Scînteia, februarie 1955 (Anul 24, nr. 3196-3219)

1955-02-01 / nr. 3196

„-jintoia PROLETARI PIN ’TOATE ŢĂRILE» UNIŢI-VA ! L- Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXIV Nr. 3196 Marți 1 februarie 1955 4 PAGINI — 20 BANI COMUNICATUL Direcţiunii Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române cu privire la îndeplinirea planului de stat pe anul 1954 în anul 1954 dezvoltarea industriei, ţionarilor şi a productivităţii muncii şi agriculturii,­­transporturilor, lucrărilor cu­ ridicarea nivelului de trai material si­pitale, comerţului interior şi exterior, cultural al oamenilor muncii, sunt carac­­creşterea numărului muncitorilor şi func­­torizate prin următoarele date : I. îndeplinirea planului şi creşterea producţiei industriale­ ­ Planul anual al producţiei globale pe Pe ministere şi organizaţii economice anul 1954 a fost­­îndeplinit pe întreaga centrale, planul anual al producţiei geo­­industrie socialistă în proporţie de 100,2%, care a fost îndeplinit după cum urmează : Ca urmare a sarcinilor trasate de Ho­tărârea plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19-20 august 1953, oamenii muncii şi-au intensificat eforturile, reuşind să producă tot mai multe mijloace de pro­ducţie şi bunuri de larg consum. în industria grea, planul de stat anual a fost depăşit la construcţii metalice, in­stalaţii de foraj, motoare Diesel, armături şi fitinguri, energie electrică, motoare, ge­neratori şi transformatori electrici, apa­rate de măsură şi control, aparate de pro­tecţie, buldozere, vagoneţi, frămîntătoare pentru fabrici de pîine, unele sortimente de benzină, petrol şi motorină, gaze li­chefiate. De asemenea, s-au produs peste plan utilaje agricole cu tracţiune meca­nică cum sunt: pluguri, cultivatoare, gra­pe, semănători de cereale,precum şi grape cu tracţiune animală, secerători-legători, trioare cilindrice, uruitoare manuale,­ greble, piese de schimb pentru maşini agricole, îngrăşăminte chimice pentru agricultură, insecticide horticole, lacuri vn vyp,c­ K, aureiojA,­ auto-moto, geamuri trase, hîrtie şi alte produse. La unele produse şi sortimente, planul n-a fost însă îndeplinit. Ministerul In­dustriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini n-a îndeplinit în întregime pla­nul la unele produse siderurgice, la unele tipuri de material rulant şi de maşini agri­cole ; Ministerul Industriei Cărbunelui la extracţia de cărbune brut ; Ministerul Energiei Electrice şi Industriei Electro­tehnice la vagoane de tramvaie şi aparate electro-medicale; Ministerul Industriei Materialelor de Construcţie la producţia de ţigle, ciment, var gras, cărămizi ; Mi­nisterul Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei la cherestea, furnire, placaje ; Ministerul Industriei Chimice la produse sodice şi acid sulfuric. Nerealizarea integrală a planului la fontă şi oţel se datoreşte, în mare măsură, prelungirii reparaţiilor unor furnale şi cuptoare de oţel peste termenul planificat, precum şi nerealizării depline a planului de colectare a fierului vechi. Oamenii muncii din întreprinderile pro­ducătoare de bunuri de larg consum au depăşit prevederile planului anual la pîine, paste făinoase, uleiuri comestibile, slănină, preparate şi conserve de carne şi peşte, produse zaharoase, biscuiţi, marmeladă, bere, băuturi din spirt rafinat, ţigări şi tutun, fire de bumbac, tricotaje de bum­bac, de lînă şi mătase, ciorapi kapron, confecţii, încălţăminte din cauciuc, sobe de încălzit şi maşini de gătit, butelii şi plite de gătit pentru gaze de petrol li­chefiate, aparate de radio la baterie, me­dicamente şi alte bunuri de consum ce­rute de populaţie. Au fost îndeplinite sarcinile cantitative la producţia de ţesături de bumbac şi ţe­sături de lînă, precum şi la unele produse alimentare. S-a continuat îmbunătăţirea calităţii produselor şi s-au fabricat multe sortimente noi de produse alimentare ca : lapte praf, conserve de carne, de peşte, de legume şi fructe, produse de panifica­ţie, produse zaharoase, sucuri de fructe şi altele. De asemenea, s-au produs noi sorturi şi modele de ţesături imprimate, de încălţăminte, de aparate electrocasnice şi ar+it-m^ ri----—~-i fi'* TM pruuUSe. Cu toate aceste realizări, unele minis­tere producătoare de bunuri de consum n-au îndeplinit planul de producţie la o serie de produse şi sortimente. Astfel, Ministerul Industriei Uşoare n-a înde­plinit planul la unele sortimente de ţesă­turi de bumbac şi de mătase, la încăl­ţăminte din piele; Ministerul Industriei Alimentare la peşte şi zahăr ; întreprin­derile industriale ale Uniunii centrale a cooperativelor de consum la produse lactate, în ceea ce priveşte îmbunătăţirea cali­tăţii, înfrumuseţarea coloritului, îmbogă­ţirea modelelor şi desenelor, mai sunt unele întreprinderi ale Ministerului In­dustriei Uşoare care au livrat produse necorespunzătoare ca : întreprinderea „8 Martie” din Bucureşti — ţesături de mă­tase, întreprinderea „Industria Lînii” din Timişoara — ţesături de lînă, întreprin­derea „Ocsko Terezia” din Timişoara — ciorapi de bumbac, întreprinderile „Fla­căra Roşie” din Bucureşti şi „8 Mai” din Mediaş — încălţăminte de piele, între­prinderea „1 Mai” din Oradea — articole de blănărie. Unele întreprinderi ale Ministerului In­dustriei Alimentare n-au acordat sufi­cientă atenţie calităţii producţiei : trus­turile de panificaţie din Oraşul Stalin şi Oradea, fabrica de pîine „Avram Iancu”­­Bucureşti, întreprinderea de Raste făi­noase „Steaua Roşie”-Slatina , întreprin­derea „Victoria”-Oraşul Stalin la prepa­rate de carne ; întreprinderile piscicole „Constanţa” şi „Sulina” la peşte sărat; întreprinderea „Flora” la conserve de legume. De asemenea, unele unităţi ale coopera­ţiei meşteşugăreşti şi industriei locale au fabricat produse de calitate necorespun­zătoare. Unele întreprinderi ale industriei lo­cale din Capitală, din regiunile Stalin, Baia Mare, Regiunea Autonomă Maghiară, printr-o mai bună utilizare a resurselor locale, au sporit producţia şi au lărgit sortimentele bunurilor de larg consum, spre deosebire de alte întreprinderi din regiunile: Ploeşti, Hunedoara, Craiova, Bîrlad, Piteşti, unde comitetele executive ale sfaturilor populare n-au acordat toată atenţia­­ folosirii resurselor locale, în ve­derea îndeplinirii sarcinilor de producţie. In ceea ce priveşte aprovizionarea în­treprinderilor cu materii prime, mate­riale şi combustibil, cu toate îmbunătăţi­rile obţinute în semestrul II, n-au pu­tut fi recuperate toate rămânerile în urmă cauzate de condiţiile atmosferice nefa­vorabile din trimestrul I 1954, care au împiedicat o desfăşurare normală a apro­vizionării. In unele întreprinderi, livrările nu s-au efectuat la termenele şi în cantităţile contractate ; încheierea contractelor între unii producători şi consumatori s-a fă­cut cu întîrziere, iar unele ministere producătoare s-au autoaprovizionat în dauna consumatorilor contractanţi, cre­­îndu-se greutăţi în buna desfăşurare a procesului de producţie. Procesul de aprovizionare a mai fost stingherit şi de faptul că unele într­e­deri ale Ministerului Industr­i­gice şi Construcţiilor de­a rului Industriei Lemnului, lozei, Ministerului Căilor au stocuri supranormati­vul acesta alte întreprin­derii prime şi material Pe lîngă greutăţile fiectarea ntemitul­or contractuale ae­stc unele întreprinderi ale Austriei Metalurgice şi Maşini, Energiei Electrici Electrotehnice, Industriei Ariei Lemnului, Hîrtiei şi altor ministere, ca urmare „ organizarea procesului de produ­­crat neritmic, la un nivel mult­­ decada I-a faţă de decadele a II-a şi „ în cursul anului 1954, cooperarea îi­ întreprinderi a decurs în condiţiuni ma bune contribuind la folosirea mai justă a capacităţii maşinilor şi utilajelor speciale. Au existat totuşi deficienţe în respectarea planului de cooperare, creîndu-se greutăţi întreprinderilor în realizarea producţiei. Astfel, întreprinderea „Tudor Vladimi­­rescu“ a primit cu întîrziere piesele de la întreprinderile „Mao-Tze-dun‘‘ și „Ar­mătura“ , fabrica de rulmenți din Mol­dova, inelele forjate de la uzina nr. 3 , întreprinderea „Electrotehnica“, garnitu­rile de fontă de la întreprinderea „Neptun“. Comparativ cu anul 1953, producţia glo­bală din anul 1954 a întregii industrii a (Continuare în pag. 2-a) . Procentul în­­­n­deplinirii pla-­ nului pe 1954: 1. Ministerul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini 96,4 , 1j Ministerul Industriei Petrolului 99,6 * ■ Ministerul Industriei Cărbunelui ‘102,4 | Ministerul Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice 99,5 t Ministerul Industriei Chimice 102,3 I Ministerul Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei 102,6 Ij Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii 87,3 t Ministerul Industriei Uşoare 99,4 Ministerul Industriei Alimentare 100,7 întreprinderile Industriei Locale şi Gospodăriei Comunale 100,9 întreprinderile Industriale ale Ministerului Căilor Ferate 111,7 întreprinderile Industriale ale Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene 103,1 întreprinderile Industriale ale Ministerului Construcţiilor 97,5 întreprinderile Industriale ale Ministerului Culturii 106,0­­ Uniunea centrală a cooperativelor meşteşugăreşti 110,8 Cetăţenii patriei noastre semnează Apelul împotriva pregătirii războiului atomic Ieri a început în Capitală semnarea Apelului către popoarele lumii adresat de Biroul Consiliului Mondial al Păcii Cetăţenii patriei noastre cărora le este scumpă pacea­­ răspund chemării înflăcărate a Comitetului Perma­nent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. — semnînd cu entuziasm acest Apel, convinşi că astfel contribuie la făurirea unei puternice stavile în calea imperialiştilor americani, organizatori ai războiului atomic. In clişeu : Muncitori, teh­nicieni şi funcţionari de la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie” semnează Apelul. 1 îl Comunicatul Direcţiunii Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Ro­mâne cu privire la îndeplinirea planu­lui de stat pe anul 1954 (pag. 1-2-3). Interviul acordat de V. M. Molotov ziariştilor americani W. R. Hearst şi Kingsbury Smith (pag. l-a). Să spunem un NU categoric unelti­­torilor războiului atomic! (pag. 3-a), nu­măr­ul de Pentru pace, împotriva pericolului unui război atomici (pag. 3-a). De la Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. (pag. 4-a). Popoarele intensifică lupta pentru­ interzicerea armelor atomice (pag­. 4-a), împotriva acordurilor de la Paris, pentru unificarea Germaniei­­ (pag. 4-a), a z­i­s Nota de protest adresata de lés®1 tia R.P.R. la Paris Ministerului Afa­­cerilor Externe al Franţei (pag. 4-a). Să înceteze amestecul grosolan al S.U.A. în afacerile interne ale Chinei­ .(pag. 4-a). U.R.S.S. a cerut convocarea Consi­­liului de Securitate pentru discutarea acţiunilor agresive americane în re­­giunea Taiwanului (pag. 4-a). Ziua presei ungare (pag. 4-a)". Interviul acordat de W. M. Molotov ziariştilor americani W. R. Hearst şi MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite interviul acor­dat la 29 ianuarie 1955 de W. M. Molotov ziariştilor americani W. R. Hearst şi Kingsbury Smith. Hearst a spus că se află pentru prima dată în Uniunea So­vietică, că este foarte mulţumit că are posibilitatea de a face această călătorie şi de a cunoaşte astfel ţara şi că pentru el a constituit o surpriză plăcută amabilitatea cu care oamenii sovie­tici îl întîmpină peste tot, pe el şi persoanele care-l însoţesc. Aceasta îl face să spere că relaţiile dintre Statele Unite şi Uni­unea Sovietică se pot îmbunătăţi considerabil şi pot continua să se îmbunătăţească, ceea ce ar fi atît în interesul celor două ţări, cit şi în interesul lumii întregi. Molotov a făcut remarca că relaţiile actuale sovieto-ameri­­cane sunt de aşa natură incit nu se poate să nu se dorească îm­bunătăţirea lor. In ce priveşte atitudinea oamenilor sovietici faţă de americani, ea a fost întotdeauna amicală. Hearst a arătat că s-a convins de acest lucru. Hearst l-a rugat apoi pe V. M. Molotov să-i permită să pună unele întrebări privind situaţia internaţională actuală. Molotov a acceptat. Hearst a spus că situaţia care s-a creat în ultimul timp în Extremul Orient pare a fi cea mai importantă dintre proble­mele internaţionale actuale şi a întrebat dacă Molotov este de părere că situaţia în regiunea Formozei reprezintă o primejdie serioasă pentru pacea mondială. Molotov a răspuns că situaţia în regiunea insulei Taiwan (de­numirea chineză a Formozei, folosită în Uniunea Sovietică), reţine, bineînţeles, şi trebuie să reţină atenţia deoarece ea creează o încordare în Extremul Orient şi are repercusiuni negative asupra întregii situaţii internaţionale, constituind o primejdie de încălcare a păcii, o primejdie de război. La aceasta, el, Mo­lotov, nu poate să nu adauge că după părerea sa răspunderea pentru aceasta revine Statelor Unite, ca urmare a faptului că ele se amestecă în treburile interne ale Chinei. Noi, a spus Molotov, considerăm Taiwanul ca parte integrantă a Chinei. Kingsbury Smith a spus că în această ordine de idei el ar voi să-i aminteasc­ă Molotov recenta declaraţie făcută de Eden care a sr na, ca atare, nu mai controlează de mulţi ani For ,,Pare­s" • 100 de ani“,­­ a adăugat Hearst. Mox­istă declaraţia de la Cairo, semnată de I­tă şi declaraţia de la Potsdam, sem­na şi Anglia. In afară de aceasta, există area Japoniei, semnat de S.U.A., on­­­or acestor documente internaţionale un teritoriu chinez şi urmează a fi i-a găsit de asemenea confirmarea S.U.A. făcută ulterior, în 1950. Re­­ptov, că în trecut această insulă a­r în prezent de cine ? — de S.U.A. ară a răpit Chinei un teritoriu na­­tcru l-a făcut o altă țară.­­ Eden, a spus Molotov, ea poate red­ale. Că Molotov este cunoscut ca unul noului nostru. El înţelege desigur puţin probabil ca S.U.A. să re­tii timp cît ele nu vor considera sie asigurată. De aceea, apare ca ie pentru problema ameninţării iţele realităţii. In această ordine­­, Hearst ar vrea să mai pună o ţa de la Geneva guvernul sovie­­de succes pentru a preintîmpina »china. Se pune întrebarea dacă procedeze la fel în ce priveşte 1 -Rus,. că între problemele Indochinei şi Chir n are deosebire. Intr-o singură privinţă tice este identică atît în ce pri­veşte Indo^. 'este China şi oricare altă re­giune, şi anun­o .­iunea Sovietică este interesată în micşorarea încorz­ionale. Uniunea Sovietică este gata să sprijine tot ce cr,­­ la micşorarea încordării in­ternaţionale, tot ce contribuie­­a­ctiv la atingerea acestui scop. Dar este necesar ca măsurile propuse să fie într-adevăr îndrep­tate spre micşorarea încordării internaţionale. Or, amestecul unui stat în treburile altui stat nu poate contribui la atingerea acestui ţel.­­ In legătură cu remarca referitoare la realism, el, Molotov, ar voi să adauge că, din punctul său de vedere, atitudinea rea­listă faţă de China de astăzi trebuie să fie alta decit aceea pe care erau obișnuite să o adopte în trecut unele state străine. In prezent, în China, întregul teritoriu chinez a fost unit sub conducerea guvernului central al Chinei, lucru care pînă mai ieri n-a existat. Poporul chinez își dă seama că el a izbutit să facă aceasta numai cu mari greutăţi şi priveşte acest lucru ca o mare vic­torie naţională a sa. Smulgerea unei părţi sau a alteia din teri­toriul Chinei este în aşa măsură contrară sentimentelor naţio­nale ale poporului chinez, incit stîrneşte din partea sa cel mai hotărît protest şi indignare. De aceea, dacă privim situaţia din punct de vedere realist, trebuie să spunem că China modernă este un stat care cere mai mult ca oricînd respectarea dreptu­rilor şi intereselor sale naţionale. Numai datorită unei aseme­nea atitudini şi unei asemenea înţelegeri a lucrurilor, relaţiile cu China se vor dezvolta spre folosul ambelor părţi. In ce pri­veşte Uniunea Sovietică, ea îşi dezvoltă relaţiile cu China pe baza egalităţii în drepturi, a prieteniei şi a luării în considerare a intereselor reciproce, ceea ce dă rezultate pozitive.­­ Kingsbury a spus că atît el cît şi Hearst înţeleg poziţia sovie­tică în această chestiune. Totuşi, se pare că cea mai acută pro­blemă este aceea de a se găsi o soluţie oarecare, fie ea şi vre­melnică, de natură să împiedice ca primejdia să se extindă şi să se transforme într-o conflagraţie ce poate pune în primejdie pacea mondială. Molotov a răspuns că China nu ameninţă pe nimeni şi că ar fi bine dacă nimeni nu ar ameninţa-o nici pe ea. Acesta este lucrul cel mai necesar pentru întărirea păcii şi stabilirea unor relaţii normale în regiunea Taiwanului. Hearst a întrebat: Dacă guvernul american va folosi bunele sale oficii pentru a sfătui pe prietenii săi chinezi, adică pe Cian Kai-şi, să caute o reglementare paşnică, va fi oare guvernul sovietic dispus să procedeze la fel faţă de aliaţii săi chinezi, în scopul de a preîntîmpina o extindere a conflagraţiei ? Molotov a răspuns că Hearst ar trebui să înţeleagă faptul că guvernul R.P. Chineze şi aşa-numitul guvern al lui Cian Kai­ şi nu sunt părţi egale. Guvernul R.P. Chineze are tot temeiul să ceară restabilirea drepturilor sale legitime în privinţa Taiwanu­lui. Iar „guvernul“ lui Cian Kai­ şi, respins de poporul chinez, trebuie să se care în altă parte şi să nu strice relaţiile între state, aşa cum o face în prezent, rămînînd cu ajutorul S.U.A. acolo unde n-ar trebui să fie. Tot ce contribuie la rezolvarea acestei probleme va găsi sprijin din partea guvernului sovietic. Noi credem, a continuat Molotov, că ar fi în interesul S.U.A însele să contribuie la restabilirea unei situaţii normale în re­giunea Taiwanului şi a Extremului Orient în ansamblu, ţinînd seama de situaţia reală a lucrurilor şi de schimbările istorice care au survenit în dezvoltarea Chinei şi a Extremului Orient în întregul său. Kingsbury Smith a întrebat care va fi atitudinea guvernului sovietic faţă de posibilitatea obţinerii unei încetări temporare a focului, de exemplu pe timp de o lună, pentru a face cu putinţă retragerea trupelor lui Cian Kai­ şi din unele insule aşezate lîngă litoralul Chinei (Dacon) şi pentru a evita pierderi grele, posibile de ambele părţi în cazul cînd s-ar face încercarea de a se lua toate aceste insule cu forţa. Acest lucru poate contribui de asemenea la preîntîmpinarea primejdiei de extindere a conflictului, posibilă în condiţiile ac­tuale, Kingsbury Smith a adăugat că aceasta ar trebui conside­rată ca o măsură temporară şi poate ca primul pas spre o even­tuală reglementare a întregii probleme, în cazul cînd n-ar fi posibil să se obţină în prezent o încetare permanentă a focului între forţele armate ale cele­ două părţi. Molotov a arătat că poate răspunde la aceasta pe scurt ! Dacă Cian Kai-şi va voi să-şi retragă trupele de pe oricare din insule, este puţin probabil că cineva îl va împiedica să facă aceasta. Kingsbury Smith a întrebat dacă aceasta înseamnă că în ca­zul cînd Cian Kai-şi va hotărî să-şi retragă trupele, trupele chineze de pa continent nu-l vor ataca în decursul operaţiei de retragere a trupelor şi nu vor ataca nici vasele care ar putea fi folosite pentru a înlesni această operaţie de retragere. Molotov a răspuns că nu este împuternicit să vorbească în numele guvernului Republicii Populare Chineze și că această întrebare trebuie adresată guvernului chinez. Kingsbury Smith a întrebat dacă guvernul sovietic va fi dis­pus să adreseze această întrebare guvernului R. P. Chineze în numele S.U.A. Molotov, la rîndul său, a întrebat: „Ne roagă oare guvernul S.U.A. să facem acest lucru ?“ Hearst a spus că, în legătură cu remarca lui Molotov că nu este împuternicit să vorbească în numele guvernului chinez de pe continent, el, Hearst, ar voi să arate că nici el şi nici Kings­bury Smith nu acţionează şi nu fac propuneri în numele lui Cian Kai­ şi sau în numele guvernului S.U.A. In continuare, Hearst a arătat că el şi Kingsbury au pus toate întrebările care îi interesează în legătură cu Extremul Orient şi îi mulţumesc lui Molotov pentru răspunsurile sale. Hearst l-a rugat apoi pe Molotov să-i permită să pună unele întrebări re­feritoare la probleme europene. Molotov a acceptat. Hearst a arătat că în mesajul de Anul Nou adresat poporului american şi transmis prin agenţia americană de televiziune, pri­mul ministru G. M. Malenkov a spus că principala cauză a în­cordării în relaţiile dintre S.U.A. şi U.R.S.S. o constituie crearea unei reţele de baze militare americane în jurul Uniunii So­vietice şi a statelor legate de ea. In scopul realizării unor pro­gres­e pe calea s­pre dezarmare prin reducerea treptată a forţe­lor armate, precum şi în scopul creării unei situaţii favorabile în vederea coexistenţei, va fi oare guvernul sovietic dispus ca încă înainte de încheierea tratatului de pace cu Austria să li­chideze bazele sale militare şi aeriene in zona sa de ocupaţie din Austria, cu condiţia ca puterile occidentale să procedeze la fel în zonele lor ? Hearst a rugat să se ţină seama că pune şi această întrebare ca ziarist. Molotov a răspuns că aci este vorba de două întrebări. Pri­ma se referă la Austria, iar a doua se referă la bazele mili­are americane create în jurul Uniunii Sovietice. In ce priveşte problema austriacă, el, Molotov, crede că punc­tul de vedere al Uniunii Sovietice este destul de bine cunoscut lui Hearst. în noi privatin înca problema bazelor militare americane din jurul Uniunii Sovietice şi al ţărilor de democraţie populară, aceasta este într-adevăr o problemă care aduce complicaţii în întreaga situaţie internaţională, deoarece aceste baze dovedesc că una din părţi şi anume S.U.A. se situează pe o poziţie nea­micală faţă de Uniunea Sovietică şi, creînd aceste baze în apro­pierea graniţelor Uniunii Sovietice, ameninţă Uniunea Sovietică. Această situaţie nu poate contribui nici la micşorarea încor­dării în relaţiile internaţionale şi nici la înlesnirea rezolvării problemei reducerii armamentelor, lucru în care sunt interesate cercurile largi din toate ţările. Se înţelege că problema bazelor militare americane din apropierea graniţelor Uniunii Sovietice este una din acele probleme care împiedică reglementarea a numeroase alte probleme şi nu numai a problemei austriace, deoarece crearea acestor baze dovedeşte că, în timp ce Uniunea Sovietică tinde spre îmbunătăţirea relaţiilor cu S.U.A., din par­tea S.U.A. se observă o tendinţă contrarie. Kingsbury Smith a spus că el şi Hearst nu pot, bineînţeles, să fie de acord cu afirmaţia că acţiunile S.U.A. în problema bazelor ar constitui un act inamical. Aceste acţiuni se explică prin considerente de securitate şi prin dorinţa de a asigura pa­cea. Totuşi, el, Kingsbury Smith, crede că dacă s-ar începe cu lichidarea bazelor din Austria care este situată în apropierea Uniunii Sovietice, cu timpul s-ar putea extinde şi asupra altor regiuni. Hearst a făcut remarca că începutul trebuie făcut undeva. Molotov l-a întrebat pe Hearst care este părerea sa în legătură cu posibilitatea de a se începe cu o singură regiune şi de a se extinde apoi şi mai departe lichidarea bazelor militare. Cum îşi închipuie el posibilitatea de a se începe cu Austria şi de a se continua lichidarea bazelor în alte regiuni ? Kingsbury Smith a spus că aceasta ar putea avea un efect molipsitor. Molotov, la rîndul său, a spus că dacă s-ar porni numai de la această speranţă, este puţin probabil ca aceasta să fie su­ficient. Hearst a arătat că dacă americanii şi oamenii sovietici s-ar cunoaşte mai bine reciproc, aceasta ar fi de mare folos. In orice caz, Statele Unite n-au întreprins niciodată, în întreaga lor istorie, nici un fel de războaie ofensive. Hearst a repetat din nou că începutul trebuie totuşi făcut undeva. Molotov a răspuns că în apropierea S.U.A. nu există nici baze militare sovietice, nici alte baze sovietice. In ce priveşte însă S.U.A., reiese că pentru securitatea lor ele trebuie să aibă baze, de exemplu în Norvegia, situată la graniţa cu Uniunea Sovie­tică, în Turcia, care şi ea se învecinează cu U.R S.S. şi chiar în Pakistan, fără a mai vorbi de alte regiuni ale Europei şi Asiei. Rezultă de asemenea că şi Taiwanul este necesar pentru asigu­rarea securităţii S.U.A. Dacă ar fi să înţelegem într-un sens atît de larg securitatea S.U.A., s-ar putea merge pînă la a sus­ţine că pentru securitatea lor, S.U.A. au nevoie de baze în toate statele. Este puţin probabil ca asemenea planuri să se bucure de simpatia şi înţelegerea altor popoare care ştiu ce în­seamnă suveranitatea, independenţa, drepturile şi interesele naţionale. Molotov a adăugat că în Uniunea Sovietică există ferma con­vingere că prin toate aceste baze, S.U.A. nu pot obţine nimic bun, nici din punctul de vedere al propriilor lor interese şi nici din punctul de vedere al intereselor păcii. Dar care om nepăr­tinitor ar putea să fie de acord că crearea de baze militare în numeroase ţări, şi tocmai în apropierea graniţelor unui alt stat, ar fi în interesul securităţii S.U.A. ? El, Molotov, crede că ase­menea oameni naivi nu există. Toate acestea nu se pot explica prin interesele securităţii S.U.A., deoarece nimeni nu ameninţă securitatea lor, iar în ce priveşte Uniunea Sovietică, ea nu ameninţă în genere pe nimeni, nici o ţară. Uniunea Sovietică este destul de ocupată cu propriile sale probleme interne şi este, bineînţeles, interesată în asigurarea păcii, aşa cum sunt şi alte popoare. In ce priveşte însă afirmaţia că crearea de baze militare americane n-ar dovedi o atitudine r­eamicală faţă de U.R.S.S., la aceasta se pot spune următoarele : la îmbunătăţirea relaţii­lor între ţările noastre ar putea contribui în mare măsură li­chidarea acestor baze şi trecerea la situaţia care există în mod obişnuit între state ce întreţin între ele relaţii normale. Kingsbury Smith a spus că el şi Hearst ar putea da ample explicaţii motivelor pentru care guvernul şi poporul S.U.A. con­sideră că crearea de baze militare americane corespunde in­tereselor securităţii lor şi cauzei păcii mondiale. Dar atît el cît şi Hearst se tem că dacă vor porni pe această cale, se vor po­meni antrenaţi într-o dispută dialectică cu Molotov în care sînt siguri că nu i-ar putea face faţă. In afară de aceasta, întrucît ei au răpit pînă acum mai mult decit suficient din timpul lui Molotov, îi cer scuze şi îl roagă să primească mulţumirile lor pentru timpul şi atenţia acordată. In încheiere, Hearst a mulţumit lui Molotov pentru primire şi pentru faptul că Molotov a dăruit atît de mult din timpul său pentru a răspunde la întrebările sale.

Next