Scînteia, august 1955 (Anul 24, nr. 3351-3375)

1955-08-02 / nr. 3351

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VA! Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXIV Nr. 3351 Marți 2 august 1955 4 PAGINI — 20 BANI Buna organizare a muncii la alci o sarcină de răspundere în ultimele zile, oamenii muncii din agricultură, îndrumaţi de organizaţiile de partid şi de sfaturile populare, au depus eforturi sporite la seceratul recol­tei şi au folosit mai bine mijloacele me­canizate, precum şi coasele şi secerile, obţinînd rezultate deosebite. Ca urmare seceratul cerealelor păioase se apropie de sfîrşit; în regiunile Craiova şi Bucu­reşti, seceratul a fost terminat. Succese însemnate la secerat au fost obţinute şi în regiunile Oradea, Arad, Ploeşti, Pi­teşti ş. a. Seceratul la vreme este însă numai una din lucrările de care depinde stringe­­rea recoltei fără pierderi. DE FOARTE MARE IMPORTANŢA ESTE CA, ODATA CU SECERATUL, SA SE DESFĂŞOARE SI TREIERATUL ŞI INMMAGAZINAREA RECOLTEI ; aceste lucrări încununează munca depusă de-a lungul unui an în­treg pentru obţinerea unei recolte sporite. In multe comune, ţăranii muncitori au lu­crat de zor ca odată cu seceratul să ter­mine şi treieratul. Lucrînd la treieri, după metoda sovietică a graficului­ orar, membrii gospodăriei colective „23 Au­gust” din comuna Horezu-Poenari, raio­nul Segarcea, au terminat în seara zilei de 25 iulie treieratul griului. De aseme­nea, prin organizarea muncii la arie în două schimburi și prin grăbirea că­ratului snopilor, membrii gospodăriei colective „30 Decembrie" din co­muna Tomnatec, regiunea Arad, au treierat pînă la 30.000 kg. cereale pe zi. Batoza este alimentată din plin de cîte 2 coşari (vălarii — Ştefan Bohoret şi loan Habel — ajutaţi de răsfirătoarele de snopi Iuliana Tuşler şi Maria Nistor şi de numeroşi aruncători, care dau snopii din ambele părţi ale batozei. In numeroase comune şi sate din regiunea Craiova, ţă­ranii muncitori colectivişti, întovărăşiţi şi cu gospodărie individuală au terminat treieratul. Cu totul altfel se petrec însă lucrurile în multe sate şi unităţi agricole socia­liste din regiunile Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Timişoara, Arad şi alte regiuni foarte avansate la seceriş, dar unde nu se dă atenţie ca treieratul să fie făcut în acelaşi timp cu secerişul. In regiunea Ga­laţi, de pildă, la 25 iulie a. c., din ce­realele păioase secerate, cele treierate nu reprezentau nici loVo. Organele şi organi­zaţiile de partid şi sfaturile populare din această regiune s-au mulţumit numai cu rezultatele obţinute la seceriş şi nu s-au preocupat cu toată răspunderea de organi­zarea ariilor, a cetelor de treieriş şi a că­ratului la arie. De aceea, nici acum, cînd în regiune a fost aproape terminat sece­ratul, nu sunt organizate toate ariile; la 25 iulie, lucrau numai jumătate din numărul batozelor din regiune și acestea cu întreruperi. Acestei stări de lucruri, care duce la pierderi însemnate de re­coltă, trebuie să i se pună capăt cît mai grabnic. Vremea în vara aceasta este foarte schimbătoare. Ploile repezi de vară, înso­ţite prin unele locuri de grindină şi fur­tuni, culcă culturile la pămînt, iar apa pă­trunde în plăi şi stoguri şi pricinuieşte încolţirea şi putrezirea grînelor. De aceea, în aceste zile hotărîtoare pen­tru succesul bătăliei pîinnii poporu­lui muncitor, comitetele executive ale sfaturilor populare — care răspund de realizarea planului de strîngere a recoltei şi de colectare — precum şi co­mitetele regionale şi raionale de partid au datoria de a lua grabnic toate măsu­rile necesare pentru ca treieratul să se desfăşoare din plin. De mare însemnătate ca batozele să poată treiera din plin este căratul neîn­târziat al recoltei la aici. Pentru aceasta, comitetele executive ale sfaturilor popu­lare comunale şi organizaţiile de bază să îndrume pe ţăranii muncitori să se în­­tr-ajutoreze cu care şi căruţe, pentru gră­birea căratului. După ploaie trebuie să se controleze cu atenţie toate clăile de pe cîmp; snopii umezi să fie întinşi la soare şi numai după ce s-au uscat bine să fie clădiţi în stoguri. Cu deosebită grijă tre­buie să fie făcute stogurile (şirele) spre a nu fi pătrunse de ploi. Pentru a se evita pierderile este necesar ca snopii să fie clădiţi în stoguri cu bază îngustă, înalte şi bine vîrfuite. In nici un caz nu trebuie începute stoguri mari care nu pot fi ter­minate de clădit într-un timp scurt. Cei mai pricepuţi ţărani muncitori să fie în­drumaţi să ajute şi pe alţii la clăditul stogurilor pentru ca nici unul să nu aibă pierderi. Grăbirea treierişului depinde în mare măsură de buna organizare a cetelor, de felul cum ele lucrează la arie. Munca cetelor să fie astfel organizată încît ba­toza să lucreze cu întreaga capacitate; snopii să fie aruncaţi pe ambele părţi fără întrerupere, deslegaţi şi daţi la îndemî­­na coşarului care să-i poată introduce în tobă. Batozele cu lăţimea de lucru a to­bei mai mare de un metru să fie deser­vite de cîte doi coşari (vălari) deodată. Este cu totul greşit felul cum se lucrează la multe arii din regiunile Iaşi, Sucea­va, Constanţa, Bucureşti şi altele unde batoze de mare capacitate sunt alimentate doar de un singur coşar sau n-au ce tre­iera din cauză că nu s-a cărat recolta la aici. Pentru înlăturarea acestor lipsuri, în faţa sfaturilor populare comunale şi a organizaţiilor de bază stă sarcina de mare urgenţă de a îndruma şi sprijini pe ţă­ranii muncitori să se organizeze în cete de treieriş, care să aibă atelaje şi braţe de muncă suficiente pentru buna deser­vire a batozei; toţi membrii cetelor să lu­creze cu rîvnă din momentul cînd se aruncă primul snop al cetei pe batoză şi pînă cînd se termină de treierat ultimul snop al ultimului membru al cetei. O altă condiţie principală pentru termi­narea la timp a treierişului şi evitarea pierderilor de recoltă este asigurarea funcţionării continue a batozelor. In acest scop, conducerile de S.M.T. şi G.A.S., sfaturile populare să urmărească cum sunt îngrijite tractoarele, locomobilele şi batozele pentru a preveni defecţiunile tehnice, să se îngrijească de reglarea ba­tozelor, pentru ca să nu spargă boabe sau să lase spice netreierate. Orice defec­ţiune ivită trebuie înlăturată în cel mai scurt timp. Comitetele executive ale sfa­turilor populare şi organele Ministerului Agriculturii şi Silviculturii au datoria să combată atitudinea lipsită de răspun­dere a unor conducători de S.M.T., cum sunt cei ai S.M.T.-urilor Cefa-Oradea şi Vlădeni-Suceava, care au trimis la alii batoze prost reparate. In regiunile Bîrlad, Bucureşti, Constan­ţa ş.a., acolo unde nu s-a asigurat numă­rul necesar de ateliere mobile necesare în­lăturării grabnice a oricăror defecţiuni ivi­te la maşini şi tractoare, sfaturile popu­lare regionale şi raionale trebuie să spri­jine conducerile S.M.T.-urilor în organi­zarea atelierelor mobile, înainte de începerea secerişului şi tre­ierişului, multe conduceri de S.M.T., gos­podării agricole de stat, gospodării co­lective şi întovărăşiri agricole şi-au luat angajamentul să organizeze munca de tre­ieri, după metoda sovietică a graficului orar — metoda Brediuk. Aplicarea acestei metode care dă rezultate foarte bune — se pot realiza zilnic 2-3 norme de lucru — se foloseşte încă la un număr restrîns de batoze. Organizaţiile de partid şi organele agricole au sarcina de răspundere să îndrume şi să spri­jine conducerile gospodăriilor colec­tive şi ale întovărăşirilor agricole să organizeze munca la anii după metoda graficului orar. Desfăşurând larg întrece­rea la treieri, şi aplicînd metoda graficu­lui orar colectiviştii şi întovărăşiţii vor re­duce la jumătate perioada de treierat, ceea ce va asigura un însemnat cîştig de recoltă. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare, organele agricole trebuie să dea în aceste zile o atenţie deosebită realizării sarcinilor ce le revin cu privire la organi­zarea ariilor electrificate şi să se preocupe totodată de iluminarea a cît mai multe arii, pentru a se putea lucra şi noaptea. Realizarea cu succes a lucrărilor de seceriş, treieriş, dezmiriştit şi îndeplini­rea planului de colectare depind într-o mare măsură de munca politică care va fi desfăşurată în rîndurile ţărănimii mun­citoare. Ariile de treier sînt locuri pe unde în campania agricolă de vară trec toţi oamenii din sat. De aceea, ariile trebuie să fie acum principalele centre ale muncii politice la sate. Organizaţiile de bază au datoria de a însufleţi în întrecerea pen­tru grăbirea treierişului pe toţi ţăranii muncitori colectivişti, întovărăşiţi şi cu gospodărie individuală, pe mecanizatorii şi muncitorii din S.M.T. şi G.A.S., să lă­murească pe ţăranii muncitori că au înda­torirea patriotică să-şi predea de la ba­toză cotele datorate statului. Secretarii organizaţiilor de bază să conducă perso­nal munca agitatorilor, să dezvolte spi­ritul de vigilenţă al acestora pentru ză­dărnicirea oricăror încercări ale chiaburi­lor sau ale uneltelor lor de a sabota buna desfăşurare a muncilor de vară. La aici este cel mai bun prilej ca agi­tatorii să arate ţăranilor muncitori cu gospodărie individuală ce mari foloase aduce munca în comun, să le arate recol­tele obţinute la hectar de către colectivişti şi întovărăşiţi şi să le explice cu răbdare şi pricepere felul cum au fost obţinute. Datorită faptului că agitatorii au popu­larizat recoltele bogate obţinute de întovă­răşiri, mulţ ţărani muncitori din comunele Coloneşti, regiunea Bîrlad, Radimna, re­giunea Timişoara, şi din alte locuri n-au mai stat la îndoială şi s-au înscris în în­tovărăşirile agricole din comună. Odată cu lucrările de recoltare, ţă­ranii muncitori trebuie îndrumaţi să facă dezmiriştitul, arăturile de vară, lucrările de îngrijire a culturilor, să pregătească seminţe de bună calitate pentru recolta anului viitor. Organizîndu-şi temeinic munca, meca­nizatorii şi ţăranii muncitori vor obţine succese însemnate în lupta pentru strîn­­gerea întregii cantităţi de cereale produse în lanuri, vor asigura astfel mai multe cereale-marfă necesare creşterii nivelului de trai al oamenilor muncii, întăririi eco­nomice a patriei noastre. Cu privire la relaţiile dintre R.P.R. şi Franţa Ministerul Afacerilor Externe al R.P.R. a transmis presei comunicatul comun al gu­ernului român şi guvernului francez: „Guvernul Republicii Populare Române şi guvernul francez au ajuns la un acord satisfăcător asupra unor chestiuni intere­ste, cele două ţări­ In dorinţa de a întări relaţiile între cele două ţări, cele două guverne au căzut de acord să dezvolte schimburile culturale între Republica Populară Romînă şi Franţa. Guvernul francez a hotărît să anuleze la data de 1 august 1955 decretul din 18 iunie 1955, care prevede interzicerea în mod provizoriu a exportului de mărfuri franceze cu destinația Republica Popu­lară Romînă”. Mai multe laminata HUNEDOARA (coresp. „Scin­­teii“).­­ Schimbul condus de maistrul laminator Gheorghe Andrășescu de la Combinatul siderurgic „Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej“ din Hunedoara este cunoscut ca fruntaş de sectorul laminoare. Zi de zi laminatorii din acest schimb se străduiesc ca printr-o mai bună organiza­re a muncii să producă tot mai multe laminate şi să reducă preţul de cost. In perioada 1—26 iulie ei au dat cu 5,3% mai multe laminate peste plan. Celelalte două schimburi se întrec cu cel al maistrului Gheorghe Andrăşescu fiind ho­­tărîte să obţină in cinstea zilei de 23 August realizări cît mai deosebite. Astfel schimburile conduse de maiştrii lami­­natori Petru Constantin şi Iosif Trifu şi-au realizat sarci­na de plan­te această perioadă de proporţie de 105,3% şi res­pectiv 102,8%. Pe întreg sectorul laminoa­re, în perioada 1—26 iulie pro­ductivitatea muncii a crescut simţitor faţă de plan. In acţi­unea pentru acumulări peste plan, laminoriştii desfăşoară o muncă susţinută pentru reali­zarea de economii la materii prime, materiale etc. In pe­rioada 1—26 iulie, ei au reali­zat economii de valoare de 91.500 lei. PETROȘANI (coresp. „Scân­teii“). — Minerii de la Anteoa­­sa întâmpină Ziua Minerului cu însemnate succese în lupta pentru realizarea de acumulări peste plan. In cursul lunii iu­lie, agitatorii au desfășurat o muncă vie, antrentadu-i pe mi­neri în întrecerea pentru spo­rirea productivităţii muncii. O rodnică­­activitate a depus în această lună organizaţia de bază a sectorului IV. Colecti­vul acestui sector nu are nici o grupă sub normă. Cu mult elan au muncit co­muniştii din sector pentru fo­losirea mai bună a utilajului. In luna iulie îndeplinirea planului de producţie era se­rios periclitată datorită unor condiţii de zăcămînt deosebite. In consfătuirille de producţie care au avut­­loc luna trecută minerii, şi de primul rînd co­muniştii, au analizat posibili­tăţile de a învinge greutăţile ivit© şi, împreună cu conduce­rea sectorului, în fruntea că­ruia se află comunistul Bulea Teodor, au hotărît intensi­ficarea exploatării în abataje. Sprijinind hotărârea luată, bri­găzile de mineri conduse de comuniştii Săcăluş Petru, Bo­­rodi Petru şi Dumitraş Victor au extras in perioada 1—27 iu­lie sute de tone de cărbune peste plan­întrecerea desfăşurată cu a­­cest prilej a scos la iveală noi rezerve de sporire a producti­vităţii muncii. Au fost adopta­te noi procedee de extracţie, menite să înlăture executarea de lucrări costisitoare, şi s-a trecut la folosirea din plin a craterelor prin plasarea lor in front. Angajamentele prind viaţă Textiliştii de la fabrica „Pro­letarul" din Bacău desfăşoară cu însufleţire întrecerea pen­tru a-şi îndeplini angajamentul de a asigura patriei, pînă la sfîrşitul anului, acumulări so­cialiste peste plan în valoare de 4.547.000 Iei. Pentru a da putinţă munci­torilor să-şi îndeplinească an­gajamentul, conducerea fa­bricii a luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice menite să ducă la sporirea pro­ducţiei şi productivităţii mun­cii­ De pildă, prin mărirea de­bitului de la 14 la 16 m. pe cu redupă-oră s-a reuşit ca la sortimentele nr. 3 şi 4 de la fi­latura de lină să se obţină zil­nic, peste plan, cîte 40 kg. fire. In scopul măririi randamentu­lui în secţia ţesătorie, s-a tre­cut la repartizarea articolelor pe războaie, ţinîndu-se seama de gradul de pregătire al fie­cărui ţesător. Datorită introdu­cerii acestei măsuri, muncito­rii de la războaiele conduse da ajutorul de meşter I. Caloianu au realizat, numai în 19 zile, 300 m, ţesături peste plan. Prin­­aplicarea metodei de în­­seilare a ultimei bucăţi din urzeală la introducerea noii ur­zeli se realizează zilnic pe fiecare parc de maşini din ţe­sătorie o economie de 30 kg materie primă. In ultima vre­me, în sectorul ţesătorie a cres­­cut simţitor productivitatea muncii,­­prin mărirea turaţiei la un număr de 12 războaie. Economii importante s-au ob­ţinut şi prin recondiţionarea unor materiale. Un colectiv format din tov. Manole Reiner, D- Rebegea, Toader Vlad, de la secţia urzit, a recondiţionat un număr de 30 spete, ceea ce a adus Întreprinderii o economie de 4500 lei. în cinstea zilei de 23 August Se dezvoltă întrecerea pentru acumulări sa Comuniştii — luptători activi pentru realizarea de acumulări Numeroase propuneri de inovaţii CRAIOVA (coresp. „Scîn­­teii‘‘). In cadrul întrecerii socialiste în cinstea zilei de 23 August, muncitorii, in­ginerii şi tehnicienii de la uzina de maşini şi unelte agricole „7 Noiembrie" din Craiova dau bătălia pentru a asigura patriei cu­ mai multe acumulări socialiste peste plan Pentru aceasta in uzină s-au luat o serie de măsuri tehni­­co-organizatorice privind redu­cerea consumurilor de materii şi materiale şi o mai justă fo­losire a maşinilor. Numeroşi muncitori, ingineri şi tehnicieni au realizat inova­ţii menite să ducă la mărirea productivităţii muncii. Astfel maistrul Gheorghe Babarada a confecţionat o matriţă pentru îndoirea cadrelor de la grapele stelate, fapt care măreşte sim­ţitor productivitatea muncii. De asemenea, inginerul Con­stantin Oprea a confecţionat o mandrină cu ajutorul căreia schimbarea burghiilor de la maşina d€ găurit se poate face din mers. Numai in cursul tri­mestrului II s-au făcut 27 de propuneri de inovaţii din care 15 au şi fost acceptate. Datorită eforturilor întregu­lui colectiv, pînă la 30 iunie uzinele „7 Noiembrie“ au rea­lizat economii în valoare de 158.000 lei. In interiorul ziarului „Să asigurăm patriei acumulări socialiste peste plan!: Oltyan Iosif — Cum vom spori rentabilitatea în­treprinderii noastre (pag. 2-a). I. Balogh — 15 ani de la înfiinţarea R.S.S. Moldoveneşti (pag. 2-a). Calendarul lucrărilor agricole pe luna august (pag. 2-a). Scrisori către „Scinteia": M. An­dreescu — Să fie îmbunătăţită calita­tea unor mărfuri de larg consum (pag. 2-a). Viaţa de partid: S. Stănel — Mai mult sprijin organizaţiilor U.T.M. de la uzinele „23 August”­ (pag. 3-a). Ordinul ministrului Apărării al U.R.S.S. în legătură cu retragerea trupelor Uniunii Sovietice din Austria (pag. 3-a). Delegaţia Skupşcinei Populare Fe­derative a Iugoslaviei a plecat spre Moscova (pag. 3-a). Ilya Ehrenburg — După Gen­eva — articol apărut in ziarul „Pravda* (pag. 3-a). Ecoul international al cuvîntărîi premierului Ciu En-lai (pag. 4-a). La Geneva au început tratativele dintre reprezentanţii R. P. Chineze şi S.U.A. (pag. 4-a). I. Purcaru — Măreaţa sărbătoare a tineretului lumii a început la Varşo­via —­ prin telefon de la Varşovia — (pag. 4-a). Realizările tinerilor petrolişti PITEŞTI (coresp. „Scânteii”). In noua regiune petroliferă Piteşti, mii şi mii de tineri par­ticipă la întrecerea pentru spo­rirea producţiei de ţiţei. Un exemplu de muncă însufleţită îl dă brigada de foraj condusă de tov. Vlad Marin. Cînd co­lectivul Oficiului nr. 2 de foraj a aflat despre succesul acestei brigăzi de tineri, care a termi­nat cu 18 zile înainte de ter­men forajul sondei 354, i-a fe­licitat cu căldură pe brigadieri. Sonda 217 a fost dată spre forare tot unei brigăzi de tine­ret. In primele 9 zile de la în­ceperea forajului, brigada a săpat în medie cîte 102 metri pe zi, depăşindu-şi cu mult prevederile de plan. In această brigadă s-au evi­denţiat în mod deosebit maiş­trii sondori Dicu Adrian, Con­­stantinescu Petre şi Dalaban Ion, podarul Tănase Serghie şi alţii. Un bilanţ rodnic CLUJ (coresp. „Scretei­“). — întregul colectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Atelierele C.F.R. „16 Februa­rie“ din Cluj este preocupat de a asigura patriei cît mai multe acumulări socialiste peste plan. El s-a angajat să dea, pînă la sfîrşitul anului, acumulări pes­te plan în valoare de 2.750.000 lei. In primele 26 de zile ale lunii iulie au fost realizate acumu­lări provenite din economisiri şi recuperări de materiale în valoare de peste 232.000 lei. In această acţiune deosebit de importantă, echipa turnăto­rului Alexandru Muscă şi cea a topitorului Pop E. Ioan, sub Îndrumarea tehnică a maistru­lui prim Romulus Domniţiu, au recuperat cea mai mare canti­tate de metal. Din zgura de metal şi din praful de polizor, prin retopire, s-au realizat eco­nomii în valoare de peste 58.000 lei, iar prin retopirea şpanului de fontă s-au recupe­rat circa 6.500 kg. fontă. In toate secţiile atelierelor, rezultatele obţinute în întrece­rea în cinstea zilei de 23 Au­gust sunt din ce­le ce mai mari. La secţia cazangerie planul de producţie pe luna iulie a fost realizat cu 5 zile înainte­ de ter­men, iar în ziua de 27 iulie s-a dat primul cazan de locomoti­vă în contul lunii august. In afară de acestea muncitorii din această secţie au reparat peste plan un cazan vertical pentru depoul de locomotive din Si­­ghet şi un cazan de locomotivă pentru fabrica de ciment din Turda. In ateliere au fost luate o se­rie de noi măsuri tehnice şi or­ganizatorice. Astfel, pentru fo­losirea mai deplină a capaci­tăţii maşinilor, a fost organizat lucrul în trei ture la secţia for­jă, precum şi la unele maşini din sectorul de prelucrare. S-au luat de asemenea măsuri pen­tru mecanizarea unor operații importante. . Creşte preocuparea pentru economii ARAD (coresp. „Screteii").­ Muncitorii şi tehnicienii de la Atelierele C.F.R.-Arad au pus la dispoziţia statului de primul semestru al acestui an acumu­lări socialiste în valoare de peste 1.779.776 lei. Acum ei muncesc cu multă rîvnă pentru a traduce in viaţă angajamen­tul luat la începutul lunii iulie de a da patriei, pînă la sifîrşi­­tul anului, acumulări socia­liste peste plan în valoare de 1.800.000 lei. La secţia nr. 1 (locomotive), de pildă, prin înlocuirea com­bustibilului superior cu com­bustibil inferior, la proba lo­comotivelor după reparaţii, s-au economisit, numai de la începutul acestei luni, 6.580 iei. De asemenea, tot în această secţie echipa condusă de Bra­­dea Ion a reuşit să economi­sească tablă în valoare de 2.400 lei. La ariile din Segarcea Zăpuşeală de iulie. La Segarcea — în mijlocul cimpiei Olteniei. In aer plu­teşte aroma îmbătătoare a griului nou. O boare de vînt bate dinspre răsărit, de dincolo de perdeaua grădinilor. Oda­tă cu ea răzbat răbufniri de motor şi vuiet de glasuri. ...La cea dinţii arie, oamenii roiesc printre stoguri ca-ntr-un furnicar. Cele două batoze cuplate la un singur tractor vîjîie înfundat, înghiţind lacome snop după snop. Pătru Pană termină de treierat, în­carcă în care 2.445 kg. de grîu cules de pe hectarul pe care l-a muncit cu atita dragoste. înaintea lui au încărcat ca­rele alţi fruntaşi ai recoltei din anul acesta: Dumitru I. lenăşoiu, Nicolae Gh. Voicu şi atiţia alţii. Ceata a cincea e pe sfirşite. Ultimul care vine la rînd e Va­si­le Ruiu. Are griu ca aurul, cu spicul mare şi greu, de poţi s-arunci cu el cum arunci cu piatra. — Cred, zice Vasile Ruiu, zimbind cu încredere, c-o să scot binișor... CU ? — De, peste 2.500, că am avut semă­nat ceva mai bine de-un hectar. Gheorghe Tiță, un tînăr înalt, cam zgircit la vorbă, e delegat la una din batoze. — Cam cît treieri pe zi ? — îl întrebă cineva. Tiță rămase la început pe ginduri, cam încurcat: batoza treieră și noaptea — atunci cum să răspundă ? — Norma, măi Gheorghe, dă să-l ajute un țăran în vîrstă care cintărește griul. — Dar parcă noi facem numai norma — 14.000 de kilograme de batoză pe zi ? îi răspunde delegatul înțepat. Păi, cu zi cu noapte, noi treierăm aproape 30.000 de kg. cu fiecare batoză... ...Tarlaua „Cobia" e uriaşă. Anul acesta a fost semănată în întregime cu griu şi cu orz — 2.687 de hectare. Pe marginea ei se înşiră acum ariile satu­lui. Steaguri roşii flutură deasupra fie­cărei batoze, steaguri ale luptei pen­tru pline, ale victoriei. Inginerul Alexandru Tom­a întîrzie la fiecare arie: se interesează de organiza­rea lucrului, de calitatea griului, se uită in scriptele care se află pe măsuța dte sub umbrar, uneori se urcă sus, Ungă coșar, să se convingă singur cum e alimentată batoza. ...Aria nr. 6. Arie fruntaşă pe toată Segarcea. Dacă priveşti în jur, totul ţi se pare obişnuit, ca la oricare arie. O să-ţi reţină privirea batoza nouă, fabri­cată la uzinele „Tudor Vladimir­es­cu" din Capitală. — Merge „ca ceasul" — ne-o laudă responsabilul de batoză, Dumitru Ca­­zacu, un om intre două virste, vesel şi comunicativ. Dar nu numai batoza nouă a făcut ca arta să fie fruntaşă. Utemistul Ştefan Chiţă, care a scos cel dint­i batoza pe poarta S.M.T.-ului, iţi poate povesti, aşa cum i-au povestit şi lui oa­menii care treieră, despre munca res­ponsabilului de batoză, muncă desfăşu­rată cu mult înainte de a începe lucrul la arie. Ca deputat, Dumitru Cazacu a stat de vorbă pe lună cu fiecare om, a organizat cetele. Nu-i vorbă, l-au ajutat din plin comuniştii şi utemiştii din cir­cumscripţia electorală. Cînd s-a ocupat de formarea cetelor dimpreună cu şefii de cete — oameni de nădejde — a in­trodus in fiecare ceată şi oameni care aveau neapărată nevoie să fie ajutaţi de ceilalţi. Astfel, in ceata lui Manu Burci au fost ajutaţi: văduva Gheor­­ghita Trănuţ, invalidul Dumitru Mari­­ca, Ion Chirca şi Ion Becheanu. Şeful de ceară, un ţăran cărunt şi blajin, vintură în palmă boabele de grîu care curg din batoză ca un şuvoi. — Grîu ca aurul, măi Dumitre, ex­clamă el. La aria nr. 6, unde e responsabil Du­mitru Cazacu, s-au treierat in 7 zile 160.000 kg. griu şi orz; depăşire: 62.000 kilograme. Primele măsuri de grîu din noua re­coltă, ţăranii muncitori din Segarcea le-au destinat achitării imediate a cote­lor. ...Dar aria gospodăriei colective ? Oa­menii pe care ai să-i întrebi de lucrul acesta se vor uita compătimitor la tine, ca şi cum ar zice: „Ai scăpat oca­zia, vericule, te-ai trezit tirziu­­” Colectiviștii au recoltat de mult, cu combina, iar acum se pregătesc să îm­partă avansurile de grîu. ...Tarlaua seminceră a gospodăriei de stat se întinde ca un briu imens, de culoare arămie-pală. Două perdele de salcimi ii brodează marginile in culoa­rea buratecului. Combina înaintează dintr-o parte, înfulecind o brazdă lată de spice. Pare un gindac greoi pe care-l vizitează, din cind in cînd, alţii mai m­iei şi mai iuti — autocamioanele. Combinerul Dumitru V. Ion n-a apucat niciodată atita revărsare de bogăţie. Şi doar nu e de ieri de alaltăieri prin locu­rile acestea, ci de 12 ani, de pe vremea cind se lăfăiau pe aci administratorii domeniilor coroanei. Nu-i vine a crede: a recoltat de pe un singur hectar 3.800 kg. de griu, bob și bob­­. * E seară, tirziu. Pe tarlaua „Cobrei” tremură o salbă de lumini. Zumzetul batozelor n-a încetat încă. Carele vir­­fuite cu saci plini de griu cotesc pe uliţele prăfuite. Un convoi de care ce vine pe drumul jfin spre Padea şi Dră­­itiiu se îndreaptă spre baza de recepţie unde se predau cotele. La secţia agricolă a sfatului popu­lar raional nici ginii să se potolească fierberea şi să coboare obişnuita linişte a serii. Telefoanele zbîrnite neîntrerupt. Din toate comunele raionului Segarcea vin veşti despre grăbirea treierişului, despre roadele bogate pe care le obţin oamenii muncii de pe ogoare. I.­stăvaruş Din ţările de democraţie populară ★ DEZVOLTAREA INDUSTRIEI GRELE IN UNGARIA In R. P. Ungară, partidul şi guvernul acordă o deosebită atenţie dezvoltării industriei grele, baza întregii construcţii economice socialiste, a creşterii conti­nue a nivelului de trai al poporului mun­citor. In clișeu : Un aspect al uzinelor meta­lurgice de la Stálinviros. PE ŞANTIERUL PRIMEI UZINE DE TRACTOARE DIN CHINA In regiunea unde se construieşte prima uzină de tractoare din China se desfă­­şoară o intensă muncă de pregătire a lu­crărilor. Pe şantier continuă să sosească materiale şi maşini. Uzina de tractoare va intra în funcţiune în cursul celui de-al doilea cincinal şi va produce anual 15.000 de tractoare puternice pentru nevoile agriculturii R. P. Chineze. Potrivit planului, anul acesta va începe construcţia secţiei de piese turnate din metale neferoase, a secţiei de prelucrări termice, precum şi a clădirilor auxiliare, a caselor de locuit pentru muncitori și funcționari. CONSTRUCŢIA DE LOCUINŢE IN SLOVACIA In Slovacia se desfăşoară pe scară largă construcţia de locuinţe. In cei zece ani ai puterii populare, pe oraşele şi satele Slovaciei au fost construite 40.000 de case. La Bratislava, Kosice, Presov şi Zilina, precum şi în alte mari oraşe din Slovacia au fost construite numeroase case noi. Zeci de mii de oameni ai muncii s-au mutat în apartamente moderne, bine amenajate. Potrivit planului de stat pe anul 1955, ritmul construcţiei de locuinţe trebuie să sporească considerabil. Anul acesta au fost alocate pentru construcţia de case 950.000.000 de coroane, ceea ce va per­mite ca pînă la sfîrşitul anului să se con­struiască 11.000 de apartamente şi să se înceapă construcţia a încă 10.000 de apar­tamente. Paralel cu aceasta, în Slovacia se des­făşoară construcţia de case de locuit in­dividuale. STRINGEREA RECOLTEI DE GRIU IN R. P. BULGARIA Pe ogoarele întinse ale gospodăriilor agricole cooperative de muncă din R. P. Bulgaria combinele asigură într-un ritm rapid strîngerea recoltei de cereale. In­tr-un mare număr de regiuni ale ţării, unde condiţiile climaterice favorabile, pa­­ralel cu agrotehnica înaintată, au contri­buit la obţinerea unei bogate culturi de griu, se string recolte sporite. In timp ce in trecut, rareori se obţineau în nordul Bulgariei 2.000 de kg. de griu la hectar, în prezent zeci de comtaneri au strâns de pe ogoarele gospodăriilor agri­cole cooperative de muncă din regiunile dunărene o recoltă medie de griu depă­şind 3.000 de kg. la hectar. Una din brigăzile de la gospodăria agricolă cooperativă din satul Skutar, re­giunea Plovdiv, a obţinut o recoltă re­cord. De pe o suprafaţă de pămînt de 1,1 hectare membrii acestei gospodării au ob­ţinut o producţie medie de 5.170 kg. de grîu la hectar. ACTIVITATEA COOPERAŢIEI DE CONSUM IN R. P. ALBANIA In prezent, în R. P. Albania se numără 69 de cooperative de consum raionale şi orăşeneşti, care grupează in rândurile membrilor lor peste 80% din populaţia ru­rală, precum şi o parte însemnată din populaţia orăşenească. Reţeaua coopera­ţiei de consum numără peste 1.200 de ma­gazine. In ultimii patru ani, numărul ma­­gazinelor din regiunile rurale a sporit de aproape trei ori. Volumul mărfurilor desfăcute în cadrul cooperaţiei de consum sporeşte necontenit. Anul trecut, el a fost de 2,8 ori mai mare ca pe 1948.

Next