Scînteia, iunie 1955 (Anul 24, nr. 3298-3323)
1955-06-11 / nr. 3307
. Vts,830? Cum reuşesc să bobinez mai multe motoare electrice ? Odată cu intrarea in funcţiune a fabricii „Electroputere“ din Craiova a luat fiinţă pe lingă întreprindere şi o şcoală profesională electrotehnică. In timp ce urmam cursurile acestei şcoli, am îndrăgit mult meseria de bobinator-constructor de maşini electrice. Aici mi-am dat silinţa să învăţ cît mai bine, să-mi însuşesc temeinic problemele tehnice şi practice ale acestei meserii, pentru a contribui, prin munca mea, la înfăptuirea planului de electrificare a ţării noastre. In orele de practică, îndeosebi în anul III, maistrul Constantin Cirlig, care s-a specializat în Uniunea Sovietică, ne-a împărtăşit cu răbdare din cunoştinţele şi experienţa lui. Ca şi alţi tovarăşi, am învăţat de la el cum să lucrez cu productivitate înaltă la bobinarea maşinilor electrice, cum să descifrez diferite desene tehnice şi sisteme de bobinare a maşinilor electrice rotative. După absolvirea şcolii, lucrînd alături de alţi muncitori cu mai multă experienţă, m-am străduit nu numai să împletesc cunoştinţele teoretice dobândite cu practica producţiei, ci să-mi însuşesc totodată unele metode folosite de muncitorii fruntaşi. Lucrind alături de bobinatorul Aurel Iancu, am observat cu cită grijă şi migală face el fiecare operaţie pentru a executa bobinaje de bună calitate. In scurt timp, drept rezultat al stăruinţei pe care am depus-o pentru ridicarea nivelului tehnic-profesional, am reuşit să depăşesc cu mult sarcinile de plan şi, pe baza realizărilor obţinute, am intrat în rândurile fruntaşilor în producţie. Pentru a obţine însă realizări cît mai însemnate în producţie, se cere să ai dragoste de muncă, să ai iniţiativă. Ca şi ceilalţi muncitori din secţia în care lucrez, m-am frămintat cum să lucrez pentru a babista cît mai multe maşini electrice. Cu sprijinul maistrului Constantin Cîrlig şi al altor tehnicieni din fabrica noastră, am reuşit să obţin o oarecare experienţă pozitivă. Aceasta mi-a dat putinţa ca în luna aprilie, de pildă, să bobinez un număr dublu de motoare electrice faţă de prevederile planului. Astfel, numai pînă la data de 15 aprilie, cînd am plecat în concediu, am reuşit să bobinez 4 maşini rotative de 18 kW, 2 maşini rotative de 175 kW şi 2 maşini rotative de 50 kW. Cum lucrez eu pentru a obţine o productivitate înaltă ? De obicei, la începutul fiecărei luni, în secţia noastră se repartizează fiecărui muncitor sarcinile lunare de plan. înainte îmi pregăteam materialele numai pentru o singură maşină. După ce o terminam, începeam să-mi pregătesc din nou alte materiale pentru bobinarea maşinii următoare. Tot lucrind aşa, făcînd într-o zi o socoteală, mi-am dat seama că nici fabricii nu-i aduc mare folos, nici ciştigul nu-mi poate creşte, deoarece nu pridideam să ţin pasul celor de la montaj. Atunci am hotărît să-mi organizez munca în felul următor : după ce primesc planul, mă îngrijesc de pregătirea sculelor şi a materialului necesar pentru bobinarea maşinilor prevăzute pe întreaga lună. Aşa, de pildă, încă de la începutul lunii aprilie am tăiat preşpanul la dimensiunile necesare pentru izolaţii, am pregătit bobinele ce trebuie introduse în maşină şi le-am îndreptat capetele care trec la colector, am studiat cu atenţie planurile de operaţii etc. Această pregătire a muncii nu durează mult. După aceasta, încep operaţia de bobinare. La bobinare aplic unele metode proprii de lucru care mă ajută să folosesc timpul cu mult mai mult spor. înainte, de pildă, începeam bobinarea statoarelor şi rotoarelor cu ambele straturi. Practica mi-a arătat însă că folosirea acestui procedeu îmi impune să irosesc mult timp preţios, împiedicîndu-mă să lucrez cu productivitate mare. Acum, termin complect de bobinat un strat şi apoi încep să lucrez la stratul următor. In felul acesta reuşesc să execut bobinatul mai uşor şi mult mai repede. Introducerea spirelor de la bobină în centura rotorului este una din operaţiile cele mai complicate. Mi-am dat însă seama că şi timpul pentru executarea acestei operaţii poate fi redus. Astfel, în loc să împart spirele de la bobină în 3-4 părţi, pentru a le introduce separat în centură, aşa cum obişnuiam să lucrez înainte, sun simplificat cu mult această operaţie, introducînd deodată toate spirele. Acum, majoritatea bobinatorilor din secţia noastră au trecut la aplicarea acestei metode, reuşind astfel să depăşească cu mult sarcinile de plan şi pe această bază, să realizeze şi cîştiguri mai mari. In cadrul întrecerii socialiste, mă voi strădui să-mi perfecţionez în permanenţă metodele de lucru pentru a dobindi o creştere continuă a productivităţii muncii — condiţie de seamă pentru a face patria noastră mai puternică, pentru înfăptuirea cu succes a planului de electrificare a ţării. GHEORGHE PAVEL Kobinator fabrica „Electroputere“-Craiova Sesiunea Sfatului popular al Capitalei Joi după-aniază, în sala „Excelsior“, a avut loc a cincia sesiune a Sfatului popular al Capitalei. Cu acest prilej, deputatul Dumitru Coliu, membru al C.C. al P.M.R., a făcut o expunere asupra Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiat la Varşovia între cele 8 state europene. Vorbitorul a subliniat importanţa deosebită a acestui act istoric pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa şi în întreaga lume. Ţările semnatare — împreună cu marea Chipă populară care s-a declarat în totul de acord cu prevederile tratatului — constituie o mare forţă pe arena internaţională. Această forţă acţionează în mod perseverentpentru salvgardarea păcii, fiind totodată capabilă să dea riposta cuvenită celor care ar încerca să declanşeze un nou război. Arătînd contribuţia uriaşă la cauza păcii adusă de Tratatul de la Varşovia, precum şi de recentele iniţiative ale Uniunii Sovietice îndreptate spre micşorarea încordării internaţionale, printre care încheierea tratatului de stat cu Austria, tratativele sovieto-iugoslave de la Belgrad, nota guvernului sovietic adresată Republicii Federale Germane etc. vorbitorul a spus în încheiere: ,,In ciuda împotrivirilor lagărului imperialist, s-au creat în momentul de faţă condiţii favorabile pentru continua slăbire a încordării în relaţiile internaţionale, pentru o politică de înţelegere pe calea tratativelor“. Numeroşi deputaţi au luat apoi cuvîntul, arătînd încrederea şi însufleţirea cu care ei şi alegătorii lor au primit prevederile Tratatului de la Varşovia, în numele intereselor vitale ale poporului român, ale păcii şi securităţii internaţionale. „Noi, muncitorii, suntem convinşi că Tratatul de la Varşovia este o garanţie sigură că munca noastră paşnică va fi apărată. De aceea ne angajăm să dăm patriei noastre maşini tot mai multe şi din ce în ce mai bune“ , a spus maistrul V. Dumitrescu de la „Semănătoarea“. „Timp de 20 de ani pe vremea regimului burghezo-moşieresc, munca mea de învăţătoare a fost desconsiderată , a spus deputata Alexandrina Botezatu. Astăzi învăţătorii şi profesorii se bucură de o altfel de viaţă. Activitatea lor e preţuită de partid şi guvern, de întregul popor muncitor. Mă angajez ca, prin munca de educare patriotică a tinerei generaţii, să întăresc semnătura pusă de delegaţia ţării noastre pe Tratatul de la Varşovia“. In partea a doua a lucrărilor sesiunii tov. Ştefan Bălan, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al Capitalei, a prezentat raportul asupra executării bugetului pe anul 1954 şi prevederile bugetare pe anul 1955. Bugetul pe anul 1955 reprezintă o creştere de 28°/o faţă de bugetul anului precedent. Vor fi investite sume importante în acţiunile social-culturale — cu peste 20 la sută mai mult decât anul trecut , va fi îmbunătăţit transportul în comun, se va extinde mai mult reţeaua de gaze naturale, se vor face noi lucrări edilitare etc. Deputatul Sigismund Lerner, preşedintele comisiei permanente buget-finanţe, a expus coraportul comisiei asupra executării bugetului pe anul 1954. Cuvîntul de închidere a lucrărilor sesiunii a fost rostit de către deputatul Ilie Murgulescu. S C 1NTE 1A Şedinţa Consiliului General A. R. L. U. S. Vineri 10 iunie a avut loc şedinţa Consiliului General A.R.L.U.S. Şedinţa a fost prezidată de acad. prof. dr. C. I. Parhon, preşedintele A.R.L.U.S. La lucrările şedinţei au luat parte tovarăşii : dr. Petru Groza, Gh. Apostol, I. Chişinevschi, N. Ceauşescu. Tov. N. Teşa, secretar al Consiliului General A.R.L.U.S., a prezentat darea de seamă asupra alegerii organelor de conducere ale organizaţiilor ARL.U.S. regionale, raionale, orăşeneşti şi ale cercurilor A.R.L.U.S., desfăşurată între 1 februarie şi 15 mai 1955. La discuţiile asupra dării de seamă au participat tovarăşii: dr. Petru Groza, acad. St. Milcu, N. Popescu-Corşanu, Gh. Lupaşcu, membru corespondent al Academiei R.P.R., conf. dr. Tiberiu Andrusofszky, Mircea Gherman, D. Mihalache. In încheierea discuţiilor a luat cuvintul tovarăşul Gh. Apostol. Consiliul a adoptat o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea muncii organizaţiilor A.RL.U.S Consiliul General A.R.L.U.S. a procedat apoi la realegerea biroului. Din biroul Consiliului General A.R.L.U.S. fac parte: acad. prof. dr. C. I. Parhon, preşedinte: acad. Ilie Murgulescu, acad. Emil Petrovici, Octav Livezeanu şi Ofelia Manole, vicepreşedinţi: Gheorghe Hossu, Cicerone Theodorescu, Kovács György, Dumitru Mihalache, Gheorghe Piri, Mircea Gherman, Ilia Marinescu şi Eufrosina Volosinova, membri: Nicolae Teşa şi Eugen Rodan, secretari. (Agerpres) INFORMAŢII ■ Vineri dimineaţa au părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Paris, membrii delegaţiei Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. care vor participa ca invitaţi la lucrările celui de-al 30-lea Congres al Confederaţiei Generale a Muncii din Franţa — C.G.T. Din delegaţie fac parte tovarăşii Stelian Moraru, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., şi Ticu Simion, redactor la ziarul „Munca“. Pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Liuba Chişinevschi şi Mircea Gherman, secretari ai Consiliului Central al Sindicatelor, şi de numeroşi activişti sindicali. ■ Ministerul Culturii, Ministerul Forţelor Armate ale R.P.R. şi Comitetul executiv al Sfatului popular al Capitalei anunţă rezultatul concursului „Monumentul ostaşului român căzut în lupta pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist”. Juriul concursului a acordat următoarele premii şi menţiuni: Premiul II (in valoare de 25.000 lei) 1. Zoe Băicoianu, sculptor, Florin Simionescu, arhitect, Teonic Săvulescu, arhitect, 2. Ion Dămăceanu, sculptor, Marius Butunoiu, sculptor, Dinu Antonescu, arhitect, Nicolae Niculin, arhitect, Vasile Barabaş, colaborator. ... Premiul III (în valoare de 15.000 lei) 1. T. N. Ionescu, sculptor, 2. Iulia Oniţă, sculptor....Au fost acordate de asemenea 10 menţiuni în valoare de 8000 lei fiecare. ■ Vineri seara, ambasadorul Republicii Populare Ungare la Bucureşti, L. Pataki, a organizat, la sediul ambasadei, vizionarea filmului maghiar „Primăvara la Budapesta“ Au participat tovarăşii M. Macavei, preşedinte de onoare al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, M. Roşiaru, preşedintele Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, oameni ai culturii şi artei, cinematografişti, reprezentanţi ai presei. De asemenea, a fost prezentat documentarul artistic în culori „Nunta din Ecser“. Cele două realizări ale cinematografiei maghiare au fost primite cu căldură de către asistenţă. ■ Vineri seara a avut loc în sala cinematografului Patria închiderea Festivalului filmului polonez. A fost prezentat filmul „Sfîrşitul unei cariere“, realizat după un scenariu de Tadeusz Konwicki, în regia lui Kazimierz Wawrzyniak. ■ Vineri 10 iunie, în sala „Maxim Gorki“ din Timișoara, orchestra filarmonică de stat „Banatul“ a prezentat două concerte simfonice sub conducerea dirijorului italian Carlo Zecchi. Concertele dirijate de dirijorul italian Carlo Zecchi au fost primite cu multă căldură de publicul timişorean. ■ La tragerea „Loto-Central“ din 10 iunie a.c. au fost extrase din urnă următoarele nouă numere : 16 50 37 89 54 87 73 66 52 Premiul general pe ţară este de 1.545.688 lei. (Agerpres) Pentru îmbunătăţirea muncii în gospodăria agricolă de stat Răstoaca Gospodăria agricolă de stat din comuna Răstoaca, raionul Focşani, are peste 780 ha. teren arabil, 5 ha. plantaţii de pomi fructiferi, 90 ha. viţă de vie, peste 3000 oi, vaci, porci etc., precum şi inventarul necesar. Gospodăria dispune de asemenea de cadrele necesare organizării şi conducerii producţiei, de ingineri agronomi, tehnicieni viticoli, zootehnişti. In faţa acestei gospodării agricole de stat stă sarcina de a obţine mari cantităţi de cereale, struguri, produse animale etc., pentru a contribui la aprovizionarea populaţiei. Trebuie spus însă că gospodăria nu-şi îndeplineşte sarcinile importante care-i revin. Astfel, anul trecut ea nu şi-a realizat planul de producţie. Nici anul acesta treburile nu merg mai bine. In lunile aprilie şi mai, tov. Nicolae Toma şi alţi corespondenţi voluntari au scris redacţiei ziarului nostru, arătînd că neîndeplinirea sarcinilor se datoreşte, mai ales, faptului că în conducerea gospodăriei sunt elemente necorespunzătoare. Cele semnalate de corespondenţii noştri voluntari s-au dovedit întru totul întemeiate. Din cauza lipsei de preocupare a conducerii gospodăriei pentru buna organizare şi desfăşurare a muncii, în campania agricolă de primăvară nu s-a folosit întreaga capacitate de lucru a maşinilor, ceea ce a dus la întârzierea semănatului unor culturi. La sfîrşitul lunii mai rămăsese încă de legat viţa de vie pe o suprafaţă de 6 ha. în grădina de legume şi zarzavaturi nu se plantaseră răsadurile de roşii, varză, ardei. Treburile merg prost şi în ce priveşte îngrijirea culturilor şi pregătirile de recoltare. Stropitul viei s-a făcut în multe locuri de mîntuială. Pînă la începutul acestei luni, din uneltele şi maşinile agricole necesare la recoltare nu s-au reparat decit două tractoare. Gospodăria întîmpină greutăţi în angajarea braţelor de muncă necesare la îngrijirea culturilor, datorită faptului că conducerea gospodăriei nu se îngrijește să plătească salariile la vreme. In sectorul zootehnic s-au înregistrat pierderi din cauza proastei îngrijiri și adăpostiri a animalelor. Toate acestea se datoresc faptului că gospodăria n-are în fruntea ei un colectiv de conducere unit, hotărît să lupte pentru realizarea planului de producţie al gospodăriei. In unele munci de răspundere au ajuns elemente necinstite sau necorespunzătoare. Contabil-şef al gospodăriei este Ion Ştefănescu, care după ce a fost dat afară de la G.A.S.-Floreşti pentru nereguli în gestiune, a fost angajat în această gospodărie. Normatorul C. Popescu de la secţia Jorăşti stă mai mult pe acasă, primind salariu degeaba. Această situaţie este un rezultat al faptului că directorul gospodăriei, Alexandru Marat, inginerul-şef, Virgil Bărbuceanu, şi secretarul organizaţiei de bază, Dumitru Olteanu, nu se preocupă de treburile gospodăriei. In gospodăria de stat Răstoaca nu se resimte activitatea organizaţiei de bază. Problemele de producţie ale gospodăriei, munca politică de educare a muncitorilor, mobilizarea lor în lupta pentru învingerea lipsurilor, nu sunt în centrul activităţii organizaţiei de bază. Răspunderea pentru situaţia proastă de la G.A.S.-Răstoaca o poartă conducătorii, trustului regional Gostat-Bîrlad. De mai bine de o jumătate de an nimeni din conducerea trustului n-a fost la această gospodărie. Deși în repetate rînduri trustul a primit sezisări că gospodăria n-are asigurată pășunea pentru cele 3.000 oi, conducerea trustului, în frunte cu directorul Mircea Iarca, n-a luat nici o măsură. O mare răspundere pentru starea de lucruri de la G.A.S.-Răstoaca o are Comitetul raional de partid Focşani. Deşi membrii biroului comitetului raional au cunoscut de luni de zile ce se întîmplă în gospodărie, au tărăgănat în mod nepermis analizarea cauzelor acestei situaţii şi nu s-au îngrijit de îndreptarea ei. Este timpul ca Direcţia Generală a Gospodăriilor de Stat din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, organele regionale de stat şi de partid să analizeze în mod serios activitatea conducerii gospodăriei de stat Răstoaca şi să ia măsurile cuvenite pentru ca această gospodărie să-şi îndeplinească cum se cuvine sarcina de a contribui la sporirea producţiei agricole vegetale şi animale. N. NANU E. ARGETOIANU Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Polone în R. P. R. a prezentat scrisorile de acreditare La 10 iunie a.c., ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Polone in Republica Populară Română, Jan Izydorczyk, a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne, dr. Petru Groza. La solemnitate au participat : Simion Bughici, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romíne, Avram Bunaciu, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Dionisie Ionescu, directorul Protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, Aurel Mălnăşan, director în Ministerul Afacerilor Externe, şi Ion Vrabie, directorul Cancelariei Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Ambasadorul Republicii Populare Polone a fost însoţit de al 2-lea secretar, Kazimierz Janiszewski, ataşatul de presă Leon Modrzejewski, ataşaţii Czeslaw Krawiecki şi Jan Perkowski şi de ataşatul comercial adjunct Tadeusz Olewniczak. Prezentînd scrisorile de acreditare, ambasadorul Republicii Populare Polone, după ce a arătat că între Republica Populară Polonă şi Republica Populară Romină există o strînsă colaborare în toate domeniile, bazată pe adinei relaţii frăţeşti şi de prietenie, care se întăresc şi se adîncesc mereu pp baza ideilor comune care conduc popoarele celor două ţări spre un viitor mai bun, a spus : „Poporul polonez urmăreşte cu o adîncă simpatie dezvoltarea Republicii Populare Române care, dupind o muncă creatoare şi paşnică pentru binele şi fericirea poporului său, întărind colaborarea cu poporul polonez şi cu toate popoarele lagărului păcii şi socialismului, în fruntea căruia stă marea Uniune Sovietică, reprezintă un factor important în lupta pentru destinderea internaţională, pentru securitatea colectivă în Europa, pentru întărirea păcii. O expresie a acestor scopuri comune a fost declaraţia comună a reprezentanţilor guvernelor noastre adoptată la conferinţa de la Moscova a statelor europene, privind asigurarea păcii şi securităţii colective în Europa, precum şi măreţul Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, încheiat în urma conferinţei de la Varşovia. Guvernul pe care am onoarea să-l reprezint şi poporul polonez sunt gata să îndeplinească cu onoare îndatoririle care decurg pentru noi din hotăririle conferinţei de la Varşovia“. In răspunsul său, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, tovarăşul dr. Petru Groza, a spus : „Sunt bucuros să salut în persoana dv. pe reprezentantul Republicii Populare Polone în Republica Populară Română. Poporul român şi poporul polonez sunt legate prin vechi relaţii de prietenie care, în urma eliberării ţărilor noastre de către invincibila armată sovietică, se întăresc continuu în lupta comună pentru construirea unei vieţi noi şi fericite în patriile noastre libere. Intre Republica Populară Romînă şi Republica Populară Polonă s-au statornicit relaţii de prietenie şi colaborare frăţească în domeniile politic, economic şi cultural. Aceste relaţii noi contribuie la întărirea statelor noastre, la realizarea succeselor pe care poporul român şi poporul polonez le obţin în construirea socialismului, la lupta pentru apărarea păcii în fruntea căreia se află marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică. Poporul român urmăreşte cu multă dragoste marile succese pe care poporul frate polonez le obţine in construcţia socialistă, in întărirea regimului democrat-popular în Republica Populară Polonă. El se bucură din toată inima de victoriile harnicului popor polonez ca de propriile sale succese. Republica Populară Romînă şi Republica Populară Polonă duc o politică consecventă de apărare a independenţei şi suveranităţii lor naţionale, de întărire a colaborării între popoare. O expresie vie a acestei politici o constituie participarea ţărilor noastre la încheierea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală de la Varşovia. Ratificarea acestui important document internaţional exprimă hotărîrea guvernelor şi popoarelor noastre de a duce la îndeplinire toate obligaţiile ce decurg din el“. Tovarăşul dr. Petru Groza a asigurat apoi pe ambasadorul Republicii Populare Polone de sprijinul deplin al Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi al guvernului Republicii Populare Române pentru ducerea la îndeplinire a înaltei misiuni ce i-a fost încredinţată. (Agerpres) Colaborarea tehnico-ştiinţifică între R.P.R. şi R. D. Germană La începutul lunii iunie 1955 s-a încheiat şi s-a semnat la Bucureşti Protocolul sesiunii a VI-a a Comisiei permanente de colaborare tehnico-ştiinţifică între Republica Populară Romînă şi Republica Democrată Germană. Tratativele in cadrul sesiunii au fost însufleţite de dorinţa sinceră a ambelor părţi de a dezvolta şi pe mai departe economia naţională a celor două ţări şi prin aceasta de a lărgi şi a adinei şi mai mult colaborarea multilaterală dintre ţările lagărului păcii. Republica Democrată Germană va preda Republicii Populare Române tehnologii" pentru îmbunătăţirea fabricaţiei diferitelor produse ale industriei chimice, construcţiilor de maşini şi ale industriei uşoare. De asemenea, s-au luat hotărîri în baza cărora specialiştii romîni vor putea studia experienţa în producţie şi instalaţiile din Republica Democrată Germană din aceste sectoare precum şi din industria carboniferă. Republica Populară Romînă va preda Republicii Democrate Germane documentaţii în sectorul industriei chimice, construcţiilor de maşini, ocrotirii sănătăţii şi în agricultură şi silvicultură. Hotărârile luate prevăd, printre altele, trimiteri într-omăsură şi mai mare de specialişti în domeniul industriei chimice şi al ocrotirii sănătăţii pentru ca în aceste sectoare să se dezvolte o colaborare multilaterală. (Agerpres) Pregătiri pentru sărbătoarea tinereţii Neuitate au rămas acele zile ale lui august 1953 cînd la Bucureşti, în cadrul celui de-al IV-lea Festival Mondial, s-au întâlnit zeci de mii de tineri şi tinere de pe întinsul globului pământesc, afirmându-şi puternic voinţa lor de pace. La cel de-al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, care se va ţine anul acesta la Varşovia, vor răsuna iarăşi, din mii şi mii de piepturi, cuvintele : pace şi prietenie. Soli ai tineretului din întreaga lume se vor întîlni în cadrul a diferite manifestări artistice, culturale, sportive, vor strînge şi mai puternic unitatea lor în lupta pentru pace, pentru un viitor luminos. Cu rîndui Tinerii din patria I»___ v„xt| noastră întîmpină 13 marea intilnire Festivalul de la Vara tineretului 5°vî? c« p® 0 măreaţă sarbatoare. In aceste zile, în întreprinderi şi instituţii, pe întinsul ogoarelor, în şcoli şi facultăţi, tinerii şi tinerele se străduiesc să obţină succese cît mai mari, pe care le închină Festivalului de la Varşovia. De pildă, la uzinele „21 Decembrie” din Capitală multe brigăzi de tineret sunt fruntaşe în producţie. In întâmpinarea apropiatei întîlniri a tineretului de la Varşovia, brigada U.T.M. nr. 34 şi-a luat angajamentul să asambleze, peste planul lunar, 100 micrometre. Hotărîţi să-şi îndeplinească angajamentul, cei 5 membri ai brigăzii — Cocoş Ion, Filon Constantin, Dănăilă Teodor, Nistor Gheorghe şi tehnicianul Carp Alexandru — produc zi de zi piese tot mai multe, de calitate superioară. In cinstea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Varşovia, tinerii din raionul Ploeşti au intensificat acţiunea de colectare a fierului vechi. Organizaţiile U.T.M. şi de pionieri din raion au strîns peste 200.000 kg. fier vechi. Cele mai mari cantităţi au fost strînse de tinerii din schela Boldeşti, care au predat peste 80.000 kg. de fier vechi, precum şi de tinerii din comunele Bilciureşti, Strejnicu şi Bărcăneşti. Repetiţii La Varşovia, în ale ansamblurilor gTUSU"‘ÎS artistice evolua şi cele mai bune ansambluri artistice de amatori, precum şi tineri solişti vocali şi instrumentişti din ţara noastră. Pentru solişti s-a desfăşurat zilele trecute, în 4 centre ale ţării — Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara — prima etapă a celui de-al doilea concurs naţional al tinerilor solişti. Intense pregătiri fac şi o serie de ansambluri de amatori. Ansamblul artistic U.T.M. din Capitală, cuprinzînd un cor, o echipă de dansuri şi o orchestră de muzică populară repetă de zor. Coriştii pregătesc, printre altele, selecţiuni din oratoriul „Tudor Vladimirescu“, de Gh. Dumitrescu, „Valurile Amurului“ de Sokolov, o suită de cîntece populare bănăţene de N. Ursu, „Somnoroase păsărele“ de Flondor, precum şi diferite cîntece franceze, poloneze, japoneze etc. In programul corului mai sînt şi cîntecele populare romîneşti „Foaie verde murele”, „Periniţa” etc., interpretate cu o orchestră de muzică populară. Plini de vioiciune, tinerii şi tinerele din echipa de dansuri şi jocuri populare a ansamblului repetă jocul „Hîrjoana”, suite de dansuri din Timişoara şi Năsăud, „Brîul pe şase“ şi altele. Daruri pentru 11Tinerii ,şi tinerele . . .. , din patria noastra prietenii de peşte pregătesc numeroase Hilare daruri destinate participanţilor la Festivalul de la Varşovia. In fabrici şi uzine, în şcoli şi facultăţi, numeroşi tineri lucrează cu migală, în timpul lor liber, diferite daruri pentru participanţii la Festival. La secţia sculărie generală a uzinelor „23 August” din Capitală, brigada U.T.M., condusă de tov. Niculescu I„ lucrează la confecţionarea unor brichete, port-ţigarete şi alte obiecte. Studenţii Institutului de petrei şi gaze au construit o turlă de sondă în miniatură. Printre alte daruri pregătite de membrii cooperativei meşteşugăreşti „Arta populară“ din Tg. Mureş este şi o casetă cu un desen pirogravat, simbolizând prietenia dintre poporul român şi minoritatea naţională maghiară. Din Iaşi, tinerele muncitoare de la „Ţesătura“ vor trimite în dar diferite batiste ambalate în cutii speciale. In regiunea Oradea, tinerii au pregătit : obiecte lucrate cu artă din ceramică şi sticlă, sculpturi în lemn, ţesături şi altele. Pe ţesăturile pe care le-au lucrat, tinerele din raionul Salonta au brodat în mai multe limbi cuvintele dragi tineretului din lumea întreagă : „Pace şi prietenie“. Frumoase daruri pregătesc şi tinerii din raionul Turda, regiunea Cluj. La fabricile „Electroceramica“, „Sticla“ şi „industria Sîrmei“, tinerii muncitori lucrează în orele libere miniaturi şi bibelouri din metal, sticlă sat ceramică. Daruri ale prieteniei pentru Festival lucrează şi tinerii din satele regiunii Suceava. Cei din comuna Straja, raionul Rădăuţi, de exemplu, au lucrat o frumoasă bondiţă cusută cu motive naţionale, iar tinerele din raionul Truşeşti pregătesc cusături brodate cu motive populare specifice regiunii. întreceri sportive . ,In cinstea Festivalului, zeci de mii de 10 Cinstea tineri şi tinere din Festivalului patria noastră se întrec în mari competiţii sportive. Pe terenurile de sport de la oraşe şi sate se desfăşoară concursuri de atletism, gimnastică, jocuri de volei, handbal, fotbal, închinate Festivalului. La concursurile sportive organizate în regiunea Baia Mare au luat parte — în prima etapă — un număr de peste 36.000 tineri și tinere. Prin muncă voluntară se amenajează noi terenuri de sport. O mare bază sportivă, cuprinzînd terenuri de fotbal, volei, baschet, tenis, un poligon de tir etc., se va construi lingă uzinele „23 August“ din Capitală. I. DUMITRAȘCU PUBÓL Scrisoarea deschisă adresat de Consiliul Mondial al Păc cetăţenilor Statelor Unite PARIS 10 (Agerpres). — După cui anunţă agenţia France Presse, secretaristul preşedintelui Consiliului Mondial a Păcii, Frederic Joliot-Curie, a dat putalităţii o scrisoare deschisă adresată pdinţenilor Statelor Unite. In scrisoare se spune : „întreaga omenire este cuprinsă astă-: de speranţe luminoase în legătură c apropiata întilnire a reprezentanţilor marilor puteri. Dar Întâlnirea reprezentantlor guvernelor nu este suficientă. Trebui să aibă loc şi alte întâlniri — întîlniri al reprezentanţilor vieţii publice, ale oamenilor al căror mod de viaţă este diferi care să discute probleme legate de atenţiile dintre popoare pentru a contribui:; 1 eforturile guvernelor. O asemenea,, întălnire a reprezentanţilor a 75 de ţări , avea loc la Helsinki intre 22 şi 29 iun:« Dorim din tot sufletul să ni se alătur şi reprezentanţii poporului american... Tir. tr-adevăr ar fi foarte trist dacă la crîrtilnire atît de importantă acest mare ţopor nu ar fi reprezentat. Discuţiile liber şi atotcuprinzătoare trebuie să ajute , se găsească calea spre pace în intreag lume“. Printre persoanele care au semnat scrisoarea sunt Edouard Herriot, preşedintei de onoare al Adunării Naţionale francea« Sun Tin-lin, vicepreşedintă a Comitetul permanent al Adunării reprezentanţile populari din întreaga Chină, fizicianul englez John Bernal, Aleksandr Fadeev, deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S Pietro Nenni, deputat în parlamentul italian, și pastorul Niemöller (Germania). Succesul artiştilor iugoslavi la Moscova MOSCOVA 10 (Agerpres). TASS transmite : La Moscova continuă cu succes concertele artiştilor iugoslavi. La 7 iunie, Ir sula „Ceaikovski“ a avut loc un recita al lui Miroslav Ciangalovici, solist al Teatrului popular din Belgrad. La 9 iunie, Alexandru Marinkovici, solist al Teatrului popular din Belgrad,s Vilma Bukoveţ, solistă a Operei populare din Ljubljana, au interpretat respect rolurile lui Faust şi Margaretei in opera „Faust“ pe scena filialei Teatrului Mart al U.R.S.S. Publicul a făcut o caldă manifestaţie de simpatie artiștilor, iugoslavi. Represiuni sîngeroase în Kamerun PARIS 10 (Agerpres). — Prezentînd un bilanţ al tulburărilor care au avut loc recent în Kamerun, agenţia France Presse recunoaşte că autorităţile colonialiste franceze au supus unor crunte represiuni populaţia din Kamerun care se pronunţă pentru lichidarea regimului colonial şi pentru independenţa naţională şi unificarea ţării.s» Aceste represiuni s-au soldat cu zeci de morţi şi peste 100 de răniţi. Autorităţile colonialiste au urmărit să distrugă în primul rînd organizaţia „Uniunea poporului din Kamerun”, care se află in fruntea luptei pentru libertate. Guvernul francez a trimis în Kamerun importante întăriri militare pentru a restabili „ordinea”. Populaţia băştinaşă nu s-a lăsat însă intimidată de măsurile violente ale autorităţilor franceze. „Uniunea poporului din Kamerun” a adresat Consiliului de tutelă al Organizaţiei Naţiunilor Unite un protest împotriva acestor, măsuri represive, cerînd deschiderea imediată a unei anchete." -•re Vizita unei delegaţii a tineretului sovietic In Norvegia OSLO 10 (Agerpres). TASS transmite La 9 iunie a părăsit Oslo, plecind spr patrie, delegaţia tineretului sovietic, car a vizitat timp de trei săptămâni Norvegia, la invitaţia Consiliului de stat al tineretului, răspunzînd vizitei făcute anu trecut în Uniunea Sovietică de delegaţi organizaţiilor de tineret din Norvegia. înainte de a pleca în patrie, membri delegaţiei sovietice au fost primiţi de primul ministru Gerhardsen, în prezenţi ministrului Comerţului, Skaug, şi a ministrului Justiţiei, Hauge. La Storting (parlamentul norvegian N. R.) delegaţia sovietică a avut’ convorbire cu conducătorii diferitele partide politice, în cursul căreia Hansvall, preşedintele fracţiunii Partidulu muncitoresc care se află la putere, a declarat că guvernul norvegian consideră,?, una din sarcinile sale principale stabilitea bunelor relaţii cu Uniunea Sovietică,, m Cu prilejul plecării delegaţiei sovietice Consiliul de stat al tineretului a oferi un prînz la care au luat parte prim- ministru al Norvegiei, Einar Gerhardsen şi ambasadorul U.R.S S., G. P. Arkadiev Luînd cuvîntul la dejun, primul ministru a spus că dorinţa de pace a poporului sovietic este împărtăşită întru totul fia poporul norvegian care se interesează de construireavieţii, noi în Uniunea Sovietică. El a arătat că declaraţiile conducătorilor sovietici cu privire la posibilitatea coexistenţei paşnice a diferitelor sisteme sunt privite cu multă simpatie în Norvegia. Gerhardsen a subliniat însemnătatea unei mai mari înţelegeri reciproce şi s- exprimat convingerea că schimbul de delegaţii de tineret intre cele două ţărioa contribui la creşterea înţelegerii reciproce Situaţia din Vietnamul de sud PARIS 10 (Agerpres). — Ştirile transmise de agenţia France Presse cu privire la evoluţia luptelor din Vietnamul de sud arata că trupele guvernamentale au repurtat unele succese în ofensiva lor împotriva detaşamentelor armate ale sectelor Hoa Hao şi Binh Xuyen. La 9 iunie trupele guvernamentale care înaintează de-a lungul fluviilor Mekong şi Bassac au făcut joncţiunea în dreptul oraşului Lonig Xuyen, situat la 150 km. sud-vest de Saigon. împotrivit corespondenţilor de presă oc-cidentali de la Saigon, numeroase unităţi Hoa Hao evită lupta, retrăgîndu-se în munți sau in regiunea mlăștinoasă a orezăriilor din Cochinchina.