Scînteia, iulie 1955 (Anul 24, nr. 3324-3350)

1955-07-01 / nr. 3324

PROLETARI DIM T040­S TARÎLE, uniTI VA ! ANUL XXIV Nr. 3324 [| Vineri 1 iulie 1955 | 4 PAGINI — 20 BANI Istorica Adunare a păcii de la Helsinki Intr-o atmosferă de mare entuziasm şi remarcabilă unitate între participanţi s-au încheiat la Helsinki lucrările impu­nătoarei Adunări Mondiale a Păcii. Din ţara celor o mie de lacuri răzbate acum pe întreg cuprinsul pămîntului un mesaj dătător de noi speranţe în izbînda unei lumi a păcii şi înţelegerii între popoare. Lucrările Adunării Mondiale a Păcii au fost urmărite cu un legitim interes de toate popoarele, care au văzut în ea forul cel mai reprezentativ al aspiraţiilor lor spre slăbirea încordării internaţionale şi stabilirea une­i păci trainice. Trăsătura caracteristică a Adunării Mondiale a Păcii a fost larga compo­nentă socială şi politică a delegaţiilor şi marea diversitate a opiniilor membrilor lor. E greu să descrii felurimea grupuri­lor sociale, asociaţiilor, uniunilor, comu­nităţilor şi organizaţiilor care au fost re­prezentate la Helsinki. Este important faptul că Adunarea de la Helsinki a re­unit prezenţa sau adeziunea unui însem­nat număr de oameni de stat şi conducă­tori politici de cele mai diferite orientări dintr-un mare număr de ţări. O asemenea componentă a unei adunări internaţionale este de contput numai cînd există un ţel înţeles de toţi, unic şi comun tuturor, chiar dacă aceasta are loc de pe poziţii diferite, din considerente economice, so­ciale sau politice diferite. Numai un ast­fel de ţel înalt şi cu adevărat omenesc, ca preîntîmpinarea primejdiei unui devasta­tor război atomic, este în stare să deter­mine ca sute şi mii de oameni să biruie toate obstacolele, să lase la o parte preju­decăţi şi suspiciuni şi să găsească mijloa­cele pentru a se aduna, străbătînd oceane şi continente, într-un singur loc, unde să-şi strîngă frăţeşte mîna în apărarea­­păcii. Marea însemnătate internaţională a Adunării Mondiale a Păcii de la Hel­sinki constă în faptul că ea a arătat, în­tr-un mod convingător, că în ultimii ani au fost atrase în lupta pentru pace noi şi noi detaşamente de oameni de cultură şi ştiinţă şi alţi oameni ai muncii, reprezen­tanţi ai diferitelor culte religioase, ai cercurilor de afaceri şi ai altor pături so­ciale. Au trecut vremurile în care cercu­rile agresive din S.U.A. şi alte ţări, mi­­zînd pe lipsa de informare a unor mase largi, declarau că adunările şi congresele pentru pace sunt reuniuni neînsemnate ale unor .,grupuri de agitatori ,roşii“. Mişcarea pentru pace a popoarelor nu mai poate fi ignorată astăzi de nici un guvern, de nici un factor politic res­ponsabil. Prin larga reprezentare, prin diversi­tatea opiniilor exprimate şi prin înţele­gerea realizată, Adunarea Mondială a Păcii constituie o nouă şi strălucită do­vadă a posibilităţii coexistenţei şi colaborării paşnice între sisteme econo­mice şi sociale diferite, atunci cînd există dorinţa sinceră de colaborare şi înţele­gere. Adunarea a demonstrat totodată im­portanţa şi eficacitatea tratativelor sin­cere şi larga posibilitate pe care ele o oferă pentru rezolvarea paşnică, în con­formitate cu interesele vitale de pace şi securitate ale popoarelor, a problemelor internaţionale nerezolvate. Năzuinţele popoarelor iubitoare de pace şi-au găsit o nouă expresie în documen­tul de însemnătate istorică aprobat cu în­sufleţire de reprezentanţii popoarelor iu­bitoare de pace : Apelul de la Helsinki. Lansat înaintea apropiatei conferinţe de la Geneva a şefilor celor patru mari pu­teri, Apelul de la Helsinki este menit să joace un rol de cea mai mare însemnă­tate în crearea unei atmosfere favorabile desfăşurării cu succes a conferinţei. Sub­liniind uriaşa răspundere ce revine mari­lor puteri în opera de menţinere şi întă­rire a păcii şi securităţii în lume. Apelul arată că lumea întreagă îşi îndreaptă spe­ranţele spre conferinţa de la Geneva a celor patru mari puteri, a căror primă da­torie este să învingă neîncrederea reci­­procă dintre ele. Popoarele îşi pun mari nădejdi în conferinţa de la Geneva şi cer ca ea să ducă cu adevărat la micşorarea încordării internaţionale. O serie de suc­cese ale politicii de pace a U.R.S.S. au creat condiţii deosebit de favorabile des­făşurării conferinţei de la Geneva. Printre acestea se numără încheierea Tratatului de stat cu Austria şi consfinţirea neutralităţii ei, încheierea cu succes a tratativelor so­­vieto-iugoslave de la Belgrad, noile pro­puneri din 10 mai a.c. în problema de­zarmării şi interzicerii armei atomice care, pornind de la acceptarea unor serii de pro­puneri ale puterilor occidentale, au apro­piat atît de mult punctele de vedere încît realizarea unui acord nu mai este decît o chestiune de bunăvoinţă. Toate aceste suc­cese şi altele pe linia destinderii sînt rodul politicii consecvente de pace a U.R.S.S., bunăvoinţei şi dorinţei de înţe­legere de care ea a dat şi dă dovadă în abordarea problemelor internaţionale. Po­poarele cer ca toţi participanţii la confe­rinţa de la Geneva să manifeste aceeaşi bunăvoinţă, dorinţă de înţelegere şi spirit de colaborare, pentru realizarea destin­derii internaţionale şi apărarea păcii. Această cerinţă a popoarelor s-a oglindit puternic şi în dezbaterile Adunării­ de la Helsinki. Adunarea Mondială a Păcii — se spune în Apel — a creat certitudinea că, cu toate divergenţele profunde şi di­versitatea opiniilor, un acord asupra unor probleme importante poate fi realizat şi numeroase probleme pot fi astăzi rezol­vate prin tratative. Este un fapt incontestabil că, aşa cum se arată în Apel, opinia publică mondială s-a ridicat împotriva politicii de forţă, împotriva blocurilor militare, împotriva cursei înarmărilor şi a primejdiei războiu­lui atomic. Acest fapt a contribuit în cel mai înalt grad la obţinerea succeselor înregistrate în ultima vreme de forţele păcii. Aceasta poate şi trebuie să servească ca un imbold pentru obţinerea de noi succese. Dacă conferinţa de la Geneva a celor patru mari puteri va ţine seama de opi­nia publică, ea va constitui o primă etapă, după cum se spune în Apel, în construi­rea unei Europe în care securitatea tutu­ror statelor să fie garantată şi în care acestea să păşească pe calea unei strînse colaborări economice şi culturale. In pro­blema securităţii o deosebită însemnătate o are conferinţa de la Bandung, care a demonstrat că pe un întreg continent co­laborarea paşnică între ţări cu orînduiri sociale diferite poate fi întemeiată pe con­cepţii de felul acelora care au fost pro­clamate de China şi India. In Europa după cum a reieşit din lucrările adunării, din cuvîntările şi intervenţiile unor serii de vorbitori, problema principală este crearea unui sistem de securitate colec­tivă capabil să asigure pacea şi securita­tea tuturor statelor. Problema securităţii europene este legată de reunificarea Ger­maniei, în afara oricărei coaliţii militare, a unei Germanii ferite de renaşterea mili­tarismului. Apelul de la Helsinki arată că conferinţa celor patru puteri are de asemenea misiur­ea de a pregăti prin tratative evacuarea trupelor străine de pe insula chineză Taiwan. Conferinţa trebuie să vegheze la stricta respectare a acordurilor de la Geneva cu privire la Indochina. Ea trebuie să dea Organiza­ţiei Naţiunilor Unite posibilitatea de a avea un caracter cu adevărat universal prin includerea Republicii Populare Chineze. Desigur că în lume mai există, aşa după vuia­nţiun­e, Apelul de la Helsinki, fiiz­te cărora le convine „războiul rece“ şi care acţionează împotriva unei apropieri între cele patru mari puteri. Acestea sînt acele cercuri din statele imperialiste, şi în pri­mul rînd din S.U.A., interesate în con­junctura de război şi care realizează ve­nituri uriaşe de pe urma cursei înarmă­rilor şi pregătirilor de război. Aceste cercuri insistă ca tratativele să fie duse de pe aceleaşi falimentare „poziţii de forţă“. Ele vîntură probleme menite să învenineze atmosfera conferinţei şi să ducă la eşec lucrările acesteia. Popoarele nu vor tolera însă ca aceste cercuri să-şi pună in aplicare planurile lor nefaste. Această hotărîre îşi găseşte o puternică expresie în Apelul de la Hel­sinki, care cheamă opinia publică a tu­turor naţiunilor lumii să se împotrivească forţelor agresive şi să sprijine pe partici­panţii la tratative. Cauza păcii va fi pînă în cele din urmă încununată în succes — se arată în Apel — dacă forţele iubitoare de pace, care au ţeluri comune, vor întreprin­de acţiuni menite să risipească neîncrede­rea şi să apere pacea. Contradicţiile in­ternaţionale pot fi rezolvate, pas cu pas, speranţele popoarelor pot fi îndeplinite. Aceste cuvinte finale ale Apelului de la Helsinki vor lumina de aci înainte calea mişcării pentru pace a popoarelor. Poporul nostru iubitor de pace aprobă cu căldură Apelul de la Helsinki. Contribu­ţia delegaţilor poporului nostru la succe­sul lucrărilor Adunării de la Helsinki va fi întărită de lupta neobosită a poporului nostru pentru traducerea în viaţă a no­bilelor sarcini puse în faţa popoarelor de Apelul de la Helsinki. Voinţa de pace a poporului nostru îşi găseşte o fidelă oglin­dire în politica externă a guvernului ro­mân. Pentru poporul nostru sunt sfinte ţelurile menţinerii şi asigurării păcii, pe baza respectării în relaţiile cu alte state a principiilor coexistenţei paşnice, respec­tării reciproce a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii, neagresiunii, neamestecului în treburile interne şi egalităţii în drepturi. Sarcina fiecărui luptător pentru pace din ţara noastră este de a nu-şi precupeţi eforturile pentru a face să pătrundă pînă în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării ideile măreţe ale Apelului de la Helsinki, însufleţită chemare în apărarea păcii şi fericirii popoarelor să devină un imbold pentru lărgirea continuă a mişcării pentru pace din ţara noastră, un izvor nesecat de noi succese în lupta pentru apărarea păcii, pentru întărirea puterii economice şi de apărare a statului nostru ! Forţele păcii sunt mai tari decît forţele războiului. Ele pot şi trebuie să asigure pacea lumii. Concertul de gală al orchestrei de muzică naţională chineză Joi seara a avut loc în sala Teatrului C.C.S. concertul de gală al orchestrei de muzică naţională chineză, care se află în turneu în ţara noastră. La concert au asistat tovarăşii Chivu Stoica, C. Pirvulescu, acad. prof. dr. C. I. Partion, S. Bughici, Constanţa Crăciun, M. Roşianu, membri ai guvernului, membri ai C.C. al P.M.R., conducători ai organizaţiilor obşteşti şi ai instituţiilor centrale, oameni ai artei şi culturii, reprezentanţi ai presei, un numeros public. In sală se aflau ambasadorul R. P. Chineze, Ke Bo-nian, şi alţi membri ai cor­pului diplomatic. Orchestra de muzică naţională chineză, alcătuită din 21 de artişti cu instru­mente vechi populare şi solişti vocali, este condusă de Li Juan-cin, director adjunct al Institutului de muzică populară de pe lingă Conservatorul Central al R. P. Chi­neze. Conducător artistic este compozitorul Wan Sin, iar dirijor este Cin Pen-cian. Orchestra a­­interpretat un program bogat de piese muzicale clasice cu o veche tradiţie şi muzică populară instrumentală din diferite regiuni ale marii Chine, care au demonstrat înalta artă a poporului chinez. Cîntecele exprimă dragostea de natură, dragostea de patrie, bucuria poporului eliberat, hotărîrea de a lupta pentru construirea unei vieţi fericite. Călduros aplaudaţi au fost basul Cian Kuan-hua şi soprana Lo Siu-tu, care, pe lîngă cîntece chineze, au interpretat şi c­întece romîneşti. Concertul a fost răsplătit de spectatori cu îndelungi aplauze. Artiştilor le-au fost oferite flori în semn de preţuire a măiestriei lor artistice. (Agerpres) Pe întinsul patriei noastre Fabrica ,«Flamura Roşie‘‘ Pentru 1000 hantri de fiecare tractor Bucureşti şi-a îndeplinit planul cincinal în decurs de un an Muncitorii,­ tehnicienii şi inginerii de la fabrica „Flamura Roşie“ din Capitală au obţinut o importantă victorie în pro­ducţie , pînă la data de 20 iunie ei au în­deplinit sarcinile ce le reveneau în ca­drul primului nostru plan cincinal la valoarea producţiei globale. Această realizare se datoreşte eforturi­lor depuse de colectivul fabricii pentru creşterea continuă a producţiei, precum şi introducerii unor maşini care au făcut să sporească mult productivita­tea muncii. Printre mecanizările de seamă realizate aci se numără mecaniza­rea celor trei maşini de controlat ţesătu­rile — lucru care face să crească produc­tivitatea muncii la această operaţie cu circa 20°/« la fiecare maşină. De asemenea, a fost confecţionată, din rezerve interne, o maşină de spart bulgări de rongalit la secţia imprimerie. Punerea in funcţiune a acestei maşini, pe lîngă faptul că uşu­rează eforturile muncitorilor, îmbunătă­ţeşte simţitor calitatea produselor. Aplicarea în cadrul întrecerii socialiste a metodelor de lucru de înaltă producti­vitate a dat posibilitate muncitorilor de aici să folosească mai bine maşinile. Ţe­­sătoarea Maria Ieftimie, de pildă, a reu­şit să obţină timpii cei mai scurţi la efec­tuarea unor operaţii, depăşindu-şi pla­nul lunar, in medie, cu 5—208/«. Cu pro­ductivitate înaltă lucrează şi tov. Maria Buha, Elena Avram, Francisc Cociş şi alţii.­­ Partidul ne-a în­credinţat nouă, me­canizatorilor, o sar­cină importantă şi anume aceea de a convinge în practică pe ţăranii muncitori de avantajele lucră­rii pămîntului în comun, cu mijloace me­canizate. Noi avem putinţa să folosim din ce în ce mai productiv minunatele maşini moderne pe care statul ni le-a încredinţat contri­buind astfel la ridicarea neîncetată a pro­ducţiei la hectar. Ne-am convins din ex­perienţa noastră proprie că tractorul K.D.-35, cu care lucrăm de 3 ani de zile, are o putere mult mai mare decît aceea folosită în prezent. Dacă de trac­torul K.D. se agață o singură semănătoare, secerătoare sau un cul­tivator, puterea lui la cîrlig nu este folosită nici pe jumătate. Bri­gada noastră a folosit această rezervă de pu­tere prin cuplarea mai multor maşini la un tractor. Brigada noastră este formată din 6 tractoare R.D.-35 şi maşinile agri­cole necesare pentru în­cărcarea întregii lor ca­pacităţi de lucru. In primăvara anului 1954 noi am folosit la semă­nat 2 agregate de cîte 2 semănători I.A.R. şi un agregat de 3 semă­nători cu tracţiune ani­mală; în vară am folo­sit 4 agregate de cîte 2 secerători-legători; în toamnă, la arături, am folosit cea de-a 4-a trupiţă la pluguri, iar la semănat —1 2 agregate de cîte 2 semănători şi unul de 3 semănători. Folosind asemenea agre­gate, noi am reuşit să executăm lucrări agricole de bună calitate şi într-un timp mult mai scurt Anul trecut gospodăria colectivă „Ştefan Pravăţ“ din Craadul Mare, unde lucrăm de mai mulţi ani, a obţinut, datorită lucrărilor executate de brigada noastră, recolte bogate. La po­rumb, de pildă, gospodăria a obţinut peste 3.000 kg. la hectar. Pe de alt­ă parte, folosind întreaga capacitate de lucru a tractoarelor, noi am reuşit să realizăm un mare volum de lucrări. Anul tre­cut, brigada noastră a realizat un vo­lum de 6.800 hantri, ceea ce înseamnă peste 1.000 hantri de fiecare tractor. Am realizat astfel sarcina de plan în propor­ţie de 226%. In acelaşi timp, noi am fă­cut o economie de 38.133 kg. motorină şi am economisit piese de schimb în valoare de aproximativ 70.000 lei. Pentru a folosi întreaga capacitate de lucru a tractoarelor nu este îndeajuns să agăţi de ei cu­ mai multe maşini. Ca să le poată duce, tractorul trebuie îngrijit aşa cum scrie în normativ. Anul trecut în luna august, am vizi­tat Expoziţia Agricolă Unională din Mos­cova. Acolo am învăţat multe lucruri fo­lositoare. Printre altele, am învăţat cum trebuie organizată munca pentru îngriji­rea tractoarelor, folosirea întregii lor ca­pacităţi de lucru ş.a. Am căutat să a­­plic aceste învăţăminte şi în bri­gada mea. Iată cum am procedat : în pri­mul rînd noi dăm o mare atenţie orga­nizării muncii în brigadă. La vagonul­­dormitor am creat un mic atelier cu -------------------------CO------------------------­toate sculele necesare. Ca să nu suferim nici un moment din lipsă de motorină, am cerut staţiunii să ne dea două cisterne. Avem, de asemenea, un butoi pentru vaivolimă,, un altul pentru colectarea uleiului ars, precum și lăzi închise erme­tic pentru vaselină. Toa­te acestea le fe­rim de praf. Pentru alimentare ne-am asigurat trusele necesare : plinii cu sită, diferite căni etc. Alimentarea cu moto­rină o facem direct din cisternă. Am căutat de asemenea să gospodărim bine vagonul-dormitor. Pentru a asigura fo­losirea din plin a trac­toarelor fără a avea timpi morţi, noi ţinem o strânsă legătură cu gospodăria colectivă şi cu brigăzile sale. In şedinţele de seară la care particip fie eu, fie pontatorul-alimen­­tator, tov. Ion Ha­­ţegan, fie agronomul de sector, tov. Stoian Galetin, aflăm ce avem de lucrat a doua zi. Noi lucrăm în 2 schimburi. In general noaptea facem lucrările de pregătire a terenului — arat, cultivat — iar ziua semănatul. Colec­tiviştii ne-au asigurat întotdeauna şi la timp sămânţa necesară, apa pentru brigadă, au eli­berat terenul pentru lu­cru etc. Maşinile noastre funcţionează bine. Intre schimburi, tractoriştii din am­bele echipe execută sub supravegherea mea îngrijirile tehnice. Curăţăm maşinile, le gresăm, le alimentăm. Tot în acest timp analizăm împreună felul ■ cum s-au comportat maşinile, lipsurile sunt remediate de loc, iar tractoriştii din schimbul următor cunosc comportarea maşinilor şi cum trebuie să muncească pentru a ridica productivitatea lor. Mulţi tractorişti consideră că noi obţi­nem an de an asemenea rezultate bune — peste 1000 hantri de fiecare tractor anual — pentru că lucrăm în regiunea Arad „în alte condiţii“. Părerea aceasta este gre­şită, în orice regiune se pot obţine ase­menea rezultate. In primăvara anului a­­cesta, de pildă, am lucrat, în schimb de experienţă, în regiunea Constanţa, la gos­podăria colectivă din Cogealac. In condi­ţiile existente acolo am realizat cu 468 hantri ,mai limit decît anul trecut în pri­măvară. Aceasta ne îndreptăţeşte să cre­dem că anul acesta vom realiza peste 1000 hantri de fiecare tractor. . Primăvara, când pleacă la muncă cu ma­şinile reparate, mulţi tractorişti dau goa­nă după cit mai mulţi hantri, fără să ţină seama de viaţa tractoarelor. Or, este greşit să se înţeleagă că trebuie să realizăm 1000 hantri „cu orice sa­crificii“. Primăvara sânt puţine lucrări de executat. Cele mai multe lucrări sunt în vară şi toamnă. De aceea,, în tot cursul anului trebuie să dăm o atenţie deose­bită îngrijirii maşinilor. Căutînd să îngrijim bine maşinile, să descoperim şi să folosim rezervele fiecăruii tractor în parte, noi vom reuşi să realizăm cîte 1000 hantri de fie­care tractor în decurs de un an. Lucrările sesiunii generale a Academiei R. P. R. Miercuri după-amiază şi în cursul zi­lei de joi au continuat lucrările sesiunii generale a Academiei R.P.R. Au fost expuse comunicări ştiinţifice, pe secţii, în secţia I-a, pe specialităţile matematică şi fizică; în secţia a II-a, pe specialităţile biologie, agronomie, geolo­gie şi geografie; în secţia a III-a, pe spe­cialităţile mecanică aplicată, energetică şi metalurgie, chimie; în secţia a IV-a, ştiinţe medicale; în secţia a V-a, pe spe­cialităţile istorie, filozofie şi psihologie, economie, în secţia a Vl-a, pe speciali­tăţile limbă, literatură şi artă. Lucrările sesiunii generale a Academiei R.P.R. continuă. (Agerpres). VASILE VOICHIŢA Erou al Muncii Socialiste — şeful brigăzii a Vl-a de la S.M.T.-Sînnicolau Mare -----*------ -----------­ Sute de tone fier vechi colectat în regiunea Craiova CRAIOVA (red. ziarului „înainte“).­­ Tinerii din regiunea Craiova au colectat pînă acum circa 400.000 kg. fier vechi. Fruntaşi sunt tinerii din oraşul Turnu Se­verin, care au adunat 62.000 kg., cei din oraşul Craiova care au strâns 35.000 kg. şi cei din raionul Cujmir, care au colectat peste 33.000 kg. La Depoul C.F.R. Craiova s-au strîns 9.000 kg. fier vechi, iar la baza de utilaj a Trustului 6 construcţii-Bordei, 8000 kg. un aport meoscou au dat unităţile cui pionieri. Tinerii din comuna Ticleni, raionul Gi­­lort, care s-au angajat să colecteze 5000 kg. fier vechi, au izbutit pînă în prezent să strîngă 15.000 kg. S-au evidenţiat utemiştii Vasile Mărgineanu, Grigore Ungureanu, Constantin Matache şi alţii. La căminul cultural sătesc ARAD (coresp. „Scânteii").­­ La cămi­nul cultural din comuna Sebiş, raionul Gurahonţ, s-au adunat, ca în toate se­rile din ultimele săptămâni, aproape 100 de tineri. Pe scenă echipa de teatru a început repetiţia. Ea pregăteşte piesa „O noapte grea“ de Lucia Demetrius. Peste puţin timp, în sală răsună ecoul unei melodii populare. Se aud paşii sacadaţi ai dansatorilor. Cele 8 perechi de dansa­tori, conduse de profesoara Aurelia Mus­ca, execută cu multă măiestrie dansuri populare romîneşti şi maghiare. Echipa de cor numără astăzi 50-60 de persoane. Prin­tre altele acum se pregătesc, în limba ro­mână şi maghiară, cântece ca „Steagul par­tidului“, „Bădiţă al meu", „Cîntec de dor” şi altele, iar în limba rusă „Cintecul Ca­zacilor”. Printre tinerii artişti amatori se află ţăranii muncitori Şerban Filimon, Vener Maria, întovărăşitul Verbeş Petru şi alţii. In In­teriorul ziarului: Răspunsuri la întrebările cititorilor: Mina Voicu — Salariul real şi căile ridicării lui (pag. 2-a). Recenzie: E. Mironescu — O carte despre victimele foamei din lumea ca­pitalistă (pag. 2-a). Scrisori către „Scinteia” I . Lascu —­ Mai mult interes pentru inovaţiile tehnice : Gh. Kelemen — Mărfuri de calitate — cooperativelor de consum­­ (pag. 2-a). I M. I. Popescu, D. S. Iancu — Mun­ca in comun în întovărăşirea agricolă dă roade mai bune (pag. 2-a). P. Dinescu — Semne ale viitorului­­(pag. 3-a). Gh. Baltă — Tăietorii de lemne în întrecere (pag. 3-a). Rezultatele concursurilor literare şi artistice organizate în cinstea Fes­tivalului (pag. 3-a). Formarea grupului parlamentar naţional al U.R.S.S. şi intrarea lui în Uniunea interparlamentară (pag. 3-a). 123.543.604 semnături pe Apelul de la Viena în U.R.S.S. (pag. 4-a). Cuvîntarea lui K. E. Voroşilov II festivitatea înmînării Ordinului „Dra­pelul Roşu al Muncii“ Universităţii de Stat „M. V. Lomonosov“ (pag. 4-a) ^ P. Stăncescu — Ce au arătat dezba­terile din Bundestagul de la Bonn (pag. 4-a). FOLOSIND TEHNICA NOUĂ ---------------------------------- -----------------------------------------­ Muncitorii şi tehnicienii trustului de construcţii de utilaj petrolifer­ Bacău, cu ajutorul maşinilor şi utilajelor moderne primite din Uniunea Sovietică, sporesc necontenit productivitatea muncii, aduc o contribuţie importantă la dezvoltarea industriei noastre petrolifere. In clişeu : Tov. Aurel Perju, rabotînd o parte a pîlniei folosite la turnarea lingourilor. El îşi depăşeşte zilnic sarcinile de plan cu aproape 80°/o. 3.033 kg. orz în medie la hectar CALAFAT (coresp. „Scriteii“).­­ Acum o săptămînă, la gospodăria de stat Mo­­ţăţei, a avut loc o consfătuire cu combi­­nerii din regiunea Craiova. Aci, mai mulţi combineri, printre care şi cei de la Moţăţei, şi-au luat angajamentul de a re­colta cîte 20.000 kg. boabe de orz pe zi, în loc de 12.500 kg. ctt au norma. Cu două zile mai tîrziu, cu 4 combine bine pre­gătite, combinerii gospodăriei au plecat spre secţii la recoltatul orzului. Lanurile aurii, bogate în spic, îmbiau pe combi­nări la treabă. întrecerea a început din primul moment. Fiecare a lucrat bine şi şi-a depăşit norma. Dar, cel care i-a în­trecut pe toţi, depăşindu-şi angajamen­tul luat la consfătuire, a fost combinerul Ştefan Bercescu, care a recoltat cîte 22.000 kg. orz pe zi. Rezultate însemnate au obţinut şi combineril Dumitru Boian­giu, care a recoltat 19.630 kg. pe zi şi Ion Caranda, care a recoltat 19.110 kg. ars pe zi. In primele două zile de muncă, 4 din cele 5 combine pe care le are gospodăria au recoltat orzul de pe 90 hectare. Com­binerii dau Insă bătălia ca pînă vineri seara (în numai cinci zile) să termine da recoltat întreaga suprafaţă de 260 ha. cul­tivată cu orz. Orzul semănat la timp, un ogor de vară, cu maşinile, grăpat în primăvară, plivit şi îngrăşat cu îngrăşăminte chimice, a crescut uniform, s-a dezvoltat puternic şi a dat o recoltă bogată. De pe suprafaţa recoltată pînă acum, recolta medie la ha. este de 3.033 kg. orz, în loc de 1.860 kg. cît era planificat —— » - ■■ ■ Invață meseria de miner PETROŞANI (coresp. „Scînteii“). — In bazinul carbonifer al Văii Jiului, sute de muncitori care lucrează în subteran în­vaţă meseria de miner. In primul trime­stru al acestui an, peste 260 muncitori din minele de cărbuni s-au calificat la lo­cul de muncă. Alţi 32 mineri au absolvit şcoala de maistru miner. Zilele acestea are loc examinarea unui număr însemnat de muncitori care au ur­mat cursurile şcolii de trei luni de pe lîngă fiecare mină, pentru ridicarea cali­ficării. In acest trimestru, cursurile şco­lii de calificare de la mina Aninoasa au fost absolvite de un număr de 127 aju­tori mineri. La mina Vulcan au fost în­cheiate 156 contracte de calificare, iar la mina Lupeni 21 mineri au fost calificaţi la locul de muncă. La minele Petrila şi Lonea au fost create numeroase forme de calificare. Şcolile de maiştri mineri de aci cuprind peste 50 mineri care-şi ridică nivelul cunoştinţelor tehnice fără a fi scoşi din producţie. Printre cei care au susţinut cu succes examenul de miner şi ajutor miner sa evidenţiază în mod deosebit tovarăşii Popa Ştefan, Bucur Nicolae, Niţă Gheor­­ghe, Bălănescu Marin și alții de la mina Aninoasa. - ♦ Schimb de experienţă între gazetele de perete TIMIŞOARA (red. ziarului „Drapelul R°9u“)­ — Acum câteva zile, la clubul muncitoresc din Reşiţa a avut loc un schimb de experienţă între colectivele de redacţie ale gazetelor de perete de la Uzi­nele textile din Timişoara şi de la fa­brica de locomotive a Combinatului me­talurgic Reşiţa. Ing. Andrei Katz de la Uzinele textile din Timişoara şi Wiliam Endres de la fabrica de locomotive au vor­bit despre metodele de muncă folosite da colectivele lor. încă în 1953 gazeta de perete „Lupta noastră“ a organizaţiei de bază a Uzi­nelor textile Timişoara a început să apară zilnic. Pentru editarea zilnică a ediţiei s-a mărit colectivul, au fost formate subcolective care răspund de cîte o ediţie a gazetei de perete. Gazeta are astăzi peste 200 corespondenţi care scriu despre metodele de muncă folosite de fruntaşii în producţie, despre cali­tatea produselor ş.a. La gazeta de perete cititorul găseşte diferite ru­brici interesante : „Gazeta întreabă“, „Ştiaţi că ?“, „Ediţii de caricaturi“ unde sunt arătate o serie de lipsuri din între­prindere. Munca acestei gazete de perete e periodic analizată de organizaţia de partid. Pentr­u a întîmpina ziua de 23 August cu noi realizări, colectivul gazetei de perete „Lupta noastră" a chemat la în­trecere toate gazetele de perete din re­giunea Timişoara. El s-a angajat ca în articolele care vor apare să pună un ac­cent deosebit pe sprijinirea ridicării cali­ficării muncitorilor, să popularizeze meto­dele înaintate de muncă etc. Colectivul gazetei de perete „Locomotiva“ de la fabrica de locomotive a Combinatului metalurgic Reşiţa a primit cu entuziasm chemarea la întrecere.

Next