Scînteia, iunie 1955 (Anul 24, nr. 3298-3323)
1955-06-11 / nr. 3307
Pag. 4 SCANTEIA Răspunsurile lui Ciu En-lai la întrebările unor ziarişti indonezieni PEKMN 10 (Agerpres). — China nouă transmite : La 2 iunie, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze, Ciu En-lai, a primit un grup de corespondenţi indonezieni şi a răspuns la o serie de întrebări. Răspunzînd la întrebarea referitoare la declaraţia comună făcută de premierul Chinei şi de primul ministru al Indoneziei în care s-a vorbit de sprijinul reciproc acordat eforturilor fiecăreia din cele două ţări în apărarea integrităţii lor teritoriale, Ciu En-lai a spus : Poporul chinez şi poporul indonezian au suferit vreme îndelungată din cauza colonialismului. Popoarele celor două ţări ale noastre au dobindit abia recent independenţa. In afară de aceasta amîndouă mai luptă încă pentru apărarea suveranităţii şi integrităţii lor teritoriale Poporul chinez luptă pentru eliberarea teritoriului său — Taiwanul, iar poporul indonezian — pentru a i se restitui Irianul de vest. Datorită acestor ţeluri comune, este cu totul firesc ca cele două popoare ale noastre să nutrească unul faţă de celălalt simpatie şi să manifeste grijă reciprocă. Ceea ce au subliniat cei doi prim-miniştri în declaraţia lor comună, a continuat Ciu En-lai, înseamnă, desigur, sprijin politic şi moral reciproc, dar nu implică sprijin reciproc cu ajutorul forţelor armate. Exercitarea de către China a suveranităţii sale asupra Taiwanului este o chestiune pur internă. Dacă la aceasta ar participa şi ar interveni forţe armate străine, ar rezulta un conflict internaţional şi tocmai împotriva acestui lucru am fost noi întotdeauna. Lui Ciu En-lai i s-a pus următoarea întrebare : „In declaraţiile dvs. din ultimul timp aţi arătat că Republica Populară Chineză este gata să reglementeze prin mijloace paşnice litigiile existente. înseamnă aceasta oare că problema Taiwanului, care este considerată o chestiune internă a Chinei, poate fi de asemenea rezolvată pe cale paşnică ? In ceea ce priveşte înlăturarea încordării internaţionale, Republica Populară Chineză a arătat la rîndul ei că în privinţa Taiwanului ea este gata să înceapă tratative cu Statele Unite pentru a reglementa această problemă prin mijloace paşnice. înseamnă oare aceasta că Republica Populară Chinezi» ar putea accepta încetarea focului ca o condiţie preliminară pentru înlăturarea încordării despre care s-a vorbit mai sus ?“ Răspunzînd la această întrebare, Ciu En-lai a declarat : Republica Populară Chineză s-a pronunţat întotdeauna pentru reglementarea paşnică a litigiilor internaţionale. La conferinţa ţărilor Asiei şi Africii noi am confirmat această poziţie împreună cu alte ţări participante la conferinţă. Taiwanul este un teritoriu al Chinei. Eliberarea Taiwanului de către poporul chinez este o chestiune internă a Chinei. Ocuparea Taiwanului de către Statele Unite a creat încordare în regiunea Taiwanului Aceasta este o problemă internaţională între China şi Statele Unite. Cele două chestiuni nu trebuie confundate. Conform politicii sale consecvente de reglementare paşnică a litigiilor internaţionale, China a arătat limpede că guvernul chinez este gata să se întâlnească şi să înceapă tratative cu guvernul Statelor Unite pentru a slăbi şi a înlătura încordarea din regiunea Taiwanului. China salută bunele oficii menite să înlesnească realizarea acestor tratative, bune oficii oferite de ţările care siînt îngrijorate de situaţia din această regiune, în special de ţările care manifestă prietenie faţă de China. Dar intrucît între China şi Statele Unite nu există o stare de război, problema încetării focului nu există. Cu atît mai puţin încetarea focului poate fi folosită ca o condiţie preliminară pentru aceste tratative. în ceea ce priveşte mijloacele prin care poporul chinez va elibera Taiwanul, după cum am mai declarat anterior, poporul chinez este gata să lupte pentru eliberarea Taiwanului prin mijloace paşnice în măsura în care acest lucru este posibil. Răspunzînd la întrebarea : ,,Ce ar putea face in viitorul apropiat Republica Populară Chineză și Republica Indonezia pentru a contribui la dezvoltarea colaborării economice, îndeosebi în ce priveşte dezvoltarea ajutorului reciproc in comerţ şi finanţe“, Ciu Eulai a declarat printre altele : Baza colaborării economice dintre cele două ţări ale noastre este egalitatea şi avantajul reciproc, precum şi respectarea reciprocă a suveranităţii naţionale. In relaţiile lor economice cu ţările slab dezvoltate, puterile coloniale caută întotdeauna privilegii pentru ele spre a menţine aceste ţări într-o situaţie şi mai grea de stagnare şi mizerie, ca furnizori permanenţi de materii prime, ca regiuni pentru investiţii de capital şi pieţe monopolizate ale puterilor coloniale. In colaborarea economică dintre cele două ţări ale noastre, nici unul dintre noi nu caută să obţină vreun privilegiu. Ţelul nostru este de a contribui la industrializarea celor două ţări pe baza ajutorului reciproc, precum şi la dezvoltarea producţiei fiecăreia dintre cele două ţări. Noi considerăm că acest principiu poate fi aplicat şi în colaborarea economică dintre toate ţările asiatice. Tocmai prin industrializarea fiecărei ţări, în condiţii de ajutor, ţările Asiei îşi pot mări productivitatea, pot ridica nivelul de trai al poporului şi satisface nevoile populaţiei care creşte an de an, îşi pot întări apărarea şi asigura independenţa lor naţională. De aceea această colaborare economică dintre cele două ţări ale noastre este nu numai in interesul popoarelor noastre, ci şi în interesul păcii în Asia şi în întreaga lume. Tratativele sovieto-japoneze de la Londra Opinia publică internaţională urmăreşte cu cel mai viu interes desfăşurarea actualelor evenimente internaţionale, în centrul cărora se află importantele iniţiative de pace ale Uniunii Sovietice. Tratativele sovieto-japoneze, care au început de cîteva zile la Londra între ambasadorul U.R.S.S. în Marea Britanie, I. A. Malik, şi reprezentantul Japoniei, dl. S. Matumoto, se înscriu printre aceste iniţiative. Scopul tratativelor dintre U.R.S.S. şi Japonia este normalizarea relaţiilor dintre cele două state. După cum se ştie, relaţiile dintre U.R.S.S. şi Japonia au avut mult de suferit de pe urma politicii duse deStatele Unite in Japonia, după sfîrşitul celui de-al doilea război mondial. Statele Unite, principala putere ocupantă în Japonia, au impus Japoniei „tratatul de pace“ separat de la San Francisco şi ulterior şi alte „acorduri“, care au creat o stare de dependenţă a Japoniei faţă de planurile agresive ale politicii americane în Asia. Aceste „tratate” şi „acorduri” n-au fost recunoscute de Uniunea Sovietică, R. P. Chineză şi alte ţări, ca India, Birmania etc. Politica S.U.A. faţă de Japonia, caracterizată prin încercările de izolare a acesteia de o serie de state şi de adîncire a înrobirii politice şi economice a Japoniei, stîrneşte împotrivirea tot mai dîrză a poporului japonez. In ultimii ani lupta pentru independenţă a poporului japonez s-a intensificat, la aceasta contribuind desigur şi starea aproape catastrofală în care politica americană de subjugare şi militarizare a adus economia Japoniei. Se ştie, de pildă, că in această ţară numărul şomerilor totali şi parţiali se ridică în prezent la 12 milioane. Această situaţie, precum şi ocupaţia americană îndelungată, care a devenit o povară de nesuportat pentru popor, au dat naştere unui curent de opinie antiamerican din ce în ce mai intens. Referindu-se la starea de spirit antiamericană, care creşte mereu în rândurile poporului japonez, ziaristul JAlsop a scris că dacă S. U. A. nu vor revizui politica lor faţă de Japonia, „rezultatul eventual va fi un şoc zguduitor pentru autorii politicii Washingtonului”. In Japonia s-a întărit cu mult în ultima vreme curentul de opinie în favoarea normalizării relaţiilor diplomatice şi economice cu marii săi vecini apropiaţi: U. R. S. S. şi China populară. Numeroase ziare au constatat că mişcarea pentru normalizarea relaţiilor cu U. R. S. S. şi R. P. Chineză s-a transformat într-o puternică mişcare populară care cuprinde cele mai largi cercuri din Japonia — de la clasa muncitoare şi pînă la oameni politici şi de afaceri dintre cei mai influenţi. Opinia publică japoneză consideră că normalizarea relaţiilor între U.R.S.S. şi Japonia va deschide Japoniei perspective favorabile de dezvoltare, contribuind la îmbunătăţirea situaţiei sale economice şi politice şi la reducerea considerabilă a deficitului balanţei sale comerciale. într-adevăr, după cum recunoaşte ziarul american „Daily Mirror”, „U.R.S.S. poate oferi piaţa cea mai firească pentru produsele japoneze, anume regiunile continentale din spatele Japoniei”. Tratativele sovieto-japoneze se desfăşoară în condiţiile favorabile create de ultimele evenimente internaţionale, încheierea cu succes a Tratatului de stat cu Austria, care restabileşte independenţa acestei ţări şi îi creează o situaţie de neutralitate, precum şi tratativele sovieto iugoslave de la Belgrad au intensificat şi mai mult în Japonia curentul de opinie pentru normalizarea relaţiilor cu U.R.S.S., au consolidat poziţiile acelor cercuri politice care se pronunţă pentru o politică independentă a Japoniei. O puternică impresie a produs de asemenea în Japonia nota guvernului sovietic adresată guvernului Republicii Federale Germane, prin care, pe linia politicii consecvente de pace a U.R.S.S., se propune normalizarea relaţiilor dintre cele două stateSe anunţă că Ministerul de Externe japonez a trecut la examinarea amănunţită a acestei note. Corespondentul agenţiei „United Press” relatează că în cercurile diplomatice şi ziaristice din Tokio se consideră că nota sovietică va avea o influenţă pozitivă asupra tratativelor sovieto-japoneze de la Londra. Agenţia subliniază că în cercurile politice japoneze nota a deşteptat „un nou interes pentru rezolvarea, pe calea tratativelor paşnice, a problemelor internaţionale”. Popoarele iubitoare de pace consideră că normalizarea relaţiilor sovieto-japoneze corespunde intereselor nu numai ale Japoniei, ci şi ale tuturor ţărilor din Asia, precum şi intereselor cauzei păcii generale. Tocmai de aceea tratativele de la Londra — care, după cum a declarat ziariştilor ministrul de Externe japonez, decurg într-o atmosferă cordială şi progresează — sunt salutate cu bucurie de opinia publică din ţările Asiei şi din întreaga lume, care nădăjduiesc că aceste tratative vor aduce o nouă contribuţie la întărirea păcii, la destinderea internaţională. E. MIRONESCU Creşte mişcarea grevistă în ţările capitaliste Militarizarea economiei şi pregătirile de război aruncă poveri tot mai grele pe spinarea maselor muncitoare din ţările capitaliste, ale căror condiţii de trai se înrăutăţesc necontenit, împotriva intensificării exploatării, a politicii de război şi mizerie, se ridică în aceste ţări mase tot mai mari, în frunte cu clasa muncitoare. In ultimul timp, mişcarea grevistă în ţările capitalului a luat o amploare deosebită. In Anglia continuă cu toată intensitatea marea grevă declarată la 29 mai de către 70.000 muncitori de la căile ferate, care cer sporirea salariilor. După cum relatează ziarele engleze, această acţiune — considerată ca cea mai mare grevă a feroviarilor din 1926 încoace — a paralizat aproape în întregime circulaţia pe căile ferate din Anglia, provocînd grave perturbări într-o serie de ramuri ale economiei britanice. In numeroase regiuni industriale, mai ales în centrele industriei metalurgice, restrângerea transporturilor de cărbune se face din ce în ce mai mult simţită. Astfel, la uzina metalurgică din West Hartlepoll (partea de sud a comitatului Durham) lucrul a fost întrerupt zilele trecute pentru 24 de ore. Ziarul „Yorkshire Post“ a anunţat că centrul industriei metalurgice Scunthorpe, din comitatul Lincolnshire, care dă o cincime din cantitatea totală de fontă şi o zecime din cea de oţel, produse în Anglia, „va avea de suferit serios“. Ziarul „Times“ caracterizează această grevă drept „una din cele mai serioase crize sociale de la război încoace“. Pentru a pune capăt grevei, în Anglia a fost decretată starea excepţională. Marea grevă a feroviarilor a provocat o puternică nelinişte în cercurile conducătoare din Anglia. La 9 iunie s-a deschis la Londra sesiunea parlamentului englez, pentru prima dată cu cinci zile înainte de termenul tradiţional, pentru a discuta situaţia gravă cauzată de greva feroviarilor. Situaţia căreia trebuie să-i facă faţă guvernul englez se complică şi prin faptul că odată cu greva feroviarilor se desfăşoară în Anglia şi greva docherilor şi hamalilor dintr-o serie de mari porturi. Creşterea mişcării greviste în Anglia reflectă înrăutăţirea situaţiei maselor muncitoare din această ţară. Potrivit datelor publicate în presă, în luna aprilie a.c. preţurile principalelor alimente au ajuns în Anglia — în comparaţie cu 1945 (indice 100) — la următorii indici : pîine 187,5; făină 245,5 ; carne 253,8 ; unt 230 ; grăsime 244,4; lapte 155,5; zahăr 200 ş.a.m.d. In ultimul timp au sporit considerabil şi preţurile la combustibil, tarifele de gaz, electricitate, la toate tipurile de transporturi. Mari mişcări greviste se desfăşoară şi în alte ţări capitaliste. In ultimul timp Italia este zguduită de puternice acţiuni greviste. Zilele trecute s-a desfăşurat uriaşa grevă de 48 ore declarată de peste 2.000.000 de muncitori agricoli în sprijinul revendicării ca muncitorilor agricoli să li se plătească ajutor de şomaj şi să se încheie noi contracte de muncă. In afară de greva muncitorilor agricoli, la 28 mai a fost declarată greva celor 80.000 profesori din şcolile medii din întreaga Italie, care au cerut şi cer îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi respectarea drepturilor sindicale. Şi în Statele Unite situaţia se caracterizează printr-un avînt al mişcării greviste. Mari greve au avut loc în sudul ţării. Timp de 2 luni s-au aflat în grevă 50.000 de muncitori de la societatea „Southern Bell Telephone Company“, precum şi 30.000 de feroviari. In Noua Anglie au fost în grevă 25.000 de fextilişti, iar în indiana 28.000 de şoferi de autocamioane. Zilele trecute au declarat grevă muncitorii de la uzinele „Ford Motor“ din Chicago şi din alte două centre importante. Alte greve se desfăşoară într-o serie de uzine ale trustului ,,General Motors". Ca măsuri de represalii împotriva greviştilor, conducerea trustului a anunţat că va închide cîteva din uzinele sale aflate în diferite părţi ale ţării. Avîntul luptei oamenilor muncii din S.U.A. provoacă nelinişte la Washington. După cum scrie ziarul „Christian Science Monitor“, funcţionarii superiori de la Mi-nisterul Muncii sunt foarte neliniştiţi că „numărul grevelor creşte necontenit, deşi tratative în legătură cu noile contracte colective n-au început încă cu adevărat. Dacă lucrurile vor decurge aşa şi mai departe — şi specialiştii în problemele conflictelor de muncă consideră că aşa va fi — anul 1955 va deveni cel mai furtunos din istoria relaţiilor de muncă“. In legătură cu aceasta se impune atenţiei faptul că membrii comisiei Camerei reprezentanţilor pentru cercetarea aşaziselor „activităţi antiamericane“ au fost primiţi cu huiduieli de muncitori cînd au sosit în oraşul Newmark (statul New Jersey) pentru a pune în practică rînduieli maccarthyste împotriva sindicatelor muncitoreşti Faptele arată că în ţările capitaliste militarizarea economiei,, care sporeşte lipsurile şi suferinţele maselor muncitoare, stîrneşte rezistenţa acestora, duce la creşterea hotărîrii lor de luptă împotriva politicii de război şi mizerie, pentru pâine, pace şi progres. GH. POPA Convorbirea preşedintelui Consiliului de Miniştri al U. R. S. S., N. A. Bulganin, cu primul ministru al Republicii India, Jawaharlal Nehru MOSCOVA 10 (Agerpres). — TASS La 10 iunie a avut loc la Kremlin o convorbire între N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi Jawaharlal Nehru, primul ministru al Republicii India. La convorbire au participat L. M. Kaganovici şi A. I. Mikoian, prim-vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Au asistat de asemenea persoanele care însoţesc pe J. Nehru , N. R. Pillai, secretar general al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii India, A. Hussein, şeful serviciului pentru Europa din Ministerul Afacerilor Externe al Republicii India, K. P. S. Menen, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii India în U.R.S.S., şi P. N. Kaul, prim secretar al ambasadei Republicii India în U.R.S.S. Din partea sovietică la convorbire au fost de faţă A. A. Gromîko şi V. V. Kuzneţov, prim-locţiitori ai ministrului Afacerilor Externe, şi M. A. Menşikov, ambasadorul U.R.S.S. în Republica India. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Vizite şi Moscova ale primului ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru MOSCOVA 10 (Agerpres). — TASS La 10 iunie, Jawaharlal Nehru, primul ministru al Republicii India, fiica sa, Indira Gandhi, şi persoanele care îi însoţesc au continuat vizitarea Moscovei. Dimineaţa, oaspeţii s-au dus la şcoala nr. 545. Elevii şi profesorii au salutat călduros pe Jawaharlal Nehru, oferindu-i flori. In aplauzele furtunoase ale celor prezenţi, elevii au legat lui Nehru şi fiicei sale, Indira Gandhi, cravate de pionieri. Emoţionat de această primire entuziastă Jawaharlal Nehru a oferit copiilor în dar bastonul său din lemn de santal, de care nu s-a despărţit aproape niciodată. El a scris următoarele cuvinte în registrul de impresii al şcolii : „Am fost fericit să vizitez această şcoală şi să văd feţele pline de bucurie ale copiilor“. Indira Gandhi a scris: „Sper că vizita noastră în această şcoală va stîrni un mare interes în India şi va crea noi posibilităţi pentru un schimb de cunoştinţe intre copiii celor două ţări ale noastre“. înainte de a părăsi şcoala, Nehru a declarat : „Am fost foarte fericit să vizitez şcoala voastră şi voi transmite salutul vostru şcolarilor din India“. După ce au vizitat metroul, J. Nehru şi persoanele care îl însoţesc s-au îndreptat cu maşinile spre colinele Lenin, spre noua clădire a Universităţii de stat din Moscova. Mii de studenţi ai celei mai vechi instituţii de învăţământ superior din ţară l-au salutat cu căldură pe primul ministru al Indiei. J. Nehru s-a interesat de viaţa studenţilor, de învăţătura lor, de lucrările ştiinţifice, de condiţiile de admitere în şcolile superioare din U.R.S.S. J. Nehru a manifestat un interes deosebit faţă de studierea limbilor străine la universitate, precum şi de sistemul examenelor de absolvire. Oaspeţii au urcat la etajul 23 admirînd de acolo Moscova. J. Nehru şi persoanele care îl însoţesc s-au îndreptat apoi spre aula universităţii. Adresiîndu-se studenţilor şi profesorilor care l-au întâmpinat cu ovaţii furtunoase J. Nehru a spus : Sunt bucuros că am prilejul să vă salut. Ţara voastră este foarte mare. Dar ce înseamnă măreţia ţării, în comparaţie cu măreţia minţii şi inimii poporului vostru! J. Nehru şi-a exprimat convingerea că universitatea îndeplineşte misiunea de întărire a prieteniei nu numai între popoarele U.R.S.S., ci şi între popoarele din întreaga lume. Oaspeţii au vizitat de asemenea Palatul Culturii al studenţilor şi căminul studenţesc al Facultăţii de economie. După vizitarea universităţii, oaspeţii s-au îndreptat spre expoziţia „Cultura şi arta Indiei“, deschisă la Academia de arte a U.R.S.S. După vizitarea expoziţiei, Nehru a scris următoarele în registrul de impresii: „Sunt uimit şi fericit să văd această minunată colecţie“. Ecoul internaţional al notei adresate de guvernul U.R.S.S. guvernului Republicii Federale Germane GERMANIA BERLIN 10 (Agerpres). — A.D.N. Luind cuvîntul la 10 iunie în cadrul şedinţei festive care a avut loc la Berlin cu prilejul Zilei feroviarului, W. Ulbricht, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, a declarat următoarele în legătură cu nota adresată de guvernul sovietic guvernului Germaniei occidentale. Intre U.R.S.S. şi R.D. Germană există deja relaţii de prietenie. Or, interesele slăbirii încordării internaţionale cer stabilirea de relaţii diplomatice şi între U.R.S.S. şi Germania occidentală. Datorită acestui fapt, pot fi îmbunătăţite de asemenea posibilităţile de reunificare a patriei noastre într-un stat iubitor de pace şi democrat. Stabilirea de relaţii între guvernul vest-german şi cel sovietic depinde într-o măsură însemnată de influenţa forţelor iubitoare de pace din Germania occidentală. La cea de-a 24-a plenară a Comitetului Central al P.S.U.G., noi am făcut tuturor forţelor democrate iubitoare de pace din Germania propuneri concrete în legătură cu modul în care se poate contribui la apropierea celor două părţi ale Germaniei. Aceste propuneri corespund năzuinţelor majorităţii clasei muncitoare şi tuturor forţelor democratice din Germania occidentală. BERLIN 10 (Agerpres). — Agenţia D.P.A. transmite declaraţia serviciului de presă al Partidului Social-Democrat din Germania pe marginea notei sovietice adresate guvernului Republicii Federale. In declaraţie se spune: Astăzi, la 10 ani după catastrofă, timpul este mai mult decît copt pentru a lichida moştenirea nefastă a celui de-al doilea război mondial. Conducătorii cu răspundere din Republica Federală nu pot decît să dea un răspuns afirmativ la invitaţia sovietică. Politica germană trebuie să folosească orice şansă care serveşte reunificării Germaniei în condiţii de pace şi libertate. S.U.A. NEW YORK 10 (Agerpres). — De trei zile nota adresată de guvernul sovietic guvernului Republicii Federale Germane continuă să rămînă în centrul atenţiei presei americane. Presa americană este nevoită să recunoască uriaşa însemnătate a propunerii U.R.S.S., precum şi influenţa pozitivă pe care o exercită asupra situaţiei internaţionale. Cu toate acestea, dezvăluind poziţia acelor cercuri care încearcă să opună Germania occidentală Uniunii Sovietice, numeroase ziare lasă să se înţeleagă că S.U.A. au o atitudine negativă faţă de normalizarea relaţiilor sovieto-germane Astfel, observatorul agenţiei Associated Press, Hightower, comentând nota sovietică, scrie că „călătoria personală a cancelarului vest-german Adenauer nu va stirni probabil aci (la Washington , N.R.) un deosebit entuziasm”. Dar, se lamentează Hightower „in situaţia pe care Sovietele o creează în prezent, devine tot mai greu să spui nu, chiar şi în împrejurările cînd există impresia că propunerea lor este indezirabilă”. Agenţia United Press relatează că chestiunea invitaţiei adresate de Uniunea Sovietică cancelarului federal Konrad Adenauer „va fi discutată la New York săptămâna viitoare de miniştrii Afacerilor Externe ai S.U.A., Angliei şi Franţei. Ştirea agenţiei exprimă de asemenea în mod limpede speranţa că S.U.A. ca şi ceilalţi participanţi la tratative vor putea exercita asupra Germaniei occidentale o presiune hotărîtă. Unele organe ale presei exprimă însă îndoieli că o asemenea presiune va fi încununată de succes. Ziarul „Wall Street Journal“ scrie : „Diplomaţii occidentali care fac reflecţii întunecate asupra invitaţiei sovietice nu trebuie să se gândească numai la fermitatea lui Adenauer oricît ar fi ea de neclintită. Ei ar trebui să se gîndească că în Germania se cere unificarea ţării, extinderea comerţului şi stabilirea de relaţii diplomatice mai strînse cu Sovietele”. R. P. F. IUGOSLAVIA BELGRAD 10 (Agerpres). — TASS Salutind nota guvernului sovietic adresată guvernului Republicii Federale Germane ca pe un factor care contribuie la slăbirea încordării în Europa, ziarul „Politika“ scrie : „In actuala situaţie internaţională se creează noi perspective de apropiere în Europa. Dacă una din puteri ar fi acceptat să semneze tratatul de stat cu Austria şi imediat după aceea ar refuza să rezolve celelalte probleme litigioase din Europa, ea ar fi învinuită de lipsă de consecvenţă. Problemele europene sunt atît de strâns legate între ele, incit acordul asupra uneia din aceste probleme atrage inevitabil după sine şi necesitatea rezolvării tuturor celorlalte probleme. Stabilirea de relaţii între Moscova şi Bonn ar însemna în mod practic continuarea normalizării situaţiei în centrul Europei. De aceea acest lucru trebuie salutat...“ In încheiere ziarul scris că „vizita la Moscova a lui Konrad Adenauer poate fi un pas după care un acord mai larg pe o bază democratică poate să apară logic“. Dezbaterile din Camera LONDRA 10 (Agerpres). — TASS La 9 iunie au început în Camera Comunelor din Anglia dezbaterile pe marginea răspunsului la mesajul tronului în care a fost expus programul de activitate al guvernului englez pe perioada actualei sesiuni parlamentare. Deschizând dezbaterile, Attlee, liderul fracţiunii parlamentare laburiste, şi-a exprimat satisfacţia în legătură cu slăbirea încordării internaţionale, slăbire care se conturează în prezent, şi şi-a exprimat de asemenea speranţa că „tratativele la cel mai înalt nivel vor avea loc cât mai repede“. Attlee a declarat că mesajul tronului „este plin de intenţii bune, dar nu se ştie încă în ce măsură aceste intenţii vor fi traduse în viaţă“. Cu acest prilej Attlee a subliniat că există o contradicţie vădită între declaraţiile guvernului că va asigura folosirea deplină a braţelor de muncă din Anglia şi faptele sale. Comunelor din Anglia In numele guvernului a luat cuvîntul primul ministru, Eden, care, referindu-se la situaţia internaţională, şi-a exprimat părerea că conferinţa şefilor guvernelor celor patru puteri va avea loc la Geneva. Subliniind că această conferinţă va constitui începutul unor tratative ulterioare, Eden a declarat : „Pot asigura Camera Comunelor că voi participa la aceste tratative animat de hotărirea de a aduce contribuţia care îmi stă în putere pentru a transforma tratativele într-un jalon pe calea spre instaurarea păcii“. Dezbaterile continuă. ★ LONDRA 10 (Agerpres). — Miercurea viitoare, în cadrul discuţiilor asupra mesajului tronului, cu care a fost inaugurat la 9 iunie noul parlament al Angliei, voi începe dezbateri în Camera Comunelor asupra problemelor de politică externă. Ministrul R. P. R. la Buenos Aires şi-a prezentat scrisorile de acreditare In ziua de 7 iunie a.c. tov. Barbu Zaharescu, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al R.P.R. la Buenos Aires, a prezentat scrisorile sale de acreditara preşedintelui Republicii Argentina, Juan Peron. (Agerpres) ^ ^ ^ — Ijg Presa indiană despre vizita premierului Nehru în U.R.SS. DELHI 10 (Agerpres). — TASS Știrile despre călătoria primului ministru al Indiei, Nehru, la Moscova ocupă un loc central în ziarele din 8 iunie. Comentînd călătoria lui Nehru în Uniunea Sovietică, ziarul „National Herald“ scrie : „Vizita lui Nehru în U.R.S.S. va duce, fără îndoială, la întărirea colaborării economice şi culturale dintre cele două ţări ; este însă deosebit de important faptul că această vizită va exercita într-un viitor apropiat o influenţă asupra situaţiei internaţionale...“ In continuare ziarul relevă că vizita lui Nehru în Uniunea Sovietică „va contribui la înţelegerea internaţională“. Acelaşi punct de vedere este exprimat de ziarele „Eastern Times“, „Lokmania”, „Rastradut” şi de altele. Ziarul „Sanmarg“ subliniază că vizita lui Nehru in Uniunea Sovietică are o însemnătate istorică, la fel ca și vizita sa în Republica Populară Chineză. Nr. 3307 Jurnal special de actualităţi sovietic în legătură cu sosirea lui Nehru la Moscova MOSCOVA 10 (Agerpres). — TASS La 9 iunie, la Moscova a fost televizat şi a rulat de asemenea pe ecranele unor cinematografe jurnalul special de actualităţi turnat de Studioul central de filme documentare „Sosirea la Moscova a lui Jawaharlal Nehru, primul ministru al Republicii India“. Jurnalul înfăţişează primirea primului ministru al Indiei pe aeroportul central. Operatorii au redat de asemenea animaţia care domnea pe străzile Moscovei. Pe întregul parcurs al coloanei de automobile vedem şiruri nesfîrșite de locuitori ai Moscovei. Oamenii stau pe trotuare și pe partea carosabilă. Ei aplaudă furtunos și salută în persoana lui Nehru poporul indian prieten. Scurte ştiri externe .* Agenţia France Presse anunţă că ministrul britanic al Afacerilor Externe, Harold McMillan, va pleca miercuri 15 iunie cu avionul la New York, unde va conferi, înainte de a pleca la San Francisco, cu miniştrii Afacerilor Externe ai Statelor Unite şi Franţei in legătură cu conferinţa proiectată a miniştrilor Afacerilor Externe ai celor patru puteri. • Agenţia Associated Press relatează că Ministerul de Externe britanic a anunţat că primul ministru al Uniunii Birmane, UNu, va face o vizită de o săptămână în Anglia unde urmează să sosească la 16 iunie. Primul ministru birman, care face o călătorie în jurul lumii, va vizita de asemenea Washingtonul. • La 10 iunie Banca Populară a R.P. Chineze a dat un comunicat cu privire la încheierea operaţiunilor de reformă bănească, începută la 1 martie. Schimbul banilor vechi cu banii noi nu a influenţat preţurile. De asemenea, cursul devizelor străine a rămas neschimbat. După emiterea noilor bancnote depunerile la bănci au sporit cu 22 la sută faţă de anul trecut. • După cum anunţă agenţia China nouă, U Iu-scum, directorul noii secţii de fizică, matematică şi chimie de pe lingă Academia de Ştiinţe a R.P. Chineze, a declarat la sesiunea Academiei de Ştiinţe a R.P. Chineze că oamenii de ştiinţă din China intenţionează să lărgească considerabil lucrările de cercetare în domeniul fizicii nucleare în scopul folosirii paşnice a energiei atomice. • La Pekin a luat fiinţă Institutul de limba rusă. El a fost creat pe baza şcolii de limba rusă din Pekin şi a Facultăţii de limba rusă a Universităţii populare chineze. Noul institut va pregăti translatori de limba rusă, profesori de rusă pentru şcoli medii şi pentru instituţii de invăţămînt superior. • După cum anunţă agenţia vietnameză de informaţii, Caotrieu Phat, un conducător al sectelor religioase Cao Dai din Vietnamul de sud, a anunţat că sprijină declaraţia din 6 iunie a guvernului R. D. Vietnam cu privire la ţinerea unei conferințe consultative în cadrul căreia să fie discutată problema alegerilor generale din anul viitor. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA* Bucureşti. Piaţa „Scînteîi*. TeL 7.60.10. 7.60.20. 7.60.40. 7.61.00. — Abonamentele se fac la jholile poştale, factorii poştali şi jiluzorii voluntari din întreprinderi «1 Institut^. Tiparul x Combinatul Poligrafic Casa Scînteii ..I V. Stalin". UPI SPECTACOLELE DE AZI TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. : Cio Ciosan; Teatrul de Stat de Operetă: Culegătorii de stele; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia): Cei din Dangaard; (sala Studio) : Platon Crecet; Teatrul Armatei (sala din B-dul Magheru): Maşenka; (sala din Calea 13 Septembrie): Fîntîna Blanduziei; Teatrul Municipal: Pădurea; Teatrul Tineretului: Drumul soarelui; Teatrul Muncitoresc C.F.R. (Ciuleşti): Intrigă şi iubire ; Ansamblul de Estradă (sala din str. Al. Popov nr. 23): Visele se împlinesc; (sala din Calea Victoriei nr. 174): Cer cuvîntul; Teatrul de vară „23 August“: Concert de muzică distractivă; Teatrul de vară „N. Bălcescu“ : O seară de muzică uşoară ; Turneul Teatrului Naţional-Iaşi : (Teatrul de vară ,,I. V. Stalin“): Chiriţa în provincie; (sala C.C.S. din str. Lipscani nr. 53); Oraşul în flăcări ; Circul de Stat: Primăvara la circ. CINEMATOGRAFE: Patria, I. C. Frimu: Mandy; Republica, Bucureşti, Arta: Umberto D.; Al. Popov: Neamul turbinilor; Magheru: Cei trei muşchetari; înfrăţirea între popoare : Eu şi bunicul; Filimon Sîrbu, Elena Pavel: Conştiinţa; Victoria, 1 Mai : Submarinul 323; Gh. Doja: Imblînzitoarea de tigri; Maxim Gorki: Pe cîmpiile Kubanului. Dansuri valahe. In lumea jucăriilor; Timpuri Noi: Actualitatea în imagini; Noutăţile zilei. 376 zile pe banchiza în derivă; Lumina: Contele Mişka; Volga: Merele de aur; Tineretului: Stele vesele; 8 Martie: Undeva în Bizonia; Vasile Roaită: Examen de maturitate; Cultural: Cine-şi iubeşte nevasta; Unirea: Aventurile vasului Bogatîr; C. David: Jucătorul de rezervă; Al. Saha: Pumnul de fier; Flacăra : Un caz în taigă; T. Vladimirescu: A fost odată un împărat; Mioriţa : Mînuitorul de păpuşi; Moşilor: Mikiuho Maklai; 23 August: Mînăstirea din Parma ; Donca Simo: Un om teribil; Ilie Pintilie : Poteci primejdioase; Popular: încercarea fidelităţii; M. Eminescu : Copiii din Hiroshima ; 8 Mai : Stiletul ; Libertăţii: Portul din nord; N. Bălcescu: Cei 13; Munca, Rahova : Ivan cel groaznic ; Gh. Coşbuc: Frumuseţea diavolului; Olga Bande: Cîntecul fluviilor; Aurel Vlaicu : Libelula, Pe drumul libertăţii; Boleslaw Bierut: Chemarea destinului. La cinematografele: Patria, Republica, Magheru, Filimon Sîrbu, Bucureşti şi I. C. Frimu, în continuarea jurnalului românesc de actualităţi, se va prezenta o complectare despre vizita delegaţiei guvernamentale sovietice la Bucureşti.