Scînteia, iunie 1955 (Anul 24, nr. 3298-3323)

1955-06-11 / nr. 3307

Pag. 4 S­C­A­N­T­E­I­A Răspunsurile lui Ciu En-lai la întrebările unor ziarişti indonezieni PEKMN 10 (Agerpres). — China nouă transmite : La 2 iunie, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze, Ciu En-lai, a primit un grup de corespondenţi indo­nezieni şi a răspuns la o serie de între­bări. Răspunzînd la întrebarea referitoare la declaraţia comună făcută de premierul Chinei şi de primul ministru al Indoneziei în care s-a vorbit de sprijinul reciproc acordat eforturilor fiecăreia din cele două ţări în apărarea integrităţii lor terito­riale, Ciu En-lai a spus : Poporul chinez şi poporul indonezian au suferit vreme îndelungată din cauza co­lonialismului. Popoarele celor două ţări ale noastre au dobindit abia recent independenţa. In afară de aceasta amîn­­două mai luptă încă pentru apărarea su­veranităţii şi integrităţii lor teritoriale Poporul chinez luptă pentru eliberarea teritoriului său — Taiwanul, iar poporul indonezian — pentru a i se restitui Iria­­nul de vest. Datorită acestor ţeluri co­mune, este cu totul firesc ca cele două popoare ale noastre să nutrească unul faţă de celălalt simpatie şi să manifeste grijă reciprocă. Ceea ce au subliniat cei doi prim-mi­­niştri în declaraţia lor comună, a conti­nuat Ciu En-lai, înseamnă, desigur, spri­jin politic şi moral reciproc, dar nu im­plică sprijin reciproc cu ajutorul forţe­lor armate. Exercitarea de către China a suveranităţii sale asupra Taiwanului este o chestiune pur internă. Dacă la aceasta ar participa şi ar interveni forţe armate străine, ar rezulta un conflict in­ternaţional şi tocmai împotriva acestui lu­cru am fost noi întotdeauna. Lui Ciu En-lai i s-a pus următoarea întrebare : „In declaraţiile dvs. din ulti­mul timp aţi arătat că Republica Popu­lară Chineză este gata să reglementeze prin mijloace paşnice litigiile existente. înseamnă aceasta oare că problema Tai­wanului, care este considerată o chestiune internă a Chinei, poate fi de asemenea rezolvată pe cale paşnică ? In ceea ce priveşte înlăturarea încor­dării internaţionale, Republica Populară Chineză a arătat la rîndul ei că în pri­vinţa Taiwanului ea este gata să înceapă tratative cu Statele Unite pentru a re­glementa această problemă prin mijloace paşnice. înseamnă oare aceasta că Repu­­blica Populară Chinezi» ar putea accepta încetarea focului ca o condiţie prelimi­nară pentru înlăturarea încordării despre care s-a vorbit mai sus ?“ Răspunzînd la această întrebare, Ciu En-lai a declarat : Republica Populară Chineză s-a pro­nunţat întotdeauna pentru reglementarea paşnică a litigiilor internaţionale. La con­ferinţa ţărilor Asiei şi Africii noi am con­firmat această poziţie împreună cu alte ţări participante la conferinţă. Taiwanul este un teritoriu al Chinei. Eli­berarea Taiwanului de către poporul chi­nez este o chestiune internă a Chinei. Ocuparea Taiwanului de către Statele Unite a creat încordare în regiunea Tai­wanului Aceasta este o problemă interna­ţională între China şi Statele Unite. Cele două chestiuni nu trebuie confundate. Conform politicii sale consecvente de re­glementare paşnică a litigiilor internaţio­nale, China a arătat limpede că guvernul chinez este gata să se întâlnească şi să în­ceapă tratative cu guvernul Statelor Unite pentru a slăbi şi a înlătura încordarea din regiunea Taiwanului. China salută bu­nele oficii menite să înlesnească realiza­rea acestor tratative, bune oficii oferite de ţările care siînt îngrijorate de situaţia din această regiune, în special de ţările care manifestă prietenie faţă de China. Dar intrucît între China şi Statele Unite nu există o stare de război, problema înce­tării focului nu există. Cu atît mai puţin încetarea focului poate fi folosită ca o condiţie preliminară pentru aceste trata­tive. în ceea ce priveşte mijloacele prin care poporul chinez va elibera Taiwanul, după cum am mai declarat anterior, po­porul chinez este gata să lupte pentru eli­berarea Taiwanului prin mijloace paşnice în măsura în care acest lucru este posibil. Răspunzînd la întrebarea : ,,Ce ar putea face in viitorul apropiat Republica Popu­lară Chineză și Republica Indonezia pen­tru a contribui la dezvoltarea colaborării economice, îndeosebi în ce priveşte dez­voltarea ajutorului reciproc in comerţ şi finanţe“, Ciu Eu­lai a declarat printre al­tele : Baza colaborării economice dintre cele două ţări ale noastre este egalitatea şi avantajul reciproc, precum şi respectarea reciprocă a suveranităţii naţionale. In re­laţiile lor economice cu ţările slab dezvol­tate, puterile coloniale caută întotdeauna privilegii pentru ele spre a menţine aceste ţări într-o situaţie şi mai grea de stagnare şi mizerie, ca furnizori perma­nenţi de materii prime, ca regiuni pentru investiţii de capital şi pieţe monopolizate ale puterilor coloniale. In colaborarea eco­nomică dintre cele două ţări ale noastre, nici unul dintre noi nu caută să obţină vreun privilegiu. Ţelul nostru este de a contribui la industrializarea celor două ţări pe baza ajutorului reciproc, precum şi la dezvoltarea producţiei fiecăreia dintre cele două ţări. Noi considerăm că acest principiu poate fi aplicat şi în colaborarea economică dintre toate ţările asiatice. Toc­mai prin industrializarea fiecărei ţări, în condiţii de ajutor, ţările Asiei îşi pot mări productivitatea, pot ridica nivelul de trai al poporului şi satisface nevoile popu­laţiei care creşte an de an, îşi pot întări apărarea şi asigura independenţa lor na­ţională. De aceea această colaborare eco­nomică dintre cele două ţări ale noastre este nu numai in interesul popoarelor noastre, ci şi în interesul păcii în Asia şi în întreaga lume. Tratativele sovieto-japoneze de la Londra Opinia publică internaţională urmăreşte cu cel mai viu interes desfăşurarea actua­lelor evenimente internaţionale, în cen­trul cărora se află importantele iniţiative de pace ale Uniunii Sovietice. Tratativele sovieto-japoneze, care au început de cî­­teva zile la Londra între ambasadorul U.R.S.S. în Marea Britanie, I. A. Malik, şi reprezentantul Japoniei, dl. S. Ma­­tumoto, se înscriu printre aceste iniţiative. Scopul tratativelor dintre U.R.S.S. şi Ja­ponia este normalizarea relaţiilor dintre cele două state. După cum se ştie, relaţiile dintre U.R.S.S. şi Japonia au avut mult de su­ferit de pe urma politicii duse de­­Sta­­tele Unite in Japonia, după sfîrşitul cel­ui de-al doilea război mondial. Statele Unite, principala putere ocupantă în Japonia, au impus Japoniei „tratatul de pace“ separat de la San Francisco şi ulte­rior şi alte „acorduri“, care au creat o stare de dependenţă a Japoniei faţă de planurile agresive ale politicii americane în Asia. Aceste „tratate” şi „acorduri” n-au fost recunoscute de Uniunea Sovie­tică, R. P. Chineză şi alte ţări, ca India, Birmania etc. Politica S.U.A. faţă de Japonia, carac­terizată prin încercările de izolare a ace­steia de o serie de state şi de adîncire a înrobirii politice şi economice a Ja­poniei, stîrneşte împotrivirea tot mai dîrză a poporului japonez. In ultimii ani lupta pentru independenţă a poporului japonez s-a intensificat, la aceasta contribuind desigur şi starea aproape catastrofală în care politica americană de subjugare şi militarizare a adus eco­nomia Japoniei. Se ştie, de pildă, că in această ţară numărul şomerilor totali şi parţiali se ridică în prezent la 12 mi­lioane. Această situaţie, precum şi ocupaţia americană îndelungată, care a devenit o povară de nesuportat pentru popor, au dat naştere unui curent de opinie anti­­american din ce în ce mai intens. Referindu-se la starea de spirit anti­­americană, care creşte mereu în rân­durile poporului japonez, ziaristul J­­Alsop a scris că dacă S. U. A. nu vor revizui politica lor faţă de Japo­nia, „rezultatul eventual va fi un şoc zgu­duitor pentru autorii politicii Washing­tonului”. In Japonia s-a întărit cu mult în ulti­ma vreme curentul de opinie în favoarea normalizării relaţiilor diplomatice şi eco­nomice cu marii săi vecini apropiaţi: U. R. S. S. şi China populară. Nu­meroase ziare au constatat că miş­­carea pentru normalizarea relaţiilor cu U. R. S. S. şi R. P. Chineză s-a transformat într-o puternică mişcare populară care cuprinde cele mai largi cercuri din Japonia — de la clasa munci­toare şi pînă la oameni politici şi de afa­ceri dintre cei mai influenţi. Opinia publică japoneză consideră că normalizarea relaţiilor între U.R.S.S. şi Japonia va deschide Japoniei perspective favorabile de dezvoltare, contribuind la îmbunătăţirea situaţiei sale economice şi politice şi la reducerea considerabilă a deficitului balanţei sale comerciale. în­tr-adevăr, după cum recunoaşte ziarul american „Daily Mirror”, „U.R.S.S. poate oferi piaţa cea mai firească pentru pro­dusele japoneze, anume regiunile conti­nentale din spatele Japoniei”. Tratativele sovieto-japoneze se desfă­şoară în condiţiile favorabile create de ultimele evenimente internaţionale, înche­ierea cu succes a Tratatului de stat cu Austria, care restabileşte independenţa acestei ţări şi îi creează o situaţie de neu­tralitate, precum şi tratativele sovieto iugoslave de la Belgrad au intensificat şi mai mult în Japonia curentul de opinie pentru normalizarea relaţiilor cu U.R.S.S., au consolidat poziţiile acelor cercuri po­litice care se pronunţă pentru o politică independentă a Japoniei. O puternică impresie a produs de ase­menea în Japonia nota guvernului sovie­tic adresată guvernului Republicii Fede­rale Germane, prin care, pe linia politicii consecvente de pace a U.R.S.S., se pro­pune normalizarea relaţiilor dintre cele două state­­Se anunţă că Ministerul de Externe japonez a trecut la examinarea amănunţită a acestei note. Coresponden­tul agenţiei „United Press” relatează că în cercurile diplomatice şi ziaristice din Tokio se consideră că nota sovietică va avea o influenţă pozitivă asupra tratati­velor sovieto-japoneze de la Londra. Agenţia subliniază că în cercurile politice japoneze nota a deşteptat „un nou interes pentru rezolvarea, pe calea tratativelor paşnice, a problemelor internaţionale”. Popoarele iubitoare de pace consideră că normalizarea relaţiilor sovieto-japo­neze corespunde intereselor nu numai ale Japoniei, ci şi ale tuturor ţărilor din Asia, precum şi intereselor cauzei păcii gene­rale. Tocmai de aceea tratativele de la Londra — care, după cum a declarat zia­riştilor ministrul de Externe japonez, de­curg într-o atmosferă cordială şi progre­sează — sunt salutate cu bucurie de opi­nia publică din ţările Asiei şi din întreaga lume, care nădăjduiesc că aceste tratative vor aduce o nouă contribuţie la întărirea păcii, la destinderea internaţională. E. MIRONESCU Creşte mişcarea grevistă în ţările capitaliste Militarizarea economiei şi pregătirile de război aruncă poveri tot mai grele pe spinarea maselor muncitoare din ţările ca­pitaliste, ale căror condiţii de trai se în­răutăţesc necontenit, împotriva intensifi­cării exploatării, a politicii de război şi mizerie, se ridică în aceste ţări mase tot mai mari, în frunte cu clasa muncitoare. In ultimul timp, mişcarea grevistă în ţările capitalului a luat o amploare deo­sebită. In Anglia continuă cu toată inten­sitatea marea grevă declarată la 29 mai de către 70.000 muncitori de la căile ferate, care cer sporirea salariilor. După cum relatează ziarele engleze, acea­stă acţiune — considerată ca cea mai mare grevă a feroviarilor din 1926 încoace — a paralizat aproape în întregime circula­ţia pe căile ferate din Anglia, provocînd grave perturbări într-o serie de ramuri ale economiei britanice. In numeroase re­giuni industriale, mai ales în centrele in­dustriei metalurgice, restrângerea trans­porturilor de cărbune se face din ce în ce mai mult simţită. Astfel, la uzina metalur­­gică din West Hartlepoll (partea de sud a comitatului Durham) lucrul a fost între­rupt zilele trecute pentru 24 de ore. Zia­rul „Yorkshire Post“ a anunţat că centrul industriei metalurgice Scunthorpe, din co­mitatul Lincolnshire, care dă o cincime din cantitatea totală de fontă şi o zecime din cea de oţel, produse în Anglia, „va avea de suferit serios“. Ziarul „Times“ caracterizează această grevă drept „una din cele mai serioase crize sociale de la război încoace“. Pentru a pune capăt gre­vei, în Anglia a fost decretată starea ex­cepţională. Marea grevă a feroviarilor a provocat o puternică nelinişte în cercurile conducă­toare din Anglia. La 9 iunie s-a deschis la Londra sesiunea parlamentului englez, pentru prima dată cu cinci zile înainte de termenul tradiţional, pentru a discuta situaţia gravă cauzată de greva ferovia­rilor. Situaţia căreia trebuie să-i facă faţă guvernul englez se complică şi prin faptul că odată cu greva feroviarilor se desfă­şoară în Anglia şi greva docherilor şi ha­malilor dintr-o serie de mari porturi. Creşterea mişcării greviste în Anglia re­flectă înrăutăţirea situaţiei maselor mun­citoare din această ţară. Potrivit datelor publicate în presă, în luna aprilie a.c. preţurile principalelor alimente au ajuns în Anglia — în comparaţie cu 1945 (indice­­ 100) — la următorii indici : pîine 187,5; făină 245,5 ; carne 253,8 ; unt 230 ; grăsime 244,4; lapte 155,5; zahăr 200 ş.a.m.d. In ultimul timp au sporit considerabil şi preţurile la combustibil, tarifele de gaz, electricitate­, la toate tipurile de transpor­turi. Mari mişcări greviste se desfăşoară şi în alte ţări capitaliste. In ultimul timp Italia este zguduită de puternice acţiuni greviste. Zilele trecute s-a desfăşurat uriaşa grevă de 48 ore declarată de peste 2.000.000 de muncitori agricoli în spriji­nul revendicării ca muncitorilor agricoli să li se plătească ajutor de şomaj şi să se încheie noi contracte de muncă. In afară de greva muncitorilor agri­coli, la 28 mai a fost declarată greva ce­lor 80.000 profesori din şcolile medii din întreaga Italie, care au cerut şi cer îm­bunătăţirea condiţiilor de viaţă şi res­pectarea drepturilor sindicale. Şi în Statele Unite situaţia se caracte­rizează printr-un avînt al mişcării greviste. Mari greve au avut loc în su­dul ţării. Timp de 2 luni s-au aflat în grevă 50.000 de muncitori de la societa­tea „Southern Bell Telephone Company“, precum şi 30.000 de feroviari. In Noua Anglie au fost în grevă 25.000 de fexti­­lişti, iar în indiana 28.000 de şoferi de autocamioane. Zilele trecute au declarat grevă muncitorii de la uzinele „Ford Mo­tor“ din Chicago şi din alte două centre importante. Alte greve se desfăşoară într-o serie de uzine ale trustului ,,General­ Mo­tors". Ca măsuri de represalii împotriva greviştilor, conducerea trustului a anun­ţat că va închide cîteva din uzinele sale aflate în diferite părţi ale ţării. Avîntul luptei oamenilor muncii din S.U.A. provoacă nelinişte la Washington. După cum scrie ziarul „Christian Science Monitor“, funcţionarii superiori de la Mi-­­nisterul Muncii sunt foarte neliniştiţi că „numărul grevelor creşte necontenit, deşi tratative în legătură cu noile contracte colective n-au început încă cu adevărat. Dacă lucrurile vor decurge aşa şi mai departe — şi specialiştii în problemele conflictelor de muncă consideră că aşa va fi — anul 1955 va deveni cel mai fur­tunos din istoria relaţiilor de muncă“. In legătură cu aceasta se impune aten­ţiei faptul că membrii comisiei Camerei reprezentanţilor pentru cercetarea aşa­­ziselor „activităţi antiamericane“ au fost primiţi cu huiduieli de muncitori cînd au sosit în oraşul Newmark (statul New Jer­sey) pentru a pune în practică rînduieli maccarthyste împotriva sindicatelor mun­citoreşti Faptele arată că în ţările capitaliste militarizarea economiei,, care sporeşte lip­surile şi suferinţele maselor muncitoare, stîrneşte rezistenţa acestora, duce la creş­terea hotărîrii lor de luptă împotriva po­liticii de război şi mizerie, pentru pâine, pace şi progres. GH. POPA Convorbirea preşedintelui Consiliului de Miniştri al U. R. S. S., N. A. Bulganin, cu primul ministru al Republicii India, Jawaharlal Nehru MOSCOVA 10 (Agerpres). — TASS La 10 iunie a avut loc la Kremlin o convorbire între N. A. Bulganin, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi Jawaharlal Nehru, primul ministru al Republicii India. La convorbire au participat L. M. Ka­­ganovici şi A. I. Mikoian, prim-vicepre­­şedinţi ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Au asistat de asemenea persoanele care însoţesc pe J. Nehru , N. R. Pillai, secre­tar general al Ministerului Afacerilor Ex­terne al Republicii India, A. Hussein, şe­ful serviciului pentru Europa din Minis­terul Afacerilor Externe al Republicii In­dia, K. P. S. Menen, ambasadorul extra­ordinar şi plenipotenţiar al Republicii India în U.R.S.S., şi P. N. Kaul, prim secretar al ambasadei Republicii India în U.R.S.S. Din partea sovietică la convorbire au fost de faţă A. A. Gromîko şi V. V. Kuz­­neţov, prim-locţiitori ai ministrului Afa­cerilor Externe, şi M. A. Menşikov, am­basadorul U.R.S.S. în Republica India. Convorbirea s-a desfăşurat într-o at­mosferă cordială, prietenească. Vizite şi Moscova ale primului ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru MOSCOVA 10 (Agerpres). — TASS La 10 iunie, Jawaharlal Nehru, primul ministru al Republicii India, fiica sa, In­dira Gandhi, şi persoanele care îi înso­ţesc au continuat vizitarea Moscovei. Dimineaţa, oaspeţii s-au dus la şcoala nr. 545. Elevii şi profesorii au salutat călduros pe Jawaharlal Nehru, oferin­­du-i flori. In aplauzele furtunoase ale celor prezenţi, elevii au legat lui Nehru şi fiicei sale, Indira Gandhi, cravate de pionieri. Emoţionat de această primire entu­ziastă Jawaharlal Nehru a oferit copii­lor în dar bastonul său din lemn de santal, de care nu s-a despărţit aproape niciodată. El a scris următoarele cuvinte în registrul de impresii al şcolii : „Am fost fericit să vizitez această şcoală şi să văd feţele pline de bucurie ale copiilor“. Indira Gandhi a scris: „Sper că vizita noastră în această şcoală va stîrni un mare interes în India şi va crea noi po­sibilităţi pentru un schimb de cunoştinţe intre copiii celor două ţări ale noastre“. înainte de a părăsi şcoala, Nehru a de­clarat : „Am fost foarte fericit să vizitez şcoala voastră şi voi transmite salutul vostru şcolarilor din India“. După ce au vizitat metroul, J. Nehru şi persoanele care îl însoţesc s-au îndrep­tat cu maşinile spre colinele Lenin, spre noua clădire a Universităţii de stat din Moscova. Mii de studenţi ai celei mai vechi instituţii de învăţământ superior din ţară l-au salutat cu căldură pe primul mi­nistru al Indiei. J. Nehru s-a interesat de viaţa studenţilor, de învăţătura lor, de lu­crările ştiinţifice, de condiţiile de admitere în şcolile superioare din U.R.S.S. J. Nehru a manifestat un interes deosebit faţă de studierea limbilor străine la universitate, precum şi de sistemul examenelor de ab­solvire. Oaspeţii au urcat la etajul 23 admirînd de acolo Moscova. J. Nehru şi persoanele care îl însoţesc s-au îndreptat apoi spre aula universităţii. Adresiîndu-se studenţilor şi profesorilor care l-au întâmpinat cu ovaţii furtunoase­ J. Nehru a spus : Sunt bucuros că am pri­lejul să vă salut. Ţara voastră este foarte mare. Dar ce înseamnă măreţia ţării, în comparaţie cu măreţia minţii şi inimii po­porului vostru! J. Nehru şi-a exprimat convingerea că universitatea îndeplineşte misiunea de în­tărire a prieteniei nu numai între po­poarele U.R.S.S., ci şi între popoarele din întreaga lume. Oaspeţii au vizitat de asemenea Palatul Culturii al studenţilor şi căminul studen­ţesc al Facultăţii de economie. După vizitarea universităţii, oaspeţii s-au îndreptat spre expoziţia „Cultura şi arta Indiei“, deschisă la Academia de arte a U.R.S.S. După vizitarea expoziţiei, Nehru a scris următoarele în registrul de impresii: „Sunt uimit şi fericit să văd această minunată colecţie“. Ecoul internaţional al notei adresate de guvernul U.R.S.S. guvernului Republicii Federale Germane GERMANIA BERLIN 10 (Agerpres). — A.D.N. Luind cuvîntul la 10 iunie în cadrul şedinţei festive care a avut loc la Ber­lin cu prilejul Zilei feroviarului, W. Ul­bricht, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, a declarat următoarele în legătură cu nota adresată de guvernul sovietic guvernului Germa­niei occidentale. Intre U.R.S.S. şi R.D. Germană există deja relaţii de prietenie. Or, interesele slăbirii încordării internaţionale cer sta­bilirea de relaţii diplomatice şi între U.R.S.S. şi Germania occidentală. Dato­rită acestui fapt, pot fi îmbunătăţite de asemenea posibilităţile de reunificare a patriei noastre într-un stat iubitor de pace şi democrat. Stabilirea de relaţii în­tre guvernul vest-german şi cel sovietic depinde într-o măsură însemnată de in­fluenţa forţelor iubitoare de pace din Germania occidentală. La cea de-a 24-a plenară a Comitetului Central al P.S.U.G., noi am făcut tuturor forţelor democrate iubitoare de pace din Germania propuneri concrete în legătură cu modul în care se poate contribui la apropierea celor două părţi ale Germaniei. Aceste propu­neri corespund năzuinţelor majorităţii clasei muncitoare şi tuturor forţelor de­mocratice din Germania occidentală. BERLIN 10 (Agerpres). — Agenţia D.P.A. transmite declaraţia serviciului de presă al Partidului Social-Democrat din Germania pe marginea notei sovie­tice adresate guvernului Republicii Fede­rale. In declaraţie se spune: Astăzi, la 10 ani după catastrofă, timpul este mai mult decît copt pentru a lichida moşteni­rea nefastă a celui de-al doilea război mondial. Conducătorii cu răspundere din Republica Federală nu pot decît să dea un răspuns afirmativ la invitaţia sovie­tică. Politica germană trebuie să folo­sească orice şansă care serveşte reunifi­­cării Germaniei în condiţii de pace şi li­bertate. S.U.A. NEW YORK 10 (Agerpres). — De trei zile nota adresată de guvernul sovietic guvernului Republicii Federale Germane continuă să rămînă în centrul atenţiei pre­sei americane. Presa americană este ne­voită să recunoască uriaşa însemnătate a propunerii U.R.S.S., precum şi influen­ţa pozitivă pe care o exercită asupra si­tuaţiei internaţionale. Cu toate acestea, dezvăluind poziţia acelor cercuri care încearcă să opună Germania occidentală Uniunii Sovietice, numeroase ziare lasă să se înţeleagă că S.U.A. au o atitudine negativă faţă de normalizarea relaţiilor sovieto-germane Astfel, observatorul agenţiei Associated Press, Hightower, comentând nota sovie­tică, scrie că „călătoria personală a can­celarului vest-german Adenauer nu va stirni probabil aci (la Washington , N.R.) un deosebit entuziasm”. Dar, se lamen­tează Hightower „in situaţia pe care So­vietele o creează în prezent, devine tot mai greu să spui nu, chiar şi în împre­jurările cînd există impresia că propune­rea lor este indezirabilă”. Agenţia United Press relatează că chestiunea in­vitaţiei adresate de Uniunea Sovietică cancelarului federal Konrad Adenauer „va fi discutată la New York săptămâna viitoare­ de miniştrii Afacerilor Externe ai S.U.A., Angliei şi Franţei. Ştirea agenţiei exprimă de asemenea în mod limpede speranţa că S.U.A. ca şi cei­lalţi participanţi la tratative vor putea exercita asupra Germaniei occidentale o presiune hotărîtă. Unele organe ale presei exprimă însă îndoieli că o asemenea presiune va fi în­cununată de succes. Ziarul „Wall­ Street Journal“ scrie : „Diplomaţii occidentali care fac reflecţii întunecate asupra invitaţiei sovietice nu trebuie să se gândească numai la fermitatea lui Adenauer oricît ar fi ea de neclintită. Ei ar trebui să se gîndească că în Germania se cere unificarea ţării, extinderea comerţului şi stabilirea de re­laţii diplomatice mai strînse cu Sovie­tele”. R. P. F. IUGOSLAVIA BELGRAD 10 (Agerpres). — TASS Salutind nota guvernului sovietic adre­sată guvernului Republicii Federale Ger­mane ca pe un factor care contribuie la slăbirea încordării în Europa, ziarul „Po­litika“ scrie : „In actuala situaţie internaţională se creează noi perspective de apropiere în Europa. Dacă una din puteri ar fi accep­tat să semneze tratatul de stat cu Austria şi imediat după aceea ar refuza să rezolve celelalte probleme litigioase din Europa, ea ar fi învinuită de lipsă de consecvenţă. Problemele europene sunt atît de strâns legate între ele, incit acordul asupra uneia din aceste probleme atrage inevitabil după sine şi necesitatea rezolvării tuturor ce­lorlalte probleme. Stabilirea de relaţii în­tre Moscova şi Bonn ar însemna în mod practic continuarea normalizării situaţiei în centrul Europei. De aceea aces­t lucru trebuie salutat...“ In încheiere ziarul scris că „vizita la Moscova a lui Konrad Ade­nauer poate fi un pas după care un acord mai larg pe o bază democratică poate să apară logic“. Dezbaterile din Camera LONDRA 10 (Agerpres). — TASS La 9 iunie au început în Camera Co­munelor din Anglia dezbaterile pe mar­ginea răspunsului la mesajul tronului în care a fost expus programul de activitate al guvernului englez pe perioada actualei sesiuni parlamentare. Deschizând dezba­terile, Attlee, liderul fracţiunii parlamen­tare laburiste, şi-a exprimat satisfacţia în legătură cu slăbirea încordării internaţio­nale, slăbire care se conturează în pre­zent, şi şi-a exprimat de asemenea spe­ranţa că „tratativele la cel mai înalt nivel vor avea loc cât mai repede“. Attlee a declarat că mesajul tronului „este plin de intenţii bune, dar nu se ştie încă în ce măsură aceste intenţii vor fi traduse în viaţă“. Cu acest prilej Attlee a sub­liniat că există o contradicţie vădită în­tre declaraţiile guvernului că va asigura folosirea deplină a braţelor de muncă din Anglia şi faptele sale. Comunelor din Anglia In numele guvernului a luat cuvîntul primul ministru, Eden, care, referindu-se la situaţia internaţională, şi-a exprimat părerea că conferinţa şefilor guvernelor celor patru puteri va avea loc la Geneva. Subliniind că această conferinţă va con­stitui începutul unor tratative ulterioare, Eden a declarat : „Pot asigura Camera Comunelor că voi participa la aceste tra­tative animat de hotărirea de a aduce con­tribuţia care îmi stă în putere pentru a transforma tratativele într-un jalon pe calea spre instaurarea păcii“. Dezbaterile continuă. ★ LONDRA 10 (Agerpres). — Miercurea viitoare, în cadrul discuţiilor asupra me­sajului tronului, cu care a fost inaugurat la 9 iunie noul parlament al Angliei, voi începe dezbateri în Camera Comunelor asupra problemelor de politică externă. Ministrul R. P. R. la Buenos Aires şi-a prezentat scrisorile de acreditare In ziua de 7 iunie a.c. tov. Barbu Za­­harescu, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al R.P.R. la Buenos Aires, a prezentat scrisorile sale de acreditara preşedintelui Republicii Argentina, Juan Peron. (Agerpres) ^ ^ ^ — Ijg Presa indiană despre vizita premierului Nehru în U.R.SS. DELHI 10 (Agerpres). — TASS Știrile despre călătoria primului mi­nistru al Indiei, Nehru, la Moscova ocupă un loc central în ziarele din 8 iunie. Comentînd călătoria lui Nehru în Uni­unea Sovietică, ziarul „National He­rald“ scrie : „Vizita lui Nehru în U.R.S.S. va duce, fără îndoială, la întărirea co­laborării economice şi culturale dintre cele două ţări ; este însă deosebit de im­portant faptul că această vizită va exer­cita într-un viitor apropiat o influenţă asupra situaţiei internaţionale...“ In continuare ziarul relevă că vizita lui Nehru în Uniunea Sovietică „va contri­bui la înţelegerea internaţională“. Acelaşi punct de vedere este exprimat de ziarele „Eastern Times“, „Lokmania”, „Rastradut” şi de altele. Ziarul „San­­marg“ subliniază că vizita lui Nehru in Uniunea Sovietică are o însemnătate istorică, la fel ca și vizita sa în Repu­blica Populară Chineză. Nr. 3307 Jurnal special de actualităţi sovietic în legătură cu sosirea lui Nehru la Moscova MOSCOVA 10 (Agerpres). — TASS La 9 iunie, la Moscova a fost televizat şi a rulat de asemenea pe ecranele unor cinematografe jurnalul special de actua­lităţi turnat de Studioul central de filme documentare „Sosirea la Moscova a lui Jawaharlal Nehru, primul ministru al Re­publicii India“. Jurnalul înfăţişează primirea primului ministru al Indiei pe aeroportul central. Operatorii au redat de asemenea ani­maţia care domnea pe străzile Moscovei. Pe întregul parcurs al coloanei de auto­mobile vedem şiruri nesfîrșite de locui­tori ai Moscovei. Oamenii stau pe tro­tuare și pe partea carosabilă. Ei aplaudă furtunos și salută în persoana lui Nehru poporul indian prieten. Scurte ştiri externe .* Agenţia France Presse anunţă că mi­nistrul britanic al Afacerilor Externe, Ha­rold McMillan, va pleca miercuri 15 iunie cu avionul la New York, unde va conferi, înainte de a pleca la San Francisco, cu miniştrii Afacerilor Externe ai Statelor Unite şi Franţei in legătură cu conferinţa proiectată a miniştrilor Afacerilor Ex­terne ai celor patru puteri. • Agenţia Associated Press relatează că Ministerul de Externe britanic a anun­ţat că primul ministru al Uniunii Birma­ne, U­Nu, va face o vizită de o săptă­mână în Anglia unde urmează să sosească la 16 iunie. Primul ministru birman, care face o călătorie în jurul lumii, va vizita de asemenea Washingtonul. • La 10 iunie Banca Populară a R.P. Chineze a dat un comunicat cu privire la încheierea operaţiunilor de reformă bănească, începută la 1 martie. Schimbul banilor vechi cu banii noi nu a influenţat preţurile. De asemenea, cursul devizelor străine a rămas neschimbat. După emi­terea noilor bancnote depunerile la bănci au sporit cu 22 la sută faţă de anul tre­cut. • După cum anunţă agenţia China nouă, U Iu-scum­, directorul noii secţii de fizică, matematică şi chimie de pe lingă Academia de Ştiinţe a R.P. Chineze, a declarat la sesiunea Academiei de Ştiinţe a R.P. Chineze că oamenii de ştiinţă din China intenţionează să lăr­gească considerabil lucrările de cercetare în domeniul fizicii nucleare în scopul fo­losirii paşnice a energiei atomice. • La Pekin a luat fiinţă Institutul de limba rusă. El a fost creat pe baza şcolii de limba rusă din Pekin şi a Facultăţii de limba rusă a Universităţii populare chi­neze. Noul institut va pregăti translatori de limba rusă, profesori de rusă pentru şcoli medii şi pentru instituţii de invăţă­­mînt superior. • După cum anunţă agenţia vietna­meză de informaţii, Caotrieu Phat, un conducător al sectelor religioase Cao Dai din Vietnamul de sud, a anunţat că spri­jină declaraţia din 6 iunie a guvernului R. D. Vietnam cu privire la ţinerea unei conferințe consultative în cadrul căreia să fie discutată problema alegerilor gene­rale din anul viitor. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA* Bucureşti. Piaţa „Scînteîi*. TeL 7.60.10. 7.60.20. 7.60.40. 7.61.00. — Abonamentele se fac la jholile poştale, factorii poştali şi jiluzorii voluntari din întreprinderi «1 Institut^. Tiparul x Combinatul Poligrafic Casa Scînteii ..I V. Stalin". UPI SPECTACOLELE DE AZI TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. : Cio Cio­san; Teatrul de Stat de Operetă: Culegă­­torii de stele; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia): Cei din Dangaard; (sala Studio) : Platon Crecet; Teatrul Armatei (sala din B-dul Magheru): Maşenka; (sala din Calea 13 Septem­brie): Fîntîna Blanduziei; Teatrul Municipal: Pădu­rea; Teatrul Tineretului: Drumul soarelui; Teatrul Muncitoresc C.F.R. (Ciuleşti): Intrigă şi iubire ; Ansamblul de Estradă (sala din str. Al. Popov nr. 23): Visele se împlinesc; (sala din Calea Victoriei nr. 174): Cer cuvîntul; Teatrul de vară „23 August“: Concert de muzică distractivă; Teatrul de vară „N. Bălcescu“ : O seară de muzică uşoară ; Tur­­neul Teatrului Naţional-Iaşi : (Teatrul de vară ,,I. V. Stalin“): Chiriţa în provincie; (sala C.C.S. din str. Lipscani nr. 53); Oraşul în flăcări ; Circul de Stat: Primăvara la circ. CINEMATOGRAFE: Patria, I. C. Frimu: Mandy; Republica, Bucureşti, Arta: Umberto D.; Al. Popov: Neamul turbinilor; Magheru: Cei trei muşchetari; înfrăţirea între popoare : Eu şi bunicul; Filimon Sîrbu, Elena Pavel: Conştiinţa; Victoria, 1 Mai : Submarinul 323; Gh. Doja: Imblînzitoarea de tigri; Maxim Gorki: Pe cîmpiile Kubanului. Dansuri valahe. In lumea jucăr­iilor; Timpuri Noi: Actualita­tea în imagini; Noutăţile zilei. 376 zile pe banchiza în derivă; Lumina: Contele Mişka; Volga: Merele de aur; Tineretului: Stele vesele; 8 Martie: Undeva în Bizonia; Vasile Roaită: Examen de maturitate; Cultural: Cine-şi iubeşte nevasta; Unirea: Aventu­rile vasului Bogatîr; C. David: Jucătorul de re­zervă; Al. Sah­a: Pumnul de fier; Flacăra : Un caz în taigă; T. Vladimirescu: A fost odată un împă­rat; Mioriţa : Mînuitorul de păpuşi; Moşilor: Mikiuho Maklai; 23 August: Mînăstirea din Parma ; Donca Simo: Un om teribil; I­lie Pintilie : Poteci primejdioase; Popular: încercarea fidelităţii; M. Eminescu : Copiii din Hiroshima ; 8 Mai : Stiletul ; Libertăţii: Portul din nord; N. Bălcescu: Cei 13; Munca, Rahova : Ivan cel groaznic ; Gh. Coşbuc: Frumuseţea diavolului; Olga Bande: Cîntecul flu­viilor; Aurel Vlaicu : Libelula, Pe drumul libertăţii; Boleslaw Bierut: Chemarea destinului. La cinematografele: Patria, Republica, Magheru, Filimon Sîrbu, Bucureşti şi I. C. Frimu, în con­tinuarea jurnalului românesc de actualităţi, se va prezenta o complectare despre vizita delegaţiei guvernamentale sovietice la Bucureşti.

Next