peste 80% din întreprinderi au un număr mediu de schimburi foarte apropiat de două schimburi. Nu trebuie însă să uităm că îndărătul unor indici buni se ascunde adeseori folosirea necorespunzătoare a unor maşini şi agregate, mai ales în schim­burile II şi III. La fabrica de maşini-unelte „Iosif Rangheţ“-Arad utilajul e folosit în schimbul II numai în proporţie de 75%, iar în schimbul III aproape jumătate din maşini stau nefolosite. Sarcina conduce­rilor întreprinderilor constă în asigurarea unui număr optim de schimburi la fie­care unitate de utilaj şi în repartizarea uniformă a cadrelor tehnice pe toate schimburile. Cele mai importante rezultate în îmbu­nătăţirea indicelui de utilizare a maşinilor se obţin prin folosirea pe cale intensivă a utilajului, prin creşterea intensităţii de lucru a maşinilor. In momentul de faţă o problemă centra­lă a organizării producţiei în vederea fo­losirii intensive a maşinilor constă în organizarea unei producţii ritmice. A venit timpul să se pună capăt practicii dăună­toare a muncii „în asalt“, care duce la fo­losirea neraţională a utilajului, la creşte­rea rebuturilor, la scăderea calităţii produ­selor şi la prestarea unui număr exagerat de ore suplimentare. Experienţa întreprin­derilor fruntaşe dovedeşte că, pentru a realiza o producţie ritmică, sunt necesare o bună pregătire tehnică a producţiei şi o justă planificare internă în uzină, asigu­­rîndu-se decalajul necesar între secţii, precum şi activitatea lor neîntreruptă. ★ Din punct de vedere al rezultatului lor economic, toate metodele de folosire in­tensivă a maşinilor urmăresc, în ultimă analiză, scurtarea şi accelerarea procese­lor de producţie, odată cu uşurarea con­diţiilor de muncă. Ce imensă rezervă de creştere a producţiei cuprinde accelerarea vitezei de lucru a maşinilor o arată faptul că la „Industria Textilă“-Lugoj, numai în septembrie, prin mărirea vitezei medii a războaielor, s-a obţinut în secţia de ţesut rapid o producţie suplimentară echiva­lentă cu întreaga producţie pe care ar fi dat-o un număr de 34 războaie cu tu­raţie normală. Practica a dovedit din plin că aplicarea metodelor rapide şi intensive de lucru constituie un factor deosebit de impor­tant de îmbunătăţire a folosirii utilaju­lui şi de creştere a productivităţii mun­cii. La cuptoarele Martin, în timp ce producţia medie pe metru pătrat de vatră a cuptorului este de aproximativ 6 tone, oţelarii care dau şarje rapide realizează 12-13 tone. în industria textilă brigada de filatoare condusă de Antoa­­neta Alexovici, datorită măririi turaţiei la ringuri, obţine zilnic o producţie cu 12,5 kg. fire mai mare. însemnătatea ex­cepţională a răspindirii metodelor îna­intate de folosire a utilajului reiese, de pildă, din faptul că numai prin aplicarea metodei sovietice Duvanov, de ardere rapidă a cărămizilor, se poate rea­liza anual, fără alte investiţii, o produc­ţie suplimentară de 100 milioane cărămizi. Dacă numai 20% din numărul strunguri­lor din uzinele producătoare de utilaj agricol şi bunuri de larg consum ar aplica metodele de lucru ale strungarului C. Va­­silache. Erou al Muncii Socialiste, pro­ducţia acestor întreprinderi ar creşte cu 70% , se înţelege la ce rezultate s-ar ajunge dacă un număr şi mai mare de muncitori şi-ar însuşi aceste metode. Din păcate, unele întreprinderi se mulţumesc cu realizările individuale răsunătoare ale cîtorva fruntaşi în aplicarea metodelor înaintate, fără a se preocupa însă ca aceste metode să devină un bun al masei largi a muncitorilor. Un alt mijloc important de folosire in­tensivă a maşinilor şi de mobilizare a re­zervelor interne ale producţiei constă în perfecţionarea proceselor tehnologice. Ne­cesităţile dezvoltării economiei noastre na­ţionale pe calea socialismului cer, odată cu îmbunătăţirea folosirii tehnicii existente, introducerea în producţie cu curaj a ino­vaţiilor şi perfecţionărilor rezultate din progresul tehnic, combaterea atitudinilor de rutină şi anchilozare, însuşirea şi apli­carea noului în tehnică. Pentru îmbunătăţirea folosirii utilajului are o mare însemnătate mecanizarea pro­ceselor de muncă de bază şi auxiliare. Nu se poate trece cu vederea faptul că, chiar în unele întreprinderi în care mecanizarea principalelor procese de producţie a atins un nivel înalt, muncile auxiliare, prin­tre care şi cele necesitînd un mare volum de muncă, sunt slab mecanizate. De pildă, în industria construcţiilor de maşini 40—50% din muncitori sunt ocupaţi în muncile auxiliare — acesta fiind în bună măsură rezultatul dezinteresului care mai stăruie faţă de sarcina aplicării tot mai largi a micii mecanizări. Un factor important de folosire a între­gii capacităţi a utilajului este întreţinerea în bune condiţii a maşinilor, îndeplinirea planului de revizie periodică a acestora. Felul cum sunt îngrijite şi reparate maşi­nile oglindeşte conştiinţa politică a mun­citorilor, grija lor faţă de bunul obştesc. Trebuie clar înţeles că a face reparaţii de mîntuială sau a tărăgăna executarea lor înseamnă a dăuna economiei naţionale şi, totodată, a crea piedici şi greutăţi mun­citorilor care aşteaptă maşinile reparate. Utilizarea complectă a maşinilor cere îmbunătăţirea organizării aprovizionării locurilor de muncă cu materii prime, ma­teriale, scule, dispozitive, combustibil, de­sene de execuţie, fişe tehnice etc., astfel incit maşinile să poată lucra din plin în cele 480 de minute de lucru ale fiecărui schimb. Introducerea unui utilaj tehno­logic specific fiecărui produs ar aduce o contribuţie dintre cele mai însemnate la creşterea gradului de folosire a utilajului şi la îmbunătăţirea calităţii producţiei. Factorul hotărîtor al folosirii din plin a capacităţii de producţie a utilajului este activitatea creatoare a maselor — o mare însemnătate avînd ridicarea nivelului cul­­tural-tehnic al muncitorilor, întărirea dis­ciplinei socialiste a muncii. Maşinile mo­derne, de o înaltă tehnicitate, pot fi mî­­nuite doar de muncitori cu un înalt grad de calificare. Partidul acordă o înaltă preţuire apor­tului inginerilor şi tehnicienilor în asigu­rarea folosirii maxime a tehnicii. In multe locuri însă, cadrele tehnico­­ştiinţifice — fondul de aur al economiei noastre — nu sunt folosite potrivit cu ap­titudinile şi pregătirea lor de specialitate. Nu poate fi de mirare că într-o serie de întreprinderi maşinile sunt prost folosite iar sarcinile de plan nu sunt realizate, cînd inginerii sunt încărcaţi cu tot felul de lucrări administrative, care-i împie­dică să-şi exercite în bune condiţii sar­cinile de organizatori şi conducători ai producţiei. Trebuie create toate condiţiile pentru ca inginerii şi tehnicienii să-şi adu­că din plin contribuţia la perfecţionarea şi introducerea curajoasă în producţie a proceselor tehnologice moderne. * Folosirea maximă a maşinilor — avînd drept rezultat creşterea considerabilă a productivităţii muncii şi reducerea preţu­lui de cost al produselor — creează condi­ţiile realizării unor însemnate economii în producţie. Aceasta capătă o deosebită im­portanţă azi, cînd statul democrat-popu­lar, asigurînd dezvoltarea mai departe a industriei grele, foloseşte din plin toate izvoarele de acumulare socialistă spre a face investiţii sporite în vederea dezvol­tării agriculturii, a industriei uşoare şi a desfăşurării unor acţiuni cu caracter so­cial-cultural. Inzestrind industria noastră cu o tehnică perfecţionată, partidul şi guvernul au pus la îmndemîna oamenilor muncii mijloace puternice în lupta pentru ridicarea nive­lului lor de trai Folosirea din plin a teh­nicii corespunde intereselor muncitorilor, atît ca producători, cît şi ca consumatori, cu cît creşte productivitatea muncii, ca urmare a folosirii intensive a maşinilor, cu atît sporeşte cîştigul muncitorilor, sa­lariul nominal ,iar, pe măsura sporirii cantităţii produselor de consum şi a re­ducerii preţului lor de cost creşte şi sa­l­­ariul lor real. V. I. Lenin arăta încă din primii ani după victoria Revoluţiei din Octombrie că sporirea productivităţii muncii este, în ul­tima analiză, dovada superiorităţii noii orînduiri sociale, condiţia esenţială a vic­toriei socialismului asupra capitalismului,­­ ridicarea sistematică a productivităţii muncii fiind nemijlocit legată de progresul continuu al tehnicii, în condiţiile actuale din ţara noastră, folosirea maximă a teh­nicii este una din sarcinile centrale de care depinde înfăptuirea programului de mă­suri economice adoptat de partid şi gu­vern, una din pîrghiile principale în lupta pentru făurirea bunei stări a poporului. Pe teme economice Despre folosirea maximă a tehnicii S­C­I­N­T­E­I­A Scrisori către „Scînteia" Lipsă de grijă pentru deservirea cetăţenilor La unele depozite de lemne din Capi­tală deservirea cetăţenilor s-a îmbunătă­ţit de la o vreme. Nu acelaşi lucru se poate opune despre depozitul nr. 52 din apropierea Abatorului. De trei ori a tre­buit să vin la acest depozit pînă să-mi pot lua lemnele cuvenite. Şi ca mine au păţit-o şi alţi cetăţeni. Eram programat să ridic lemnele la 22 noiembrie. In ziua aceea am fost la de­pozit dis-de-dimineaţă, printre primii. Am plecat însă după cîteva ore de aşteptare fără lemne. Depozitul era plin cu lemne, dar nu avea decît puţine tăiate. Maşinile de tăiat n-au funcţionat în acea zi din cauza ploii. Am venit a doua zi. Maşinile de tăiat lemne funcţionau. Dar şi de astă dată, după multe ore de aşteptare, am plecat cum am venit. Lemne tăiate erau numai din cele de esenţă moale : brad, plop etc. Lemne de esenţă tare (fag şi altele), care trebuie să fie livrate cumpărătorilor în proporţie mai mare decit cele de esenţă moale, nu erau tăiate. In stive se găseau vagoane întregi de lemne de fag, dar aces­tea erau acoperite de multe vagoane de lemne de esenţă moale. Abia a treia zi am putut ridica lemnele. Toate cîte mi s-au întâmplat şi mie şi altora puteau fi evitate dacă la acest de­pozit ar fi existat grija cuvenită pentru buna deservire a cetăţenilor. La alte depozite maşinile de tăiat lemne funcţionează fără întrerupere. Depozitul nr. 26, de exemplu, are un adăpost pentru maşini, ceea ce îi dă posibilitatea să nu întrerupă tăiatul nici pe vreme rea. Cu puţină osteneală s-ar fi putut evita la depozitul nr. 52 şi proasta stivuire a lemnelor de esenţă tare şi de esenţă moale. Asemenea cazuri ca cel arătat mai sus, care produc mari neajunsuri oamenilor muncii, nu trebuie trecute cu vederea. Din sezisările primite, I.C.S. Combus­tibilul şi Sfatul popular al Capitalei au datoria să tragă toate învăţămintele pen­tru a determina în cel mai scurt timp o mai bună deservire nu numai la unele depozite de lemne, ci la toate. M. TUDOR corespondent voluntar Din munca unor echipe de control obştesc ORAŞUL STALIN (red. ziarului „Drum Nou“).­­ Consiliul Sindical regional Stalin a făcut o analiză a activităţii echipelor de control obştesc din raionul Stalin. Cu acest prilej au fost scoase în evidenţă pe lingă unele aspecte pozitive şi o serie de lipsuri grave în deservirea consumatorilor. Astfel, s-a constatat că gestionarul Mi­­hai Mircea de la magazinul „Alimentara" din comuna Rîșnov, raionul Stalin, abu­­zînd de calitatea pe care o are, sustrage în mod sistematic din circuitul comercial diferite mărfuri mult căutate de consu­matori, în scopul revinderii lor după bunul său plac prietenilor şi cunoscuţilor. Par­ticipanţii la control au arătat, de asemenea, că la magazinul „Aprozar“ din Oraşul Stalin, str. Mihai Viteazu, lipsesc greutăţi pentru cîntar, folosindu-se la cîntărire, drept unitate de măsură, cartofii. La acea­stă unitate murăturile şi alte alimente se servesc consumatorilor direct cu mina. La magazinul nr. 1 din Oraşul Stalin, str. Ro­za Luxemburg, gestionarul Gîbarcea a luat unui consumator suprapreţ la vînzarea peştelui; în acelaşi magazin s-a refuzat vînzarea marmeladei dintr-un sort mai ieftin, pînă nu se termină sortul cu preţul mai mare. In interesul îmbunătăţirii deservirii consumatorilor, activitatea controlului ob­ştesc trebuie intensificată, iar abaterile de la regulile de deservire să fie sancţionate cu toată asprimea. Mitinguri de protest împotriva procesului înscenat Partidului Comunist din Germania Luni, după încetarea lucrului, muncito­rii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii de la şantierul naval din Galaţi s-au adunat într-un miting de protest împo­triva procesului înscenat Partidului Co­munist din Germania. Maistrul Costică Bonev din sectorul construcţii a arătat că scopul odios al în­scenării judiciare a clicii de la Bonn este de a obţine interzicerea Partidului Co­munist din Germania, care apără cu fer­mitate interesele clasei muncitoare şi luptă împotriva reînvierii militarismului german, pentru unificarea paşnică a Ger­maniei. La miting au luat cuvîntul numeroşi muncitori care au înfierat încercarea re­a­vanşarzilor de la Bonn de a pune în afara legilor Partidul Comunist din Germania. Apoi, muncitorii de la şantierul naval Galaţi au adoptat o moţiune de protest împotriva măsurilor fasciste ale guvernu­lui Adenauer. In aceeaşi zi au mai avut loc mitinguri de protest şi în alte întreprinderi din re­giunea Galaţi. ★ Oamenii muncii din regiunea Arad pro­testează cu indignare împotriva procesu­lui înscenat Partidului Comunist din Ger­mania, în după-amiaza zilei de 29 noiembrie, peste 2000 de muncitori, ingineri, tehni­cieni şi funcţionari ai uzinelor „Gheorghi Dimitrov“ s-au adunat într-un miting de protest. Despre odioasa înscenare de la Karlsruhe împotriva Partidului Comunist din Germania a vorbit ing. Teodor Ier­­can. „Călcînd pe urmele lui Hitler — a spus vorbitorul — guvernul de la Bonn a înscenat procesul împotriva Partidului Comunist din Germania. Clica guvernantă de la Bonn încearcă să obţină interzi­cerea partidului care apără cu perseve­renţă şi fermitate interesele clasei mun­citoare din Germania occidentală“. Printre muncitorii care au luat apoi cuvîntul a fost şi lăcătuşul Mihai Haman, de naţionalitate germană, care a vorbit în limba maternă: „Clica lui Adenauer a pornit pe acelaşi drum şi foloseşte ace­leaşi metode pentru fascizarea ţării pe care le-a folosit Hitler şi banda sa. Gu­vernul Adenauer să ţină seama de fap­tul că alături de clasa muncitoare din Germania sunt oamenii muncii din în­treaga lume, care vor împiedica declan­şarea unui nou război mondial“. Apoi, muncitorii de la uzinele „Gheor­­ghe Dimitrov“ au adresat guvernului Ade­nauer şi Tribunalului Constituţional Fe­deral din Karlsruhe o moţiune de pro­test.Un miting asemănător s-a ţinut şi la uzinele „Iosif Rangheţ“ din Arad. * Muncitorii de la uzina de tractoare din Oraşul Stalin, care poartă numele marelui erou al poporului german, Ernst Thäl­mann, întruniţi în cadrul unui miting, au protestat împotriva înscenării fasciste de la Karlsruhe. Ion Bobîlcea, preşedintele comitetului de luptă pentru pace dintr-un sector al uzinei, a arătat că noua măsură îndrep­tată împotriva Partidului Comunist din Germania face parte din pregătirile pen­tru deslănţuirea unui nou război. Muncitorii de la această uzină, care au ridicat din ruinele pîrjolului fascist noua fabrică de tractoare, au trimis o moţiune de protest, prin care cer Tribunalului constituţional federal de la Karlsruhe să înceteze procesul înscenat Partidului Co­munist din Germania. (Agerpres) Mulţumiri adresate din R. D. Germană pentru participarea sa la Muncitorii şi funcţionarii de la mai multe întreprinderi industriale din R. D. Germană au adresat guvernului Repu­blicii Populare Române telegrame prin care îi mulţumesc acestuia pentru parti­ciparea sa la conferinţa propusă de U.R.S.S. în scopul realizării unui pact de securitate colectivă în Europa. De aseme­nea, ei se adresează guvernului R.P.R. cu rugămintea de a sprijini cu cea mai mare căldură străduinţele Uniunii Sovietice pentru asigurarea securităţii colective în Europa. Asemenea telegrame au trimis munci­torii de la industria de mobile Wilkauhas­­slau, personalul uzinei de filatură de lină pieptănată din Zwickau Lichtentannesachs, muncitorii şi funcţionarii uzinelor de pos­tav Roedelbachtal Kircherbsachs. In telegrama lucrătorilor de la uzinele de oamenii muncii guvernului R. P. R. conferinţa de la Moscova de postav Roedelbachtal Kircherbsachs se spune: „Ultima notă a Uniunii Sovietice vor­beşte de-a dreptul din inimă poporului german. In anii de după 1945, ca dealtfel încă de la începutul existenţei sale, Uni­unea Sovietică a dovedit zi de zi că, în toate acţiunile sale, ea pune pe primul plan cauza menţinerii păcii. Aceasta gă­seşte asentimentul tuturor forţelor iubi­toare de pace din lume. De aceea vă adre­săm dvs. rugămintea de a sprijini cu cea mai mare căldură străduinţele Uniunii Sovietice în legătură cu securitatea colec­tivă in Europa, de a contribui în măsură şi mai mare la realizarea unităţii patriei noastre, de a asigura prin aceasta pacea în Europa şi în lumea întreagă“. (Agerpres) INFORMAŢII Cu prilejul aniversării a 10 ani de la eliberarea Albaniei, Uniunea Scriitorilor din R.P.R. organizează miercuri 1 decem­brie, ora 19, la Casa Scriitorilor, o seară închinată literaturii albaneze. Poetul Ştefan Iureş, laureat al Premiu­lui de Stat, va vorbi despre literatura albaneză din anii de după eliberare. După lecturi literare va rula filmul „Scanderbeg“. ★ Luni seara a părăsit Capitala prof. univ. dr. Benedict Menkes, membru corespon­dent al Academiei R.P.R., care va parti­cipa la o conferinţă a biologilor ce va avea loc la Casa oamenilor de ştiinţă din Liblice (R. Cehoslovacă) între 2—4 decembrie a. c. •­ La invitaţia Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, luni noaptea au sosit în Capitală Ella Hada­­mas şi Sandor Szabó, specialişti în pro­blemele de învăţămînt, care, în cadrul acordului cultural dintre R.P.R. şi R. P. Ungară, vor face un schimb de experienţă cu specialişti în problemele de învăţă­­mînt din ţara noastră. In Gara de Nord, oaspeţii maghiari au fost întîmpinaţi de reprezentanţi ai Mi­nisterului învăţământului şi ai Institutu­lui Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. (Agerpres) Nr. 8144

Next