Scînteia, iunie 1955 (Anul 24, nr. 3298-3323)

1955-06-01 / nr. 3298

Pag. 4 Vizita delegaţiei guvernamentale sovietice în Iugoslavia BRIONI 31 (Agerpres). — TASS în cea de-a doua zi a şederii sale pe insula Brioni, delegaţia guvernamentală sovietică a continuat tratativele cu dele­gaţia guvernului iugoslav. Au avut loc de asemenea citeva întrevederi ale mem­brilor şi consilierilor celor două delegaţii. La aceste întrevederi au fost discutate chestiuni concrete intereste, U.R.S.S. şi Iugoslavia. Pe vedeta rapidă „Podgorica“, N. S. Hruşciov, N. A. Bulganin şi I. Broz-Tito au făcut o călătorie de-a lungul litoralu­lui sdriatic. Ei au vizitat porturile Pola şi Rovin. La 30 mai, N. S. Hruşciov, N. A. Bulganin, A. I. Mikoian, D. T. Şepi­­lov, A. A. Gromiko şi P. N. Kumîkin, precum şi V. A. Valkov, ambasadorul U.R.S.S. In Iugoslavia, şi B. N. Poncma­­rev, L. F. Ilicev, F. P. Bistrov şi F. F. Molocikov, consilieri ai delegaţiei U.R.S.S., au participat la un dejun oferit de pre­şedintele Iugoslaviei, I. Broz-Tito. Din partea iugoslavă la dejun au parti­cipat E. Kardelj, A. Rankovici, S. Vuk­­manovici-Tempo, K. Popovici, V. Miciu­­novici, M. Todorovici, D. Vidicî, ambasa­dorul Iugoslaviei în U.R.S.S., şi V. Vlaho­­vici şi M. Popovici, consilieri ai delegaţiei iugoslave. In aceeaşi zi, delegaţia guvernamentală sovietică a luat parte la un prînz oferit de preşedintele Tito. La 31 mai, delegaţia guvernamentală sovietică pleacă de pe insula Brioni spre portul Rijeka. Presa iugoslavă despre vizita delegaţiei sovietice BELGRAD 31 (Agerpres). — TASS Ziarele din Belgrad şi din provincie pu­blică ştiri amănunţite despre vizita dele­gaţiei guvernamentale sovietice în Iugo­slavia. Ziarele publică in prima pagină corespondente din insula Brioni, unde de­legaţia guvernamentală sovietică a stat timp de două zile la invitaţia preşedinte­lui Tito. După cum rezultă din comunicatul din 39 mai, scrie ziarul ,,Borba“, în cadrul tratativelor a luat sfîrşit schimbul de păreri asupra situaţiei internaţionale şi asupra relaţiilor iugoslavo-sovietice. Ur­mează ca rezultatele tratativelor să fie expuse intr-un document comun. Acest document, a cărui pregătire a început la 30 mai, va fi dat publicităţii la Belgrad după ce delegaţia guvernamentală sovie­tică se va fi înapoiat din călătoria prin Croaţia şi Slovenia în capitala Iugoslaviei pentru a participa la încheierea tratati­velor. Comunicatul comun iugoslavo-sovietic din 31 mai, scrie ziarul în continuare, do­vedeşte că tratativele s-au desfăşurat în mod normal. Tratativele au fost rodnice şi fără îndoială că ele au fost utile şi au o mare însemnătate atît pentru relaţiile iugoslavo-sovietice cit şi pentru slăbirea continuă a încordării Internaţionale. In comunicat se subliniază că schimbul de păreri cu privire la relaţiile dintre U.R.S.S. şi R.P.F. Iugoslavia a continuat „Într-o atmosferă de înţelegere reci­procă“. Tratativele la cel mai înalt nivel, care au început la Belgrad şi au continuat în insula Bricnj, scrie mai departe ziarul, s-au desfăşurat la 31 mai în cadrul gru­purilor de lucru din care, în afară de membrii delegaţiilor, au făcut parte con­silierii şi experţii delegaţiilor. In cursul ■tratativelor au fost atinse­ în principiu toate problemele litigioase existente în relaţiile noastre. Se afirmă, continuă ziarul, că în cadrul acestor tratative s-a găsit o bază pentru o reglementare pe viitor a relaţiilor iu­goslavo-sovietice. S-a găsit de asemenea o bază principială care va permite să se treacă la discutarea în mod practic și concret și la rezolvarea problemelor liti­gioase deschise. Transferarea către R.P.D. Coreeană a cotei de participare sovietice la societăţile sovieto-coreene MOSCOVA 31 (Agerpres).—TASS trans­mite : Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi guvernul Republicii Popu­lare Democrate Coreene au discutat pro­blema activităţii societăţilor mixte so­­vieto-coreene, societatea pentru exploa­tarea transportului maritim şi societatea pentru prelucrarea petrolului, înfiinţate acum ciţiva ani pe baze paritare. Avînd în vedere faptul că organizaţiile economice din Republica Populară Demo­crată Coreeană au dobîndit experienţa necesară în domeniul conducerii între­prinderilor industriale şi de transporturi, guvernul Uniunii Sovietice şi guvernul Republicii Populare Democrate Coreene au ajuns la un acord cu privire la transfe­­rarea către Republica Populară Democrată Coreeană a cotei de participaţie sovietice la societăţile sovieto-coreene sus-menţio­nate. Valoarea cotei de participaţie sovietice, transferată către R.P.D. Coreeană, va fi rambursată de partea coreeană prin li­vrări de mărfuri către Uniunea Sovietică în decurs de mai mulţi ani. Transferarea către Republica Populară Democrată Coreeană a cotei de participa­ţie sovietice la societăţi mixte constituie o expresie a relaţiilor de prietenie dintre U.R.S.S. şi R.P.D. Coreeană şi va contribui la întărirea continuă a colaborării dintre cele două ţări. . Declaraţia conducătorului delegaţiei membrilor parlamentului indian care a vizitat U.R.S.S. MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite, înainte de a părăsi Uniunea Sovietică, Krishnamurti Rao, vicepreşedinte al Con­siliului Statelor al Indiei, conducătorul delegaţiei membrilor parlamentului in­dian, a făcut corespondentului agenţiei TASS următoarea declaraţie pentru presă: Plecînd din Uniunea Sovietică, mulţu­mesc, în numele delegaţiei membrilor parlamentului indian, guvernului şi po­porului Uniunii Sovietice pentru invita­ţia de a vizita ţara d-voastră şi pentru că ni s-a acordat posibilitatea să vedem şi să cunoaştem U.R.S.S. şi poporul ei. Nimic nu este mai folositor pentru îm­bunătăţirea înţelegerii reciproce şi întări­rea prieteniei decît contactul şi observa­ţiile personale. Am văzut tot ce am vrut. India îşi organizează viaţa economică in felul ei. Ne-am convins însă că ţara noas­tră poate învăţa multe de la Uniunea So­vietică. In continuare, Krishnamurti Rao a ară­tat că, în ciuda faptului că Uniunea So­vietică a trecut prin două războaie mon­diale, realizările ei sunt excepţionale. A fost plăcut să constatăm uriaşa năzuinţă a poporului sovietic spre pace. Sîntem recunoscători preşedintelui K. E. Voroşi­­lov, precum şi lui V. M. Molotov şi G. K. Jukov, care ne-au încredinţat că cele cinci principii elaborate de primul ministru Nehru vor fi pe deplin sprijinite de Uniu­nea Sovietică. Ducem cu noi cele mai plăcute amin­tiri despre călătoria în U.R.S.S. Pretu­tindeni am fost primiţi cu prietenie, cu mare dragoste. Urăm poporului Uniunii Sovietice multă prosperitate şi succes în lupta pentru pace şi progres. Sperăm că vizita noastră va întări relaţiile de prie­tenie dintre ţările noastre şi va contri­bui la o şi mai bună înţelegere între po­poare, va sluji la consolidarea cauzei pă­cii în lumea întreagă. Sosirea în Iugoslavia a delegaţiei parlamentare indiene BELGRAD 31 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia Tanjug, delegaţia parla­mentară indiană condusă de Krishnamurti Rao, vicepreşedinte al Consiliului Statelor al Indiei, a sosit în Iugoslavia venind din Uniunea Sovietică. Reprezentanţii indieni vor vizita Iugo­slavia timp de 12 zile. In această perioadă ei se vor intîlni cu personalităţi condu­cătoare ale guvernului iugoslav şi cu oa­meni politici, vor vizita republicile Mace­donia, Bosnia şi Herţegovina, Slovenia şi Croaţia, precum şi o serie de întreprinderi industriale. - - Un industriaş american critică politica externă a S. U. A. NEW YORK 31 (Agerpres). — TASS Ziarul ,,Post-Dispatch“, care apare la San Louis, a publicat un articol semnat de Ernest Weir, mare industriaş ameri­can. Autorul cere guvernului american să-şi schimbe atitudinea faţă de Uniunea Sovietică şi să caute să obţină reglemen­tarea paşnică a problemelor nerezolvate. Declarînd că recentele evenimente in­ternaţionale „creează o perspectivă mai sigură a păcii şi relaţiilor internaţionale normale“, Weir scrie : „A sosit momen­tul favorabil care trebuie folosit în între­gime. Cred că în prezent ţările occiden­tale şi îndeosebi S.U.A. trebuie să re­nunţe la poziţia lor de suspiciune şi neîn­credere. Ţările occidentale trebuie să pornească de la principiul că Rusia nă­zuieşte spre pace şi relaţii internaţionale mai trainice. Sub acest principiu trebuie să se subînţeleagă hotărîrea din partea noastră de a face tot ce este rezonabil, cinstit şi compatibil cu principiile noa­stre fundamentale pentru a ajunge la re­glementarea divergenţelor... In fond, conjunctura actuală din lume contribuie la menţinerea păcii şi nu la un război, fie el cald sau rece. In ultimii ciţiva ani au crescut sentimentele popoa­relor din lumea întreagă în favoarea păcii, în ciuda atitudinii contradictorii sau pasive a unor guverne. Aceste senti­mente nu mai pot fi ignorate“. Weir subliniază in continuare că popu­laţia din Europa occidentală vrea să treacă de pe „câmpul de luptă în sala unei conferinţe“. Dacă S.U.A. nu se vor alătura — fără perfidie şi cu toată sin­ceritatea — încercării de a se asigura această trecere, sunt convins că se va produce o răceală în relaţiile dintre ţara noastră (S.U.A. — N.R.) şi ţările din Eu­­ropa“. Referindu-se la relaţiile cu R. P. Chi­neză, autorul scrie : „în prezent, poziţia noastră faţă de China este de aşa natură încît această poziţie nu este sprijinită de nici o altă ţară. Poziţia noastră nu este realistă. Dacă guvernul actual conduce China, şi în prezent nu există nici un simptom că acest lucru nu va fi şi în vii­tor, noi trebuie in cele din urmă să avem raporturi cu el, pentru simplul motiv că China este o ţară mult prea mare pentru a fi în permanenţă ignorată“. „Noi, declară Weir în încheiere, trebuie să ne schimbăm în permanenţă poziţia faţă de problemele internaţionale, să ma­nifestăm o mai mare elasticitate faţă de aceste probleme şi să trecem centrul aten­ţiei de la forţa militară la tratative... Cred că în cursul tratativelor trebuie să se încerce un mod sincer de a restabili vechile relaţii comerciale între ţări nu numai pentru că aceasta ar fi convenabil din punct de vedere economic ci şi pentru că comerţul prin sine însuşi este un pu­ternic stimulent pentru menţinerea păcii. Dacă primejdia unui război ar fi înlă­turată, atunci ostilitatea dintre Rusia şi S.U.A. ar putea fi transformată într-o întrecere paşnică între două sisteme po­litice, economice şi sociale complect deo­sebite“. S­C­E­N­T­E­I­A La Moscova s-a deschis conferinţa unională a lucrătorilor în domeniu construcţiilor din beton şi beton armat MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS La 30 mai, la Moscova, în Sala Coloa­nelor a Casei Sindicatelor s-a deschis conferinţa unională a lucrătorilor în do­meniul construcţiilor din beton şi beton armat. Des­chizînd conferinţa, Vladimir Kuce­­renko, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., a subliniat că pro­ducţia pieselor prefabricate din beton ar­mat creşte neîncetat în U.R.S.S. In anul 1954 au fost fabricate 2.000.000 metri cubi de construcţii prefabricate, iar în anul 1957 producţia lor va trebui­ să atingă aproximativ 13.000.900 metri cubi. In prima zi a conferinţei au fost pre­zentate o serie de rapoarte privind pro­blemele producţiei şi folosirii in construc­ţie a construcţiilor şi pieselor prefabricate din beton armat. Declaraţia primului ministru­­ al Indiei, Nehru DELHI 31 (Agerpres). — TASS După cum anunţă postul de radio Delhi, la o conferinţă de presă care a avut loc la Delhi la 31 mai, primul ministru al In­diei, Nehru, a declarat că apropiata sa vi­zită in Uniunea Sovietică şi în ţările Europei răsăritene este menită să contri­buie la realizarea ţelurilor politicii ex­terne a Indiei şi anume slăbirea încor­dării în relaţiile internaţionale. Nehru a spus că pleacă in această călătorie cu do­rinţa de a cunoaşte cît mai multe, fiind animat de sentimentele cele mai priete­neşti. In legătură cu posesiunile portugheze din India, Nehru a declarat: „Ar fi ab­surd să se creadă că o ţară atît de întinsă ca India, care a obţinut independenţa, se va împăca şi pe viitor cu existenţa unor posesiuni străine pe teritoriul său. Tot­odată, Nehru a subliniat că India nu do­reşte să renunţe la principiul pe care îl respectă cu consecvenţă, şi anume: de a căuta să obţină reglementarea paşnică a tuturor problemelor pe calea tratativelor Referindu-se la catastrofa avionului „Kashmir Princess”, Nehru a spus că ea este „un act premeditat de distrugere”, fără precedent în timp de pace. Nehru a subliniat că mina cu explozie intirziată a fost introdusă în avion în timp ce acesta se afla pe aeroportul din Hongkong. Conferinţa de presă a preşedintelui Eisenhower WASHINGTON 31 (Agerpres). — TASS Preşedintele Eisenhower a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că, după părerea guvernului S.U.A., conferinţa şe­filor guvernelor celor patru puteri nu tre­buie să-şi pună ca scop adoptarea unor hotărîri concrete. Preşedintele consideră că această conferinţă trebuie să exami­neze situaţia şi să stabilească procedura care să poată fi folosită ulterior în re­zolvarea problemelor. Eisenhower a afirmat că guvernul S.U.A. ar dori ca această conferinţă să aibă loc „atît de curind cît se va consi­dera rezonabil“. Președintele a comunicat de asemenea că va participa la inaugurarea sesiunii ju­biliare a O.N.U. de la San-Francisco. In legătură cu expulzarea celor patru aviatori americani din R. P. Chineză PEKMN 31 (Agerpres). — Agenţia China nouă reproduce o ştire a agenţiei Reuter potrivit căreia un purtător de cuvînt al Ministerului Afacerilor Externe al An­gliei a făcut o declaraţie în care salută măsura cu privire la expulzarea celor pa­tru aviatori americani­ din China. In cercurile diplomatice din Londra se con­sideră că această măsură va contribui la micşorarea Încordării în Extremul Orient. După cum anunţă ziarele din Washing­ton, un purtător de cuvînt al Departamen­tului de Stat a arătat că știrea despre expulzarea celor patru aviatori americani din China „este bine venită“. P­E S­CU­R­T • La 23 mai, ambasada Norvegiei la Moscova a trimis Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. răspunsul Consiliului Prezidenţial al Stortingului norvegian (parlament) la declaraţia Sovietului Su­prem al U.R.S.S. din 9 februarie a.c. In acest răspuns se spune printre altele: Consiliul prezidenţial acordă o mare însemnătate îmbunătăţirii contactului în­tre membrii parlamentelor diferitelor ţări şi consideră că aceasta ar putea să con­tribuie la destinderea încordării interna­ţionale. • In urma tratativelor în ches­tiunile privind transmiterea către Statele Unite, in conformitate cu cererea guver­nului S.U.A., a unor răse maritime militare primite de Uniunea Sovietică în perioada celui de-al doilea război mon­dial potrivit legii de împrumut şi închi­riere (lendlease), la 26 mai s-a ajuns la un acord cu privire la modalităţile remi­terii celor 62 de nave maritime militare care se află în Marea Baltică. La 31 mai, după o întrupere de nouă săptămâni, secţia l-a a tribunalului con­stituţional federal de la Karlsruhe a re­luat procesul care are ca scop Interzice­rea Partidului Comunist din Germania. • Ziarul „Al Kahira” publică o ştire a corespondentului său special din Paris care relatează că ministrul Afacerilor In­terne al Franţei a plecat în Algeria cu planul aprobat de guvernul francez pri­vind innăbuşirea mişcării de eliberare naţională în ţările Africii de nord. Guvernul francez, scrie ziarul, a hotărît să recurgă în acest scop la serviciile or­ganizaţiei teroriste „apărarea împotriva teroarei“, constituită după modelul orga­nizaţiei americane „Ku-Klux-Klan“. • La 30 mai, pe întreg teritoriul Maro­cului au fost semnalate noi incidente care s-au soldat cu numeroşi morţi­ şi ră­niţi. După cum anunţă agenţia France Presse, în localităţile Casablanca, Meknes, Rabat şi altele au fost semnalate sabotaje la liniile telefonice, precum şi numeroase victime din rîndul patrioţilor marocani. Puternică mişcare grevistă în Anglia _ • 1j . Instituirea stării excepţionale in legătură cu greva celor 70.000 feroviari LONDRA 31 (Agerpres). — In după amiaza zilei de 31 mai, regina Angliei a semnat o proclamaţie prin care se instituie starea excepţională pe întreg teritoriul Marii Britanii în legătură cu greva celor 70.000 de muncitori de la căile ferate din Anglia, grevă declarată în noaptea de 28 spre 29 mai. Această grevă a paralizat aproape în întregime circulaţia feroviară a ţării. La numărul greviştilor, membri ai sindicatului unit al mecanicilor de locomo­tive şi fochiştilor, trebuie adăugaţi şi nu­meroşi feroviari, membri ai marelui sin­dicat naţional al muncitorilor din trans­porturile feroviare care, în ciuda dispozi­ţiilor date de Conducerea acestui sindicat, au încetat lucrul în numeroase localităţi, solidarizîndu-se cu greviştii. Corespondenţii agenţiilor de presă subli­niază aspectul schimbat pe care îl pre­zintă Anglia în urma acestei greve — cea mai mare grevă a feroviarilor din anul 1926, anul grevei generale. „In regiunea londoneză — scrie corespondentul agenţiei France Presse — mii de funcţionari au fost lipsiţi de mijlocul lor de transport obiş­nuit. Pe reţeaua feroviară care deserveşte regiunea de sud circulă aproximativ 30 de trenuri, spre deosebire­­de timpul normal cînd se numără pina la 500. Autobusele, taxiurile au fost luate cu asalt, iar unele întreprinderi au închiriat autocare şi ca­­mioana pentru a asigura transportul per­sonalului lor“. Duminică 29 mai, subliniază acelaşi corespondent, din cele 2.600 de trenuri care circulă în mod normal pe liniile principale, numai 200 au părăsit pe­roanele. Starea excepţională a fost proclamată în Anglia pentru a patra oară din 1925, cînd a fost decretată cu prilejul grevei generale care a paralizat întreaga Anglie; starea excepţională a mai fost proclamată în 1948 şi 1949 de guvernul laburist al lui Attlee pentru înăbuşirea grevei docherilor. Ea dă gu­vernului Eden dreptul de a guverna prin simple decrete legi. Agenţiile de presă anunţă de asemenea că guvernul intenţio­nează să folosească şi armata pentru a sparge greva. Tot în acelaşi scop, guver­nul britanic recurge şi la alte presiuni menite în mod făţiş să intimideze pe gre­vişti. Au şi fost anunţate primele concedieri masive în marile uzine side­rurgice din nordul ţării. Astfel, societatea United Steel Co. a anunţat de asemenea că va concedia 20.000 de muncitori „dacă greva nu se termină până la sfirşitul săptămînii“. Măsurile pe care guvernul şi patronatul intenţionează să le ia pentru a intimida pe grevişti nu-i pot sili pe aceştia să re­nunţe la lupta pentm­ drepturile lor le­gitime. Albert Hallworth, secretarul ge­neral adjunct al sindicatului unit al me­canicilor de locomotive şi fochiştilor, a declarat că membrii acestui sindicat sunt pregătiţi să continue lupta lor grevistă timp de „luni de zile“ pentru a obţine sa­tisfacerea revendicărilor lor. In acelaşi timp, guvernul Eden se află în faţa unei alte probleme dificile, şi anume aceea a grevei docherilor şi ha­malilor din cinci dintre cele mai mari porturi ale Angliei, care au încetat lu­crul la 23 mai cerînd satisfacerea reven­dicărilor lor. Scăderi masive la bursa de acţiuni din Londra LONDRA 31 (Agerpres). — Agenţia France Presse anunţă că în urma situa­ţiei create prin greva feroviarilor şi prin proclamarea stării excepţionale pe terito­riul Angliei, parlamentul îşi va reîncepe lucrările la 9 iunie în loc de 14 iunie. LONDRA 31 (Agerpres). — Bursa de acţiuni de la Londra a reacţio­nat cu violenţă în urma acestei greve care durează de trei zile şi — după cum rela­tează France Presse — „cursurile au scă­zut în aproape toate sectoarele“. Cele mai greu lovite sunt acţiunile grupurilor in­dustriale. Pierderi mari au fost înregis­trate de acţiunile societăţilor siderurgice, de automobile, de construcţii, precum şi de acţiunile ziarelor. Aceste pierderi au anu­lat în cea mai mare măsură cîştigurile realizate de anumite grupuri industriale particulare în urma victoriei în alegeri a partidului conservator. Mari acţiuni greviste în Italia ROMA 31 (Agerpres).­­ Agenţiile de presă relatează că greva celor 80.000 pro­fesori din şcolile medii din întreaga Ita­lie, declarată la 28 mai pentru a obţine îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă şi respectarea drepturilor sindicale, continuă în faţa refuzului guvernului de a satis­face aceste revendicări. Intr-un comuni­cat dat publicităţii la 31 mai de Consi­liul naţional al sindicatului şcolilor medii se subliniază că greva va continua pînă la satisfacerea deplină a revendicărilor profesorilor. De asemenea, la 30 şi 31 mai a avut loc în întreaga Italie greva celor peste 2.000.000 de muncitori agricoli. Puternicele acţiuni greviste desfăşurate în ultimele zile în întreaga Italie au pro­vocat o serioasă îngrijorare în rîndul gu­vernului italian. Astfel, potrivit relatări­lor agenţiei United Press, primul minis­tru Scelba a fost silit să-și amîne călăto­ria în Sicilia unde urma să participe la campania electorală. Situaţie încordată în Vietnamul de sud PARIS 31 (Agerpres). — Agenţia France Presse anunţă că la 30 mai s-au semnalat puternice lupte între forţele armate ale lui Ngo Dinh Diem şi detaşamentele sectei religioase Hoa Hao în regiunile Chăudec şi Hatien, situate la graniţa dintre Vietnamul de sud şi Cam­­bodgia. Regiunea care a fost teatrul ope­raţiunilor militare este controlată de ge­neralul Lam Thanh Nguyen, care coman­dă una din cele patru divizii ale sectei Hoa Hao. In urma presiunilor forţelor lui Ngo Dinh Diem, generalul Tran Van Soai, co­mandantul armatelor Hoa Hao, a fost ne­voit să abandoneze in ultimele 48 de ore cea mai mare parte a posturilor pe care le deţinea în centrul şi vestul provinciei Cochinchina. Potrivit relatărilor agenţiilor de presă occidentale, comandanţii forţelor militare Hoa Hao vor să pună in aplicare o ofen­sivă de mare anvergură, urmărind zdro­birea forţelor guvernamentale. Generalul Bacut, care dispune de unităţi mobile, pregăteşte o mare ofensivă în direcţia oraşului Chandre, unde se află concen­trate şase batalioane ale forţelor lui Ngo Dinh Diem. Agenţia Reuter relatează că pe lingă armata lui Ngo Dinh Diem sunt ataşaţi numeroşi experţi militari americani. Mi­nisterul Apărării al lui Ngo Dinh Diem primeşte directive din partea unor ofiţeri superiori americani. LA SUPRAFAŢĂ ŞI IN ADINCIME... Cearta dintre împăratul Bao Dai şi premierul Ngo Di­ih Diem are la bază ascuţitele contradicţii franco-americane din Vietna­mul de sud. (ziarele). Desen de BUGE­TARU Nr. 3203 Spicuiri din presa occidentală COCIOABE IN SPATELE ZGIRIE-NORILOR Ziarul parizian „La Croix”, refe-­­ rindu-se la „peisajul” oraşelor ameri-­­ cane, scrie că „la o distanţă de citeva­­ sute de metri de Wall­ Street (cartie- b rut unde-şi au sediile marile bănci şi­­ monopoluri americane — N.R.), um­-­­ bra zgîr­ie-norilor se întinde deasu-­­ pra a nenumăraţi kilometri pătraţi de­­ cocioabe. Revista „Life" — continuă ziarul­­ — a publicat recent un articol despre­­ cocioabele din Chicago, care după pă-­­ rerea sa sunt cele mai îngrozitoare din­­ lume. In acest oraş, media locuitori-­­ lor pe km. pătrat este de 17.000. In­­ cartierele negrilor, cele mai sărace, ] trăiesc însă 50.000 de locuitori pe km. ] pătrat. Se crede că numărul persoa-­­ nelor care trăiesc in asemenea con- \ diții în Chicago este de 800.000. Co­ j cioabele acoperă o suprafață de a-­­ proximativ 23.000 mile pătrate".­­ DIVORŢURI PE BANDA RULANTĂ Intr-o informaţie purtind titlul de mai sus, ziarul englez „Daily Ex­press" prezintă următorul aspect ca­racteristic In S.U.A. „Numărul cazu­rilor pendinte de divorţ din Long Beach, California, e atît de mare, incit judecătorul George Francis a hotărît să introducă metoda „benzii rulante”. Obiectivul său: să judece 24 cazuri de divorţ pe zi, repartizind fiecărui divorţ cite 13 minute". Să mai spună cineva că o aseme­nea problemă socială cum este pro­blema familiei nu-i tratată cu grijă in S.U.A.! Intîlnirea echipelor de fotbal „Locomotiva“ R. P. R. — „Dinamo“- Tbilisi TBILISI 31 (Agerpres). — TASS Echipa de fotbal a asociaţiei „Locomo­tiva” din R.P.R., care se află în turneu in U.R.S.S., a jucat marţi la Tbilisi cu echipa „Dinamo“-Tbilisi, una din cele mai pu­ternice echipe sovietice. Chiar din primele minute, cel­e două echipe se angajează într-o luptă dîrză, purtată într-un ritm rapid. Mingea este pasată cu repeziciune de la un jucător la altul. Fotbaliştii romîni atacă şi, în minu­tul 6, extrema stingă Bădeanţu deschide scorul, trăgînd puternic din marginea ca­reului de 16 m. Dinamoviştii contraatacă cu multă vigoare pentru a obţine egala­­­rea. In minutul 30 Vardimiadi pătrundă în careu şi trage plasat, egalînd scorul. Prima repriză se încheie cu rezultatul de 1-1. Repriza a doua se desfăşoară în acelaşi tempo rapid ca la început. Fotbaliştii din Tbilisi domină insistent şi obţin 5 cer­nere la rînd, dar portarul­ echipei „Loco­motiva“ apără minunat. Totuşi, în minu­tul 65, atacantul gruzin Kotricadze mar­chează al doilea punct pentru echipa gazdă. Echipa „Locomotiva“ îşi revine şi trece din nou la atac. După o frumoasă combinaţie, centrul atacant al echipei ro­mâne, Covaci, şutează puternic şi mingea se opreşte în plasa echipei „Dinamo“. Pînă la sfîrşitul jocului, ambele echipe depun mari eforturi pentru a obţine vic­toria, dar apărările se comportă la înăl­ţime şi intîlnirea se încheie cu scorul de 2-2. Campionatele europene de box Ultimele două reuniuni din cadrul cam­pionatelor europene de box care au loc în Berlinul occidental au prilejuit întreceri dîrze de un înalt nivel tehnic. O impre­sie deosebită a lăsat în special campio­nul european la cat.­ușoară Enghibarian (U.R.S.S.) care a eliminat din competiţie, învingîndu-l prin K.O. tehnic în repriza IlI-a, pe Otsar (Turcia). Un alt pugilist sovietic care s-a comportat remarcabil a fost Djanerian din cat. mijlocie-mică. El l-a întrecut la puncte pe Baycus (Turcia). In reuniunea de marţi după amiază, în cadrul cat. pană, campionul maghiar Hor­vath a întrecut la puncte pe N. Min­­dreanu (R.P.R.), iar campionul Europei la cat. semigrea V. Nietzschke a învins în sferturile de finală pe R. Manausks3 (U.R.S.S.). Iată alte rezultate tehnice înregistrate : cat. ușoară, Kacerowski (R. D. Germană) învinge la puncte pe Sern­ (Belgia) ; Drogosz (R. P. Polonă) dispune la puncte de Poterii (Austria) ; Ravaglia (Italia) dis­pune la puncte de Ivanus (R. Ceho­slovacă) ; cat. pană: Mehling (Germania occidentală) învinge prin R.O. pe Abd Rabo (Egipt); cat. mijlocie mică : Scis­­ciani (Italia) dispune la puncte de Stein­­bach (Saar); R. Karoli (R. D. Germană) învinge prin R.O. pe Andersen (Dane­marca) ; cat. mijlocie: Weinhoner (Ger­mania occidentală) întrece la puncte pe B. Spasov (R. P. Bulgaria); Placht (R. P. Ungară) întrece la puncte pe Matiussi (Lu­xemburg) ; cat. grea: Netuka (R. Ceho­slovacă) învinge la puncte pe L. Szabó (R. P. Ungară); Ahsmann (Suedia) dispu­ne prin K.O. de Wengrzniak (R. P. Po­lonă). SPECTACOLELE DE AZI TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. : Bărbierul din Sevilla; Teatrul de Stat de Operetă: Lăsaţi-mă să cînt; Teatrul Naţional „I. L. Car­i­­giale“ (sala Comedia): Revizorul; (sala Studio): Ultima oră; Teatrul Armatei (sala din Bd. D­a­­gheru): Maşenka; (sala din Calea 13 Septembrie): Avarul; Teatrul Municipal: Doamna Calaiova; Tea­trul Muncitoresc C.F.R. (Giuleşti): Intrigă şi iubire; Teatrul Tineretului: David Copperfield; Ansamblul de Estradă (sala din Calea Victoriei nr. 174): Cer c­i­­vîntul; (sala Libertatea): Concert de muzică dis­tractivă: Circul de Stat: Primăvara la circ. CINEMATOGRAFE : Patria, Bucureşti, Li­bertăţii : Imblînzitoarea de tigri ; Republica, I. C. Frimu, înfrăţirea între popoare, 23 Au­gust : Neamul turbinilor ; Magheru, Victoria : Eu şi bunicul; Vasile Roaită, Unirea: Mînăstirea din Parma; Maxim Gorki: Săgeata zboară în ţara basmelor, Muzicanţii de la Bréma, Unde este Mişa, Timpuri Noi: Actualitatea în imagini, Noutăţile zi­lei, Un tezaur al artei populare, Pionierul nr. 1/ 1955 (romînesc), Sportul sovietic nr. 3/1955, Ştiinţă şi tehnică nr. 53/1954, Pionieria nr. 2/1955; Elenia Pavel, 8 Martie: 2x2- cîteodată 5; Tineretului: Din Argentina în Mexic; Gh. Doja: Lumina: Me­rele de aur; Al. Popov: Cine.şi iubeşte nevasta; Cultural: Cei trei muşchetari; C. David: Copiii din Hiroshima; Alex. Sahia: Submarinul 323; Flacăra: Contele Mişka; T. Vladimirescu: Ivan cel groaznic; Arta: Cîntecul fluviilor; Munca: Doi acri de pămînt; Mioriţa: Tinereţea lui Maxim; Moşilor, Popular: Portul din nord; Donca Simo: Mascarada; Ilie Pin­­tilie: Hamlet; M. Eminescu, Boleslaw Bierut: Di­rectorul nostru, Pui de şoimi; 1 Mai: Libelula, Te drumul libertăţii; Volga: Aleksandr Matrosov." REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA! Bucureşti, Plaţi „''/Cînteii", TeU 7.60.10, 7.60.20, 7.60.40, 7.61.00. *• Abonamente!* •• fac 1* oficii!* poşta!*, factorii poştali şi difuzor*! voluntari din întreprinderi fl Instituţii, Tiparul: Combinatul Policronic Casa Scîntei „I. V. Stalin",

Next