Scînteia, mai 1955 (Anul 24, nr. 3273-3297)

1955-05-03 / nr. 3273

Mduîâb uw mm txm. vnitfvai JBHIL XXIV Mr. 3273 [ Marți 3 maM9­8­­­4 PAGIN — 20 BANI V:;,■ ii f ■■ • vi % îHTîi­ w al ii m a a a?» a a"i I sWfflDgfti TiwTiEWiai;1^ifaMSlll­gMS­gUi s in im n i:MfiniaK70iaHgB Un aspect al tribunei centrale din piața „I. V. Stalin" în timpul demonstrației oamenilor muncii din Caprițfi —--------* 3Bro Cuvîntarea tov. Miron Constantinescu Din însărcinarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Con­siliului de Miniştri, vă felicit cu ocazia zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii interna­ţionale a clasei muncitoare, ziua frăţiei celor ce muncesc din toate ţările în lupta pentru apărarea păcii, pentru independen­ţa naţională a popoarelor, pentru socia­lism. Oamenii muncii din ţara noastră, sub conducerea Partidului Muncitoresc Ro­mân, au realizat în cursul acestui an suc­cese deosebite în toate sectoarele vieţii noastre economice, politice şi culturale, în munca de construire a socialismului. Pentru făurirea bazei economice a so­cialismului în ţara noastră, partidul a apli­cat în mod consecvent principiul leninist al industrializării socialiste, dezvoltând cu precădere industria grea, care consti­tuie pîrghia necontenitei creşteri a econo­miei ţării. Muncind cu însufleţire pentru îndeplini­rea planului cincinal, clasa muncitoare a obţinut rezultate importante. Industria pe­troliferă din Republica Populară Romînă s-a apropiat încă în 1954 de nivelul ulti­mului an al cincinalului, industria chimică a înfăptuit în trimestrul I, la producţia globală, planul său cincinal, iar industria construcţiei de maşini şi industria electro­tehnică realizează în cursul acestui tri­mestru planul lor cincinal. Peste 200 de întreprinderi din ramurile industriei gre­le, alimentare, de îmbrăcăminte şi încăl­ţăminte şi-au îndeplinit planul cincinal şi lucrează în contul anului 1956. Organi­zaţiile de partid sunt în fruntea acestei lupte măreţe, mobilizînd clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, intelectualitatea patriotică. Organizaţiile sindicale, cu spri­jinul U.T.M.-ului, organizează cu succes întrecerea socialistă, înfăptuirea planului de electrificare, creşterea continuă a puterii instalate şi a producţiei de energie la­­ţem­mo şi hidrocen­tralele noastre permit ca industria şi agricultura să se poată dezvolta neconte­nit, avînd asigurate energia necesară. Ţărănimea muncitoare luptă pentru în­făptuirea sarcinii puse de partid şi gu­vern, de a da recolte bogate şi o produc­ţie n­ărită la hectar, de a produce în acest an 10 milioane tone de grîu şi porumb. Sub conducerea organizaţiilor de partid s-au întărit şi dezvoltat cele peste 5150 gospodării agricole colective şi întovără­şiri agri­cole, care au obţinut succese im­portante în lucrările agricole, în produ­cerea de recolte bogate la hectar, arătînd astfel drumul spre belşug al întregii ţă­rani mi­j­locitoare, drumul transformării socialiste a agriculturii. Pe baza succeselor obţinute în industrie şi agricultură, a creşterii considerabile a pro­ducţiei bunurilor de consum, s-a dezvoltat Oameni ai munci! Desfăşuraţi larg tre trecerea Socialişti pentru îndeplinirea înainte de termen a primului nostru plan cincinal! Luptaţi neobosit pentru economii de materii prime, de materiale şi cheltuieli băneşti, pentru creşterea neîntreruptă a productivităţii muncii, pentru reducerea con­tinuă a prețului de cost­ al produselor.! Marea demonstraţie de î Mai a oamenilor muncii din Capitală Pînă mai ieri îngrămădiri de nori cernu­ţii pluteau deasupra oraşului, firice­lele de iarbă abia mijeau de sub scoarţa jilavă de ploaie. Şi azi , o adevă­rată revărsare a voinţei de viaţă a naturii a prefăcut dintr-odată Capitala cu parcurile, grădinile şi bulevardele ei, într-un ocean de verdeaţă şi flori, armo­­nizînd primă­văratica împodobire a natu­rii cu vestmintele de sărbătoare pe care le-au îmbrăcat oamenii şi clădirile, cu pă­durea miilor de steaguri roşii şi trico­lore, cu cântecele şi horele entuziaste ale recilor de mii de oameni ai muncii. ...Piaţa I. V. Stalin. Deasupra tribunei oficiale, de pe un mare panou, privesc chipurile învăţătorilor proletariatului mondial — Marx, Engels, Lenin, Stalin. Pe tribună străluceşte inscripţia: „Tră­iască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţio­nale a oamenilor muncii, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările !”. Pe tribu­nele laterale se află inscripţiile „Trăiască Republica­ Populară Romina ! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, inspiratorul şi organizatorul victoriilor poporului nos­tru muncitor!” şi „Trăiască Partidul Co­­­­munist al Uniunii Sovietice, măreaţa forţă Inspiratoare şi conducătoare a poporului sovietic în lupta pentru con­st­ui­rea co­munismului !” — lozinci care dau glas pro­fundului patriotism al oamenilor muncii din ţara noastră şi recunoştinţei faţă de marea noastră eliberatoare şi prietenă, Uniunea Sovietică, încep să sosească în tribune invitaţii: membri ai C.C. al P.M.R., membri ai gu­vernului, ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor oamenilor muncii, personalităţi de frunte ale vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice, generali şi ofiţeri ai Forţelor Armate ale R.P.R., Eroi ai muncii socialiste, oameni ai muncii fruntaşi din întreprinderi şi instituţii — cetăţeni pe pieptul cărora strălucesc or­dine şi medalii ale Republicii Populare Române. Sunt de față numeroşi oaspeţi din U.R.S.S., R.P. Chineză­, Germania, India, Italia, R. P. Polonă, Suedia, R. Ceho­slovacă, Norvegia, R. P. Ungară, Brazilia, Finlanda, Danemarca, R. P. Bulgaria, Chile, R. P. D. Coreeană, Alger, Senegal, Maroc, invitaţi ai Consiliului Central al Sindicatelor, Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea­ Co­mitetului Femeilor Democrate, în tribune se află membri ai corpului diplomatic. Ora nouă. Deasupra pieţei se lasă deo­dată o linişte adîncă , apoi masa de oa­meni ai muncii, care iau parte la miting, izbucneşte în nesfîrşite urale. La tribună apar conducătorii­­partidului şi gu­vernului. In valul de entuziasm care cuprinde mulţimea îşi găseşte expresia dragostea adîncă a oamenilor muncii pen­tru partid, cîrmaciul înţelept care în­drumă poporul nostru pe drumul just al dezvoltării necontenite a economiei naţio­nale şi al făuririi unei vieţi îmbelşugate, în tribuna oficială iau loc tovarăşii: Gh. Gheorghiu-Dej, dr. Petru Groza, Gh. Apostol, I. Chişinevschi, M. B. Mitin, membru al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., Al. Moghioroș, Chivu Stoica, Miron Constantinescu, general de armată Emil Bodnăraș, C. Pirvulescu, P. Borilă, acad. prof. dr. C. I. Perhon, acad. prof. Traian Săvulescu, Lotar Rădăceanu, D. Petrescu, Ştefan Voitec, general loco­tenent Gh. Pintilie, Theodor Iordăchescu, Stelian Moraru, general locotenent I. Tu­­toveanu, C. Fulger, F. Dănălache, începe mitingul de 1 Mai al oamenilor muncii din Capitală. Fanfara intonează „Imnul partizanilor păcii“. Ia cuvîr­tul tov. Miron Constantinescu, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniştri, reţeaua comerţului socialist şi cooperatist, a crescut şi s-a dezvoltat schimbul de mărfuri între oraşe şi sate ; astfel a de­venit posibilă, în decembrie 1954, desfiin­ţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele, iar recent reducerea de preţuri la unele articole alimentare şi industriale, ceea ce duce la o creştere a nivelului de trai al oamenilor muncii. Aprovizionarea oraşelor cu mărfuri alimentare şi a sate­lor cu mărfuri industriale este din ce in ce mai bună. In scopul ridicării nivelului de trai şi a salariului real este necesară îndeplini­rea şi depăşirea planului de stat, mărirea continuă a producţiei, îmbunătăţirea cali­tăţii şi sortimentelor produselor, creşte­rea productivităţii muncii, economisirea de materii prime şi materiale, dezvolta­rea întrecerii socialiste, aplicarea şi extin­derea metodelor înaintate ale fruntaşilor în producţie, scăderea preţului de cost al produselor. De o deosebită însemnătate în întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţără­nimea muncitoare în lupta pentru redu­cerea preţului de cost al produselor este ridicarea producţiei agricole, terminarea cit mai repede şi în bune condiţii a însă­­mînţărilor de primăvară. Pentru aceasta sunt mobilizate toate forţele partidului, ale clasei muncitoare şi ţărănimii muncitoare, toate mijloacele, tractoarele, semănătoa­rele, alte maşini agricole şi atelajele. Co­mitetele executive ale sfaturilor populare trebui® să-şi concentreze toate eforturile în această direcţie. Sprijinul multilateral pe care ţara noas­tră l-a primit din partea Uniunii Sovietice în ultimii 10 ani se lărgeşte mai mult prin acordarea de către Uniunea Sovietică de ajutor tehnico-ştiinţific în domeniul pro­ducerii de energie atomică în scopuri paş­nice în Republica Populară Romînă. Prin acordul încheiat recent la Moscova vom primi atît ajutor tehnico-ştiinţific cit şi sprijin în formarea de cadre ştiinţifice şi inginereşti, în scopul construirii unei pile atomice experimentale, a accelerato­rilor de particule elementare şi producerii de energie nucleară. Aceasta va da un mare avânt cercetărilor ştiinţifice şi teh­nice din ţară în domeniul fizicii, chimiei, electricităţii, biologiei, medicinei etc. In timp ce în ţările lagărului democra­ţiei şi socialismului, în frunte cu marea Uniune Sovietică, producţia industrială este în continuă dezvoltare, agricultura — după experienţa agriculturii sovietice — asigură pe an ce trece mai multe produse agroalimentare, mergînd pe drumul ma­rilor gospodării colective, preţurile scad, iar nivelul de trai material şi cultural al oamenilor muncii est­e în continuă creş­tere — cu totul alta este situaţia oame­nilor muncii din ţările capitaliste, colo­niale şi dependente. Intensificarea exploatării crîncene a oamenilor muncii de către capitalişti şi moşieri, ruinarea maselor muncitoreşti şi ţărăneşti, prin restrângerea continuă a producţiei civile în favoarea producţiei de război, apropie şi adîncesc şi mai mult criza economică, criză care duce la pau­perizarea maselor, la mărirea şomajului şi la foamete. Acest fapt este clar oglindit de si­tuaţia milioanelor de şomeri totali şi par­ţiali din S.U.A., Italia şi alte ţări capi­taliste cit şi de greva docherilor şi tipo­grafilor englezi, a celor 300.000 munci­tori din Saar, a celor 350.000 metalurgişti Italieni, a luptelor duse din muncitorimea şi ţărănimea franceză, spaniolă, de po­poarele din colonii etc. Totodată aceasta ne arată că sub con­ducerea partidelor comuniste şi muncito­reşti, clasa muncitoare din acele tari opune o rezistenţă dîrză planurilor răz­boinice ale imperialiştilor şi luptă cu ho­­tărîre pentru independenţa naţională, pen­tru o viaţă mai bună, pentru pace. Tovarăşi, Superioritatea orânduirii noastre demo­­crat-populare izvorăşte în primul rînd din faptul că la conducerea statului se află clasa muncitoare, că la temelia re­gimului democrat-popular stă alianţa trai­nică, frăţească şi de nezdruncinat, dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, rolul conducător în această alianţă avîn­­du-l clasa muncitoare. Un alt factor principal al întăririi re­gimului de democraţie populară în Repu­blica Populară Romînă este prietenia şi unitatea frăţească care există între po­porul român şi minorităţile naţionale, fră­ţie ce izvorăşte din interesele comune de construire a socialismului în Republica Populară Romînă — patria comună a tu­­turor celor ce muncesc din ţara noastră. Regimul democrat-popular din Repu­blica Populară Romînă asigură tuturor minorităţilor naţionale drepturi egale cu ale poporului­ romín, atît prin legile şi Constituţia Republicii Populare Romíne, cit şi prin mijloacele materiale ce le sînt puse la dispoziţie. Ţara noastră, eliberată de sub jugul mo­şierilor şi capitaliştilor, face parte din puternicul lagăr al păcii, democraţiei şi socialismului, în fruntea căruia se află marea Uniune Sovietică, luptătoare con­secventă pentru menţinerea şi întărirea păcii în lume, împotriva reînvierii mili­tarismului german, pentru soluţionarea pe cale paşnică a tuturor litigiilor interna­ţionale. Conferinţa ţărilor Asiei şi Africii, care a avut loc de curînd la Bandung, cu par­ticiparea Republicii Populare Chineze, a exprimat de asemenea voinţa comună a popoarelor acestor continente de a lupta împotriva colonialismului, de a promova pacea şi colaborarea între popoare, de a se opune războiului. Partidul şi guvernul nostru cheamă oa­menii muncii din Republica Populară Ro­mînă să lupte cu avînt sporit pentru pace, pentru construirea socialismului în ţara noastră, pentru întărirea capacităţii ei de apărare. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii inter­naţionale a oamenilor muncii, ziua fră­ţiei celor ce muncesc din toate ţările ! Trăiască marea ţară a socialismului vic­torios, bastionul păcii şi frăţiei între po­poare, Uniunea Sovietică ! Trăiască măreţul lagăr al păcii şi so­cialismului, în frunte cu Uniunea Sovie­tică ! Trăiască alianţa trainică dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, forţa de neclintit a regimului nostru de demo­craţie populară ! La luptă pentru îndeplinirea cu succes a planului cincinal și a planului de elec­trificare ! Trăiască Comitetul Central al Partidu­lui Muncitoresc Romín ! Trăiască guvernul Republicii Populare Romíne! Sub steagul lui Marx-Engels-Lenin- Stalin, sub conducerea partidului, înainte spre victoria socialismului în patria noa­stră scumpă, Republica Populară Romînă ! (Continuare în pag. 2-a) In legătură cu convocarea la Varşovia a consfătuirii statelor participante la Declaraţia de la Moscova din 2 decembrie 1954 In concordanţă cu hotărârile consfătuirii de la Moscova a statelor europene, pri­vind asigurarea păcii şi securităţii în Eu­ropa, au avut loc în ultimul timp între guvernele Uniunii Sovietice, Republicii Populare Polone, Republicii Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Repu­blicii Populare Ungare, Republicii Popu­lare Române, Republicii Populare Bulga­ria și Republicii Populare Albania con­sultările corespunzătoare. Aceste consul­tări s-au referit, în primul rînd, la pro­blema încheierii Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între cele 3 state participante la consfătuire şi, in al doilea rînd, la problema organizări comandamentului unificat al statelor participante la tratat In prezent, avînd în vedere ratificarea acordurilor de la Paris, statele amintite mai sus au convenit să convoace la Var­şovia, la 11 mai, cea de-a doua consfâ-» tuire pentru discutarea problemelor ce decurg din hotărârile consfătuirii de la Moscova. La consfătuirea de la Varșovia va lua da asemenea parte guvernul Republicii Populare Chineze, care va trimite la această consfătuire observatorul său. Cu toate forţele pentru terminarea grabnică a însămînţărilor! Vremea frumoasă din ultimele zile a creat condiţii prielnice pentru executa­rea lucrărilor agricole de primăvară intr-un ritm viu. Oamenii muncii de pe ogoare au datoria să folosească fiecare zi şi fiecare oră bună de lucru in cimp pentru a termina însămînţările in cel mai scurt timp. In aceste zile, toate trac­toarele, maşinile şi atelajele trebuie folosite din plin; lucrările să fie executate la un înalt nivel agrotehnic. O deosebită însemnătate are însămințarea porumbului, plantă preţioasă pentru hrana oamenilor şi pentru creşterea animalelor, în acelaşi timp trebuie grăbit ritmul însăminţării la toate culturile. Muncă însufleţită pe ogoare ■ Muncitorii şi tehnicienii gospodăriei agricole de stat „Dr. Alexandrov“ din ra­ionul Brăila, organizîndu-şi bine munca, au terminat însămînţările de primăvară. Anul acesta gospodăria de stat ,,Dr. Ale­xandrov“ a însămânţat cu diferite culturi o suprafaţă de 2340 ha.­­ Membrii gospodăriei agricole colective din satul Uiheiu, raionul Sînnicolau Mare, au terminat însămînţările din cam­pania de primăvară. Gospodăria a însă­­mînţat 94 ha. cu porumb în cuiburi aşe­zate în pătrat, adică 80°/6 din întreaga suprafaţă planificată, în campania de primăvară, brigada a II-a condusă de tov, Gedița Gheorghe s-a situat prima în în­trecere pe gospodărie. ■ Ţăranii muncitori cu gospodării indi­viduale din comuna Lipniţa, raionul Adam Clisi, muncesc cu rîvnă la semănatul po­rumbului pentru a recupera timpul pier­dut din cauza ploilor. Fruntaş în între­cerea patriotică pe comună este ţăranul muncitor Sandu N. Radu, care a însă­mînţat 4 ha. cu porumb in cuiburi aşezate în pătrat. ■ Gospodăriile colective din Medieşu Aurit, Culciu Mic, Apateu, Andrid, Pe­­treşti sunt printre primele din regiunea Baia Mare care au terminat însămînţările de primăvară. Ţăranii muncitori cu gos­podării individuale din comunele Ciui­meşti, Petreşti şi Andrid, raionul Cărei, au terminat şi ei însămînţările. ■ Lucrînd după metoda graficului orar, brigada a VI-a de la S.M.T.-Episcopia Bi­horului şi-a realizat planul pe campanie în proporţie de 120 %, situîndu-se astfel în fruntea întrecerii care se desfăşoară între brigăzi. Succesele brigăzii se datoresc faptului că tractoriştii au căutat să folo­sească din plin tractoarele şi să nu piardă nici o oră bună de lucru. In regiunea Arad se putea semăna mai mult In ultimele zile în regiunea Arad, timpul fiind prielnic, lucrările agricole au început să se desfăşoare într-un ritm mai viu. Zeci de gospodării colective, în­tovărăşiri agricole şi numeroşi ţărani cu gospodării individuale au terminat semă­natul culturilor din epoca I-a şi au tre­cut la semănatul porumbului, în unele raioane şi comune nu s-au însămînţat însă decit suprafeţe mici. Aceasta a făcut ca planul de însămînţări să fie îndeplinit pînă la data de 30 aprilie în proporţie de numai 44%, regiunea situîndu-se astfel între regiunile codaşe pe ţară, în multe unităţi agricole socialiste şi în comune unde se folosesc toate forţele şi mijloacele pentru grăbirea semănatu­lui lucrările sunt înaintate , dar sunt comu­ne şi unităţi care au rămas în urmă. Aşa stau lucrurile în comunele Tudor Vladi­­mirescu, Sîmboteni, Mîndruloc, Şiria şi altele. Această situaţie se datoreşte în mare măsură faptului că activiştii de par­tid şi de stat şi agronomii trimişi în aceste comune nu îndrumă organizaţiile de bază şi sfaturile populare să lămurească pe ţăranii muncitori că este în interesul lor să grăbească muncile agricole. Aşa este cazul cu tov. Vadas Tiberiu, delegat al sfatului popular regional, cu tov. Daras Gheorghe, instructor al Co­mitetului raional de partid Arad şi cu alţi activişti. Conducătorii regiunii Arad şi al raioa­nelor nu asigură un control sistematic al muncii activiştilor trimişi pe teren, nu îndrumă şi nu controlează temeinic munca organizaţiilor de bază şi a sfătui­rilor populare. Este necesar ca atît comitetul regional de partid cît şi sfatul popular regional să ia măsuri operative impusa de­ situaţia reală din raioane şi comune, ast­fel incit însămînţările să fie terminata cît mai grabnic.

Next