Scînteia, iunie 1955 (Anul 24, nr. 3298-3323)

1955-06-21 / nr. 3315

Proletari pix Toate ţările, uniţi va ! _ __ ▲ ANUL XXIV Nr. 3315 II Marți 21 iunie 1955 | 4 PAGINI — 20 BANI Toate forțele pentru pregătirea și executarea la timp a strîngerii recoltei! Se apropie strîngerea recoltei, etapa hotărîtoare în întreaga campanie agricolă căci în desfășurarea ei se string grînele, se asigură pîinea poporului. In toamna anului 1954 și în primăvara acestui an oamenii muncii din agricul­tură, urmînd chemarea partidului şi gu­vernului, au însămînţat peste 9.600.009 ha. teren în condiţii agrotehnice supe­rioare faţă de anii trecuţi. Experienţa de zi cu zi arată că pentru a obţine recolte bogate nu este îndeajuns numai executa­rea însămînţărilor în bune condiţii, ci este necesar ca lucrările de îngrijire şi recoltatul să fie făcute în timpul optim şi la un nivel agrotehnic înalt. Organele şi organizaţiile de partid, organele de stat şi organizaţiile de masă trebuie să considere drept una din cele mai impor­tante sarcini în perioada de faţă, întreţi­nerea culturilor, recoltarea, treieratul, în­­magazinarea recoltei şi dezmiriştitul. Perioada muncilor agricole în care ne aflăm acum este cea mai încordată din tot cursul anului. Trebuie făcute în ace­laşi timp lucrări multe şi diferite, e ne­voie să se lucreze repede şi organizat. In aşa fel trebuie muncit încît lucrările de îngrijire a culturilor de prăşitoare să nu se suprapună cu recoltatul păioaselor, astfel ca aceste lucrări să nu se stinghe­rească unele pe altele. De aceea Ministe­rul Agriculturii şi Silviculturii şi comite­tele executive ale sfaturilor populare au obligaţia să organizeze, să îndrume şi să controleze astfel munca, încît toţi oa­menii muncii din agricultură să execute la timp şi la un înalt nivel agrotehnic lucră­rile de îngrijire a culturilor ori de cîte ori este nevoie, folosind la maximum ma­şinile agricole şi tractoarele. Strîngerea recoltei e o lucrare care nu poate aştepta nici o clipă. Orice întîrziere înseamnă pagube. A strînge recolta la timp şi fără pierderi înseamnă mai mult grîu, deci mai multă pîine; înseamnă mai mult orz, secară, mazăre, înseamnă atît ridicarea bunei stări a ţărănimii munci­toare cît şi asigurarea hranei populaţiei muncitoare de la oraşe şi sate, aprovizio­narea industriei cu materii prime agricole, întărirea economică a patriei noastre. Una din condiţiile de cea mai mare importanţă pentru executarea într-un timp scurt şi fără pierderi a recoltatului este terminarea grabnică a reparaţiilor la tractoare şi maşini agricole, executa­rea unor reparaţii de bună cali­tate pentru a nu se ivi nici o de­fecţiune în timpul lucrului. Colecti­vele de muncitori şi tehnicieni din numeroase S.M.T.-uri şi gospodării de stat au dat dovadă de conştiinţă patrio­tică terminînd reparaţiile în bune con­diţii. Mecanizatorii de la S.M.T.-Cio­­rani şi S.M.T.-Buda, regiunea Ploeşti, au terminat reparatul batozelor şi sece­­rătorilor-legători. S.M.T.-urile din re­giunea Stalin sunt şi ele aproape pe ter­minate cu reparaţiile. In multe sta­ţiuni de ma­şini şi tractoare, gospodării de stat şi în numeroase sate se fac ulti­mele pregătiri pentru strînsul recoltei. Cu toate acestea însă, faţă de timpul înaintat, repararea utilajului şi celelalte pregătiri pentru recoltat sunt, în multe locuri, întîrziate. La S.M.T.-Rîioasa din regiunea Bucureşti, de pildă, repa­raţiile au întîrziat mult. Acest S.M.T. fiind mai departe de drumurile prin­cipale, tehnicienii ca şi activiştii de partid şi de stat de la organele raionale şi regionale nu au trecut pe la această staţiune să vadă felul cum se desfăşoară reparaţiile, să dea îndru­mările şi sprijinul necesar pentru buna organizare a muncii. Este o datorie de mare răspundere a comitetelor regionale şi raionale de partid, a comitetelor execu­tive ale sfaturilor populare şi a organelor agricole, de a se ocupa îndeaproape de în­drumarea tuturor S­ M.T.-urilor şi gospo­dăriilor de stat în care reparaţiile au ră­mas în urmă, să le ajute pentru a grăbi punerea la punct a utilajului, astfel ca în­ceperea recoltării să nu le găsească nepre­gătite. In campania de vară, S.M.T.-urile şi gospodăriile de stat au de executat un mare volum de lucrări mecanizate. Acea­sta impune o folosire cît mai raţională a tractoarelor şi o muncă organizatorică bine pusă la punct. De aceea este necesar să se pregătească din timp cuplaje de mai multe maşini, să se mărească numă­rul de arii electrificate, astfel încît tot mai multe tractoare să fie folosite la dez­­miriştit etc. Această acţiune trebuie să fie larg extinsă. In ce priveşte pregătirile pentru recol­tare în sectorul particular, comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare au datoria să sprijine şi să controleze repararea şi punerea în stare de funcţionare a întregu­lui utilaj agricol de recoltat şi treierat.Odată cu reparaţiile şi asigurarea per­sonalului necesar deservirii maşinilor, care vor lucra în această campanie, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale sunt obligate să stabilească numărul şi locul ariilor, ţinînd seama să fie terenuri potrivite pe care să nu stagneze apa. Alegerea momentului potrivit pentru recoltare este o condiţie dintre cele mai importante pentru a se preveni pierderile de recoltă. Pentru cerealele păioase mo­mentul optim de recoltare este coacerea în pîrgă, adică atunci cînd bobul s-a întărit şi se poate rupe uşor cu unghia. Dacă se pierde acest moment, cerealele trec in coacere deplină, boabele se scutură cu uşurinţă, iar la recoltare se înregistrează pierderi mari care uneori ajung la 200-300 kg. la ha. Este o datorie de cinste a organizaţiilor de bază de la sate, a agitatorilor şi, în primul rînd, a inginerilor agronomi să arate ţăranilor ce pierdere imensă de recoltă se produce dacă întîrzie secerişul. In cazul cînd s-ar întîrzia re­coltatul numai pe 10% din suprafeţele cultivate cu grîu şi s-ar pierde numai 100 kg. boabe la hectar, economia ţării noa­stre şi populaţia muncitoare de la oraşe şi sate ar fi păgubite cu aproape 3000 va­goane grîu. Ministerul Agriculturii şi Sil­viculturii, comitetele executive ale sfatu­rilor populare trebuie să stabilească, cu ajutorul tehnicienilor şi inginerilor agro­nomi care muncesc pe teren şi al fruntaşi­lor în producţie, timpul cel mai potrivit pentru recoltare. O mare cantitate de cereale se pierde din cauza metodelor înapoiate de lucru la recoltat. De aceea trebuie luptat cu hotărîre împotriva obiceiului care se mai practică în unele regiuni ca Galaţi, Con­stanta etc. de a cosi cerealele păioase şi a le face căpiţe ca şi fînul, în loc să se lege în snopi. Treieratul trebuie să înceapă cel mai tîrziu în trei zile după recoltare, dîndu-se precădere mazării, rapiţei, muştarului şi culturilor din loturile semincere. Pentru buna desfăşurare a muncii la arie, comi­tetele executive ale sfaturilor populare co­munale sînt datoare să sprijine pe ţăra­nii muncitori de a se organiza în cete, programîndu-i la treier pe zile ţinînd seama de ritmul zilnic de lucru al batozei. Acolo unde s-au format grupe de intr-aju­torare este necesar ca ele să lucreze și pe mai departe la recoltat. De o mare în­semnătate în această perioadă este pregă­tirea în condiţiile cele mai bune a spaţii­lor de depozitare a cerealelor şi a celor­lalte produse ce se recoltează acum. Campania de recoltare şi treierie va constitui o dovadă grăitoare a superiori­tăţii aplicării metodelor agrotehnice. Acolo unde s-a lucrat terenul în condiţii bune şi culturile au fost îngrijite după sfatu­rile agronomilor, se vor obţine recolte mari. Aceste rezultate vor trebui larg popularizate pentru ca un număr tot mai mare de ţărani muncitori să lucreze ca fruntaşii. încă de pe acum, cînd începe să se pună baza recoltei viitoare, trebuie să se aplice metodele agrotehnice înaintate la lucrările terenului. Dezmiriştitul este una dintre aceste metode. Această metodă contribuie la păstrarea apei în pămînt, la distrugerea buruienilor și dăunătorilor și ca urmare aduce un spor mare de re­coltă. Un hectar de teren dezmiriştit ime­diat după seceriş şi arat adine în toamnă dă o producţie cu 400—800 kg. mai mare decît hectarul nedezmiriştit. Dezmirişti­tul este o lucrare obligatorie pentru toate gospodăriile. Succesul campaniei muncilor agricole de vară depinde, în mare parte, de felul cum se desfăşoară munca po­litică de masă, de felul cum orga­nizaţiile de partid vor şti să mobi­lizeze pe oamenii muncii din agri­cultură să facă recoltarea şi treierişul fără pierderi, să dezmiriştească la timp toate suprafeţele şi să contribuie la des­făşurarea colectărilor şi transportului ce­realelor în cele mai bune condiţii. Sar­cina principală a activului de partid în această perioadă este educarea şi mobili­zarea oamenilor muncii de la sate în lupta pentru obţinerea unor recolte bo­gate, pentru strîngerea la timp a recoltei şi realizarea planului de colectări. Organizaţiile de bază de la sate vor obţine rezultate mult mai bune în acea­stă campanie dacă vor folosi experienţa din anii trecuţi, vor antrena pe oamenii muncii din agricultură în întrecerea so­cialistă şi patriotică, vor organiza o muncă politică concretă în sate pe cir­cumscripţii electorale, în grupele de în­­tr-ajutorare, în G. A. C., întovărăşiri, S. M. T­, la aici şi bazele de recepţie. Organizaţiile de bază de la sate tre­buie să cunoască şi să popularizeze rea­lizările obţinute de fruntaşii recoltelor bogate, să organizeze adunări deschise de partid pentru a discuta problemele le­gate de muncile agricole de vară. Numai cu ajutorul de zi cu zi al organizaţiilor de bază, comitetele executive ale sfaturilor populare vor putea face în cele mai bune condiţii organizarea ariilor, recrutarea şi instruirea delegaţilor de batoză, orga­nizarea cetelor şi a convoaielor pentru transportul cerealelor la bazele de recepţie. Comitetele regionale şi raionale de partid sunt datoare să se ocupe zi de zi de întărirea muncii de partid la sate şi să analizeze periodic executarea muncilor agricole şi mersul colectărilor. Este o datorie patriotică a tuturor oa­menilor muncii din agricultură să lupte neîncetat pentru strîngerea recoltei la timp şi fără pierderi, folosind toate mij­loacele şi toate forţele, contribuind astfel la asigurarea pîinii poporului muncitor. încheierea lucrărilor Conferinţei organizaţiei orăşeneşti Bucureşti a P. M. R. Sîmbătă după-amiază şi în cursul zilei de duminică au continuat lucrările Con­ferinţei organizaţiei orăşeneşti a P. M. R. Bucureşti. In cadrul discuţiilor pe marginea dării de seamă prezentată de comitetul orăşe­nesc de partid şi a raportului comisiei de revizie au luat cuvîntul numeroşi de­legaţi şi invitaţi. La încheierea discuţiilor a vorbit to­varăşul Gheorghe Apostol, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Mun­citoresc Român. Conferinţa a aprobat în unanimitate darea de seamă asupra activităţii cor­iite­­tului orăşenesc de partid şi raportul co­misiei de revizie. Trecînd la al treilea punct al ordinei de zi, conferinţa a ales noul comitet oră­şenesc, comisia de revizie, precum şi de­legaţii la cel de-al II-lea Congres al P.M.R. Cu mult entuziasm, delegaţii au adoptat textul unei telegrame către Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român. Delegaţii la conferinţă au adoptat în unanimitate o hotărîre în care sînt pre­văzute sarcinile ce stau în faţa noului co­mitet orăşenesc de partid. In prima şedinţă plenară, noul comitet orăşenesc Bucureşti al P.M.R. a ales ca prim-secretar pe tov. Florian Dănălache. (Agerpres) Pe întinsul patriei noastre Cu cincinalul îndeplinit TG. MUREŞ (Agerpres). — Colectivul întreprinderii „Ludovic Minschi“ din Tg. Mureş, care produce piese de schimb pen­­tru întreprind­­rile textile, şi-a îndeplinit înainte de termen sarcinile privind pro­ducţia globală prevăzute în planul cinci­nal. Acest succes este rezultatul unei preocupări permanente din partea mun­citorilor şi tehnicienilor de aici pentru introducerea metodelor de lucru înain­tate şi extinderea micii mecanizări. Pro­ductivitatea muncii a crescut faţă de anul 1951 cu 43 la sută, iar producţia în­treprinderii a sporit de 3,5 ori. Din rîndul muncitorilor s-au evidenţiat in mod deosebit strungarul Iosif Granes, cetre lucrează acum în contul anului 1969, turnătorii Ştefan Roman, Francisc Baboş, muncitorii din echipa condusă de mai­strul electrician Andrei Kohn, care au recondiţionat numeroase motoare elec­trice, şi alţii. In prezent, peste 40 de mun­citori din această întreprindere lucrează în contul anilor 1959—1960. Pînă acum, 31 de întreprinderi din Regiunea Autonomă Maghiară şi-au rea­lizat înainte de termen sarcinile privind producţia globală prevăzute în planul cincinal. Folosind tehnica înaintată A început seceratul orzului CRAIOVA (red. ziarului , ,înainte“).­­ Datorită timpului favorabil din ultima vreme, culturile de orz de pe ogoarele ra­ionului Cujmir, regiunea Craiova, au dat în pîrgă. Muncitorii şi tehnicienii gospo­dăriei de stat din Gîrla Mare, lucrătorii de la ferma Academiei R.P.R. din comuna Dîrvari, precum şi elevii şcolii profesio­nale agricole din satul Gemeni au şi înce­put secerişul. Folosind cu pricepere sece­­rătorile simple şi secerătorile-legători, pînă în seara zilei de 17 iunie lucrătorii de la ferma Academiei R.P.R. din comuna Dîrvari au secerat orzul de pe suprafaţa de 30 ha. De asemenea, muncitorii şi teh­nicienii de la gospodăria de stat din Gîrla Mare şi elevii şcolii profesionale agricole din satul Gemeni au secerat orzul de pe cîte 10 ha. -------------------------- —-—-—•—-—~ ■ ■ ♦ — 31 de ani la strung BAIA MARE (coresp. „Sointei­"). Cu 3 decenii în urmă, printre muncitorii care se adunau la începutul fiecărei săptă­­mini în fața fostei fabrici de vagoane „Unic“ din Satu Mare cerînd de lucru se afla și Francisc Darabos, un tînăr de 19 ani, care abia terminase ucenicia. Azi, strungarul Francisc Darabos, mun­citorul care altădată a cunoscut şomajul, mizeria, lipsurile, este unul din fruntaşii fabricii. Rezultatele deosebite obţinute în pro­ducţie în anii din urmă l-au făcut cu­noscut în uzină, i-au adus preţuirea to­varăşilor lui de muncă. Lună de lună, comunistul Francisc Darabos îşi depă­şeşte sarcinile de plan cu peste 100%. Luna trecută el şi-a depăşit sarcinile de plan cu 150%, dînd produse de bună ca­litate. Mulţi strungari de la „Unio“ au învăţat din bogata experienţă a lui Da­rabos. In 1951 el a fost trimis în dele­gaţie la întreprinderea ,,Iosif Rangheţ“ din Arad, unde, în cadrul unui schimb de experienţă, a împărtăşit din cunoştin­ţele lui şi altor muncitori şi şi-a însuşit metoda de tăiere rapidă Bîkov-Bortke­­vici, cu ajutorul căreia a reuşit apoi să obţină succese din ce în ce mai valoroase. Cu aceeaşi dragoste cu care îşi iubeşte meseria, comunistul Darabos se ocupă de calificarea tinerilor strungari pentru ca şi ei să ajungă la nivelul fruntaşilor. Pînă acum a calificat 80 de strungari. Francisc Darabos, strungarul care lucrea­ză de 31 de ani la strung, a fost distins cu „Ordinul Muncii” clasa a III-a. ----------«.--------­ Pentru vacanţa de vară a pionierilor ORAŞUL STALIN (coresp. „Scratell"1). La palatul pionierilor din Oraşul Stalin se fac pregătiri intense pentru a oferi pionierilor posibilitatea de a folosi cît mai plăcut zilele de vacanţă. Peste cî­­teva zile se vor termina lucrările de reamenajare a palatului. De aseme­nea, pînă la sfîrşitul acestei luni, în apropierea palatului se va termina con­strucţia a două sere moderne, cu încăl­zire centrală, unde pionierii, sub supra­vegherea profesorilor, vor urmări dezvol­tarea plantelor şi vor face diferite ex­periențe. Cele 20 cercuri îşi vor relua activitatea. Pe data de 3 iulie, la palat se va deschide o tabără pentru 600 pionieri. In interiorul ziarului: CAD­RE LA NIVELUL TEHNICII ROI! Pagină specială (pag. 2-a). Forța clasei muncitoare stă în uni­tate şi organizare — Articol de fond apărut in „Pentru pace trainică, pen­tru democraţie populară !” (pag. 3-a). G. Sofia — O puternică demascare a antisovietismului — Noua piesă de teatru a lui Jean Paul Sartre (pag. 3-a). ; Nota guvernului sovietic adresată Iguvernului S.U.A. (pag. 3-a)­ -I Ziarul „Politika” despre apropiata conferinţă a şefilor guvernelor celor patru puteri (pag. 3-a). Evenimentele din Argentina (pag. 3-a). Divergenţele dintre puterile occi­dentale oglindite în presa americană (pag. 3-a). i D. Kraminov — Alarmă la New­­York —* După ziarul „Pravda" (pag. II-a)* : «:-■ . .; i:i • J ! •' .i. D ' Vizita primului ministru NeHrtt în U.R.S.S .(pag. 4-a). Sesiunea Jubiliară a O.N.U. (pag. 4-a). In ajunul deschiderii Adunării mondiale a păcii (pag. 4-a)". întreprinderile noastre sunt înzestrate, an de an, cu noi maşini şi utilaje de înaltă tehnicitate, care dau posibilitate muncitorilor să sporească neconte­nit producţia şi productivitatea muncii, să-şi îndeplinească cu succes sarcinile ce le revin. De o mare însemnătate în această direcţie este sprijinul pe care poporul sovietic ni-l acordă, prin livrarea de maşini moderne. Anul trecut, în secţia mecanicului şef de la uzinele „20 August” din Capitală a fost montată o nouă maşină sovietică de rectificat batiuri de strung, cu o cursă maximă de polizat de 4060 mm. In clişeu : Muncitorii Marin Utău şi Traian Dragnea din secţia mecanicului şef lucrînd la noua maşină sovietică de rectificat batiuri de strung. Daruri pentru participantele la IAŞI (coresp. „Scînteii“). „ In cinstea Congresului mondial al mamelor, comi­siile de femei de pe lingă sfaturile popu­lare din regiunea Iaşi au iniţiat diferite acţiuni obşteşti. Tot mai însemnată e con­tribuţia femeilor la lucrările de înfrumu­seţare a oraşelor şi satelor regiunii. Nu­meroase femei confecţionează daruri pentru participantele la congres. La comisia de femei a oraşului Iaşi s-au primit peste 400 obiecte ca: feţe de masă, bluze brodate, carpete per­ Congresul mondial al mamelor sale, baticuri, albume etc. Printre cele care au confecţionat cadouri sunt depu­tata Moscovici Frida, delegatele de femei Gheorghiu Elena, Rabotan Elena şi altele. Cadouri frumoase au confecţionat şi mun­citoarele de la fabricile „Victoria“, „Ţe­sătura“, „Moldova-Tricotaje“ şi coopera­tiva „1 Mai“. Cu aceste obiecte s-a orga­nizat o expoziţie la Casa deputatului. Astfel de expoziţii s-au organizat şi în alte oraşe din regiune. Caravană cinematografică pe calea ferată TR. MĂGURELE (coresp. „Scînteii“). La începutul lunii iunie, în staţia Cra­iova a sosit o caravană cinematografică C.F.R. Caravana este compusă din două vagoane de cale ferată — unul, sala de spectacol cu 150 locuri, celălalt pentru staţia de amplificare, aparatul de proiec­ţie şi pentru personalul de deservire al caravanei. Responsabilul caravanei, tov. Ion Pru­­dea, operatorul Dumitru Vanghele şi în­treg personalul au fost înconjuraţi cu dragoste de cei peste 1.200 spectatori din staţia C.F.R.­Craiova, care au vizionat filme cu caracter tehnic ca : „Mecaniza­rea şi întreţinerea liniei“, „Inovatorii transportului feroviar“ şi documentarul „Ceferiştii“. Filmele acestea au fost pre­­zentate şi muncitorilor ceferişti din sta­ţiile Bărceni, Caracal, Roşiori. In ziua de 13 iunie caravana a prezentat pentru muncitorii din gospodăria de stat Tro­­ianu filmul „Zorile deasupra Niemenu­­lui“. Acest film a fost vizionat în staţia Sal­cia şi de către 1.500 de ţărani muncitori. Caravana cinematografică C.F.R. are o activitate bogată. In luna mai a prezen­tat zeci de spectacole, la care au asistat 14.600 spectatori. Caravana își continuă turneul pe calea ferată. Se împlineşte un auţ de cînd a fost dat în folosinţă, cu 7 luni înainte de termenul stabilit, marele pod care le­agă lingă Giurgiu malurile romîiesc şi bulgăresc ale Dunării. Dovadă vie a sentimentelor frăţeşti care leagă azi strîns cel® două popoare, „podul prieteniei” — cum îl numesc popoarele român şi bulgar — constituie tot­odată un succes de seamă al tehnicii înaintate puse în slujba construirii socialismului. In clişeu: (striga) Partea de mijloc a podului Sub umil autostrăzii se vede calea ferată ", la mijloc o por­ţiune di­n calea ferată este ridicată, cu ajutorul unor mecanisme speciale, în orele de circulaţie a vapoarelor mari. (dreapta) O imagine din ziua de d­euitat a inau­gurării: primul tren trece pe „podul prieteniei”. - " ■ ■ » ♦ O expoziţie a artiştilor plastici din Cluj CLUJ (coresp. „Scânteii“). — In oraşul Cluj s-a deschis de curând o expoziţie a artiştilor plastici din localitate. Lucră­rile expuse sunt consacrate luptei pentru pace. O serie de tablouri, ca cele intitulate „Aşa nu va mai fi“ de pictorul Sala­mon Edwin, „In adăpost“ de Takács Zol­tan şi altele, redau ororile săvîrşite de cotropitorii hitlerişti în cel de-al doilea război mondial. Alte lucrări oglindesc realizări ale oamenilor muncii în anii construcţiei paşnice. Printre acestea se nu­mără : „Pod în construcţie” de Mohi Sán­dor, „Şantier” de Nagy Imre şi altele. Muncitorii din industrie ajută la pregătirea campaniei de strîngere a recoltei In acest an gospodăria de stat Rupea din regiunea Stalin a primit un sprijin preţios din partea mai multor muncitori veniţi de la întreprinderea „Bnaitner Béla“-Oraşul Stalin. Pentru lucrările de întreţinere a cul­turilor, muncitorii din gospodăria de stat, împreună cu cei veniţi din indus­trie, au reparat şi revizuit 35 prăşitoare, au adaptat 4 cultivatoare pentru prăşit mecanic, au reparat 2 motoare stabile necesare irigaţiei grădinii de zarzavat, etc. Strungarul Mihai Chiriac venit de la uzina „Brainer Béla“ a recondiţionat mai multe piese în valoare de peste 8000 lei. Tot cu sprijinul muncitorilor din in­dustrie, în gospodărie s-au terminat pregătirile pentru campania de recoltare. Au fost reparate și revizuite 10 cositori de fîn, 15 greble mecanice, 6 secerători legători, 4 batoze, 2 polidiscuri, precum şi o remorcă de tractor necesară trans­porturilor. Fruntaşi la reparaţii Sînt muncitorii Pleşea Andrei, Ion Marcal, Mihai Albner, Müler Herman şi alţii. In­ginerul Petre Prodanciuc îndrumează şi controlează zi de zi fiecare loc de muncă. El nu lasă să iasă din atelier nici o ma­şină pînă nu este încredinţat că a fost reparată bine. Muncitorii şi tehnicienii gospodăriei de stat Rupea sînt gata pentru a începe bă­tălia strîngerii recoltei, (de la Teofil Tîr­­năvei, coresp. voluntar). -----------• Redacţia mobilă în sprijinul ţăranilor muncitori PITEŞTI (coresp. „Scânteii“). — Pentru Intensificarea propagandei agricole în rîn­dul ţăranilor muncitori şi pentru răspîn­­direa metodelor agrotehnice înaintate, ziarul local „Secera şi ciocanul“ în cola­borare cu direcţia regională agricolă au organizat o redacţie mobilă care editează foi volante în satele regiunii. Această re­dacţie, instalată pe o autocamionetă, dis­pune de mijloace tehnice de tipărit şi edi­tează pe zi între 500—1000 foi volante. Aceste foi volante conţin aspecte din mun­ca fruntaşilor recoltelor bogate. Redacţia mobilă va funcţiona pe toată durata muncilor agricole din acest an şi va cutreiera satele raioanelor Slatina, Cos­­teşti, Găeşti şi Drăgăşani — raioane cu caracter predominant agricol. La 13 iunie redacţia mobilă a plecat din Piteşti în comuna Stolnici, raionul Costești.

Next