Scînteia, februarie 1955 (Anul 24, nr. 3196-3219)
1955-02-01 / nr. 3196
fk. 3198 SCÎNTEIA Comunicatul Direcţiunii Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al R. P. R. (Urmare din pag. 2-a) muncitori şi funcţionari în 1954, a fost cu 23% mai mic decit în 1953, ceea ce a adus o sporire a veniturilor lor. Odată cu desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii au fost majorate salariile muncitorilor din categoriile I, II, III de salarizare şi ale primelor categorii de personal administrativ. Ca urmare a creşterii câştigului mediu cu 8,1 % şi a reducerii impozitului pe salarii, precum şi datorită scăderii preţurilor la unele mărfuri de consum popular, la produsele agro-alimentare de pe piaţă, salariul real al muncitorilor şi funcţionarilor a crescut faţă de 1953. In anul care a trecut, au fost asigurate condiţii mai bune de muncă în fabrici şi uzine, în transporturi şi construcţii, în industria extractivă şi în agricultură şi s-a dat o mai mare atenţie protecţiei muncii, pentru care s-au cheltuit sume importante. Muncitorii şi funcţionarii au primit prin asigurările sociale de stat ajutoare şi pensii care depăşesc cu peste 300 milioane lei suma primită în anul 1953, au beneficiat de asistenţă medicală gratuită, de învăţămînt gratuit sau cu taxe reduse, de concediu de odihnă în staţiunile balneoclimatice, fără plată sau cu preţuri reduse. Măsurile economice luate de guvern, în scopul măririi producţiei de bunuri de consum popular, au determinat ca piaţa să fie aprovizionată cu o mai mare cantitate de produse industriale şi agricole. Consumul de produse alimentare, la muncitori şi funcţionari, a crescut la grăsimi, carne, ouă, zahăr, precum şi la alte produse. Volumul mărfurilor de îmbrăcăminte, încălţăminte, obiecte de uz casnic şi personal, cumpărate de muncitori şi funcţionari în anul 1954, întrece cu 8,8% volumul din 1953. Pentru sprijinirea construcţiilor de locuinţe cu mijloacele proprii ale muncitorilor şi funcţionarilor, statul a atribuit gratuit, în folosinţă, parcele de terenuri. De asemenea s-a construit — pe bază de investiţii şi de credite pentru locuinţe individuale — şi s-a dat în folosinţă muncitorilor şi funcţionarilor o suprafaţă totală de locuinţe de peste 390.000 m.p. Ministerul Construcţiilor nu şi-a realizat însă planul de construcţii al locuinţelor, întîrziind astfel intrarea în funcţiune a locuinţelor din Capitală, Iaşi, Galaţi, Baia Mare şi alte oraşe. Au continuat să se menţină lipsuri serioase în repararea fondului de locuinţe, comitetele executive ale sfaturilor populare neexecutînd decît 37% din volumul lucrărilor prevăzute pentru reparaţii, în gospodăria comunală au avut loc unele îmbunătăţiri ale deservirii cu prestaţii a populaţiei, prin punerea în funcţiune a trei noi alimentări cu apă şi numeroase extinderi de reţele, noi grupuri de energie electrică, înfiinţarea în Capitală a transportului prin taxiuri de stat, extinderi de reţele de gaze în Capitală şi în mai multe Duminică dimineaţă a părăsit Capitala Orchestra Filarmonicii de Stat din Sofia, care, la invitaţia Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, a fost timp de trei săptămîni oaspete al ţării noastre. Filarmonica de Stat din Sofia, condusă de dirijorul Saşa Popov, artist al poporului din R. P. Bulgaria, laureat al Premiului Dimitrov, a prezentat cu succes mai oraşe şi comune, punerea în circulaţie de autobuse, autocamioane pentru salubritate, reţele de canalizare, precum şi a altor lucrări. S-au înregistrat succese importante şi în ridicarea nivelului de trai al ţărănimii muncitoare. Ţăranii colectivişti au primit din gospodăriile agricole colective pentru zilelemuncă efectuate mari cantităţi de produse şi importante sume de bani, obţinînd totodată venituri însemnate şi din gospodăriile personale ajutătoare. Veniturile băneşti ale colectiviştilor, în anul 1954, au întrecut cu 27% pe cele realizate în anul 1953. Prin extinderea contractărilor cu statul, a animalelor şi a unor culturi, gospodăriile agricole colective au primit din partea statului şi au repartizat ţăranilor colectivişti cantităţi însemnate de pînzeturi, talpă, piele, zahăr şi alte produse. Sistemul de contractare cu ţăranii individuali a fost mult îmbunătăţit, mărindu-se cointeresarea materială a producătorilor. Prin contractarea cu statul a animalelor şi plantelor, ţăranii au beneficiat de importante reduceri de cote obligatorii şi au primit diferite produse la preţuri de stat. Ţăranii colectivişti şi individuali şi-au construit în anul care a trecut un mare număr de case noi şi de construcţii gospodăreşti. Consumul propriu de produse agricole în gospodăriile ţărăneşti a crescut la carne, grăsimi, porumb, legume şi zarzavaturi şi la alte produse, iar volumul mărfurilor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi obiecte de menaj cumpărate este mai mare decît în anul 1953. Ţăranii muncitori au beneficiat în mai mare măsură de asistenţă medicală gratuită, prin creşterea numărului de medici la sate. Ca urmare a sporirii veniturilor băneşti ale populaţiei de la oraşe şi sate, depunerile la casele de economii la sfîrşitul anului 1954 depăşesc cu 56% nivelul de la sfîrşitul anului 1953, iar numărul depunătorilor a crescut cu 18,2%. In anul care a trecut s-a cheltuit pentru învăţămînt, cultură şi sănătate, cultură fizică şi sport, asistenţă socială, ajutor familial de stat, pensii şi asigurări sociale suma de peste 5,8 miliarde lei, adică cu 7,8% mai mult decît în 1953; învăţământul fără scoaterea din producţie a fost extins ; au fost înfiinţate primele şcoli serale de cultură generală pentru tineretul muncitoresc şi sătesc, menite să lărgească reţeaua de învăţămînt şi să permită tinerilor muncitori din oraşe şi sate să frecventeze cursurile cît mai aproape de locul de muncă. în anul 1954 au fost editate peste 3000 titluri de cărţi şi broşuri, tipărite într-un număr de peste 42 milioane exemplare, din care un însemnat număr de exemplare au fost tipărite în limbile minorităţilor naţionale Tirajul ziarelor şi revistelor a fost de peste 730 milioane exemplare, multe concerte în Capitală şi în alte oraşe din ţară. La plecare, în gara Băneasa, artiştii bulgari au fost salutaţi de reprezentanţi ai Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, ai Uniunii Compozitorilor din R.P.R., ai Orchestrei Simfonice a Filarmonicii de Stat şi ai altor formaţii orchestrale simfonice din Capitală. Au fost editate noi lucrări de ştiinţă, literatură, artă şi s-au tipărit în ediţii de masă lucrări ale clasicilor literaturii române şi universale. In cursul anului 1954 au fost realizate în studiourile noastre cinematografice 6 filme artistice de lung şi scurt metraj şi 109 jurnale, filme documentare şi de desene animate, depăşindu-se sarcinile de plan. Reţeaua cinematografelor s-a lărgit cu noi unităţi, iar întreprinderile regionale cinematografice au fost înzestrate cu 80 noi caravane cinematografice pentru deservirea populaţiei de la sate. Repertoriul teatrelor s-a îmbunătăţit prin punerea în scenă a unor piese noi de teatru, dintre care un număr însemnat de piese originale, iar numărul spectatorilor care au frecventat teatrele, operele şi cinematografele depăşeşte numărul spectatorilor din anul 1953. Numărul total al abonamentelor la radio şi la reţeaua de radioficare este de peste 917.000, cu 26,4% mai mult ca la sfîrşitul anului 1953. La reţeaua de radioficare, totalul abonamentelor este de peste 376.000 din care aproape 152.000 au fost realizate în anul 1954. S-a dezvoltat acţiunea de ocrotire a sănătăţii oamenilor muncii înfiinţîndu-se noi spitale, dispensare şi sanatorii, iar capacitatea unor spitale a fost mărită. In acelaşi timp a crescut numărul de medici şi de alt personal sanitar. Pe lingă marile întreprinderi au fost organizate 89 servicii medico-sanitare. Acţiunea de ocrotire a mamei şi copilului s-a dezvoltat prin înfiinţarea de noi case de naştere, dispensare de pediatrie, creşe şi grădiniţe de coini. S-a continuat extinderea reţelei de farmacii şi puncte farmaceutice, îmbunătăţindu-se aprovizionarea cu medicamente şi articole tehnico-sanitare, în special în urma reducerii preţurilor la medicamente. In anul 1954 producţia de medicamente şi instrumente medicale a crescut cu 41,2% în comparaţie cu anul 1953. Ca urmare a ridicării nivelului de trai şi a măsurilor luate în domeniul ocrotirii sănătăţii, mortalitatea generală a scăzut de la 19,1 la mie în anul 1938 la 11,4 la mie în anul 1954, iar mortalitatea infantilă de la 17,9 la sută în 1938 la 8,9 la sută în 1954. în tot cursul anului,, în case de odihnă, sanatorii balneo-climatice, tabereşi colonii, au fost trimişi la odihră şi au beneficiat de cură balneară aproape 450.000 oameni ai muncii şi copii. Realizările obţinute în cel de al patrulea an al primului plan cincinal al Republicii Populare Române, oglindesc eforturile şi succesele poporului muncitor pentru înfăptuirea Hotărîrii plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19-20 august 1953, cu privire la sarcinile partidului în domeniul dezvoltării economiei naţionale şi ridicării continue a nivelului de trai, material şi cultural, al oamenilor muncii. Tov. Oliver Sabău, vicepreşedinte al Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, a adresat artiştilor bulgari un călduros cuvânt de salut. A răspuns conducătorul Filarmonicii de Stat din Sofia, dirijorul Saşa Popov, înainte de a părăsi ţara. Orchestra Filarmonicii de Stat din Sofia, dirijată de Saşa Popov, a prezentat duminică seara un concert în oraşul Giurgiu. (Agerpres) ★ . . __ ■_' \ Direcţiunea Centrala de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al R.P.R. Orchestra Filarmonicii de Stat din Sofia a părăsit Capitala Să spunem un NU categoric uneltitorilor războiului atomic! Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. a adresat o înflăcărată chemare poporului nostru în vederea semnării Apelului către popoarele lumii, adoptat de sesiunea lărgită a Biroului Consiliului Mondial al Păcii. Poporul român iubitor de pace este chemat să-şimanifeste împotrivirea sa fermă faţă de planurile cercurilor agresive de a organiza un război atomic, de a reînvia militarismul german agresiv, hotărîrea nezdruncinată de a lupta pentru apărarea şi consolidarea păcii în lume. Deschiderea campaniei de semnături are loc într-o situaţie internaţională care cere din partea popoarelor cea mai mare atenţie şi vigilenţă. Cercurile agresive din S.U.A., minate din spate de spectrul crizei economice, neliniştite de creşterea forţelor păcii şi de succesele morale şi politice ale acestora, fac tot ce le stă în putinţă pentru a agrava încordarea în relaţiile internaţionale, a intensifica cursa înarmărilor. Politica S.U.A. de creare a blocurilor militare şi încercările de a înconjura teritoriul Uniunii Sovietice şi al ţărilor de democraţie populară cu un lanţ de baze militare, exprimă limpede aceste tendinţe agresive. In centrul politicii agresive a S.U.A. în Europa stă în momentul de faţă planul de reînviere a militarismului german — duşmanul de moarte al popoarelor europene — refacerea în Germania occidentală a Wehrmachtului revanşard, sub comanda foştilor generali hitlerişti, şi înarmarea acestuia, cu monstruoasa armă atomică. In Asia, cercurile agresive americane au trecut în aceste zile la o intervenţie grosolană în afacerile interne ale Republicii Populare Chineze, intervenţie care stîrneşte indignare în lumea întreagă, în interviul acordat la 29 ianuarie 1955 de V. M. Molotov ziariştilor americani W. R. Hearst şi Kingsbury Smith — interviu care exprimă cu claritate punctul de vedere al guvernului sovietic în problemele Extremului Orient şi într-o serie de alte probleme — cu privire la situaţia creată în regiunea insulei Taiwan se spune : „Situaţia în regiunea insulei Taiwan (denumirea chineză a Formozei, folosită în Uniunea Sovietică), reţine, bineînţeles, şi trebuie să reţină atenţia deoarece ea creează o încordare în Extremul Orient şi are repercusiuni negative asupra întregii situaţii internaţionale, constituind o primejdie de încălcare a păcii, o primejdie de război. La aceasta, el, Molotov, nu poate să nu adauge că, după părerea sa, răspunderea pentru aceasta revine Statelor Unite, ca urmare a faptului că ele se amestecă în treburile interne ale Chinei. Noi, a spus Molotov, considerăm Taivanul ca parte integrantă a Chinei“. La întrebarea în legătură cu problema găsirii unei soluţii de natură să împiedice ca primejdia să se extindă, Molotov a răspuns că China nu ameninţă pe nimeni şi că ar fi bine dacă nimeni n-ar ameninţa-o nici pe ea. Acesta este lucrul cel mai necesar pentru întărirea păcii şi stabilirea unor relaţii normale în regiunea Taiwanului. Răspunzînd unei întrebări a ziaristului Kingsbury Smith în legătură cu posibilitatea obţinerii unei încetări a focului pentru a face cu putinţă retragerea trupelor lui Cian Kai şi din unele insule aşezate lingă litoralul Chinei, V. M. Molotov a răspuns : „Dacă Cian Kai-şi va voi să-şi retragă trupele de pe oricare din insule, este puţin probabil că cineva ii va împiedica să facă aceasta“. Strîns legate de acţiunile provocatoare din Extremul Orient şi de acordurile de la Paris cu privire la refacerea Wehrmachtului sunt planurile cercurilor imperialiste de pregătire a unui război atomic. Arma atomică, armă de agresiune şi de exterminare în masă, a fost condamnată de popoare şi era firesc ca ea să fie scoasă din arsenalul de armamente al statelor şi să fie pusă în afara legii. Dar cercurile guvernante din S.U.A. s-au opus şi se opun din răsputeri acestei cerinţe unanime, deoarece ele şi-au clădit politica lor — politică de presiune şi şantaj — pe temelia armei atomice. Această politică s-a dovedit falimentară căci, după cum se ştie, Statele Unite au pierdut de mult monopolul acestei arme. In ciuda eşecurilor suferite, cercurile agresive din S.U.A. nu renunţă la politica lor aventuristă în domeniul armelor atomice. La insistenţele clicii militariste americane, în decembrie anul trecut, sesiunea Consiliului blocului agresiv al Atlanticului a adoptat hotărîri deschise cu privire la războiul atomic, încercînd pe această cale să obişnuiască popoarele cu ideea că războiul atomic ar fi inevitabil şi legal, să le pună, cu alte cuvinte, în faţa unui fapt împlinit. La scurtă vreme după aceste hotărîri, preşedintele S.U.A., Eisenhower, a cerut Congresului american să voteze o lege cu privire la alocarea a două miliarde de dolari în scopul obţinerii unei producţii „record“ de arme nucleare. Toate acestea arată că astăzi s-a ieşit din faza incitărilor la un război atomic, făcute de militari sau politicieni, şi s-a intrat în faza în care înşişi guvernanţii S.U.A. vorbesc cu singe rece despre crima pregătirii unui război atomic. Tocmai aceasta cere din partea popoarelor cea mai mare vigilenţă şi unirea eforturilor lor pentru interzicerea armelor atomice. Planurilor criminale ale aţîţătorilor la război li se opun lagărul democraţiei şi socialismului, uriaşele forţe ale păcii şi progresului din lumea întreagă. In Europa creşte lupta popoarelor împotriva reînvierii Wehrmachtului. Chiar şi în Germania occidentală, unde cercurile guvernante din Occident sperau să găsească un sprijin pentru planurile lor, a luat proporţii necunoscute pînă acum mișcarea populară pentru unitate, pace, împotriva reînarmării. în Asia, popoarele sînt indignate de noile provocări americane, care demască odată mai mult rolul pe care și l-au asumat S.U.A., de sîngeros jandarm colonial. Popoarele lumii se ridică cu hotărîre pentru a opri mina criminalilor atomici, ele cer ca energia atomică, această măreaţă descoperire a minţii omeneşti, care deschide o eră nouă în istoria civilizaţiei, să fie folosită exclusiv în interesul păcii şi progresului omenirii. Exprimînd speranţele şi năzuinţele popoarelor din lumea întreagă, Uniunea Sovietică luptă cu fermitate şi consecvenţă pentru interzicerea armei atomice, cu hidrogen şi a celorlalte tipuri de arme de exterminare în masă şi pentru stabilirea unui control riguros asupra acestei interdicţii. Acordînd o mare importanţă folosirii energiei atomice în scopuri paşnice şi căutînd să contribuie la dezvoltarea colaborării internaţionale şi în acest domeniu, Uniunea Sovietică s-a declarat gata să împărtăşească din experienţa sa tehnico-ştiinţifică şi altor ţări. In acelaşi timp, guvernul sovietic a adoptat importanta hotărîre de a acorda ajutor unor state prietene, printre care şi ţara noastră, în vederea dezvoltării cercetărilor în domeniul fizicii nucleare şi al producţiei de energie atomică pentru scopuri paşnice. Toate acestea dovedesc pe deplin că în domeniul folosirii energiei atomice se conturează în lume cu toată precizia două căi: Uniunea Sovietică militează ca această măreaţă realizarea oamenilor de ştiinţă să facă pămîntul mai rodnic, să ajute la construirea mai rapidă a oraşelor, să pună la dispoziţia omului, marele transformator al naturii, un izvor de energie nemăsurat mai mare decît cărbunele şi căderile de apă Dimpotrivă, cercurile agresive vor să nimicească cu energia atomică o parte a omenirii, vor ca în locul cîmpiilor roditoare şi al grădinilor înfloritoare să se întindă deşerturi nesfîrşite, ca în locul oraşelor să rămînă doar grămezi de pietre, ca monumentele culturii şi civilizaţiei să fie prefăcute în scrum. Nu există om, cu judecată sănătoasă care să se împace cu gîndul ca viaţa lui şi a familiei lui, destinele culturii şi civilizaţiei umane să depindă de bunul plac al maniacilor atomişti. Primejdia groaznică ce planează acum asupra omenirii poate şi trebuie să fie preîntâmpinată! Popoarele constituie o forţă de care besmeticii adepţi ai distrugerii nu pot să nu ţină seamă ! Trebuie numai ca ele să se pronunţe făţiş şi ferm în această problemă. Este un fapt că cele 500 milioane semnături pe apelul de la Stockholm au avut drept rezultat că intervenţioniştii americani n-au cutezat să folosească arma atomică în Coreea, şi Indochina ! Acum este nevoie de o şi mai mare încordare a forţelor popoarelor, de o şi mai puternică manifestare a voinţei lor pentru a preîntîmpina războiul atomic. Din aceste idei nobile se inspiră Apelul către popoarele lumii, adresat de către sesiunea Biroului Consiliului Mondial al Păcii. Semnăturile de pe acest Apel vor exprima cererea sutelor de milioane de oameni de pe tot globul — muncitori, ţărani, intelectuali şi alte pături ale populaţiei, oameni iubitori de pace, fără deosebire , de naţionalitate, sex, stare socială, convingeri politice şi credinţe religioase — de a interzice armele atomice, de a apăra pacea. Avertismentul solemn pe care îl conţine Apelul, că guvernul care va dezlănţui un război atomic va fi condamnat de popoare, nu va putea fi nesocotit de aţîţătorii la război ! Astăzi forţele care luptă pentru pace sînt infinit mai puternice decît acum cinci ani, cînd a fost semnat Apelul de la Stockholm Pentru interzicerea armei nucleare s-au şi pronunţat, alături de Uniunea Sovietică şi de ţările lagărului democrat, ţări mari din Asia, ca: India, Indonezia, Birmania, Ceylon, Pakistan. Pe un apel în care se cere interzicerea necondiţionată a armei atomice au fost strînse peste 29 milioane de semnături în Japonia. In ţările din Occident se dezvoltă o largă mişcare împotriva planurilor de folosire a armei atomice. In Italia, în Franţa, în Austria, în unele ţări nordice a şi început strîngerea de semnături pe Apelul de la Viena. Lupta împotriva folosirii armei atomice intră într-o fază nouă, care va cunoaşte o amploare fără precedent la R.P.R.. Apelul Consiliului Mondial al Păcii adresat popoarelor lumii a găsit un puternic răsunet. Poporul român este ataşat cu trup şi suflet cauzei sfinte a apărării păcii. Avântul continuu al economiei şi culturii, lupta pentru ridicarea nivelului de trai al populaţiei, construirea vieţii noi, socialiste — operă căreia îi sunt consacrate eforturile oamenilor muncii din ţara noastră — sunt legate nemijlocit de existenţa şi menţinerea păcii în lume. De aceea, apărarea păcii, a cuceririlor dobîndite în anii puterii populare, străjuirea fruntariilor patriei, întărirea uriaşului lagăr al păcii şi democraţiei sînt pentru poporul nostru obiective supreme identificîndu-se cu aceste năzuinţe ale poporului, politica guvernului R.P.R este o politică de apărare activă a păcii, de prietenie şi colaborare cu toate popoarele iubitoare de pace. Oamenii muncii din ţara noastră se ridică cu hotărîre împotriva planurilor duşmanilor păcii, de reînarmare a militarismului german, care a invadat de două ori ţara noastră, osîndind poporul român la cele mai grele suferinţe şi nenorociri. Unindu-şi glasul cu cel al tuturor popoarelor lumii, poporul român spune un NU ! categoric refacerii Wehrmachtului şi uneltitorilor războiului atomic. Campania de strîngere de semnături pe Apelul de la Viena al Consiliului, Mondial al Păcii poate şi trebuie să ia în ţara noastră extinderea cea mai largă. Fiecare om căruia îi este scumpă cauza păcii, fiecare om care-şi iubeşte patria să-şi pună semnătura pe acest apel istoric, să-şi ridice glasul împotriva acelora care uneltesc cea mai mare crimă faţă de umanitate. Clasa muncitoare, care în epoca noastră este principala clasă care se opune războiului, va fi şi de astă dată în fruntea luptei. Savanţii, oamenii de ştiinţă, inginerii, oamenii artei şi culturii, întreaga noastră intelectualitate, ale cărei preocupări sînt legate strîns de ideea păcii, îşi vor manifesta prin semnătura pusă pe Apel ataşamentul lor faţă de cauza nobilă a păcii şi culturii, patriotismul lor înflăcărat. Ţărănimea noastră, care a îndurat atîtea de pe urma trecutelor războaie pricinuite de militarismul german, îşi va arăta întreaga minte faţă de uneltitorii de măceluri. Femeile, tineretul au datoria să fie militanţi activi în această măreaţă campanie. Ofiţerii care au luat parte la celedouă războaie mondiale, reprezentanţii diferitelor culte, toţi oamenii de bine, indiferent de convingerile lor politice şi religioase, să răspundă Apelului adresat popoarelor. Semnătura pusă pe Apelul către popoarele lumii se cere întărită prin fapte. Fiecare om al muncii trebuie să fie conştient că poate da o contribuţie imediată la apărarea păcii prin însăşi munca lui închinată înfloririi patriei, întăririi puterii ei economice, capacităţii ei de apărare. Prin eforturi susţinute pentru realizarea cu succes a sarcinilor ultimului an al planului cincinal, dînd patriei produse mai multe, mai bune şi mai ieftine,îşi onorează oamenii muncii din industrie semnătura pe Apel. Luptînd pentru a obţine în anul 1955 o recoltă de 10 milioane tone de cereale va întări ţărănimea noastră semnătura pusă pe Apel. Prin noi descoperiri ştiinţifice, prin noi opere creatoare, prin sprijinirea operei de construcţie socialistă şi de făurire abunei stări vor răs- • punde intelectualii chemării ce li s-a adresat în numele popoarelor. Pentru ca această campanie să se desfăşoare în cele mai bune condiţii, pentru ca ea să devină cu adevărat o campanie a întregului popor, organizaţiile de partid şi organizaţiile obşteşti, C.C.S., U.T.M., Comitetul Femeilor Democrate, Crucea Roşia — sunt chemate să acorde întregul lor sprijin. Caracteristica acestei campanii de semnături constă în faptul că ea trebuie să fie însoţită de o adîncă muncă de lămurire asupra situaţiei internaţionale, fiind strîns legată de mobilizarea poporului pentru înfăptuirea marilor sarcini economice şi politice care ne stau în faţă. Un rol din cele mai importante in campanie revine comitetelor de liptă pentru pace. Ele trebuie să desfăşoare o activitate bogată pentru lămurirea însemnătăţii Apelului de la Viena şi strîngerea de semnături, folosind în acest scop formele cele mai variate : sfaturi ale păcii, adunări pe grupuri de case, informări asupra evenimentelor externe şi mai ales forma verificată în practică drept cea mai eficace, aceea a muncii directe de la om la om. Mergînd din casă în casă, de la om la om, în oraşe şi sate, în instituţii, întreprinderi, şcoli, şantiere, pe vase etc., membrii comitetelor de luptă pentru pace trebuie să înfăţişeze documentat, pe bază de fapte şi date concrete, uneltirile imperialiştilor americani împotriva păcii, pregătirile lor în vederea unui război atomic, legate în mod nemijlocit de încercările de reînviere a vechiului şi înrăitului dușman al poporului nostru . — militarismul german. Partizanii păcii trebuie să arate totodată că forţele crescînde care se opun acestor uneltiri, forţele păcii şi democraţiei, în frunte cu Uniunea Sovietică, slnt infinit mai puternice decît cele ale aţiţatorior la război, că nimic nu poate opri mersul înainte al istoriei! Deşteptînd vigilenţa împotriva războinicilor imperialişti, să facem să crească încrederea poporului nostru în capacitatea forţelor păcii de a dejuca şi zădărnici uneltirile cercurilor agresive. Să răsune cu hotărîre glasul poporului nostru, glasul mintei împotriva urzitorilor de măceluri, glasul prieteniei şi solidarităţii cu popoarele iubitoare de pace de pretutindeni , împreună cu sutele de milioane de oameni din toate continentele să semnăm Apelul, să ridicăm o stavilă de netrecut în calea maniacilor atomişti, să apărăm pînă la capăt cea mai scumpă năzuinţă a omenirii : pacea 1 — - ••• ..... I Legămînt nou pentru apărarea păcii Sala de festivităţi a Sfatului popular al Capitalei era arhiplină. Lucrătorii diferitelor secţii veniseră în număr mare să semneze istoricul Apel de la Viena al Consiliului Mondial al Păcii, să-şi afirme astfel voinţa lor de pace înfierând planurile ucigaşe ale celor care vor să dezlănţuie un război atomic. A luat cuvîntul tov. Victor Vezendean, secretarul Comitetului executiv al Sfatului popular al Capitalei. „Cetăţenii patriei noastre, alături de toate popoarele iubitoare de pace — a spus vorbitorul — semnează cu hotărîre Apelul către popoarele lumii lansat de Consiliul Mondial al Păcii, protestînd astfel împotriva acelora care pregătesc războiul atomic, cerînd distrugerea în toate ţările a stocurilor de arme atomice şi încetarea imediată a producţiei acestora. Semnăturile puse pe Apel să devină pentru fiecare dintre noi un angajament solemn de a-şi spori eforturile în munca şi în lupta pentru înflorirea patriei noastre, a puterii şi capacităţii ei de apărare, pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc“. „Ca lucrător al Sfatului popular din Capitala republicii noastre semnez acest Apel cu dragă inimă şi mă voi strădui să întăresc prin fapte semnătura aceasta — a spus printre altele Cornel Vlad. Noi, cei care ne împotrivim urzitorilor de moarte, sîntem mulţi de tot. Şi acolo unde-s mulţi oameni cu acelaşi gînd, se sădeşte înţelegere şi putere de nebiruit“. Tînărul Ion Copăcenaru, lucrător la secţiunea culturală, a spus printre altele: „Noi, tinerii, vom lupta alături de vîrst- juridic, Natalia Gherasim, de la secţiunea nici pentru preîntîmpinarea războiului de prevederi sociale, şi alţi lucrători ai atomic. Astăzi, în Capitala ţării, vedem sfatului popular care au luat parte la aducă acolo unde înainte erau bălţi, maidane, nave, şi-au exprimat indignarea împotriva ruine se înalţă blocuri muncitoreşti, celor ce năzuiesc să folosească energia atofabrici, instituţii de cultură, apar grădini, mică pentru, a provoca distrugeri şi parcuri, străzi noi. Vrem să muncim mai moarte, departe pentru atingerea ţelurilor, noastre Apoi, rînd pe rînd, într-o atmosferă de de înflorire şi prosperitate şi vom şti să adevărată sărbătoare, lucrătorii Sfatului impunem voinţa noastră fermă”, popular al Capitalei au semnat Apelul Cornel Haim, juristconsult la Oficiul Consiliului Mondial al Păcii. Lucrătorii Sfatului popular al Capitalei semnează Apelul Consiliului Mondial al Păcii. Pag. 3 rgy Pentru pace, împotriva pericolului 1 — , ■ -■ ■■ -■■■ ■ — —, ■ ■ + unui război atomic 1 ' 1 ' i j ■ ‘ j t fc Muncitorii Griviţei semnează ieri după amiază, cîrid Şuieratul sirenei s-a pierdut în depărtare, muncitorii atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie“ s-au îndreptat spre o sală mare aflată în fundul curţii. In faţa miilor de muncitori, tehnicieni şi funcţionari prezenţi la miting a luat cuvîntul scriitorul Cicerone Theodorescu, laureat al Premiului de Stat. Vorbitorul a arătat că astăzi,, mai mult ca oricînd, după Apelul Consiliului Mondial al Păcii, se extinde şi se întăreşte într-un front invincibil lupta împotriva izvorului atîtor nenorociri cunoscute de toată lumea: războiul. Milioanele și sutele de milioane de oameni sunt cu adevărat de neînvins în efortul lor de a ajunge pentru totdeauna la un trai asupra căruia să nu mai domine legea sălbatică a fiarelor junglei, să nu mai ameninţe rînjetul celui care se crede mai tare, să nu mai fluture proporii de doliu universal ai şantajului atomic. Glasuri tot mai numeroase şi mai fierbinţi se ridică azi împotriva războiului atomic, în sprijinul luptei pentru apărarea păcii, în sprijinul Apelului lansat recent de Consiliul Mondial al Păcii. Uniunea Sovietică, a arătat ,în continuare vorbitorul, deschide astăzi calea folosirii energiei atomice în scopuri paşnice, în scopul înfloririi şi progresului omenirii. Semnăturile noastre depuse pe Apel să devină pentru fiecare dintre noi un angajament solemn de a spori eforturile în munca şi lupta pentru înflorirea continuă a patriei noastre, pentru întărirea puterii şi capacităţii ei de apărare şi ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. După ce s-a citit Chemarea Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. au mai vorbit câţiva oameni ai muncii. „Muncim acum laolaltă — a spus Nicolae T. Dumitru — ca să facem viaţa noastră mai frumoasă. Vrem să ne bucurăm de soare, de frumuseţile ţării, de tot ceea ce ne înconjoară. Mintea omului şi braţele lui făuresc minuni care e firesc să fie puse în slujbă omului şi nu pentru distrugerea lui. Monopoliştii americani, primejdioşi în ura lor fără de margini ■ faţă de intenţiile paşnice ale popoarelor, vor să aducă pîrjol omenirii şi ameninţă cu bomba atomică şi alte arme ucigaşe. Nu trebuie să-i lăsăm să-şi împlinească planurile. Semnăturile noastre pe Apel vor arăta şi voinţa de pace dar şi hotărîrea de a trage la răspundere pe duşmanii omenirii“. „Vom întări semnăturile prin munca noastră“ , a spus inginerul Ion David. „Mă voi ocupa de ridicarea calificării muncitorilor şi mă angajez ca secţia în care lucrez să depăşească planul pe luna februarie”. El a mai arătat că cele 500 milioane semnături strînse pe Apelul de la Stockholm au împiedicat folosirea bombei atomice în Coreea şi Indochina şi că toţi oamenii cinstiţi au acum datoria de a cere distrugerea stocurilor de arme atomice şi încetarea producţiei acestora. Inginerul David a încheiat spunînd: „Semnez din toată inima Apelul vieţii şi al păcii“. A urcat apoi la tribună tînăra trezoare, Niculina Barabulă. Dînsa este de fel din Tg. Frumos. Acolo unde era casa familiei ei, războiul a lăsat numai cenuşă. Astăzi, tatăl ei, acar la G.F.R., îşi clădeşte o casă nouă. Ea a terminat in 1953 şcoala profesională metalurgică, a fost bursieră, iar acum mulţumeşte statului prin munca harnică de fiece zi pe care o depune în. . .atelier. Emoţionată, a început, să vorbească: „Tinereţea noastră ne e dragă şi n-o vrem înecată în pulbere, împotriva glasului războiului se ridică, asemeni unui uriaş torent, glasul nostru tineresc. In numele vieţii, în numele tinereţii, semnez acest Apel, dar semnătura mea înseamnă totodată un angajament de a munci cu mai mult spor în producţie“. N-au trecut multe minute şi sute de muncitori ceferişti au înscris numele lor pe Apel. La una din mesele aflate în faţa scenei a semnat şi muncitorul Ion Muşat, căruia războiul i-a distrus casa, dar care locuieşte acum într-un frumos apartament din blocurile ceferiştilor. După ce a semnat, Ion Muşat a privit panoul din faţă sa, pe care erau scrisa cîteva cuvinte. A dat hotărît din cap şi a mai citit încă odată : „Pacea poate fi salvată ! Pacea trebuie să fie salvată !“