Scînteia, iunie 1955 (Anul 24, nr. 3298-3323)

1955-06-11 / nr. 3307

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI ANUL XXIV Nr. 3307 Sîmbătă 11 iunie 1955 4 PAGINI - 20 BANI Să asigurăm oamenilor muncii cit mai bune condiţii de odihnă! In aceste zile, numeroşi oameni ai mun­cii îşi petrec concediul de odihnă în sta­ţiunile balneo-climatice, aflate în locurile cele mai pitoreşti ale patriei noastre. După munca plină de roade din tot timpul anu­lui, ei vin să-şi împrospăteze aici forţele, să se bucure, în aer proaspăt şi soare, de minunatele privelişti ale meleagurilor ţării. Dreptul la odihnă este consfinţit şi ga­rantat azi prin Constituţia R.P.R. Statul democrat-popular, stat al oamenilor mun­cii, creează an de an condiţii tot mai bune pentru aplicarea în viaţă a acestui drept. Sume tot mai mari sunt investite pentru îmbunătăţirea activităţii staţiunilor de odihnă. Prevederile bugetare pentru odih­nă, alocate de C.C.S. pentru anul 1955, sunt de peste 9 ori mai mari decît cele pre­văzute în anul 1949. Creşterea bugetului Asigurărilor Sociale de Stat cu 19,9%/o faţă de anul 1954 a făcut posibilă alocarea unor fonduri sporite pentru amenajări şi instalaţii în staţiunile de odihnă, pentru trimiterea la odihnă şi tratament balneo­­climatic a oamenilor muncii, precum şi pentru alte măsuri social-culturale. Anul acesta vor merge prin C.C.S. să-şi petreacă concediul de odihnă în staţiuni un număr de circa 220.000 de oameni ai muncii din cele mai diferite ramuri de ac­tivitate şi aproape 70.000 de copii. Alţi peste 100.000 oameni ai muncii vor­ bene­ficia de o asistenţă balneo-climatică, cali­ficată în sanatoriile Ministerului Sănătăţii. Cifrele­ acestea arată grija deosebită pe care o poartă statul nostru oamenilor muncii In trecut, în staţiunile balneo­­climatice nu călca picior de muncitor pen­tru odihnă sau pentru tratarea sănătăţii. Statisticile dinainte de război, din timpul regimului burghezo-moşieresc, arată că aceste staţiuni primeau vara cam 5.000 de „oaspeţi” dintre bogătaşii oraşelor. In ţările capitaliste aşa se petrec lucrurile şi astăzi. Mai mult, ca urmare a militari­zării economiei, în aceste ţări se cheltu­iesc anual sume uriaşe pentru înarmări, în timp ce prevederile bugetare pentru ne­voile populaţiei sunt necontenit micşorate. In timp ce în ţările capitaliste oa­menii muncii nici nu pot visa la concedii plătite, la case de odihnă şi sanatorii — la noi, în staţiunile de munte sau pe plă­­țile de pe litoral, sosesc an de an un nu­măr tot mai mare de muncitori. Minis­terul Sănătăţii, împreună cu Consiliul Central al Sindicatelor, au luat din vreme o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii staţiunilor, pentru mărirea ca­pacităţii lor. Se fac acum amenajări, mă­­rindu-se capacitatea de cazare a nume­roase staţiuni ca Sinaia, Predeal, Tuşnad, Borsec, Sovata, Govora, Zăbala şi altele. A luat fiinţă luna aceasta o nouă staţiune climatică: Stîna din Vaie. La Techirghiol se va amenaja şi se va pune în funcţiune un sanatoriu cu o capacitate de 130 de paturi pentru copiii care au suferit de poliomielită. Numeroase conduceri administrative şi personalul medical din multe staţiuni se preocupă îndeaproape de organizarea odih­nei oamenilor muncii. Sfaturile populare au iniţiat diferite ac­ţiuni pentru înfrumuseţarea staţiunilor. La Vasile Roaită, Mamaia, Eforie s-au aranjat ronduri de flori, s-au plantat sute de pomi, s-au amenajat parcuri, scuaruri, s-a suplimentat debitul de apă etc. Sute de tineri, în frunte cu utemiştii, au muncit voluntar pentru înfrumuseţarea staţiuni­lor de pe litoral. Anul acesta s-au luat din vreme măsuri în vederea asigurării unei cît mai bune aprovizionări cu alimente a staţiunilor. De mare ajutor au fost şi sunt în această pri­vinţă gospodăriile anexe ale staţiunilor. Gospodăriile anexe de la Tuşnad şi Li­­pova, de pildă, care au dat anul trecut sute de mii kilograme de legume, au efectuat anul acesta lucrările de primăvară în cele mai bune condiţii şi aşteaptă o recoltă bo­gată, destinată îmbunătăţirii hranei mun­citorilor aflaţi la odihnă. Peste tot s-au luat măsuri pentru a se asigura o hrană consistentă, bine pregătită. La Predeal, Tuşnad, Govora s-a introdus un nou sis­tem de deservire la cantinele C.C.S., cu meni-uri variate. O mare însemnătate are în viaţa sta­ţiunilor de odihnă activitatea culturală. O activitate culturală bogată, vie, interesan­tă, cu conţinut, asigură oamenilor mun­cii o odihnă plăcută şi folositoare. In vederea îmbunătăţirii muncii cultu­rale în staţiuni, s-au luat măsuri pentru ca la cluburi şi biblioteci să nu lipsească jocuri de şah, cărţi din cele mai noi etc. Anul acesta la Predeal şi Sovata se ame­najează cîte un club nou, la Tuşnad că­minul cultural va fi înzestrat cu o sală de conferinţe şi cu cabină de proiecţie. La Eforie şi Vasile Roaită se amenajează teatre de vară. Marea majoritate a tea­trelor din ţară vor întreprinde turnee în staţiunile de odihnă. Trebuie acordată o atenţie deosebită întocmirii unor programe culturale atractive, alcătuite pe baza propunerilor oamenilor muncii aflaţi la odihnă. C.C.S. trebuie să combată atitudini ca acelea ale conducătorilor staţiunilor Predeal, Borsec, Tuşnad, Sovata care întocmesc programe culturale greoaie, plictisitoare. Pentru a asigura condiţii optime de odihnă şi tratament este necesar să fie lichidate unele lipsuri în munca orga­nelor care răspund de buna funcţionare a staţiunilor balneo-climatice. Sindicatele trebuie să acorde o atenţie deosebită organizării plecărilor în conce­diu, repartizării pe serii a oamenilor mun­cii în diferite staţiuni. Nu toate sindicatele se preocupă însă de acest lucru. C.C. al Sindicatului Metalurgic a folosit, de pildă, în primul trimestru al anului, doar 78*/% din locurile repartizate, iar C.C. al Sin­dicatului Gospodăriei Comunale şi Indus­triei Locale n-a folosit în aceeaşi peri­oadă decît 71% din locurile repartizate. In felul acesta, nefolosindu-se repartiză­rile în anumite luni ale anului şi aglome­­rîndu-se trimiterile la odihnă în două­­trei luni, se creează greutăţi atît în ce pri­veşte buna funcţionare a staţiunilor cît şi în ce priveşte asigurarea locurilor în ca­sele de odihnă şi sanatorii. Unele comitete de întreprindere folosesc metode birocratice în trierea celor trimişi în staţiuni. Centrul mecanic Caracal a trimis la Călimăneşti un tovarăş pentru care staţiunea era contraindicată. La fel a procedat comisia de triere de la spi­talul unificat Vaslui. Unele sfaturi populare ca, de pildă, cele din oraşul şi raionul Sinaia, nu dau aten­ţia cuvenită aprovizionării pieţei locale cu legume şi zarzavaturi proaspete, cu produse lactate, nu veghează ca magazi­nele să respecte orariul stabilit. Organiza­rea transportului de la gară la staţiunile de odihnă nu se află peste tot în atenţia organelor C.C S. şi a sfaturilor populare. Staţiunile Borsec, Lacu Roşu, Slănic Mol­dova, Govora sînt lipsite de mijloace ra­pide de transport, oamenii muncii fiind nevoiţi să aştepte în gări ore în şir. Pe drept cuvînt oamenii muncii sînt nemul­ţumiţi de felul cum se face difuzarea pre­sei în unele staţiuni, cu întîrziere şi de­seori la ore stabilite arbitrar de vînzătorii din chioşcuri. Activitatea personalului de deservire a staţiunilor trebuie controlată mai îndea­proape. La casele de odihnă trebuie ve­gheat la păstrarea liniştei atît de necesare odihnei. E necesar de asemenea ca oame­nii muncii aflaţi la odihnă în staţiuni să vegheze ei înşişi la respectarea regulilor de convieţuire socială, să creeze o opi­nie publică de înfierare a celor puţini la număr care deteriorează mobilierul case­lor de odihnă, rup florile sau tulbură li­­niştea celorlalţi tovarăşi. In staţiunile de odihnă, dar mai ales în unele sanatorii şi staţiuni balneare, sunt încă lipsuri în ce priveşte deservirea me­dicală. Ministerul Sănătăţii n-a asigurat multă vreme personalul medical califi­cat la Sovata şi Băile Herculane. Medicilor din staţiuni li se cere un deo­sebit devotament, un înalt simţ de răspun­dere. Cei mai mulţi dintre ei, ca medicii Dionisie Stoenescu din Sinaia, Gabriel Riensler de la Tuşnad, îşi fac cu devota­ment datoria. Ministerul Sănătăţii trebuie să se preocupe mai îndeaproape de asigu­rarea condiţiilor de cazare şi de trai ale cadrelor medicale care muncesc în sta­ţiuni şi să combată în acelaşi timp ten­dinţele unor medici de a părăsi fără mo­tiv postul. Ministerul Sănătăţii trebuie să creeze condiţii optime de tratament, prin folosirea pe baze ştiinţifice a factorilor curativi balneo-climatici. Comitetele de partid trebuie să acorde cea mai mare atenţie organizării în bune condiţii a odihnei, astfel ca oamenii muncii să simtă din plin grija statului de­mocrat-popular. Comitetele de partid regionale şi raio­nale au datoria să asigure îndrumarea po­litică a organelor de stat şi sindicale din staţiuni, iar cele din întreprinderi să ve­gheze la o justă triere pe serii a celor ce urmează să-şi petreacă concediul la munte sau la mare, astfel ca procesul de producţie să nu fie stînjenit. Există toate condiţiile ca în vara acea­sta staţiunile de odihnă să funcţioneze la un nivel superior, astfel ca oamenii muncii — după terminarea concediului — să se întoarcă la muncă cu forțele reîm­prospătate, plini de voie bună. A apărut în limbile rusă, romînă, franceză, germană, engleză şi spaniolă : „Pentru pace trainica, pentru democraţie populară !" Bucureşti. Organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti. Nr. 23 (344). Cuprinde: Articol de fond : In numele păcii, prieteniei şi securităţii popoarelor. * * * Comunicat despre vizita delegaţiei guvernamentale a Uniunii Sovietice în Republica Populară Bulgaria.­­ * * * Comunicat despre vizita delegaţiei guvernamentale a Uniunii Sovietice în Republica Populară Romînă. * * * Vizita delegaţiei guvernamentale a U.R.S.S. în Bulgaria şi România. * * * Sosirea la Moscova a primului ministru al Republicii India, Jawaharla, Nehru. L. Stoll: Succesele revoluţiei culturale în Cehoslovacia. * * * O nouă iniţiativă de pace a guvernului sovietic. Ecoul internaţional al notei adresate de guvernul sovietic guvernului Repu­blicii Federale Germane. An­­lata : Rolul clasei muncitoare în mişcarea de eliberare naţională din Maroc. Secondo Pessi: Eroica luptă a docherilor din Genova. * * * O importantă contribuţie la cauza întăririi păcii şi prieteniei între popoare. Ecouri ale opiniei publice mondiale la declaraţia guvernelor Uniunii Sovietice şi Iugoslaviei. Arturo F. Hidalgo: Un complot reacţionar împotriva libertăţilor democratice (Scrisoare din Mexic). René Louis : Critică şi bibliografie. Pentru apărarea intereselor naţionale ale Franţei. Jan Marek : Note politice. Despre cei cărora le convine discordia. De vînzare la toate librăriile, chioşcurile şi debitele O.C.L. Preţul 40 bani. Pe întinşid Patru noastre Pe drumul dezvoltării continue a economiei naţionale Se împlinesc 7 ani de la înfăptuirea actului revoluţionar al naţionalizării, cînd, sub conducerea partidului, clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea mun­citoare a smuls din mîinile burgheziei principalele întreprinderi industriale, bancare, miniere, de asigurări şi de transport din ţara noastră. Trecerea principalelor mijloace de pro­ducţie industrială în proprietatea statului celor ce muncesc a însemnat eliberarea clasei muncitoare de exploatare şi crea­rea unui întins sector socialist in indus­trie, a determinat o nouă linie de dezvol­tare a economiei naţionale, linia avântului neîntrerupt în interesul satisfacerii tot mai largi a nevoilor materiale şi culturale mereu crescînde ale celor ce muncesc. Producţia globală a industriei în anul 1954 a atins un nivel de 192,6 la sută faţă de anul 1950, din care producţia mijloace­lor de producţie 201,4 la sută, iar pro­ducţia bunurilor de larg consum 182,1 la sută. In comparaţie cu nivelul anului 1948, în anul 1954 producţia de fontă a fost de 2,3 ori mai mare, cea de oţel de 1,8 ori, cea de laminare de 1,6 ori, cea de cărbune de 1,9 ori, cea de ţiţei de 2,4 ori, cea de minereu de fier de 2,9 ori, cea de acid sulfuric de 2,6 ori, cea de îngrăşăminte chimice de 30 ori, cea de ciment de 2,3 ori, cea de energie electrică de 2,7 ori. In comparaţie cu anul 1953, agricul­tura a primit cu 20 la sută mai multe tractoare, cu 257 la sută mai multe plu­guri de tractor, cu 190 la sută mai multe combine, cu 30 la sută mai multe semă­nători, cu 122 la sută mai multe culti­vatoare. Este în continuă dezvoltare industria bunurilor de larg consum. Au fost con­struite şi date producţiei noi filaturi de bumbac şi de in, fabrici de confecţii şi alte fabrici textile, s-au construit noi fabrici de pline, de ulei, de conserve etc. Faţă de anul 1953 nivelul producţiei rea­lizate în anul 1954 a fost de 115,3 la sută la care, 135,1 la sută la ulei comesti­bil, 138,8 la sută la preparate de carne, 120,9 la sută la conserve de legume, 106,9 la sută la ţesături de bumbac, 132,4 la sută la mobilă, 211,8 la sută la aparate de radio. Muncind cu însufleţire, muncitorii şi tehnicienii din industria chimică, din in­dustria electrotehnică, Atelierele C.F.R., sectorul produselor finite din lemn, secto­rul poligrafie şi cooperaţia meşteşugă­rească au îndeplinit înainte de termen planul de producţie prevăzut pentru 5 ani. Anul acesta, industriei şi agriculturii li se asigură condiţii şi mai largi de dez­voltare. Din mijloacele bugetului de stat pe anul 1955, cea mai mare parte, adică 56,6 la sută, este destinată pentru finan­ţarea economiei naţionale (Agerpres) Au început profila a 11 - a IAŞI (red. ziarului „Flacăra Iaşului“­.P Fină la 6 iunie în raionul Huşi au fost plivite buruienile de pe o suprafaţă de 20.000 hectare cultivate cu cereale păioase şi au fost prăşite 14.432 hectare cu po­rumb, 3.889 hectare cu floarea-soarelui, 383 hectare cu cartofi, 416 hectare sfeclă de zahăr şi 1.815 hectare diferite legume şi zarzavaturi. Colectiviştii din Tirzii au terminat pra­şila I la toate culturile şi au executat praşila a II-a pe o suprafaţă de 70 hec­tare porumb şi 35 hectare cu floarea­­soarelui. Şi în raioanele Codăeşti şi Iaşi, o serie de gospodării colective cum ar fi cele din Pribeşti, Păuşeşti, Potîngeni şi altele au terminat praşila I şi execută acum pra­şila a II-a. De asemenea, numeroşi ţărani muncitori din satele comunelor Dăneşti, Tăcuta, Corneşti, Leţcani şi altele au ter­minat prima praşilă la porumb și floarea­­soarelui și prăşesc acum a 2-a oară. CONSTANŢA (red. ziarului „Do­­brogea nouă“). Casele de odihnă ale C.C.S. din staţiunea Vasile Roaită de pe litoralul Mării Negre au început să găz­duiască de miercuri primul lot de munci­tori veniţi la odihnă. Sunt printre ei muncitori din întreprin­derile regiunilor Bacău, Ploeşti, Bucu­reşti şi din alte regiuni. Numărul celor sosiţi pînă acum se ridică la 113 şi este în­­ continuă creştere. In staţiune sint asigu-1 rate condiţii optime de hrană, odihnă şi tratament medical. ♦----------­ Primul lot de muncitori sosiţi la odihnă pe litoralul mării Solar pentru copii RM. SĂRAT (red. ziarului „Rîmnicul cartier. Propunerea a fost primită cu sa­­nou“).­­ Cu ocazia semnării Apelului de disfacţie şi, cu sprijinul sfatului popular la Viena, comitetul de luptă pentru pace al oraşului, s-a trecut la amenajarea sa­­al circumscripţiei electorale nr. 55 din farului, care a fost dat recent în folosinţă. Rm. Sărat a propus, într-o adunare, cetă- Membrii comitetului de luptă pentru pace,­ţenilor din cartier să întărească sennă- Nicolae Petre, Ana Moşiţ, Tom­a Mălîia, tura pusă pe Apel prin transformarea Ana Marinescu şi Zoiţa Moraru, au dat unui loc viran în solar pentru copiii din un sprijin preţios la amenajarea solarului. -----------« -----------­ In inferiorul ziar­ului: A. Vieru — Succesul concertului artiştilor sovietici (pag. 2-a). C. Chiriţă — Unu la sală (pag. 2-a). Foileton: In familie de P. Dinescu (pag. 2-a). M. Rotari — O seară la Casa de cultură a minorităţilor nationale (pag. 2-a). Gh. Pavel — Cum reuşesc să bobi­nez mai multe motoare electrice (pag. 3-a). N. Nanu, E. Argetoianu — Pentru îmbunătăţirea muncii în gospodăria agricolă de stat Răstoaca (pag. 3-a). I. Dumitraşcu — Pregătiri pentru sărbătoarea tinereţii (pag. 3-a). Vizite la Moscova ale primului mi­nistru al Indiei, I. Nehru (pag. 4-a). Răspunsurile lui Ciu En-lai la în­trebările unor ziarişti indonezieni (pag. 4-a). Ecoul internaţional al notei adre­sate de guvernul U.R.S.S. guvernului Republicii Federale Germane (pag. 4-a). E. Mironescu — Tratativele sovieto­­japoneze de la Londra (pag. 4-a). Gh. Popa — Creşte mișcarea gre­vistă în țările capitaliste (pag. 4-a). Premieră la Teatrul Maghiar da Stat din Cluj CLUJ (coresp. „Scînteii”). — Zilele trei de prim-regizorul Teatrului Maghiar de care a avut loc pe scena Teatrului Ma- Stat din Cluj, Dally Ferenc, artist e­ ne­­ghiar de Stat din Cluj premiera piesei rit al R-P-R- şi laureat al Premiului de satirice „Buborékok” (Baloane de săpun) Stat­ de scriitorul clasic ungur Csiky Gergely. Rolurile principale sunt interpretate de In această piesă autorul biciuieşte mora- artiştii Csóka József, Felszegi Mária, vurile putrede ale nobilimii şi burgheziei Szentes Ferenc, Dórién Ilona și alții, ungare. Spectacolul s-a bucurat de un succes Punerea în scenă a piesei a fost făcută deosebit. Din activitatea cabinetului de partid Bacău BACĂU (coresp. „Scînteii“). D­in vede­rea încheierii cu succes a anului şcolar in invăţămîntul de partid din, întreprin­deri şi instituţii, cabinetul de partid de pe lingă Comitetul orăşenesc P.M.R. Bacău acordă o deosebită atenţie pregătirii propagandiştilor. S-au organizat consul­taţii individuale şi colective pe următoa­rele teme : „învăţătura marxist-leninistă despre stat şi funcţiile statului democrat­­popular“, „Aplicarea creatoare de către partidul nostru a principiilor tactice leni­niste în revoluţia democrat-populară“ şi altele. Zilele acestea se va ţine o consul­taţie despre „Clasele sociale în R.P.R.“. Pentru tovarăşii încadraţi în cercurile de tip superior anul I şi anul II s-au or­ganizat de asemenea consultaţii colective pe temele: „Venitul naţional în capita­lism“, „Reproducţia capitalului social total“, „Venitul naţional în socialism“ etc. Cabinetul de partid a acordat consul­taţii colective şi cursanţilor din întreprin­deri şi instituţii. Aşa, de pildă, cursanţilor de la Uniunea raională a cooperativelor de consum li s-a dat o consultaţie despre „Planul cooperatist al lui Lenin". La convorbirile recapitulative care au şi început în numeroase cercuri şi cursuri asistă şi membrii biroului comitetului orăşenesc de partid, precum şi activişti din aparatul de partid. N. A. Bulganin împlinește 60 de ani ■ ?;iTomiFasuIiii ; NIKOLAI ALEKSANDROVjei'BaWaNlN, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.ILS.S. Moscova Iubite Nikolai Aleksandrovici, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín, guvernul Repu­blicii Populare Romíne, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R.P.R. vă felicită călduros pe dvs., discipol credincios al lui Lenin şi tovarăş de luptă al lui Stalin, cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei dvs. de naştere. Vă­ urăm din toată inima multă sănătate şi putere de muncă, pentru înflo­rirea şi prosperitatea marii Uniuni Sovietice, pentru continua întărire a prieteniei şi colaborării între popoare, pentru triumful păcii în lumea întreagă. Trăiască prietenia veşnică între poporul romîn şi marele popor sovietic ! COMITETUL CEN­TRAL AL PARTIDU­LUI MUNCITORESC ROMÂN CONSILIUL DE MI­NIŞTRI AL REPU­BLICII POPULARE ROMINE PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAȚIO­NALE A R.P.R. Sosirea în Capitală a orchestrei de muzică naţională chineză Vineri seara a sosit în Capitală orchestra de muzică naţională chineză. Grupul muzicienilor­, chinezi este alcă­tuit din 26 cunoscuţi interpreţi ai muzicii populare chineze. Ei vin in ţara noastră după un turneu făcut în R. Cehoslovacă, unde au prezentat cu succes o serie de concerte în cadrul Festivalului muzical ,,Primăvara la Praga“. Conducător al grupului este Li Iuian­­ciun, director adjunct al Institutului de muzică populară de pe Ungă Conservato­rul central al R. P. Chineze, dirijor este Cin Pen-cian, iar conducător muzical Wang Sin. In întirrupinarea oaspeţilor, la Gara de Nord, au venit reprezentanţi ai Institutu­♦ ♦ lui român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, Ministerului Culturii şi ai marilor ansambluri şi orchestre de mu­zică populară din Capitală. Au fost de faţă reprezentanţi ai amba­sadelor R. P. Chineze şi R. Cehoslovace la Bucureşti. Din partea Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, tov. Adrian Baranga a adresat muzicienilor chinezi un călduros salut. A răspuns Li Iuian-ciun. Cei prezenţi au făcut oaspeţilor o căl­duroasă manifestare de simpatie. Orchestra de muzică naţională chineză va prezenta mai multe concerte în Capi­tală şi in marile oraşe din ţară.­­Agerpres. LOCUINŢE MUNCITOREŞTI ÎN BUCUREŞTII NOI Pe şantierul construcţiilor de locuinţe muncitoreşti din Bucureştii Noi lucrările sunt îta toi. In acest cartier se Înalţă acum zvelte şi luminoase noi blocuri unde se vor muta familii de oameni ai muncii. In clişeu : noii­ blocuri In construcţie.

Next