Scînteia, iunie 1955 (Anul 24, nr. 3298-3323)
1955-06-01 / nr. 3298
ANUL XXIV Nr. 3298 Miercuri 1 iunie 1955 4 PAGINI — 20 BANI In interiorul ziarului: ' Despre Bugetul de Stat al R. P. P.pe anul 1955 — Raportul ministrului de Finanţe al R. P. R., tovarăşul D. Petrescu (pag. 2-a). ‘ Discuţiile la proiectul de lege privind ratificarea Tratatului de la Varşovia ‘(pag. 2-a). Scrisori către „Sfinteia”: A. Baciu, Gh. Sin, E. Pachi — Să ne ocupăm de producţie sau să complectăm formulare ? (pag. 3-a). Copiii — florile vieţii.* Margareta Popa — Visuri de pionier ; Alexandrina Stanciu — Lumea capitalismului — o lume fără copilărie; Elena Apachiţei — Copiii noştri să crească fericiţi. Ana Dumitrescu — Grădiniţa noastră (pag. 3-a). Situaţie încordată în Vietnamul da sud (pag. 4-a). Puternică mişcare grevistă în Anglia (pag. 4-a). Vizita delegaţiei guvernamentale sovietice în Iugoslavia (pag. 4-a). Declaraţia conducătorului delegaţiei membrilor parlamentului indian care a vizitat UR.S.S. (pag. 4-a). Transferarea către R.P.D. Coreeană a cotei de participare sovietice la societăţile sovieto-coreene(pag. 4-a). Un industriaş american critică politica externă a S.U.A. (pag. 4-a). Tratatul apărării păcii şi securităţii europene Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române a ratificat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiat la Varşovia între R. P. Albania, R. P. Bulgaria, R. P. Ungară, R. D. Germană, R. P. Polonă, R. P. Romînă, U.R.S.S. şi R. Cehoslovacă. Marea Adunare Naţională a ascultat expu- nerea asupra tratatului făcută de preşedintele Consiliului de Miniştri, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. In cursul dezbaterilor ce au urmat, toţi deputaţii care au luat cuvîntul, dînd glas aprobării unanime cu care poporul nostru a primit acest tratat, au sprijinit cu căldură ratificarea. încheierea Tratatului de la Varşovia a devenit necesară în urma ratificării de către ţările vest-europene a acordurilor de la Paris, care prevăd refacerea militarismului german şi încadrarea Germaniei occidentale în blocul Atlanticului de nord — măsuri agresive îndreptate împotriva statelor iubitoare de pace. In faţa noii situaţii create în Europa, cele opt state întrunite la conferinţa de la Varşovia au semnat un tratat care prevede măsurile necesare pentru a garanta securitatea lor şi a bara drumul agresorului în Europa. Aceste măsuri se referă la strîngerea legăturilor de colaborare frăţească multilaterală, la coordonarea apărării comune în cazul unui atac împotriva oricăruia dintre participanţi, la crearea comandamentului unificat, precum şi la alte aspecte ale întăririi capacităţii de apărare a statelor semnatare. De cea mai mare însemnătate este faptul că Tratatul de la Varşovia se bucură de sprijinul puternic şi hotărît al marelui popor chinez de 600 milioane de oameni. Tratatul de la Varşovia a ridicat o stavilă de netrecut în calea aventurilor războinice, avertizînd cercurile agresive că independenţa şi securitatea fiecărei ţări mari sau mici, participante la tratat, sînt apărate de uriaşa forţă comună a tuturor popoarelor lagărului păcii şi socialismului unite printr-o strînsă prietenie şi colaborare frăţească. Tratatul de la Varşovia este un tratat paşnic şi defensiv, în totul corespunzător prevederilor Cartei O.N.U. In tratat îşi găseşte expresie politica de apărare a păcii pe care o duc cu consecvenţă ţările lagărului socialist. In contrast cu blocul Atlanticului de nord — grupare agresivă închisă — Tratatul de la Varşovia rămîne deschis şi altor state, indiferent de orinduirea lor socială. In acelaşi spirit statele participante la Tratatul de la Varşovia işi reafirmă încă de la începutul tratatului năzuinţa de a crea un sistem de securitate colectivă în Europa, bazat pe participarea tuturor statelor europene. Aceeaşi preocupare o manifestă statele iubitoare de pace cu privire la reglementarea problemei germane, fiind gata să contribuie la crearea condiţiilor necesare grabnicei unificări a Germaniei pe baze paşnice şi democratice. Pe cînd acordurile de la Paris au fost încheiate cu intenţia vădită de a dezlănţui o nouă cursă a înarmărilor atomice şi neatomice, avînd ca nucleu remilitarizarea Germaniei occidentale, Tratatul de la Varşovia cuprinde un angajament şi o chemare la luptă pentru reducerea înarmărilor şi interzicerea armelor de exterminare în masă. Tratatul de la Varşovia este o expresie vie a prieteniei frăţeşti, bazate pe într-ajutorarea reciprocă, pe respectarea independenţei şi suveranităţii naţionale şi pe principiul neamestecului în treburile interne — principii ce caracterizează relaţiile între popoarele libere şi egale în drepturi ale lagărului socialist. Hotărîrile luate la Varşovia vor exercita o influenţă cu atît mai mare asupra desfăşurării evenimentelor internaţionale, cu cît în această perioadă s-au impus atenţiei generale o serie de importante iniţiative sovietice care au determinat un puternic curent în favoarea destinderii încordării şi a rezolvării problemelor litigioase pe calea tratativelor. Printre aceste iniţiative trebuie subliniată din nou însemnătatea deosebită a noilor propuneri sovietice cu privire la reducerea înarmărilor. Rezolvarea problemei austriace, semnarea tratatului cu Austria este un incontestabil succes al politicii U.R.S.S. de pace şi destindere internaţională. Exemplul austriac a arătat încă odată şi cu o mare forţă că şi alte probleme internaţionale litigioase pot fi rezolvate pe calea tratativelor. In prezent are loc la Belgrad întîlnirea la cel mai înalt nivel între reprezentanţii Uniunii Sovietice şi Iugoslaviei. Oamenii muncii, poporul român şi guvernul său salută călduros această întîlnire, dorind din toată inima încheierea cu succes a tratativelor de la Belgrad, care au o însemnătate internaţională deosebită pentru întărirea păcii şi securităţii în Europa. In loc să tragă concluziile cuvenite de pe urma ultimelor evenimente din Europa şi Asia, care constituie tot atîtea eşecuri ale politicii „de pe poziţii de forţă“, cercurile guvernante americane se străduiesc din răsputeri să prezinte aceste evenimente drept nişte „victorii“ ale politicii „de forţă“. Această pretenţie absurdă şi ridicolă le serveşte lor, după cum a reieşit, pentru a formula pretenţia nu mai puţin ridicolă ca, pe ordinea de zi a conferinţei şefilor celor patru guverne ale marilor puteri, să fie trecută problema restabilirii vechilor regimuri în ţările de democraţie populară. Această manifestare grosolană a politicii americane de amestec în treburile interne ale ţărilor de democraţie populară a primit un răspuns demn şi energic din partea Marii Adunări Naţionale a R.P.R. Poporul român, liber şi stăpîn pe soarta sa, respinge în mod hotărît această nouă încercare imperialistă a S.U.A. de amestec în treburile sale interne. Chestiunea regimului de stat al Romîniei a fost hotărîtă odată pentru totdeauna de poporul român conform voinţei şi intereselor sale şi nici un fel de putere străină nu are căderea să o pună în discuţie. Pentru poporul nostru iubitor de pace, Tratatul de la Varşovia are o mare însemnătate. Niciodată, în decursul istoriei sale, poporul român nu a dispus de o garanţie atît de sigură şi de puternică a securităţii sale, a muncii sale paşnice, a independenţei şi suveranităţii sale de stat, împotriva oricărei intervenţii sau agresiuni imperialiste. In trecut, poporul român era obiect de tîrguială şi iar în mîinile puterilor imperialiste, după metode uşor de recunoscut şi astăzi în relaţiile pe care Statele Unite le întreţin cu aliaţii lor vest-europeni. Tocmai de aceea a şi fost expusă ţara noastră cotropirilor sîngeroase ale militariştilor germani. Astăzi, poporul nostru liber şi independent îşi construieşte o viaţă nouă în strînsă alianţă şi colaborare frăţească cu marea Uniune Sovietică şi cu celelalte ţări democratice, întreaga experienţă istorică a poporului nostru arată că participarea noastră la măsurile luate la Varşovia pentru prevenirea agresiunii răspunde celor mai vitale interese ale ţării. Ratificarea Tratatului de la Varşovia de către Marea Adunare Naţională a R.P.R. întăreşte totodată hotărirea exprimată de guvernul nostru, la conferinţa de la Varşovia, de a participa, in spiritul colaborării sincere, la toate acţiunile internaţionale care au drept scop asigurarea păcii şi securităţii internaţionale-Republica Populară Romînă doreşte să statornicească relaţii de bună vecinătate cu toate ţările, fără deosebire de sistem politic. Ea este hotărîtă să facă tot ce este necesar şi stă în puterea ei în vederea înlăturării obstacolelor care mai există în calea îmbunătăţirii relaţiilor cu alte state. Ţara noastră este partizană consecventă a unei reduceri generale şi hotărîte a armamentelor şi a interzicerii armelor atomice. Ea sprijină pe deplin noile propuneri prezentate în acest scop de Uniunea Sovietică. Poporul român salută cu entuziasm ratificarea Tratatului de la Varşovia de către Marea Adunare Naţională. Poporul nostru vede în acest tratat chezăşia păcii şi securităţii sale, chezăşia unor noi victorii în munca sa paşnică şi creatoare. Oamenii muncii din ţara noastră vor întări semnătura guvernului nostru pe Tratatul de la Varşovia printr-o muncă eroică pentru întărirea şi înflorirea patriei, pentru dezvoltarea economiei noastre naţionale şi în primul rînd a industriei grele, baza puterii populare, baza capacităţii ei de apărare şi a ridicării nivelului de trai al poporului. Alături de prietenii şi aliaţii noştri suntem de neînvins. Cu forţe unite, cu sprijinul tuturor popoarelor iubitoare de pace, ridicăm o stavilă de netrecut în calea agresiunii, contribuind la consolidarea păcii şi securităţii generale în Europa şi în întreaga lume. Lucrările celei de-a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale a R.P.R. Marţi au continuat lucrările celei de-a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale. La discuţiile în legătură cuproiectul de lege pentru aprobarea bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1955 au luat cuvintul deputaţii: Dumitru Balalia, din circumscripţia electorală Ploeşti-Sud, regiunea Ploeşti, Gavrilă Popa, din circumscripţia electorală Adamclisi, regiunea Constanţa, Gh. Hossu, din circumscripţia electorală Medgidia, regiunea Constanţa, Elena Barbălată, din circumscripţia electorală Odobeşti, regiunea Bârlad, Mathe Ludovic, din circumscripţia electorală Mugeni, Regiunea Autonomă Maghiară, colonel Ion Gheorghe, din circumscripţia electorală Alexandria, regiunea Bucureşti, Liuba Chişinevschi, din circumscripţia electorală Constanţa-Sud, regiunea Constanţa, Emil Mazilu, din circumscripţia electorală Ştefan cel Mare, regiunea Iaşi, Romulus Zăroni, din circumscripţia electorală Ilia, regiunea Hunedoara, Ion Pas, din circumscripţia electorală Aldeni, regiunea Ploeşti, Alexandru Sencovici, din circumscripţia electorală Oradea-Nord, oraşul Oradea, G. Gaston Marin, din circumscripţia electorală Ceahlău, regiunea Bacău, Ioan Tural, din circumscripţia electorală Drăgăneşti, regiunea Bucureşti. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tov. Chivu Stoica, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Proiectul de lege pentru aprobarea bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1955 a fost citit şi supus aprobării deputaţilor. Marea Adunare Naţională a votat in unanimitate, într-o atmosferă de puternică însufleţire, legea pentru aprobarea bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1955. Marea Adunare Naţională a votat apoi legea pentru ratificarea decretelor emise între sesiuni de Prezidiul Marii Adunări Naţionale. De asemenea, Marea Adunare Naţională a votat în unanimitate legea pentru modificarea articolelor 43 şi 50 din Constituţia R.P.R. Pe baza acestei modificări au fost reorganizate Ministerul Construcţiilor şi Industriei Materialelor de Construcţii şi Comitetul de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole, infiinţîndu-se Ministerul Construcţiilor, Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii şi Ministerul Colectărilor. Marea Adunare Naţională a aprobat propunerea făcută de Consiliul împuterniciţilor de a elibera pe deputatul Dumitru Coliu din funcţia de membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, întrucît acesta urmează să primească sarcini de linie de guvern, şi a ales ca membru în Prezidiul Marii Adunări Naţionale pe deputatul Nicolae Ceauşescu. De asemenea, din aceleaşi motive, deputatul Dumitru Coliu a fost eliberat din funcţia de membru şi preşedinte al Comisiei de Afaceri Externe. Deputatul Lotar Rădăceanu a fost ales ca membru şi preşedinte al Comisiei de Afaceri Externe, iar deputatul general locotenent Iacob Teclu, ca membru al aceleiaşi comisii. Intrucît deputatul Avram Bunaciu este secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Marea Adunare Naţională l-a eliberat din funcţia de membru al Comisiei de propuneri legislative, alegînd ca membru al acestei comisii pe deputatul Ion Vinte. Ora 14,30. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, deputatul C. Pîrvulescu, rosteşte cuvîntul de închidere a sesiunii. Sesiunea a 6-a a Marii Adunări Naţionale a avut sarcina de mare răspundere de a ratifica Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romina, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Cehoslovacă, semnat la Varşovia la 14 mai 1955. Aprobarea unanimă a tratatului de către Marea Adunare Naţională dovedeşte voinţa de neclintit a poporului nostru de a-şi apăra munca sa creatoare şi viaţa fericită şi de a contribui la asigurarea păcii şi securităţii popoarelor. In această sesiune a fost de asemenea discutat şi votat bugetul de stat al R.P.R. pe anul 1955. Bugetul asigură dezvoltarea mai departe a economiei noastre naţionale în toate ramurile sale, a instituţiilor noastre culturale şi sociale. Bugetul pe anul 1955 prevede sume importante care trebuie folosite raţional ca să dăm un nou avint economiei şi culturii şi să creăm condiţii deviaţă tot mai bune pentru oamenii muncii. Tovarăşi deputaţi, să contribuim cu toată energia şi priceperea la realizarea planului de stat şi a prevederilor bugetului. Declar închisă cea de-a 6-a sesiune a Marii Adunări Naţionale. (Agerpres) Cuvintarea tovarăşului dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale în şedinţa din dupa-amiaza zilei de 30 mai a celei de-a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale a R.P.R., in cadrul discuţiilor la proiectul de lege privind ratificarea Tratatului de la Varşovia, a luat cuvîntul tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, care a spus: Tovarăşi deputaţi şi deputate, Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiat la Varşovia constituie un eveniment care prin importanţa lui a produs valuri de însufleţire în puternicul nostru lagăr al păcii şi o puternică derută în tabăra duşmanilor păcii. Dacă popoarele iubitoare de pace aplaudă acest eveniment de importanţă universală, cercurile interesate in războaie şi conflicte între popoare, profitorii arhicunoscuţi ai maşinaţiunilor şi aventurilor războinice, devin tot mai neliniştiţi. Această nelinişte se transformă în reacţiuni, în manifestaţiuni care demască tot mai mult intenţiile acestor imperialişti şi potentaţi ai banului, legate de zăngănitul armelor şi conflicte războinice. Din presa lor şi din strigătele lor, care umplu lumea pe aripile undelor, se desprinde o avalanşă de denaturări a conţinutului acestui tratat. Aceşti duşmani ai păcii neagă fără scrupule intenţia clară, exprimată în textul precis al tratatului. Ei fac lamentabile eforturi în încercările lor zadarnice de a atribui contractanţilor intenţii diametral opuse acelora care stau la baza tratatului. Or, părţile contractante îşi manifestă limpede hotărirea fermă de a construi pacea, pe temeiul coexistenţei paşnice între popoare. Temelia acestui act, exprimată de la început în aliniatul prim din introducerea tratatului, este de a crea un sistem de securitate colectivă a tuturor ţărilor din Europa,''indiferent de orinduirea lor socială şi de stat, în conformitate cu principiile Cartei O.N.U. Aliniatul 2 din articolul ultim prevede: ,,In cazul cind în Europa va fi creat un sistem de securitate colectivă şi va fi încheiat in acest scop un tratat generaleuropean de securitate colectivă, lucru spre care părţile contractante vor tinde neîncetat, prezentul tratat îşi va pierde valabilitatea în ziua intrării în vigoare a tratatului general-european“. Tratatul, de la intrarea lui în vigoare, lasă larg deschise porţile pentru ţările care îşi însuşesc principiile lui de bază, ţelurile şi soluţiile lui, scopul spre care tinde întregul tratat fiind de a deveni un tratat general. Totul este in funcţie de finalitate. Iar această clauză sintetizează finalitatea spre care năzuiesc popoarele din marea familie a lagărului păcii: securitatea şi pacea popoarelor. Trebuie o pătimaşă rea credinţă, izvorîtă din interese total străine de securitatea popoarelor, pentru a căuta să se nege limpezimea acestei clauze luminoase a tratatului, care dezvăluie şi pentru cei mai sceptici adevăratul lui scop. Tratatul, spre deosebire de pactul Atlanticului şi acordurile de la Paris n-are refrenul zăngănitului de arme. Dacă totuşi acest pact are şi prevederi de ordin militar, aliniatul al doilea al preambulului lămureşte că ele sunt determinate de situaţia creată în Europa în urma ratificării acordurilor de la Paris, care creează o nouă grupare militară, sub firma „Uniunii europene occidentale“, cu participarea Germaniei occidentale în curs de remilitarizare şi includerea ei în blocul militar al Atlanticului de Nord. Poate exista îndoială că aceste formaţiuni militare adincesc tensiunea pe plan internaţional, agravează primejdia unui nou război şi creează o ameninţare pentru securitatea naţională a popoarelor iubitoare de pace ? Indivizii pot avea memorie scurtă, dar oricît de înclinat ar putea fi cineva să uite trecutul, grozăviile celor două războaie pe care le-am trăit nu pot fi uitate. Militarismul german, nebunia fanatică a generalilor prusaci, în frunte cu Kaiserul Wilhelm, şi mai tîrziu aceea a lui Hitler şi a adepţilor săi, au provocat războaie ale căror sălbăticii şi distrugeri au tăiat răni adin ei pe trupul atîtor popoare şi au distrus atîtea fericiri, îneît aceste războaie nu pot fi uitate. Poporul român a trăit în decursul unei singure generaţii grozăviile acestor două războaie. Jertfele pe care le-a adus poporul nostru în cele două războaie împotriva militarismului german sunt de patru ori mai mari decit cele suportate de S.U.A., deşi acestea au o populaţie cu mult mai mare, mai mult decit înzecită. Poporul român este aşezat în drumul spre Orient, pe care militariştii germani au încercat de două ori să pătrundă pentru a realiza cuceririle spre care îi împingea nebuna lor năzuinţă, exprimată în acel „drang nach Osten“, care i-a pricinuit însuşi poporului german nemăsurate jertfe. Poate fi oare vreo îndoială că această concepţie, înrădăcinată adînc în mintea militariştilor şi conducătorilor marilor trusturi, germane îi va împinge spre al treilea război, cind li se pun iar arme în mină cu atâta generozitate din partea imperialiştilor apuseni, de dincoace şi dincolo de ocean ? Poporul român consideră că e o datorie a sa sfîntă să vegheze pentru ca valul acestui „drang nach Osten“ să nu ameninţe din nou pacea lumii. El este alături de celelalte popoare, însetate de dorinţa de a nu mai trăi zilele de dezastru din trecut, în lupta pentru a-şi crea condiţii de muncă paşnică şi creatoare, pentru a-şi îmbunătăţi şi ridica nivelul de viaţă culturală şi materială. In acest scop măreţ, într-o deplină unitate, popor şi guvern, toate păturile sociale ale poporului român şi ale minorităţilor naţionale, de la ţărani şi muncitori pînă la vîrfurile intelectualităţii noastre, fără deosebire de rasă şi religie, îşi manifestă cu putere deplină solidaritatea şi hotărirea de a-şi apăra cuceririle lor, de a da o ripostă zdrobitoare oricărei încercări de agresiune. Poporul nostru este setos de progres şi nu va permite ca realizările sale să fie distruse în cataclismul unui război atomic. După cum ştim, la Conferinţa de la Varşovia a participat ca observator şi reprezentantul R. P. Chineze. Nu de mult am traversat o mare parte a Asiei. Poposind în diferite puncte ale acestui uriaş continent, descinzînd în oraşe şi sate, cunoscînd oamenii în casele şi familiile lor, străbătând regiuni cu uriaşe şantiere de construcţii, am trăit freamătul muncii rodnice a marelui popor chinez. Cu elan grandios se construiesc uzine, centrale hidraulice, instituţii sanitare, culturale, se desţelenesc întinse pămînturi. Toate acestea sînt realizări ale unei munci închinate unei vieţi individuale şi colective mai ridicate şi mai fericite. Pe de o parte, această minunată încordare a energiilor populare pe cîmpul muncii creatoare, paşnice, al cărei răsunet pătrunde şi în inimile cele mai împietrite şi în minţile cele mai împăienjenite de prejudecăţi şi obscurantism, iar pe de altă parte, zăngănitul armelor de pe „poziţiile de forţă“ ale regizorilor războaielor, ale exploatatorilor bogăţiilor ţărilor coloniale şi semicoloniale, mereu nesăturaţi. Iată aspectul realităţilor care ne înconjoară pe plan universal, iată condiţiile izvorâte din aceste realităţi, care determină poziţia de apărare adoptată prin Tratatul de la Varşovia. Imperialiştii atomici, urmărind dominaţia mondială şi vroind să facă din lume un „uriaş naufragiu“, devin însă tot mai isterici şi agresivi. In expunerea pe care a făcut-o aci, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, ne-a reamintit că unii deputaţi şi senatori din Congresul (Continuare în pag. 3-a) Spectacol de gală cu concursul soliştilor sovietici Pe scena Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R. a avut loc, marţi seara, un spectacol de gală cu baletul „Macul Roşu“, prezentat cu concursul artiştilor sovietici Olga Lepeşinskaia, artistă a poporului din U.R.S.S., laureată a Premiului Stalin, Juri Gorman şi Vladimir Levaşov, solişti ei baletului Teatrului Mare Academic de Stat al U.R.S.S. La spectacol au asistat tovarăşii : Gh. Gheorghiu-Dej, dr. P. Groza, Gh. Apostol, I. Chişinevschi, Chivu Stoica, general de armată Emil Bodnăraş, C. Pirvulescu, P. Borilă, general locotenent Al. Drăghici, N. Ceauşescu, acad. prof. Traian Săvulescu, D. Petrescu, S. Bughici, Constanţa Crăciun, L. Răutu, S. Toma, Stelian Moraru, membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, deputaţi în Marea Adunare Naţională, oameni ai ştiinţei, culturii şi artei, ziarişti români şi străini, oameni ai muncii.. Au participat I. I. Horoşilov, consilier al ambasadei Uniunii Sovietice, şi alţi membri ai corpului diplomatic. A asistat de asemenea M. B. Mitin, membru al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. Rolul eroinei principale Tai-Ho din baletul „Macul Roşu“ de Reinhold Glier, operă coregrafică ce simbolizează încrederea puternică în victoria poporului chinez, a fost interpretat de Olga Lepeşinskaia. Prin desăvârşita măiestrie artistică a interpretării, Olga Lepeşinskaia a creat în baletul „Macul Roşu“ un mare rol. Juri Gofman şi Vladimir Levasov au dovedit, odată cu remarcabile însuşiri de parteneri, marile lor calităţi artistice. La spectacol şi-au dat de asemenea concursul D. Bivolaru, Ioan Grama, Suzi Rumler, Maria Bardezian, Simona Ştefănescu, Edith Brejan, Clara Volini, Nicolae Pantazi, Ion Boitanciuc, Alexe Mihailovici şi alţii precum şi copii, elevi ai şcolii medii de coregrafie din Bucureşti. Conducerea muzicală a aparţinut dirijorului Robert Rosen- Steck. Publicul a mulţumit prin entuziaste aplauze excepţionalei artiste sovietice Olga Lepeşinskaia şi partenerilor ei Juri Gofman şi Vladimir Levasov pentru minunatele clipe de artă pe care le-au dăruit pe scena operei bucureştene. (Agerpres) Ziua internaţională a copilului Copiii — lumina caldă a căminelor, bucuria sufletului oricărui om cinstit! Pentru a apăra viaţa lor, pentru ca pe chipul lor să înflorească întotdeauna zîmbetul, milioane de oameni sărbătoresc astăzi Ziua internaţională a copilului mai hotărîţi ca oricînd să lupte pentru pace, împotriva planurilor cercurilor imperialiste de dezlănţuire a unui nou război. Popoarele nu uită că cel de-al doilea război mondial a costat viaţa a 30 milioane de fiinţe, printre care milioane şi milioane de copii; popoarele nu uită şi nu vor uita sălbăticiile săvîrşite de fiarele hitleriste, care, pe lîngă vîrstnici, au ars de vii în crematorii, au îngropat de vii, au exterminat în camere de gazare nenumăraţi copii. Tocmai de aceea fiecare părinte conştient îşi ridică glasul de protest împotriva refacerii odiosului militarism german — tocmai de aceea sute de milioane de oameni şi-au pus semnătura pe Apelul de la Viena. Anul acesta, Ziua internaţională a copilului este sărbătorită într-un moment când în toate ţările lumii se fac intense pregătiri în vederea Congresului mondial al mamelor, iniţiat de F.D.I.F. şi care va avea loc la Paris între 7-10 iulie a.c. Acest congres va fi o manifestare uriaşă pentru apărarea copiilor de ororile războiului, pentru prietenie între popoare. Pentru fiecare om al muncii, pentru fiecare părinte care năzuieşte să asigure copiilor lui o viaţă însorită, realitatea Uniunii Sovietice constituie un exemplu dătător de încredere. In „ţara copilăriei fericite” — cum i se mai spune Uniunii Sovietice — s-au creat pentru micii cetăţeni condiţii pe drept cuvînt minunate pentru dezvoltarea lor fizică şi intelectuală — expresie a grijii părinteşti a partidului comunist şi a guvernului sovietic, a umanismului socialist. Nenumăratele palate ale pionierilor, amenajate ca în basme, case de naşteri,creşe, cămine, aşezăminte ştiinţifice în care lucrează cadre pedagogice, medicale din cele mai renumite, împînzesc U.R.S.S. Cît de puternic apare contrastul dintre acestea şi viaţa întunecată, lipsită de bucurii a copiilor oamenilor muncii din tarile capitaliste şi din colonii! Capitalismul hărăzeşte încă din pruncie viitorilor lui robi o viaţă silnică ; tîrgurile de copii din ţări ca Japonia, copii locuind în grote şi bordeie săpate în pămînt, în ţări ca Italia şi Spania, milioanele de copii cerşetori, pervertirea şi otrăvirea sistematică a Conştiinţei lor în ţări ca S.U.A., iată ce caracterizează soarta imensei majorităţi a copiilor din ţările în care stăpîneşte capitalul. Cursa nebănească a înarmărilor smulge de la gura copiilor înfometaţi, ultima bucăţică de pîine. Dacă recentele propuneri sovietice pentru dezarmare ar fi însuşite şi aplicate, aceasta, de pildă, ar da putinţa să se producă în Franţa anual, în plus, nu numai zeci de mii de tractoare, milioane de tone cărbune, dar şi 600.000.000 sticle cu lapte, 750.000 biciclete, să se construiască 60.000 apartamente cu cite 3 camere, 1.600 de şcoli etc. Este lesne de înţeles sprijinul entuziast de care se bucură aceste propuneri din partea fiecărui părinte. Partidul şi guvernul ţării noastre dovedesc zi de zi o grijă deosebită pentru ocrotirea mamei şi copilului. Realizările obţinute de regimul democrat-popular în acest domeniu au făcut să rămînă doar ca o amară amintire a trecutului vremurile cînd la fiecare patru copii unul murea înainte de a fi împlinit un an, cînd anual 8.000 de mame piereau la naştere din lipsă de asistenţă medicală ; numai în anul 1954 numărul caselor de naştere a crescut cu peste 273•• faţă de 1948, în timp de 9 ani numărul creşelor sporind de circa 36 de ori, al căminelor de zi de circa 32 ori. Acum, bucuria de a fi părinte nu mai este umbrită de grijile de nerezolvat ale întreţinerii celor mici; pe baza dezvoltării construcţiei paşnice creşte nivelul de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi de la sate. In acelaşi timp prin ajutorul familial de stat şi ajutorul unic de stat, mamele cu mulţi copii primesc un sprijin însemnat din partea statului. Din 1950 şi pînă la începutul acestui an, sumele alocate drept ajutor familial de stat însumează 350.000.000 lei. Porţile şcolilor de toate gradele sunt astăzi larg deschise tuturor copiilor. Pentru ei se organizează anual în timpul vacantei tabere la munte şi la mare, tabere turistice, orăşeneşti şi de curte. Organizaţia pionierilor este un sprijin pentru părinţi în importanta lor îndatorire de a se îngriji îndeaproape de educarea copiilor — îi ajută să sădească şi să dezvolte la copii înalte calităţi morale, dragostea fierbinte faţă de patrie, de popor, dragostea faţă de muncă şi de învăţătură, cinstea, curajul. Poporul nostru muncitor a întîmpinat cu bucurie Ziua internaţională a copilului. In numeroase întreprinderi ca fabricile „Béla Brenner”, „Industria Bumbacului-B” din Bucureşti, „Varga Katalin” din Cluj, „Pionierul” din Botoşani şi altele s-au produs un număr sporit de jucării, articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copii. S-au pus de asemenea în fabricaţie noi sortimente pentru cei mici. Este însă necesar ca asemenea preocupări să capete un caracter permanent — să se producă mărfuri pentru copii mai multe, în sortimente mai variate şi de o calitate mai bună. In ultima lună s-au deschis noi grădiniţe sezoniere la sate, noi creşe, s-a mărit capacitatea unor preventorii pentru copii etc. Trebuie ca sfaturile populare, conducerile administrative ale întreprinderilor să se îngrijească de buna gospodărire a acestor unităţi pentru copii, să se preocupe ca ele să fie bine înzestrate, folosindu-se ca iniţiativă resursele locale. De Ziua internaţională a copilului, oamenii muncii din ţara noastră se angajează să obţină noi succese în producţie, să aducă prin realizările lor o contribuţie cît mai mare la dezvoltarea economiei naţionale, la întărirea patriei şi a lagărului socialist strîns unit, convinşi că astfel apără şi viaţa copiilor. La rîndul lor, femeile-mame fac pregătiri în vederea Congresului mondial al mamelor din iulie a.c. — congres care va prilejui o foarte largă consultare între femei din numeroase ţări asupra felului cum pot acţiona mai organizat şi mai eficace pentru salvgardarea păcii. „Noi care cunoaştem bucuria de a avea copii, cunoaştem şi teama de a-i pierde” — răsună vibrant cuvintele Apelului pentru convocarea congresului... „Oricît de mare ar fi primejdia, nu acceptăm fatalitatea războiului. Noi dispunem de forţa necesară pentru a-i îndepărta”. Femeile constituie mai mult de jumătate din omenire şi dacă toate mamele din lume se vor uni în numele ocrotirii copiilor, pentru a apăra pacea — planurile uneltitorilor la un nou război vor fi zădărnicite. Copiii sînt ziua de mîine a omenirii şi nici o forţă din lume nu poate să răpească omenirii viitorul ei luminos, însorit! In creşele şi căminele care funcţionează pe lingă fiecare întreprindere şi instituţie mii de copii sunt îngrijiţi in cele mai bune condiţii. In clişeu , un grup de copii jucindu-se In curtea căminului Ministerului învățământului.