Scînteia, octombrie 1955 (Anul 24, nr. 3402-3427)

1955-10-14 / nr. 3413

ANUL XXIV Kt. 3413 Să Îndeplinim hotă regionale, raionale şi o etapă importantă a pregătirii celui­­de-a­l doilea Congres al partidului, au constituit-o conferinţele organizaţiilor de partid : regionale, raionale şi orăşeneşti. Conferinţele au generalizat bogata ex­perienţă dobîndită de organizaţiile de par­tid în lupta pentru aplicarea în viaţă a po­liticii partidului şi au scos cu curaj la iveală lipsurile din munca de partid. Conştienţi de răspunderea care le revine, însufleţiţi de dorinţa de a îmbunătăţi munca de partid, delegaţii au dezbătut pe larg probleme importante privind condu­cerea economiei, viaţa internă de partid, munca politică-ideologică, educarea comu­nistă a membrilor de partid şi, în gene­ral, ridicarea rolului conducător al orga­nizaţiilor de partid în toate domeniile de ■activitate. Pe baza discuţiilor purtate, a cri­ticilor şi propunerilor făcute de delegaţi, conferinţele raionale, orăşeneşti şi regio­nale de partid au adoptat în încheiere, hotărîri care constituie pentru o anumită perioadă, adevărate programe de acţiune ale organizaţiilor de partid. Departe de a fi simple înşiruiri de sarcini, hotărîrile conferinţelor de partid arată în mod clar felul cum hotărîrile C.C. al P.M.R. şi ale guvernului trebuie aplicate în condiţiile concrete locale, în scopul lichidării lipsu­rilor şi al îmbunătăţirii întregii munci de partid. Sprijinindu-se pe linia justă a par­tidului, hotărîrile conferinţelor de partid reprezintă, în acelaşi timp, experienţa şi înţelepciunea colectivă a membrilor şi ca­drelor organizaţiei de partid. Multe comitete regionale, raionale şi orăşeneşti de partid au înţeles marea în­semnătate a hotărîrilor conferinţelor de partid, pornind de îndată la înfăptuirea lor practică. Comitetul orăşenesc de partid Craiova, ţ­inînd seama de prevederile hotărîrii con­ferinţei de a da ajutor întreprinderii „Electroputere” pentru îndeplinirea pla­nului pe sortimente, a prevăzut în planul său de muncă analiza felului în care mun­cesc organizaţiile de bază din această în­treprindere pentru îndeplinirea planului la toţi indicii. Această problemă a fost dez­bătută în toate organizaţiile de bază de la „Electroputere”. Unul dintre cei mai buni instructori a fost repartizat să îndrume şi să controleze activitatea acestor organi­zaţii de partid. In munca politică şi orga­nizatorică de partid s-a pus un accent deosebit pe extinderea metodelor înaintate de muncă. Măsurile luate pe linia orga­nizaţiei de partid şi a conducerii adminis­­trativ-tehnice au făcut ca, începînd din luna aprilie, prima lună după conferinţă, fabrica „Electroputere” să îndeplinească planul de producţie pe sortimente. înfăptuirea hotărîrilor conferinţelor nu poate fi realizată numai cu forţele apara­tului de partid. Intel­egind just acest lu­cru, Comitetul orăşenesc Stalin, Comitetul raional Sibiu au făcut cunoscut conţi­nutul hotărîrilor luate tuturor membrilor de partid şi activului fără de partid, mobi­­lizîndu-i la realizarea lor. Aceste comitete de partid au controlat pe teren şi au ana­lizat în şedinţele lor de birou cum sînt îndeplinite hotărîrile conferinţelor. Comi­tetul regional de partid Stalin, analizînd activitatea comitetelor raionale sau orăşe­neşti, se interesează şi cum sînt îndepli­nite hotărîrile conferinţelor de partid. Ce rezultate se pot obţine atunci cînd se procedează cu toată seriozitatea la aplicarea hotărîrilor conferinţei de par­tid se vede din exemplul Comitetului ra­ional de partid Feteşti. Conferinţa de par­tid a hotărît, printre altele, ca organiza­ţiile de bază să lupte pentru asigurarea unei producţii medii, pe raion, de 1.500 kg. grîu la hectar. Ce măsuri au fost luate pentru a se realiza această hotărîre ? Considerînd că prima condiţie pentru a traduce în viaţă hotărîrea este răspîndi­­rea cunoştinţelor agrotehnice şi a experi­enţei fruntaşilor în agricultură, Comite­tul raional şi-a alcătuit, în această pri­vinţă, un întreg plan de măsuri şi a dat sarcini precise activiştilor săi. Astfel, scurt timp după conferinţă a fost organizată o consfătuire cu toţi fruntaşii recoltelor bogate din raion, la care au fost invitaţi şi ingineri şi tehnicieni agronomi. Au fost apoi organizate consfătuiri asemănătoare pe­ comune. Organizaţiile de bază au fost îndrumate şi ajutate să desfăşoare o in­tensă muncă politică prin agitatori, ga­zete de perete, echipe culturale, pentru a­-i convinge pe ţăranii muncitori să aplice regulile agrotehnice la întreţine­rea culturilor. La seminariile de 6 zile cu secretarii organizaţiilor de bază s-au ţinut şi lecţii în legătură cu metodele agrotehnice ce trebuie aplicate în vede­rea obţinerii de recolte mari. Toate aces­tea au făcut ca producţia medie de grîu pe raion să se ridice la 1700 kg. la hectar. rîrile conferinţelor orăşeneşti de partid! Trebuie spus însă­ că mai există multe comitete regionale, raionale şi orăşeneşti de partid care manifestă formalism faţă de hotărîrile conferinţelor de partid. As­tăzi, după 6—7 luni de la ţinerea confe­rinţelor, sînt membri de partid care nu cunosc aceste hotărîri. La Comitetul raio­nal Sebeş hotărîrea conferinţei a fost ui­tată la dosar chiar de secretarii comitetu­lui raional. Partidul a atras şi atrage atenţia că este deosebit de dăunător faptul că unele organe de partid încă n-au învăţat că ho­tărîrile odată luate trebuie să fie urmate, fără întîrziere, de măsuri concrete care să asigure îndeplinirea lor și de măsuri de control al executării. După ce linia justă a fost dată — spu­ne I. V. Stalin — izbînda depinde­­ de munca organizatorică, de alegerea justă a oamenilor, de verificarea îndeplinirii hotărîrilor luate. Unii activişti de partid uită însă acest lucru. Comitetul raional de partid Hîr­­şova a primit din partea conferinţei sar­cina să ajute mai mult organizaţiile de bază din întovărăşirile Vadu Oii, Coru­­gea, Ghindăreşti în vederea întăririi eco­­nomico-organizatorice a întovărăşirilor. După conferinţă însă, comitetul raional a uitat de această hotărîre şi nu a făcut nici cel mai mic efort pentru a cunoaşte situaţia concreta din întovărăşiri, greu­tăţile lor şi în ce direcţie au mai mare nevoie de ajutor. Abia în ultimul timp, cînd lipsurile s-au accentuat, biroul a re­partizat cîte un membru al său să se ocu­pe de organizaţiile de bază din aceste întovărăşiri. Nefiind însă însoţită de un control al executării din partea comitetu­lui, şi această măsură a rămas numai pe hîrtie. De pildă tov. Cadîr Caraibiş, care a primit sarcina să ajute organizaţia de bază din întovărăşirea din Vadu Oii, nici­ n-a trecut pe acolo timp de aproape două luni. Nu este de mirare deci că lipsurile în activitatea organizaţiilor de bază din aceste întovărăşiri continuă să rămînă aceleaşi ca şi înaintea conferinţei. In proiectul de Statut modificat al P.M.R. se prevede că conferinţa regio­nală, raională sau orăşenească este orga­nul suprem al organizaţiei regionale, ra­ionale sau orăşeneşti de partid. Hotărîrile ei sînt obligatorii pentru toţi membrii de partid, inclusiv pentru membrii comitete­lor de partid. Partidul cere tuturor organelor şi orga­nizaţiilor de partid să lupte neobosit pen­tru întărirea disciplinei de partid, să nu uite că în partid există o singură disci­plină, egală pentru toţi, indiferent de pos­turile în care se află, îndeplinirea hotă­rîrilor conferinţelor este o chestiune im­portantă a disciplinei de partid. Organele de partid trebuie să ţină tot­odată seama că membrii de partid care au trimis delegaţi la conferinţe aşteaptă ca hotărîrile conferinţelor să fie aplicate consecvent, pînă la capăt. S-au gîndit oare conducătorii acelor comitete de par­tid care nu se preocupă de aplicarea ho­­tărîrilor conferinţei ce influenţă dăună­toare are răul exemplu pe care-l dau ei asupra educării membrilor şi candidaţilor de partid ? Deoarece au trecut mai multe luni de la data ţinerii conferinţelor, este bine ca birourile comitetelor regionale, raionale şi orăşeneşti să prezinte în faţa comitete­lor dări de seamă asupra felului în care au fost îndeplinite hotărîrile conferinţe­lor de partid. Apropierea Congresului partidului mo­bilizează şi însufleţeşte în munca lor mi­lioane de oameni ai muncii din ţara noastră. Datoria organelor şi organiza­ţiilor de partid este să îmbunătăţească pe toate căile munca politică şi organizato­rică de partid. Organizaţiile de par­tid sunt chemate să lupte pentru îndeplinirea înainte de termen a sar­cinilor ultimului an al cincinalului, pentru folosirea deplină a rezervelor exis­tente la fiecare loc de muncă, realizarea de economii etc. ; să desfășoare cu avînt munca pentru încheierea cu succes a cam­paniei agricole de toamnă, pentru a pune temelia unei recolte și mai mari în anul viitor. Organizaţiile de partid trebuie să lupte pentru înfăptuirea consecventă a principiului conducerii colective, să dez­volte democraţia internă de partid, să întărească disciplina de partid, să îmbu­nătăţească munca politică de masă şi de educare marxist-leninistă a cadrelor şi membrilor de partid. Pregătirile în vede­rea Congresului trebuie să ducă la ridi­carea întregii munci de partid la un ni­vel mai înalt, la ridicarea rolului de avan­gardă al organizaţiilor de partid şi al fie­cărui comunist în parte. Biblioteca centrală A. R. L. U. S. — lăcaş al culturii înfiinţată în 1845, Biblioteca centrală A.R.L.U.S. a devenit, în cei 10 ani de existenţă, una dintre cele mai mari şi mai frecventate biblioteci din ţară. Biblioteca dispune astăzi de circa 121.000 volume de cărţi, 4.000 diferite materiale documen­tare (traduceri din lucrări de specialitate­, colecţii de ziare şi reviste din ţară şi străinătate. Numărul cititorilor se ridică, în medie, zilnic la 450—500 oa­meni. Creşte de asemenea şi nu­mărul cărţilor consultate. In clişeu : Un aspect din bi­bliotecă. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA !­­VlofOroan al Comitetului Central al P.M.R. Vineri 14 octombrie 1955 4 PAGINI — 20 BANI Primul grup de turişti sovietici a plecat spre R. P. R. MOSCOVA 13 (Agerpres). — TASS transmite : La 12 octombrie a părăsit Moscova, plecînd cu trenul spre Republica Popu­lară Romînă, primul grup de turişti so­vietici alcătuit din 43 de persoane. Din grup fac parte muncitori, funcţionari, in­gineri şi tehnicieni din întreprinderile ca­pitalei Uniunii Sovietice, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, arhitecţi, ziarişti şi repre­zentanţi ai altor profesii. Turiştii vor ră­­mîne în Republica Populară Romînă o săptămînă. In gara Kiev, turiştii au fost conduşi de reprezentanţi ai ambasadei Republicii Populare Române la Moscova. * Vineri seara sunt aşteptaţi să sosească în Capitală primii turişti din Uniunea So­vietică care vin să ne viziteze ţara. Din acest grup fac parte 43 de turişti. Con­form acordului încheiat între O.N.T. „Car­­paţi‘‘ şi „Inturist” din Moscova, în cursul lunii octombrie ne vor vizita ţara 200 de turişti din Uniunea Sovietică. (Agerpres) Un nou grup de turişti romîni a plecat la Moscova In cadrul excursiilor organizate de Ofi­ciul naţional de turism „Carpaţi“, joi di­mineaţa a plecat spre Moscova un grup de 54 de turişti din ţara noastră. Acesta este cel de-al treilea grup de turişti ro­mîni care merg să viziteze capitala Uniu­nii Sovietice (Agerpres) Plecarea delegaţiei de tehnicieni şi specialişti indieni In cursul zilei de 13 octombrie a pără­sit ţara delegaţia de tehnicieni şi specia­lişti indieni, condusă de trimisul extraor­dinar şi ministrul plenipotenţiar al Repu­blicii India în R.P.R. R. Dayal. Delegaţia a fost salutată la plecare de tovarăşii: Iancu Hora­du, locţiitor al mi­nistrului Petrolului ; Dionisie Ionescu, di­rectorul Protocolului din Ministerul Afa­cerilor Externe ; Ion Moruzi, director ad­­interiim în Ministerul Afacerilor Externe; Iacob Măgură, director în Ministerul Comerţului Exterior, şi Alexandru Iso­­veanu, şeful Protocolului din Mnisterul Comerţului Exterior. (Agerpres) Cea dinţii staţie de radio emisie-recepţie la S. M. T. La S.M.T.-Săruleşti din raionul Bră­­neşti, regiunea Bucureşti, a fost inaugu­rată joi dimineaţă prima staţie de radio emisie-recepţie instalată la un S.M.T. din ţara noastră. Cu ajutorul noilor aparate de emisie-recepţie sosite din Uniunea Sovie­­tică, conducerea S.M.T.-ului poate da în­drumări brigăzilor aflate la mare distanţă şi in acelaşi timp poate recepţiona ştiri despre realizările fiecărei brigăzi, poate cunoaşte imediat defecţiunile ivite în ex­ploatarea maşinilor, diferite nevoi pe care le au tractoriştii în timpul muncii pe ogoare etc. Cu prilejul inaugurării staţiei de radio­­emisii­-recepţie, Gh. Ghelmegeanu, şeful brigăzii din satul Paicu, raionul Lehliu, Dumitru Periam, de la brigada aflată în comuna Arţari, raionul Lehliu şi alţ­i şi-au luat angajamentul să-şi îngrijească tractoarele după normativ şi să depăşea­scă planul cu 5—20 la sută. Staţii de radio emisie-recepţie vor fi in­stalate în curînd la S.M.T.-Hagieni din regiunea Constanţa şi la alte S.M.T.-uri din ţară, ca urmare a sprijinului frăţesc pe care îl acordă poporul sovietic oame­nilor muncii de pe ogoare. (Agerpres) Case pentru ceferişti PAŞCANI (coresp. „Scritea“).­­ In cartierul C.F.R. din oraşul Paşcani s-au construit 4 mari blocuri de locuinţe mun­citoreşti. Tot aici, 10 familii de ceferişti şi-au construit case proprii, cu ajutorul împrumuturilor acordate de stat. Nu de mult, ceferiştii din Paşcani au primit, o veste îmbucurătoare : s-au re­partizat fonduri pentru construcţia a încă 25 de case. Conducerea atelierelor C.F.R. a probrat aproape întreaga cantitate de materiale de construcţie necesare şi lucră­rile au început. Cartierul C F.R. a deve­nit în aceste zile un adevărat şantier. Peste 50 de muncitori ceferişti care se vor muta în case noi lucrează cu dragoste la săpatul fundaţiilor, căratul materialelor etc. t­e interiorul ziarului: O. Parpala — Superioritatea coope­rativelor agricole de producţie (pag. 2-3). Viaţa de partid: S. Stanei — O or­ganizaţie de bază fruntaşă în campa­nia însămînţărilor (pag. 2-a). Cum nu trebuie să lucrăm: FI. Mi­­lea — Cînd hîrtiile acoperă faptele vii ale muncitorilor. Gh. Baltă — Lipsă de organizare la baza de recepţie din Truşeşti (pag. 2-a). Festivalul filmului sovietic* „Că­derea emiratului“ (pag. 2-a). Luna prieteniei româno-sovietice .* Zoe Crăciun — Iniţiativa creatoare a maselor — Muncitorii şi tehnicienii sovietici discută proiectul noului plan cincinal al U­R­SS. (pag. 3-a), încălcarea spaţiului aerian al R. P. Bulgaria de către avioane străine (pag. 3-a). Pentru întărirea „spiritului Gene­­vei“ — Sesiunea Biroului Consiliului Mondial al Păcii (pag- 4-a)­ încotro merge Iranul ? — Articol de fond apărut in ziarul „Pravda“ din 13 octombrie (pag- 4-a). Presa din Egipt și India condamnă aderarea Imanului la pactul militar din Orientul apropiat (pag. 4-a). IN CINSTEA CONGRESULUI PARTIDULUI Sporeşte avîntul întrecerii în industrie şi agricultură ★ * •k * Comunistul Petre Popescu este unul din fruntaşii în producţie din secţia motoare a uzinelor „23 August" din Capitală. Lu­­crind după metoda sovietică de aşchiere rapidă a metalelor, el dă, in prezent, produse în contul anului 1951. Pentru a în­­tîmpina Congresul partidului cu realizări cit mai importante, el s-a angajat să îndeplinească planul lunar cu 6 zile înainte de termen. In clișeu: Frezorul Petre Popescu la locul său de muncă. 4 Uzinele „Mao Tze-dun" şi-au îndeplinit cincinalul . La 10 octombrie, colectivul uzinelor metalurgice „Mao­­­f Tze-dun“ din Capitală şi-a îndeplinit sarcinile din planul 1­­ cincinal. Colectivul uzinelor a pus în fabricaţie în aceşti­a [ cinci ani peste 50 tipuri de maşini şi utilaje, printre care j f linii de ciment, poduri rulante, cazane industriale. In 1955 j [ s-a început fabricarea în serie a autobuselor, autocisterne- j­e- lor și autosanitarelor. | | La succesele dobîndite au contribuit: introducerea tehno- j [ logiei modeme, a metodelor înaintate, mica mecanizare etc. ] j­ In munca entuziastă a întregului colectiv pentru a rea- J | liza înainte de termen sarcinile din planul cincinal, s-au j f situat, în primeie rîndurî, cele trei brigăzi de topitori con- j [ duse de comuniştii Mihalache Păun, Gheorghe Suiu, Ion j­f Matei şi alţii. I [ Metalurgiştii acestei uzine se pregătesc să întîmpine | [ Congresul partidului cu noi realizări. (Agerpres) | Cu gîndul la partid . Metalurgiştii de la „I. C. Franu”-Sinaia sînt hotărîţi să întîmpine cel de-al doilea Con­gres al partidului cu noi şi deo­sebite real­zări în producţie. In cadrul consfătuirilor de producţie, ei au hotărît ca pînă la 30 octombrie să îndepli­nească planul pe anul 1955 la producţia globală, iar pînă în ziua de 7 Noiembrie, la sorti­mente şi la producţia marfă. Colectivul uzinei va da peste plan, pînă la sfîrşitul anului, 1300 pompe de injecţie K.D., 20 tone de piese de schimb pen­tru pompa de injecţie K.D., 15 tone piese de schimb pentru sistemul de injecţie de la trac­torul I.A.R. Pe baz­a mai bunei folosiri a maşinilor, ei şi-au propus să sporească productivitatea mun­cii cu 17% peste sare­­a pla­nificată şi să reducă preţul de cost cu 4%. « Muncitoarele din brigada de filatoare condusă de atamista Dumitru Tudor, de la „Filatura Romînească da Bumbac” din Capitală şi-au luat angaja­mentul ca în cinstea Congre­sului partidului să depăşească lunar sarcinile de plan ce le revin cu 600 kg. fire subţiri, şi să reducă deşeurile cu 3%. Firele realizate de muncitoa­rele din brigadă vor fi în pro­porţie de 99% de calitatea l­a.­­ Pe baza realizărilor obţi­nute în producţie pînă acum, colectivul secţiei de croit feţe de la fabrica de încălţăminte „Simion Bărnuţiu” din Alba Iulia s-a angajat ca în între­cerea în cinstea Congresului partidului să economisească 17.000 dm.p. de piele. Printre alţii, comunista Ana Moldovan s­-a angajat să economisească 2500 dm.p. piele, tov. Marin Anghelescu 2000 dm. p. piele, iar tov. Anuţa Birs 1500 dm. p. piele. Mai multă cherestea spre şantiere CRAIOVA (coresp. „Scînteii”). In ultimul timp, colectivul de muncitori de la unitatea de in­dustrializare a lemnului­ Fiihşi a obţinut realizări importante în muncă. Planul de producţie a fost simţitor depăşit şi s-au obţinut economii de aproape 300.000 lei. Z­­ele trecute, în cadrul consfătuirilor de produc­ţie ţinute în întreprindere, co­lectivul acestei unităţi şi-a luat angajamente sporite în cinstea Congresului al II-lea al P.M.R., hotărînd să producă şi să tri­mită şantierelor de construcţii o însemnată cantitate de che­restea peste plan. Pînă la 20 decembrie, colectivul acestei unităţi va îndeplini planul a­­nual şi va realiza economii de încă 70.000 lei. In prezent, în întreaga uni­tate se desfăşoară întrecerea pentru traducerea în viaţă a angajamentelor luate. Printre primii fruntaşi în întrecere se numără gateriştii Ilie Florescu, şi Gheorghe Marinescu, care zi de zi produc cu 30% mai multă cherestea decit prevede planul. Aşa întîmpină Congresul întovărăşirii din Curtici ARAD (coresp. „Scînteii"). Pe tarlaua de porumb a în­tovărăşirii agricole din Curtici, raionul Arad, la punctul numit „Fîneaţă”, Ion Mîrza, Ilie Si­­clovan, Alexe Bulboacă şi mulţi alţii muncesc în întrecere la recoltatul porumbului. Rodul muncii în comun este bogat : peste 3000 kg. porumb boabe la­­ hectar. — Să dăm zor, tovarăşi — spunea zilele trecute comunis­tul Ion Mîrza. In două zile tre­buie să terminăm cu porumbul şi să începem însămînţarea griului. Intovărăşiţii s-au angajat ca în cinstea celui de-al II-lea Congres al partidului să facă însămînţările şi arăturile de toamnă aşa cum cer regulile agrotehnice, pentru a obţine recolte bogate în anul viitor. CHEIA SUCCESELOR In regiunea Constanţa se află cîteva din cele mai mari gospodării de stat din ţară, care au suprafeţe de zeci de mii de hec­tare şi un puternic parc de maşini şi trac­toare. Ele dau statului în fiecare an mii de tone de cereale şi alte produse. Anul acesta gospodării de stat ca cete din Jegălia, Moşneni, Donca Sima, Coba­­din şi altele, au livrat peste plan sute de tone de grîu, orz, ovăz, mazăre. Gospodăriile de stat au de recoltat acum suprafeţe întinse cu porumb, floarea­­focarelui, bumbac, cartofi, orz etc., tre­buind să însămînţeze totodată supra­feţe mari de teren cu grîu şi alte culturi. Pentru obţinerea de recolte mari la cul­turile ce vor fi semănate în primăvară, gospodăriile trebuie să facă arături a­­dînci de toamnă pe terenuri întinse. Exe­cutarea la timp şi în bune condiţii agro­tehnice a tuturor acestor lucrări pune în faţa colectivelor de muncă din gospodă­riile de stat sarcina de mare răspundere de a-şi organiza temeinic munca, de a fo­losi din plin capacitatea de lucru a par­cului de maşini, tractoare şi atelaje. O dovadă că aceste munci pot fi fă­cute în cele mai bune condiţiuni şi la timpul optim o constituie rezultatele ob­ţinute în această campanie de muncito­rii şi tehnicienii gospodăriei de stat Co­­badin, raionul Negru Vodă. Muncitorii din această gospodărie au de însăminţat 9.195 ha. cu grîu, orz de toamnă, secară şi au de făcut pe 2.883 ha. alături adinei pen­tru însămînţările de primăvară. Pentru executarea la timp a însămîn­­ţărilor şi a arăturilor de toamnă, conduce­rea gospodăriei, cu sprijinul organizaţiei de partid şi al comitetului de întreprinde­re a organizat încă la începutul lunii sep­tembrie o şedinţă la care au participat tehnicieni, brigadieri, şefi de echipe, me­canici şi un număr mare de tractorişti. In şedinţă s-a întocmit un plan de mun­că în care s-a ţinut seama de forţele de muncă şi mijloacele de care dispune gos­podăria şi s-au dat sarcini concrete fie­cărei secţii şi brigăzi în parte; s-au în­tocmit schiţe în care s-au stabilit precis parcelele unde se va semăna, ordinea urgenţei, felul cum se va face transportul seminţelor la locurile de lucru etc. Organizaţia de partid a iniţiat şi orga­nizat în fiecare secţie adunări generate, în care au fost prelucrate sarcinile de plan. Organizaţia de partid şi organizaţia U.TM. au dus in m­odul mecanizatorilor o intensă muncă politică pentru folosirea din plin a capacităţii de lucru a maşinilor din experienţa a două gospodării de stat în campania de însămînţări şi tractoarelor şi au popularizat metodele înaintate de muncă. Drept urmare, trei brigăzi de tractorişti lucrează după me­toda graficului orar. Comitetul de între­prindere a fost îndrumat şi sprijinit să organizeze întrecerea socialistă între sec­ţii, brigăzi şi tractorişti. Peste 80 de trac­torişti sunt în întrecere individuală. Conducerea gospodăriei, cu sprijinul co­mitetului de întreprindere, s-a străduit să asigure condiţii bune de lucru şi de trai pentru mecanizatori. Pentru tractoriştii, mecanicii şi muncitorii care lucrează în a­­ceastă perioadă în cîmp s-au procurat haine groase şi s-au amenajat, la fiecare 200-300 ha. teren, adăposturi şi dormitoa­re bune; hrana caldă, consistentă şi bine gătită este dusă la vreme la brigăzi. Ca urmare a măsurilor luate pentru buna organizare a muncii şi pentru asi­gurarea unor condiţii bune de muncă şi de trai muncitorilor, la gospodăria de stat Cobadin se obţin succese însemnate în campania agricolă de toamnă. Zile de-a rîndul muncitorii gospodăriei au însăminţat cite 300-500 ha. zilnic, faţă de 250 ha. cit este viteza de lucru pla­nificată. ★ Gospodăria de stat Ţepeş Vodă, tot din regiunea Constanţa, are aceleaşi condiţii ca şi gospodăria de stat Cobadin; ea dis­pune de aceleaşi mijloace de muncă şi de un număr mai mare de cadre. Cu toate acestea, acolo, însămînţările de toamnă se desfăşoară intr-un ritm nesatisfăcător. In gospodăria de stat Ţepeş Vodă tre­bu­e să se însămînţeze în această toamnă 9.454 ha. însă pînă la 7 octombrie s-au făcut arături pe o suprafaţă de 4075 ha. şi s-au însăminţat numai 992 ha., ceea ce repre­zintă abia 10% din întreaga suprafaţă. Cum s-a ajuns la o asemenea întîr­ziere ? Din cauză că reparaţiile la maşini şi tractoare şi aprovizionarea cu carburanţi nu se fac la vreme, zeci de tractoare stau zile întregi fără să lucreze. Din 91 trac­toare, 30 n-au lucrat aproape de loc, în această campania. Nici cele 55 trac­toare în funcţiune nu lucrează tot timpul. In ziua de 7 octombrie s-au defectat 1­5 tractoare. In aceeaşi zi, la secţia Băltăgeşti, din cele 8 semănători existente 3 erau defecte. în această zi s-au arat în gospo­dărie numai 28 ha. şi s-au însăminţat 94 ha., adică nici 50% din sarcina zilnică. Această stare de lucruri se datoreşte în primul rînd lipsurilor serioase în orga­nizarea şi conducerea treburilor gospodă­riei. Conducerea gospodăriei — T. Mure­­şan, director — nu şi-a întocmit din vreme un plan chibzuit pentru orga­nizarea şi desfăşurarea muncilor agri­cole de toamnă. Tractoarele şi maşinile agricole au fost împrăştiate la întîmplare. Pe întreg teritoriul gospodăriei, şi astfel nu există practic posibilitatea ca mecani­zatorii să fie îndrumaţi şi controlaţi în muncă. Conducerea gospodăriei nu s-a preocupat de pregătirea terenului. Paiele n-au fost transportate de pe mirişte, ceea ce împiedică aratul. Conducătorii gospodăriei încearcă să motiveze întîrzierea lucrărilor spunînd că n-au suficiente cadre de mecanizatori. Realitatea este cu totul alta. Nici con­ducerea gospodăriei, nici comitetul de în­treprindere n-au întreprins ceea ce tre­buia în vederea asigurării condiţiilor de muncă şi de trai pentru mecanizatori. Bri­găzilor nu li s-au asigurat adăposturi la cîmp, hrana este adusă cu întîrziere. Rămînerea în urmă la însămînţări în gospodăria de stat Ţepeş Vodă se datore­şte în mare măsură şi slabei activităţi a organizaţiei de partid, în planul de muncă al organizaţiei de bază problemele cam­paniei agricole de toamnă nu ocupă locul central, aşa cum se cuvenea. O mare răspundere pentru lipsurile din gospodăria de stat Ţepeş Vodă o poartă Trustul regional al gospodăriilor de stat Constanţa. . Cu toate că numeroşi ingineri de la trustul Gostat-Constanţa trec deseori prin această gospodărie, ei n-au analizat totuşi cauzele care fac ca lucră­rile să rămînă în urmă şi n-au luat mă­suri de îndreptare a situaţiei. Trustul Gostat­ n-a făcut ce putea şi trebuia să facă pentru ca experienţa gospodării­lor fruntaşe să fie împărtăşită tuturor gospodăriilor din regiune. Comitetul­ regional de partid trebuie să acorde toată atenţia îmbunătăţirii activi­tăţii organizaţiilor de partid şi a condu­cerii gospodăriilor de stat din regiune, pentru ca acestea să poată îndeplini sar­cinile de răspundere care le stau în faţă. Buna organizare a muncii este cheia suc­ceselor. ALEXANDRINA NIŢUICĂ

Next