Scînteia, iunie 1955 (Anul 24, nr. 3298-3323)

1955-06-11 / nr. 3307

. V­ts­,830? Cum reuşesc să bobinez mai multe motoare electrice ? Odată cu intrarea in funcţiune a fa­bricii „Electroputere“ din Craiova a luat fiinţă pe lingă întreprindere şi o şcoală profesională electrotehnică. In timp ce urmam cursurile acestei şcoli, am îndră­git mult meseria de bobinator-constructor de maşini electrice. Aici mi-am dat si­linţa să învăţ cît mai bine, să-mi însu­şesc temeinic problemele tehnice şi prac­tice ale acestei meserii, pentru a contri­bui, prin munca mea, la înfăptuirea pla­nului de electrificare a ţării noastre. In orele de practică, îndeosebi în anul III, maistrul Constantin Cir­­lig, care s-a specializat în Uniunea Sovietică, ne-a împărtăşit cu răb­dare din cunoştinţele şi experienţa lui. Ca şi alţi tovarăşi, am învă­ţat de la el cum să lu­crez cu productivitate înaltă la bobinarea ma­şinilor electrice, cum să descifrez diferite de­sene tehnice şi sisteme de bobinare a maşinilor electrice rotative. După absolvirea şcolii, lu­­crînd alături de alţi muncitori cu mai­ mul­tă experienţă, m-am străduit nu numai să împletesc cunoştinţele teoretice dobândite cu practica producţiei, ci să-mi însuşesc totodată unele metode folosite de muncitorii frun­taşi. Lucrind alături de bobinatorul Aurel Iancu, am obser­vat cu cită grijă şi migală face el fiecare operaţie pentru a executa bobi­­naje de bună calitate. In scurt timp, drept rezultat al stăruinţei pe care am depus-o pentru ridicarea nivelului tehnic-profe­­sional, am reuşit să depăşesc cu mult sar­cinile de plan şi, pe baza realizărilor ob­ţinute, am intrat în rândurile fruntaşilor în producţie. Pentru a obţine însă realizări cît mai însemnate în producţie, se cere să ai dra­goste de muncă, să ai iniţiativă. Ca şi ceilalţi muncitori din secţia în care lu­crez, m-am frămintat cum să lucrez pen­tru a babista cît mai multe maşini elec­trice. Cu sprijinul maistrului Constantin Cîrlig şi al altor tehnicieni din fabrica noastră, am reuşit să obţin o oarecare experienţă pozitivă. Aceasta mi-a dat pu­tinţa ca în luna aprilie, de pildă, să bo­binez un număr dublu de motoare elec­trice faţă de prevederile planului. Astfel, numai pînă la data de 15 aprilie, cînd am plecat în concediu, am reuşit să bobinez 4 maşini rotative de 18 kW, 2 maşini ro­tative de 175 kW şi 2 maşini rotative de 50 kW. Cum lucrez eu pentru­ a obţine o pro­ductivitate înaltă ? De obicei, la începu­tul fiecărei luni, în secţia noastră se re­partizează fiecărui muncitor sarcinile lu­nare de plan. înainte îmi pregăteam ma­terialele numai pentru o singură maşină. După ce o terminam, începeam să-mi pre­gătesc din nou alte materiale pentru bobi­narea maşinii următoare. Tot lucrind aşa, făcînd într-o zi o socoteală, mi-am dat seama că nici fabricii nu-i aduc mare folos, nici ciştigul nu-mi poate creşte, deoarece nu pridideam să ţin pasul celor de la montaj. Atunci am hotărît să-mi organizez munca în felul următor : după ce primesc planul, mă îngrijesc de pregătirea sculelor şi a materialului ne­cesar pentru bobinarea maşinilor prevă­zute pe întreaga lună. Aşa, de pildă, încă de la începutul lunii a­­prilie am tăiat preşpa­­nul la dimensiunile ne­cesare pentru izolaţii, am pregătit bobinele ce trebuie introduse în maşină şi le-am îndrep­tat capetele care trec la colector, am studiat cu atenţie planurile de operaţii etc. Această pregătire a muncii nu durează mult. După a­­ceasta, încep operaţia de bobinare. La bo­binare aplic unele me­tode proprii de lu­cru care mă ajută să folosesc timpul cu mult mai mult spor. înainte, de pildă, începeam bo­binarea statoarelor şi rotoarelor cu ambele straturi. Practica mi-a arătat însă că folosirea acestui procedeu îmi impune să irosesc mult timp preţios, împiedicîndu-mă să lucrez cu producti­vitate mare. Acum, termin complect de bobinat un strat şi apoi încep să lucrez la stratul următor. In felul acesta reuşesc să execut bobinatul mai uşor şi mult mai repede. Introducerea spirelor de la bobină în centura rotorului este una din operaţiile cele mai complicate. Mi-am dat însă seama că şi timpul pen­tru executarea acestei operaţii poate fi redus. Astfel, în loc să împart spirele de la bobină în 3-4 părţi, pentru a le intro­duce separat în centură, aşa cum obiş­­nuiam să lucrez înainte, sun simplificat cu mult această operaţie, introducînd deodată toate spirele. Acum, majoritatea bobinatorilor din secţia noastră au trecut la aplicarea acestei metode, reuşind ast­fel să depăşească cu mult sarcinile de plan şi pe această bază, să realizeze şi cîştiguri mai mari. In cadrul întrecerii socialiste, mă voi strădui să-mi perfecţionez în permanenţă metodele de lucru pentru a dobindi o creştere continuă a productivităţii muncii — condiţie de seamă pentru a face patria noastră mai puternică, pentru înfăptui­rea cu succes a planului de electrificare a ţării. GHEORGHE PAVEL Kobinator fabrica „Electroputere“-Craiova Sesiunea Sfatului popular al Capitalei Joi după-an­iază, în sala „Excelsior“, a avut­ loc a cinci­a sesiune a Sfatului popu­lar al Capitalei. Cu acest prilej, deputatul Dumitru Coliu, membru al C.C. al P.M.R., a făcut o expunere asupra Tratatului de priete­nie, colaborare şi asistenţă mutuală în­cheiat la Varşovia între cele 8 state euro­pene. Vorbitorul a subliniat importanţa deose­bită a acestui act istoric pentru asigu­rarea păcii şi securităţii în Europa şi în întreaga lume. Ţările semnatare — îm­preună cu marea Chipă populară care s-a declarat în totul de acord cu prevederile tratatului — constituie o mare forţă pe arena internaţională. Această forţă acţio­nează în mod perseverent­­pentru salvgar­darea păcii, fiind totodată capabilă să dea riposta cuvenită celor care ar încerca să declanşeze un nou război. Arătînd con­tribuţia uriaşă la cauza păcii adusă de Tratatul de la Varşovia, precum şi de recentele iniţiative ale Uniunii Sovietice îndreptate spre micşorarea încordării in­ternaţionale, printre care încheierea tra­tatului de stat cu Austria, tratativele so­­vieto-iugoslave de la Belgrad, nota guver­nului sovietic adresată Republicii Federale Germane etc. vorbitorul a spus în în­cheiere: ,,In ciuda împotrivirilor lagăru­lui imperialist, s-au creat în momentul de faţă condiţii favorabile pentru continua slăbire a încordării în relaţiile internaţio­nale, pentru o politică de înţelegere pe calea tratativelor“. Numeroşi deputaţi au luat apoi cuvîn­­tul, arătînd încrederea şi însufleţirea cu care ei şi alegătorii lor au primit preve­derile Tratatului de la Varşovia, în nu­mele intereselor vitale ale poporului ro­mân, ale păcii şi securităţii internaţionale. „Noi, muncitorii, suntem­ convinşi că Tratatul de la Varşovia este o garanţie sigură că munca noastră paşnică va fi apărată. De aceea ne angajăm să dăm pa­triei noastre maşini tot mai multe şi din ce în ce mai bune“ , a spus maistrul V. Dumitrescu de la „Semănătoarea“. „Timp de 20 de ani pe vremea regimu­lui burghezo-moşieresc, munca mea de învăţătoare a fost desconsiderată , a spus deputata Alexandrina Botezatu. Astăzi învăţătorii şi profesorii se bucură de o altfel de viaţă. Activitatea lor e pre­ţuită de partid şi guvern, de întregul popor muncitor. Mă angajez ca, prin munca de educare patriotică a tinerei ge­neraţii, să întăresc semnătura pusă de de­legaţia ţării noastre pe Tratatul de la Varşovia“. In partea a doua a lucrărilor sesiunii tov. Ştefan Bălan, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al Capitalei, a prezentat raportul asupra executării bu­getului pe anul 1954 şi prevederile buge­tare pe anul 1955. Bugetul pe anul 1955 reprezintă o creştere de 28°/o faţă de bu­getul anului precedent. Vor fi investite sume importante în acţiunile social-cul­­turale — cu peste 20 la sută mai mult decât anul trecut , va fi îmbunătăţit transportul în comun, se va extinde mai mult reţeaua de gaze naturale, se vor face noi lucrări edilitare etc. Deputatul Sigismund Lerner, preşedin­tele comisiei permanente buget-finanţe, a expus coraportul comisiei asupra execu­tării bugetului pe anul 1954. Cuvîntul de închidere a lucrărilor se­siunii a fost rostit de către deputatul Ilie Murgulescu. S C 1­N­T­E 1­A Şedinţa Consiliului General A. R. L. U. S. Vineri 10 iunie a avut loc şedinţa Con­siliului General A.R.L.U.S. Şedinţa a fost prezidată de acad. prof. dr. C. I. Parhon, preşedintele A.R.L.U.S. La lucrările şedinţei au luat parte to­varăşii : dr. Petru Groza, Gh. Apostol, I. Chişinevschi, N. Ceauşescu. Tov. N. Teşa, secretar al Consiliului General A.R.L.U.S., a prezentat darea de seamă asupra alegerii organelor de con­ducere ale organizaţiilor A­RL.U.S. re­gionale, raionale, orăşeneşti şi ale cercu­rilor A.R.L.U.S., desfăşurată între 1 fe­bruarie şi 15 mai 1955. La discuţiile asupra dării de seamă au participat tovarăşii: dr. Petru Groza, acad. St. Milcu, N. Popescu-Corşanu, Gh. Lupaşcu, membru corespondent al Aca­demiei R.P.R., conf. dr. Tiberiu Andru­­sofszky, Mircea Gherman, D. Mihalache. In încheierea discuţiilor a luat cuvin­­tul tovarăşul Gh. Apostol. Consiliul a adoptat o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea muncii organizaţii­lor A.RL.U.S Consiliul General A.R.L.U.S. a procedat apoi la realegerea biroului. Din biroul Consiliului General A.R.L.U.S. fac parte: acad. prof. dr. C. I. Parhon, preşedinte: acad. Ilie Murgulescu, acad. Emil Petro­­vici, Octav Livezeanu şi Ofelia Manole, vicepreşedinţi: Gheorghe Hossu, Cicerone Theodorescu, Kovács György, Dumitru Mihalache, Gheorghe Piri, Mircea Gher­man, Ilia Marinescu şi Eufrosina Volo­­sinova, membri: Nicolae Teşa şi Eugen Rodan, secretari. (Agerpres) I­NFORMAŢII ■ Vineri dimineaţa au părăsit Capi­tala, îndreptîndu-se spre Paris, membrii delegaţiei Consiliului Central al Sindica­telor din R.P.R. care vor participa ca in­vitaţi la lucrările celui de-al 30-lea Con­gres al Confederaţiei Generale a Muncii din Franţa — C.G.T. Din delegaţie fac parte tovarăşii Stelian Moraru, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., şi Ticu Simion, redactor la ziarul „Munca“. Pe aeroportul Băneasa, membrii dele­gaţiei au fost conduşi de tovarăşii Liuba Chişinevschi şi Mircea Gherman, secre­tari ai Consiliului Central al Sindi­catelor, şi de numeroşi activişti sindicali. ■ Ministerul Culturii, Ministerul For­ţelor Armate ale R.P.R. şi Comitetul exe­cutiv al Sfatului popular al Capitalei anunţă rezultatul concursului „Monumen­tul ostaşului român căzut în lupta pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist”. Juriul concursului a acordat următoa­rele premii şi menţiuni: Premiul II (in valoare de 25.000 lei) 1. Zoe Băicoianu, sculptor, Florin Simio­­nescu, arhitect, Teonic Săvulescu, arhi­tect, 2. Ion Dămăceanu, sculptor, Marius Butunoiu, sculptor, Dinu Antonescu, arhi­tect, Nicolae Niculin, arhitect, Vasile Ba­­rabaş, colaborator. ... Premiul III (în valoare de 15.000 lei) 1. T. N. Ionescu, sculptor, 2. Iulia Oniţă, sculptor.­­.­­­­..­Au fost acordate de asemenea 10 men­ţiuni în valoare de 8000 lei fiecare. ■ Vineri seara, ambasadorul Republicii Populare Ungare la Bucureşti, L. Pataki, a organizat, la sediul ambasadei, vizio­narea filmului maghiar „Primăvara la Budapesta“ Au participat tovarăşii M. Macavei, pre­şedinte de onoare al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, M. Roşiaru, preşedintele Institutului ro­mân pentru relaţiile culturale cu străină­tatea, oameni ai culturii şi artei, cinema­­to­grafişti, reprezentanţi ai presei. De asemenea, a fost prezentat documen­tarul artistic în culori „Nunta din Ecser“. Cele două realizări ale cinematografiei maghiare au fost primite cu căldură de către asistenţă. ■ Vineri seara a avut loc în sala cine­matografului Patria închiderea Festiva­lului filmului polonez. A fost prezentat filmul „Sfîrşitul unei cariere“, realizat după un scenariu de Tadeusz Konwicki, în regia lui Kazimierz Wawrzyniak. ■ Vineri 10 iunie, în sala „Maxim Gorki“ din Timișoara, orchestra filarmo­nică de stat „Banatul“ a prezentat două concerte simfonice sub conducerea diri­jorului italian Carlo Zecchi. Concertele dirijate de dirijorul italian Carlo Zecchi au fost primite cu multă căldură de publicul timişorean. ■ La tragerea „Loto-Central“ din 10 iunie a.c. au fost extrase din urnă urmă­toarele nouă numere : 16 50 37 89 54 87 73 66 52 Premiul general pe ţară este de 1.545.688 lei. (Agerpres) Pentru îmbunătăţirea muncii în gospodăria agricolă de stat Răstoaca Gospodăria agricolă de stat din comuna Răstoaca, raionul Focşani, are peste 780 ha. teren arabil, 5 ha. plantaţii de pomi fructiferi, 90 ha. viţă de vie, peste 3000 oi, vaci, porci etc., precum şi inventarul necesar. Gospodăria dispune de asemenea de cadrele necesare organizării şi condu­cerii producţiei, de ingineri agronomi, tehnicieni viticoli, zootehnişti. In faţa acestei gospodării agricole de stat stă sarcina de a obţine mari cantităţi de ce­reale, struguri, produse animale etc., pen­tru a contribui la aprovizionarea popula­ţiei. Trebuie spus însă că gospodăria nu-şi îndeplineşte sarcinile importante care-i revin. Astfel, anul trecut ea nu şi-a reali­zat planul de producţie. Nici anul acesta treburile nu merg mai bine. In lunile aprilie şi mai, tov. Nicolae Tom­a şi alţi corespondenţi voluntari au scris redacţiei ziarului nostru, arătînd că neîndeplinirea sarcinilor se datoreşte, mai ales, faptului că în conducerea gospodă­riei sunt elemente necorespunzătoare. Cele semnalate de corespondenţii noştri voluntari s-au dovedit întru totul înte­meiate. Din cauza lipsei de preocupare a con­ducerii gospodăriei pentru buna organi­zare şi desfăşurare a muncii, în campania agricolă de primăvară nu s-a folosit în­treaga capacitate de lucru a maşinilor, ceea ce a dus la întârzierea semănatului unor culturi. La sfîrşitul lunii mai rămă­sese încă de legat viţa de vie pe o supra­faţă de 6 ha. în grădina de legume şi zar­zavaturi nu se plantaseră răsadurile de roşii, varză, ardei. Treburile merg prost şi în ce priveşte îngrijirea culturilor şi pregătirile de recoltare. Stropitul viei s-a făcut în multe locuri de mîntuială. Pînă la începutul acestei luni, din unel­tele şi maşinile agricole necesare la re­coltare nu s-au reparat decit două trac­toare. Gospodăria întîmpină greutăţi în angajarea braţelor de muncă necesare la îngrijirea culturilor, datorită faptului că conducerea gospodăriei nu se îngrijește să plătească salariile la vreme. In sectorul zootehnic s-au înregistrat pierderi din cauza proastei îngrijiri și adăpostiri a animalelor. Toate acestea se datoresc faptului că gospodăria n-are în fruntea ei un colec­tiv de conducere unit, hotărît să lupte pentru realizarea planului de producţie al gospodăriei. In unele munci de răspun­dere au ajuns elemente necinstite sau ne­corespunzătoare. Contabil-şef al gospodă­riei este Ion Ştefănescu, care după ce a fost dat afară de la G.A.S.-Floreşti pen­tru nereguli în gestiune, a fost angajat în această gospodărie. Normatorul C. Popes­­cu de la secţia Jorăşti stă mai mult pe acasă, primind salariu degeaba. Această situaţie este un rezultat al faptului că directorul gospodăriei, Alexandru Marat, inginerul-şef, Virgil Bărbuceanu, şi secretarul organizaţiei de bază, Dumitru Olteanu, nu se preocupă de treburile gospodăriei. In gospodăria de stat Răstoaca nu se resimte activitatea organizaţiei de bază. Problemele de producţie ale gospodăriei, munca politică de educare a muncitori­lor, mobilizarea lor în lupta pentru în­vingerea lipsurilor, nu sunt în centrul ac­tivităţii organizaţiei de bază. Răspunderea pentru situaţia proastă de la G.A.S.-Răstoaca o poartă conducătorii, trustului regional Gostat-Bîrlad. De mai bine de o jumătate de an nimeni din con­ducerea trustului n-a fost la această gospodărie. Deși în repetate rînduri trus­tul a primit sezisări că gospodăria n-are asigurată pășunea pentru cele 3.000 oi, conducerea trustului, în frunte cu direc­torul Mircea Iarca, n-a luat nici o mă­sură. O mare răspundere pentru starea de lucruri de la G.A.S.-Răstoaca o are Comi­tetul raional de partid Focşani. Deşi membrii biroului comitetului raional au cunoscut de luni de zile ce se întîmplă în gospodărie, au tărăgănat în mod nepermis analizarea cauzelor acestei si­tuaţii şi nu s-au îngrijit de îndrepta­rea ei. Este timpul ca Direcţia Generală a Gospodăriilor de Stat din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, organele re­gionale de stat şi de partid să analizeze în mod serios activitatea conducerii gos­podăriei de stat Răstoaca şi să ia măsurile cuvenite pentru ca această gospodărie să-şi îndeplinească cum se cuvine sarcina de a contribui la sporirea producţiei agri­cole vegetale şi animale. N. NANU E. ARGETOIANU Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Polone în R. P. R. a prezentat scrisorile de acreditare La 10 iunie a.c., ambasadorul extraor­dinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Polone in Republica Populară Română, Jan Izydorczyk, a prezentat scri­sorile de acreditare preşedintelui Prezi­diului Marii Adunări Naţionale a Repu­blicii Populare Romíne, dr. Petru Groza. La solemnitate au participat : Simion Bughici, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romíne, Avram Bu­­naciu, secretarul Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale, Dionisie Ionescu, directo­rul Protocolului din Ministerul Afaceri­lor Externe, Aurel Mălnăşan, director în Ministerul Afacerilor Externe, şi Ion Vra­bie, directorul Cancelariei Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Ambasadorul Republicii Populare Po­lone a fost însoţit de­­ al 2-lea secretar, Kazimierz Janiszewski, ataşatul de presă Leon Modrzejewski, ataşaţii Czeslaw Kra­­wiecki şi Jan Perkowski şi de ataşatul comercial adjunct Tadeusz Olewniczak. Prezentînd scrisorile de acreditare, am­basadorul Republicii Populare Polone, după ce a arătat că între Republica Popu­lară Polonă şi Republica Populară Romină există o strînsă colaborare în toate do­meniile, bazată pe adinei relaţii frăţeşti şi de prietenie, care se întăresc şi se adîncesc mereu pp­ baza ideilor comune care conduc popoarele celor două ţări s­pre un viitor mai bun, a spus : „Poporul polonez urmăreşte cu o adîncă simpatie dezvoltarea Republicii Populare Române care, dupind o muncă creatoare şi paşnică pentru binele şi fericirea po­porului său, întărind colaborarea cu po­porul polonez şi cu toate popoarele lagăru­lui păcii şi socialismului, în fruntea că­ruia stă marea Uniune Sovietică, re­prezintă un factor important în lupta pentru destinderea internaţională, pen­tru securitatea colectivă în Europa, pen­tru întărirea păcii. O expresie a acestor scopuri comune a fost declaraţia comună a reprezentanţi­lor guvernelor noastre adoptată la con­ferinţa de la Moscova a statelor euro­pene, privind asigurarea păcii şi securi­tăţii colective în Europa, precum şi măre­ţul Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, încheiat în urma con­ferinţei de la Varşovia. Guvernul pe care am onoarea să-l reprezint şi poporul polonez sunt gata să îndeplinească cu onoare îndatoririle care decurg pentru noi din hotăririle confe­rinţei de la Varşovia“. In răspunsul său, preşedintele Prezi­diului Marii Adunări Naţionale, tovară­şul dr. Petru Groza, a spus : „Sunt bucuros să salut în persoana dv. pe reprezentantul Republicii Populare Polone în Republica Populară Română. Poporul român şi poporul polonez sunt legate prin vechi relaţii de prietenie care, în urma eliberării ţărilor noastre de că­tre invincibila armată sovietică, se întă­resc continuu în lupta comună pentru construirea unei vieţi noi şi fericite în patriile noastre libere. Intre Republica Populară Romînă şi Republica Populară Polonă s-au statorni­cit relaţii de prietenie şi colaborare fră­ţească în domeniile politic, economic şi cultural. Aceste relaţii noi contribuie la întărirea statelor noastre, la realizarea succeselor pe care poporul român şi po­porul polonez le obţin în construirea so­cialismului, la lupta pentru apărarea păcii în fruntea căreia se află marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică. Poporul român urmăreşte cu multă dra­goste marile succese pe care poporul frate polonez le obţine in construcţia socialistă, in întărirea regimului democrat-popular în Republica Populară Polonă. El se bu­cură din toată inima de victoriile harni­cului popor polonez ca de propriile sale succese. Republica Populară Romînă şi Repu­blica Populară Polonă duc o politică con­secventă de apărare a independenţei şi suveranităţii lor naţionale, de întărire a colaborării între popoare. O expresie vie a acestei politici o constituie participarea ţărilor noastre la încheierea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală de la Varşovia. Ratificarea acestui impor­tant document internaţional exprimă ho­­tărîrea guvernelor şi popoarelor noastre de a duce la îndeplinire toate obligaţiile ce decurg din el“. Tovarăşul dr. Petru Groza a asigurat apoi pe ambasadorul Republicii Populare Polone de sprijinul deplin al Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi al guvernului Republicii Populare Române pentru duce­rea la îndeplinire a înaltei misiuni ce i-a fost încredinţată. (Agerpres) Colaborarea tehnico-ştiinţifică între R.P.R. şi R. D. Germană La începutul lunii iunie 1955 s-a în­cheiat şi s-a semnat la Bucureşti Proto­colul sesiunii a VI-a a Comisiei perma­­nente de colaborare tehnico-ştiinţifică între Republica Populară Romînă şi Re­publica Democrată Germană. Tratativele in cadrul sesiunii au­ fost însufleţite de dorinţa sinceră a ambelor părţi de a dezvolta şi pe mai departe eco­nomia naţională a celor două ţări şi prin aceasta de a lărgi şi a adinei şi mai mult colaborarea multilaterală dintre ţările lagărului păcii. Republica Democrată Germană va pre­da Republicii Populare Române tehnologii" pentru îmbunătăţirea fabricaţiei diferite­lor produse ale industriei chimice, con­strucţiilor de maşini şi ale industriei uşoare. De asemenea, s-au luat hotărîri în baza cărora specialiştii romîni vor pu­tea studia experienţa în producţie­ şi in­stalaţiile din Republica Democrată Ger­mană din aceste sectoare precum şi din industria carboniferă. Republica Populară Romînă va preda Republicii Democrate Germane docu­mentaţii în sectorul industriei chimice, construcţiilor de maşini, ocrotirii sănă­tăţii şi în agricultură şi silvicultură. Hotărârile luate prevăd, printre altele, trimiteri într-o­­măsură şi mai mare de specialişti în domeniul industriei chimice şi al ocrotirii sănătăţii pentru ca în aceste sectoare să se dezvolte o colaborare mul­tilaterală.­ (Agerpres) Pregătiri pentru sărbătoarea tinereţii Neuitate au rămas acele zile ale lui au­gust 1953 cînd la Bucureşti, în cadrul celui de-al IV-lea Festival Mondial, s-au întâlnit zeci de mii de tineri şi tinere de pe întinsul globului pământesc, afirmân­­du-şi puternic voinţa lor de pace. La cel de-al V-lea Festival Mondial al Tinere­tului şi Studenţilor, care se va ţine anul acesta la Varşovia, vor răsuna iarăşi, din mii şi mii de piepturi, cuvin­tele : pace şi prietenie. Soli ai tineretului din întreaga lume se vor­­ întîlni în ca­drul a diferite manifestări artistice, cul­turale, sportive, vor strînge şi mai puter­nic unitatea lor în lupta pentru pace, pen­tru un viitor luminos. Cu rîndui Tinerii din patria I»___ v„xt| noastră întîmpină 13 marea intilnire Festivalul de la Var­a tineretului 5°vî? c« p® 0 m­ă­­reaţă sarbatoare. In aceste zile, în întreprinderi şi instituţii, pe întinsul ogoarelor, în şcoli şi facul­tăţi, tinerii şi tinerele se străduiesc să obţină succese cît mai mari, pe care le închină Festivalului de la Varşovia. De pildă, la uzinele „21 Decembrie” din Capitală multe brigăzi de tine­ret sunt fruntaşe în producţie. In întâm­pinarea apropiatei întîlniri a tineretului de la Varşovia, brigada U.T.M. nr. 34 şi-a luat angajamentul să asambleze, peste planul lunar, 100 micrometre. Hotărîţi să-şi îndeplinească angajamentul, cei 5 membri ai brigăzii — Cocoş Ion, Filon Constantin, Dănăilă Teodor, Nistor Gheor­ghe şi tehnicianul Carp Alexandru — pro­­duc zi de zi piese tot mai multe, de cali­tate superioară. In cinstea Festivalului Mondial al Ti­neretului şi Studenţilor de la Varşovia, tinerii din raionul Ploeşti au intensificat acţiunea de colectare a fierului vechi. Or­ganizaţiile U.T.M. şi de pionieri din raion au strîns peste 200.000 kg. fier vechi. Cele mai mari cantităţi au fost strînse de tinerii din schela Boldeşti, care au pre­dat peste 80.000 kg. de fier vechi, precum şi de tinerii din comunele Bilciureşti, Strejnicu şi Bărcăneşti. Repetiţii La Varşovia, în ale ansamblurilor gTUSU"‘ÎS artistice evolua şi cele mai bune ansambluri ar­tistice de amatori, precum şi tineri solişti vocali şi instrumentişti din ţara noastră. Pentru solişti s-a desfăşurat zilele trecute, în 4 centre ale ţării — Bucu­reşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara — prima etapă a celui de-al doilea concurs naţio­nal al tinerilor solişti. Intense pregătiri fac şi o serie de ansambluri de amatori. Ansamblul artistic U.T.M. din Capitală, cuprinzînd un cor, o echipă de dansuri şi o orchestră de muzică populară repetă de zor. Coriştii pregătesc, printre altele, selecţiuni din oratoriul „Tudor Vla­­dimirescu“, de Gh. Dumitrescu, „Valu­rile Amurului“ de Sokolov, o suită de cîn­­tece populare bănăţene de N. Ursu, „Som­noroase păsărele“ de Flondor, precum şi diferite cîntece franceze, poloneze, japo­neze etc. In programul corului mai sînt şi cîn­tecele populare romîneşti „Foaie verde murele”, „Periniţa” etc., interpretate cu o orchestră de muzică populară. Plini de vioiciune, tinerii şi tinerele din echipa de dansuri şi jocuri populare a ansamblu­lui repetă jocul „Hîrjoana”, suite de dan­suri din Timişoara şi Năsăud, „Brîul pe şase“ şi altele. Daruri pentru 11Tinerii ,şi tinerele . . ..­­ , din patria noastra prietenii de peşte pregătesc numeroase Hilare daruri destinate par­ticipanţilor la Festi­valul de la Varşovia. In fabrici şi uzine, în şcoli şi facultăţi, numeroşi tineri lu­crează cu migală, în timpul lor liber, di­ferite daruri pentru participanţii la Festi­val. La secţia sculărie generală a uzine­lor „23 August” din Capitală, brigada U.T.M., condusă de tov. Niculescu I„ lu­crează la confecţionarea unor brichete, port-ţigarete şi alte obiecte. Studenţii Institutului de petrei şi gaze au construit o turlă de sondă în miniatură. Printre alte daruri pregătite de mem­brii cooperativei meşteşugăreşti „Arta populară“ din Tg. Mureş este şi o casetă cu un desen pirogravat, simbolizând prie­tenia dintre poporul român şi minoritatea naţională maghiară. Din Iaşi, tinerele muncitoare de la „Ţesătura“ vor trimite în dar diferite batiste ambalate în cutii speciale. In regiunea Oradea, tinerii au pre­gătit : obiecte lucrate cu artă din cera­mică şi sticlă, sculpturi în lemn, ţesături şi altele. Pe ţesăturile pe care le-au lu­crat, tinerele din raionul Salo­nta au bro­dat în mai multe limbi cuvintele dragi tineretului din lumea întreagă : „Pace şi prietenie“. Frumoase daruri pregătesc şi tinerii din raionul Turda, regiunea Cluj. La fabri­cile „Electroceramica“, „Sticla“ şi „indus­tria Sîrmei“, tinerii muncitori lucrează în orele libere miniaturi şi bibelouri din metal, sticlă sat­ ceramică. Daruri ale prieteniei pentru Festival lu­crează şi tinerii din satele regiunii Su­ceava. Cei din comuna Straja, raionul Rădăuţi, de exemplu, au lucrat o fru­moasă bondiţă cusută cu motive naţionale, iar tinerele din raionul Truşeşti pregă­tesc cusături brodate cu motive populare specifice regiunii. întreceri sportive . ,In cinstea Festiva­­l­­­ului, zeci de mii de 10 Cinstea tineri şi tinere din Festivalului patria noastră se întrec în mari com­petiţii sportive. Pe terenurile de sport de la oraşe şi sate se desfăşoară con­cursuri de atletism, gimnastică, jocuri de volei, handbal, fotbal, închinate Festiva­lului. La concursurile sportive organizate în regiunea Baia Mare au luat parte — în prima etapă — un număr de peste 36.000 tineri și tinere. Prin muncă voluntară se amenajează noi terenuri de sport. O mare bază spor­tivă, cuprinzînd terenuri de fotbal, volei, baschet, tenis, un poligon de tir etc., se va construi lingă uzinele „23 August“ din Capitală. I. DUMITRAȘCU PUB­ÓL Scrisoarea deschisă adresat de Consiliul Mondial al Păc cetăţenilor Statelor Unite PARIS 10 (Agerpres). — După cui anunţă agenţia France Presse, secretaris­tul preşedintelui Consiliului Mondial a Păcii, Frederic Joliot-Curie, a dat putal­­ităţii o scrisoare deschisă adresată pdin­ţenilor Statelor Unite. In scrisoare se spune : „întreaga omenire este cuprinsă astă-: de speranţe luminoase în legătură c apropiata întilnire a reprezentanţilor ma­rilor puteri. Dar Întâlnirea reprezentant­lor guvernelor nu este suficientă. Trebui să aibă loc şi alte întâlniri — întîlniri al reprezentanţilor vieţii publice, ale oa­me­nilor al căror mod de viaţă este diferi care să discute probleme legate de aten­­ţiile dintre popoare pentru a contribui:; 1 eforturile guvernelor. O asemenea,, în­tălnire a reprezentanţilor a 75 de ţări , avea loc la Helsinki intre 22 şi 29 iun:« Dorim din tot sufletul să ni se alătur şi reprezentanţii poporului american... Tir. tr-adevăr ar fi foarte trist dacă la crîr­tilnire atît de importantă acest mare­ ţo­por nu ar fi reprezentat. Discuţiile liber şi atotcuprinzătoare trebuie să ajute , se găsească calea spre pace în intreag lume“. Printre persoanele care au semnat scri­soarea sunt Edouard Herriot, preşedintei de onoare al Adunării Naţionale francea« Sun Tin-lin, vicepreşedintă a Comitetul permanent al Adunării reprezentanţile populari din întreaga Chină, fizicianul en­glez John Bernal, Aleksandr Fadeev, de­putat în Sovietul Suprem al U.R.S.S Pietro Nenni, deputat în parlamentul ita­lian, și pastorul Niemöller (Germania). Succesul artiştilor iugoslavi la Moscova MOSCOVA 10 (Agerpres). TASS trans­mite : La Moscova continuă cu succes concer­tele artiştilor iugoslavi. La 7 iunie, Ir sula „Ceaikovski“ a avut loc un recita al lui Miroslav Ciangalovici, solist al Tea­trului popular din Belgrad. La 9 iunie, Alexandru Marinkovici,­ so­list al Teatrului popular din Belgrad,­s Vilma Bukoveţ, solistă a Operei populare din Ljubljana, au interpretat respect rolurile lui Faust şi Margaretei in opera „Faust“ pe scena filialei Teatrului Mart al U.R.S.S. Publicul a făcut o caldă manifestaţie de simpatie artiștilor, iugoslavi. Represiuni sîngeroase în Kamerun PARIS 10 (Agerpres). — Prezentînd un bilanţ al tulburărilor care au avut loc re­cent în Kamerun, agenţia France Presse recunoaşte că autorităţile colonialiste franceze au supus unor crunte represiuni populaţia din Kamerun care se pronunţă pentru lichidarea regimului colonial şi pentru independenţa naţională şi unifi­carea ţării.­­s­» Aceste represiuni s-au soldat cu zeci de morţi şi peste 100 de răniţi. Autorită­ţile colonialiste au urmărit să distrugă în primul rînd organizaţia „Uniunea poporu­lui din Kamerun”, care se află in fruntea luptei pentru libertate. Guvernul francez a trimis în Kamerun importante întăriri militare pentru a re­stabili „ordinea”. Populaţia băştinaşă nu s-a lăsat însă intimidată de măsurile vio­lente ale autorităţilor franceze. „Uniunea poporului din Kamerun” a adresat Con­siliului de tutelă al Organizaţiei Naţiuni­lor Unite un protest împotriva acestor, măsuri represive, cerînd deschiderea ime­diată a unei anchete." -•re Vizita unei delegaţii­­ a tineretului sovietic In Norvegia OSLO 10 (Agerpres). TASS transmite La 9 iunie a părăsit Oslo, plecind spr patrie, delegaţia tineretului sovietic, car a vizitat timp de trei săptămâni Norve­gia, la invitaţia Consiliului de stat al ti­neretului, răspunzînd vizitei făcute anu trecut în Uniunea Sovietică de delegaţi organizaţiilor de tineret din Norvegia. înainte de a pleca în patrie, membri delegaţiei sovietice au fost primiţi de pri­mul ministru Gerhardsen, în prezenţi ministrului Comerţului, Skaug, şi a mi­nistrului Justiţiei, Hauge. La Storting (parlamentul norvegian N. R.) delegaţia sovietică a avut’­­ convorbire cu conducătorii diferitele partide politice, în cursul căreia Hans­vall, preşedintele fracţiunii Partidulu muncitoresc care se află la putere, a de­clarat că guvernul n­orvegian consideră,?, una din sarcinile sale principale stabilitea bunelor relaţii cu Uniunea Sovietică,, m Cu prilejul plecării delegaţiei sovietice Consiliul de stat al tineretului a oferi un prînz la care au luat parte prim- ministru al Norvegiei, Einar Gerhardsen şi ambasadorul U.R.S­ S., G. P. Arkadiev Luînd cuvîntul la dejun, primul minis­tru a spus că dorinţa de pace a poporu­lui sovietic este împărtăşită întru totul fia poporul norvegian care se interesează de construirea­­vieţii, noi în Uniunea Sovie­tică. El a arătat că declaraţiile conducă­torilor sovietici cu privire la posibilitatea coexistenţei paşnice a diferitelor sisteme sunt privite cu multă simpatie în Norve­gia. Gerhardsen a subliniat însemnătatea unei mai mari înţelegeri reciproce şi s-­ exprimat convingerea că schimbul de de­legaţii de tineret intre cele două ţări­oa contribui la creşterea înţelegerii reciproce Situaţia din Vietnamul de sud PARIS 10 (Agerpres). — Ştirile trans­mise de agenţia France Presse cu privire la evoluţia luptelor din Vietnamul de sud arata că trupele guvernamentale au re­purtat unele succese în ofensiva lor îm­potriva detaşamentelor armate ale secte­lor Hoa Hao şi Binh Xuyen. La 9 iunie trupele guvernamentale care înaintează de-a lungul fluviilor Mekong şi Bassac au făcut joncţiunea în dreptul oraşului Lonig Xuyen, situat la 150 km. sud-vest de Saigon. îm­potrivit corespondenţilor de presă oc-­­cidentali de la Saigon, numeroase unităţi Hoa Hao evită lupta, retrăgîndu-se în munți sau in regiunea mlăștinoasă a ore­­zăriilor din Cochinchina.

Next