Scînteia, noiembrie 1955 (Anul 24, nr. 3428-3453)

1955-11-01 / nr. 3428

Comerţul socialist în slujba poporului Oamenii muncii din ţara noastră — făuritori ai vieţii noi, socialiste — mun­cesc cu însufleţire pentru a întîmpina cel de-al doilea Congres al partidului cu noi şi însemnate realizări în lupta pentru în­deplinirea şi depăşirea sarcinilor primului nostru plan cincinal. Mulţumită succese­lor dobîndite în dezvoltarea economiei noastre naţionale sporeşte în permanentă cantitatea de mărfuri puse la îndemîna populaţiei, are loc o ridicare continuă a nivelului de viaţă al celor ce muncesc. In aceste condiţii cresc considerabil rolul şi sarcinile comerţului socialist care constituie un principal instrument în sa­tisfacerea cerinţelor mereu crescînde ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Comerţul nostru socialist se deosebeşte fundamental de comerţul capitalist a cărui lege nescrisă este exploatarea şi jefuirea marii mase a consumatorilor. Cine nu-şi aminteşte vremurile de odi­nioară, cînd muncitorul exploatat cîineşte în fabrică de către patron, cînd ţăranul care trudea pe pămîntul moşierului — erau odată mai mult exploataţi în cali­tate de cumpărători, de către capitaliştii din comerţ. In comerţul capitalist prospera şi se ghiftuia o întreagă liotă parazitară de speculanţi şi intermediari, în cap cu o mînă de mari negustori, care scoteau şapte piei de pe spinarea consumatorului, contribuind la scumpirea vieţii, la scăde­rea puterii de cumpărare a maselor. Comerţul socialist este un comerţ de tip nou, pus în întregime în slujba inte­reselor poporului, a satisfacerii, nevoilor de consum ale populaţiei. Esenţial în co­merţul socialist este faptul că el îşi desfă­şoară activitatea fără capitalişti şi specu­lanţi, faptul că este un comerţ fără ex­ploatatori şi fără exploatare. Aceasta o simte fiecare om al muncii care păşeşte pragul unui magazin de stat sau coope­ratist ; aceasta o arată preţurile de stat la care se vinde întreaga producţie a sec­torului socialist de stat, preţuri care la noi nu pot varia după interesele monopo­lurilor şi ale diferitelor elemente specula­tive. In ţara noastră, pe măsura creşterii producţiei în industrie şi agricultură, spo­reşte cantitatea de mărfuri destinate aprovizionării populaţiei. In anii cincina­lului volumul circulaţiei mărfurilor în comerţul socialist, a crescut de la peste 14 miliarde în 1950 la aproape 30 miliarde în 1955. Rezultă că la sfîrşitul acestui an, oamenii muncii vor avea la dispoziţie de mai bine de două ori mai multe mărfuri decît cu cinci ani în urmă. Anul acesta populaţia primeşte prin comerţul socialist de aproa­pe 1,5 ori mai multă carne, de 2,2 ori mai multă slănină şi ulei, de 2,8 ori mai mult unt, de 2,9 ori mai mult peşte ca în 1950; de asemenea, cantităţi mai mari de pro­duse industriale; ţesături de bumbac de aproape 2 ori, ţesături de lînă de aproape 2,7 ori, ţesături de mătase de 1,6 ori, încălţăminte de peste 2,1 ori. In cursul cincinalului, aprovizionarea populaţiei de la sate prin reţeaua comerţului socialist a înregistrat o creştere de 2 ori mai mare faţă de realizările anului 1950. Creşterea considerabilă a circulaţiei mărfurilor în ţara noastră ilustrează succesele dezvol­tării noastre economice, este o vie expresie a îmbunătăţirii vieţii poporului, a creş­terii puterii de cumpărare a maselor largi. Faptul că creşterea puterii de cum­părare o ia mereu înaintea creşterii pro­ducţiei de bunuri de consum, acţionează ca un stimulent puternic pentru creşterea mai departe a producţiei. La noi nu sînt cu putinţă fenomene atît de caracteristice comerţului din ţă­rile capitaliste, unde în depozite se sto­chează mari cantităţi de mărfuri care nu-şi găsesc cumpărători, unde povara grea a cursei înarmărilor şi impozitele excesive fac să scadă puterea de cumpă­rare a maselor. In ţara noastră, maga­zinele nu numai că sunt aprovizionate cu cantităţi tot mai mari şi mai variate de mărfuri, dar ele sunt şi pline de cumpă­rători care cumpără mărfuri mereu mai multe şi mai bune. Anul acesta a devenit şi mai evident cursul sănătos al dezvoltării noastre eco­nomice. In răstimpul care a trecut de la desfiinţarea cartelelor, succesele în spo­rirea producţiei şi productivităţii muncii în industrie şi agricultură, în reducerea preţului de cost au făcut posibilă o primă reducere de preţuri. Faptul că comerţul nostru socialist dispune astăzi de canti­tăţi sporite de mărfuri, realizările obţi­nute de intensificarea schimbului de măr­furi între oraş şi sat au făcut să crească rolul de regulator al statului pe piaţă şi aceasta se resimte un bine de către marea masă a consumatorilor; în viaţa noastră economică a devenit caracteristică tendinţa de scădere a preţurilor. Este evident că de succesele pe care le vom obţine de aci înainte în dezvoltarea pro­ducţiei industriale şi agricole, în creşte­rea productivităţii muncii şi în reducerea preţului de cost , de rodnicia muncii în domeniul colectărilor, contractărilor şi a­­chiziţiilor depinde în mod nemijlocit ac­centuarea tendinţei de scădere a preţu­rilor, înfăptuirea de noi reduceri de pre­ţuri, ieftinirea tot mai simţitoare a tra­iului. Dezvoltarea comerţului nostru este ilus­trată deopotrivă de lărgirea continuă a reţelei comerciale, a numărului de maga­zine în oraşe şi sate. La începutul acestui an, reţeaua totală de desfacere cu amă­nuntul cuprindea 45.282 unităţi, din care 22.000 unităţi ale comerţului cooperatist. In multe comune au luat fiinţă magazine universale săteşti. Pînă la data de 1 oc­tombrie, numai reţeaua comerţului de stat a crescut cu peste 1700 noi unităţi. Pentru comerţul nostru socialist este caracteristic faptul că în cartierele şi cen­trele muncitoreşti, la sate, altă dată lip­site de o reţea de magazine corespunză­toare, se deschid magazine mari, spa­ţioase, frumos amenajate, în care cumpă­rătorul intră cu drag. Comerţul nostru socialist este un co­merţ tînăr. Ca orice lucru nou care creşte şi se dezvoltă, el trebuie puternic sprijinit pentru a face faţă sarcinilor, pentru înlă­turarea deficienţelor existente. Principalul în activitatea comercială este aprovizionarea neîntreruptă a popu­laţiei de la oraşe şi sate cu un sorti­ment bogat şi variat de mărfuri de ca­litate, care să satisfacă cît mai bine ce­rinţele de consum. Nu puţine s­înt însă ca­zurile cînd mărfurile circulă încet pe re­ţeaua comercială, stau vreme îndelungată prin depozite, datorită unor manifestări de birocratism şi tărăgăneală. Trebuie să crească în permanenţă rolul activ, mili­tant al organizaţiilor comerciale, influ­enţa lor asupra întreprinderilor producă­toare în ce priveşte ridicarea continuă a calităţii mărfurilor şi îmbogăţirea sorti­mentelor. Este necesar să fie înlăturate fenome­ne negative ca repartizarea mecanică a mărfurilor pe regiuni şi raioane, fără a se ţine seama de cererea de consum a populaţiei, neasortarea m­agazinelor cu unele mărfuri specifice diferitelor se­zoane. Prin reţeaua comerţului socialist circulă fără întrerupere un mare volum de măr­furi; lucrătorii din comerţ sînt chemaţi să gospodărească şi să păstreze cu grijă acest avut obştesc, să lupte pe toate căile ca mărfurile să ajungă la consumatori în bune condiţii, iar cheltuielile de circulaţie să fie cît mai mici. Este datoria Ministerului Comerţului Interior şi a Uniunii centrale a coopera­tivelor de consum să îndrume concret, zi cu zi, activitatea reţelei lor comer­ciale, să studieze şi să popularizeze ex­perienţa înaintată a organizaţiilor şi sa­lariaţilor fruntaşi din comerţ, să se pre­ocupe cu mai multă grijă de alegerea cadrelor şi educarea lor. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare regionale trebuie să conducă gospo­dăreşte întreaga activitate comercială — de care sînt direct răspunzătoare — să considere aceasta ca una din sarcinile lor principale şi să atragă masele la re­zolvarea problemelor legate de aprovizio­narea şi deservirea populaţiei. Este ne­cesar să fie grăbite şi complect puse la punct pregătirile, de aprovizionare în ve­derea iernii, acordîndu-se atenţia cuveni­tă colectărilor şi achiziţiilor de cartofi, legume şi fructe, păstrării, industrializării şi desfacerii lor către populaţie în cele mai bune condiţii. In comerţul nostru socialist munceşte un mare număr de lucrători. Munca lor a căpătat în anii puterii populare o nouă demnitate, a căpătat consideraţia cuveni­tă fiecărui om al muncii, care prin acti­vitatea sa — oricît ar fi ea de modestă — e folositor poporului, pune umărul la cauza noastră comună. Numeroşi lucră­tori din comerţ muncesc cu hărnicie şi conştiinciozitate. Pe pieptul multora din­tre ei strălucesc ordine şi medalii. Nu trebuie însă pierdut din vedere că în re­ţeaua comercială mai există destui lucră­tori care nu înţeleg însemnătatea muncii lor, nu manifestă înţelegerea şi bună­voinţa tovărăşească pe care este îndrep­tăţit să o pretindă fiecare om al muncii care păşeşte pragul unui magazin de stat sau cooperatist — ba chiar se poartă gro­solan cu cumpărătorii. Masa lucrătorilor din comerţ trebuie să ia o atitudine hotă­­rîtă împotriva unor asemenea manifestări. Cu toată intransigenţa trebuie combătute şi demascate elementele necinstite, strecu­rate în comerţul socialist, care se dedau ■la hoţii, iau mită, înşeală consumatorii, dezonorînd comerţul nostru. Organizaţiile de partid şi sindicate din comerţ sînt chemate să desfăşoare o ac­tivitate educativă multilaterală în mijlo­cul lucrătorilor din comerţ, să dezvolte la fiecare lucrător simţul de răspundere pentru sarcina ce i-a fost încredinţată, atitudinea atentă, plină de grijă şi consi­deraţie tovărăşească faţă de consumatori, să militeze pentru un comerţ civilizat, pentru satisfacerea cît mai deplină a ce­rinţelor consumatorilor, pe baza legăturii şi a colaborării strînse cu consumatorii. Ridicînd prin toate mijloacele nivelul întregii lor activităţi, lucrătorii comerţu­lui socialist vor aduce un aport valoros la îmbunătăţirea vieţii poporului, la creş­terea continuă a bunei stări a celor ce muncesc de la oraşe şi sate. . Minerii din Doman şi-au REŞIŢA (coresp. „Scînteii“).­­ Minerii din Doman au obţinut recent o importantă victorie. Acum cîteva zile ei au dat ultimele tone de cărbune în contul anului 1955. Pînă la 25 octombrie ei au extras, faţă de preve­derile planului anual, cu 1,5% mai mult căr­bune şi au executat cu 47,8% mai multe lucrări de înaintare pentru descoperirea de noi zăcăminte. In întrecerea pentru îndepli­nirea înainte de termen a planului s-au evi­denţiat echipele minerilor Iosif Peter, Iosif Fiala, Emil Zarkovetz, Friedrich Mach şi altele. La obţinerea acestui succes au contribuit şi măsurile tehnico-organizatorice luate. Astfel, în acest an în mină a fost pus în funcţiune un rezervor de aer comprimat care îndeplinit planul pe 1955 asigură un debit mai mare de aer necesar ciocanelor de abataj. La burghiile de sfre­delire s-au introdus capete de india ceea ce a contribuit mult la sporirea productivităţii muncii şi eliminarea timpilor neproductivi pricinuiţi de schimbarea prea deasă a bur­­ghiilor. Faţă de trimestrul IV al anului trecut, productivitatea muncii a crescut cu 20,5%, iar viteza de înaintare pe mină cu 21,4%. In cinstea Congresului partidului minerit din Doman sînt hotărîţi să obţină noi suc­cese. Pînă la sfîrşitul anului ei s-au angajat să dea încă sute de tone cărbune peste plan şi să monteze 300 metri liniari cale ferată în subteran. PROLETARI DUST TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA! ANUL XXV Nr. S428 Marți 1 noiembrie 1955 4 PAGINI — 20 BANI In cinstea Congresului partidului Sporeşte avîntul întrecerii pentru terminarea semănatului Pentru 1.000 hantri de fiecare tractor pe an Nu de mult, brigada noastră s-a angajat ca pînă în ziua deschide­rii Congresului partidului să depă­şească cu 2.000 de hantri pla­nul anual de producţie. Prin înde­plinirea acestui angajament noi vom da o contribuţie şi mai mare la sporirea recoltei în gospodăria colectivă unde lucrăm. încă din primăvară, tractoriştii din brigada noastră au hotărît să lucreze în aşa fel ca să realizeze cîte 1.000 de ban­tri de fiecare tractor, K.D.-35. Acum sîntem în pragul îndeplini­rii acestui țel, pentru atingerea căruia ne-am străduit atîtea luni de zile. Pînă la 18 octombrie, tractoristul Libor Dana a reali­zat 911,20 hantri, Bogdan Gheorghe — 893,77 hantri, Cozma Nicolae— 876,81 hantri etc. Totalizînd pe bri­gadă rezultatele obţinute pînă la această dată, re­iese că noi ne-am depăşit planul a­­nual cu 26,77%. După părerea noastră, pentru a lucra într-un an 1.000 de hantri cu un tractor K.D.-35 nu se cer eforturi mari, ci o muncă har­nică, chibzuită, făcută cu dra­goste faţă de frumoasa meserie de mecanizator. Noi lucrăm de mai mulţi ani pe tractoare R.D.-35 şi ne-am dat seama că acest tractor, fabricat în ţara noastră după mo­del sovietic, este o maşină puter­nică, capabilă să ducă mai multe maşini agricole. An de an, noi am realizat şi depăşit planul de pro­ducţie al brigăzii. Care este „secretul“ realizării unui asemenea volum de lucrări ? Orice mecanizator care lucrează pe tractorul R.D. ştie că plugul „Ilie Pintilie“ cu 3 trupiţe este purtat cu multă uşurinţă de tractor, care foloseşte pentru acest plug prea pu­ţin din puterea lui de tracţiune. Pentru a folosi întreaga lui putere, noi am adaptat la cele 6 pluguri „Ilie Pintilie“ ale brigăzii cea de-a 4-a trupiţă. In afară de arat noi lu­crăm şi la semănat. Şi aci noi am căutat să folosim întreaga capaci­tate de lucru a tractorului, prin cu­plarea mai multor maşini agricole. Astfel, noi am folosit la fiecare tractor agregate de 2 semănători I.A.R.-511 şi 4 cîmpuri de grapă sau 3 semănători de tracţiune ani­mală şi 4—5 cîmpuri de grapă. Pentru a putea duce atîtea ma­şini şi unelte deodată, noi dăm o mare atenţie îngrijirilor tehnice la tractoare şi maşini agricole. Prin­­tr-o stăruitoare muncă de ridicare a cunoştinţelor profesionale, fie­care tractorist din brigada noastră a ajuns să înţeleagă că trebuie să îngrijească cu ochii din cap minu­natele tractoare şi maşini agricole pe care statul i le-a dat, cu atîta încredere, ca să sprijine țărănimea în lucrarea pămîntului, s-o con­vingă de superioritatea marii agri­culturi socialiste mecanizate. îngrijirea tehnică a tractoarelor, pe care unii tractoriști o nesoco­tesc, a devenit în brigada noastră L­­­o­ae prin aere­sie căpetenie. Eu mă ocup personal,,în fiecare zi, de felul cum sînt făcut­e îngrijirile tehnice. De 2 ori pe zi, dimineaţa şi seara, tractoriştii din schimbul de zi şi cei din schimbul de noapte fac îm­preună îngrijirea tractorului şi a maşinilor ; le gresează, string şuru­burile slăbite, alimentează corect motorul. Aceeaşi atenţie o dăm în­grijirilor periodice. Realizarea a 1.000 hantri pe fie­care tractor în decurs de un an depinde, aşadar, in primul rînd de tractorist. Ca­lificarea mecani­zatorilor este de aceea o problemă permanentă pen­tru noi. Este o mîndrie­­ pentru întreaga brigadă că dintre noi s-au ridicat tractorişti ca Turian Gheor­ghe, care şi-a în­suşit o calificare înaltă şi este a­­cum şef de bri­gadă, şi Disici Slavco, care a a­­juns ajutor şef de brigadă. Acestea nu sînt însă singurele exemple. Alături de mecanizatori cu experienţă ca Libor Dana, Zamboraţ Milivoi, Bogdan Gheorghe, în brigada noastră lucrează acum şi aju­tori de tractorişti. Munca de calificare a tinerelor cadre cere multă răbdare şi pricepere. Avem acum ajutori de tractorişti, ca Şte­fan Colar, care a semănat în această toamnă cu tractorul pentru prima dată în viaţa lui. Pentru a-1 ajuta să mînuiască cu uşurinţă agregatul de semănători, tractoris­tul principal Cozma Nicolae s-a urcat de mai multe ori cu el pe tractor, îndrumîndu-1 cu atenţie. In afară de ridicarea nivelului profesional noi ne îngrijim şi de ridicarea nivelului politic şi cultu­ral. In timpul liber, tractoriştii noştri citesc cărţi agrotehnice sau lucrări li­terare, ascultă emisiunile radio sau merg la un film în comu­nă. Toate acestea, cît şi asigurarea lor cu hrană caldă, consistentă, de 3 ori pe zi, condiţiile omeneşti în care am organizat casa noastră de cîmp — vagonul dormitor — fac ca forţele noastre să se împros­păteze zi de zi pentru a putea munci cu spor, iar realizările noas­tre în campanie să fie şi mai în­semnate. In munca noastră sîntem sprijiniţi de conducerea S.AJ.T. şi de gospodăria colectivă „Ştefan Plavăţ“ din Cenadu Mare, unde lucrăm de mai mulţi ani. Folosind cît mai just energia şi elanul nostru în muncă vom pu­tea nu numai să realizăm 1.000 hantri de fiecare tractor R.D.-35 ci să depăşim chiar, cu mult, acest angajament. Cînd spun acest lu­cru mă gîndesc la faptul că din cei 2.000 hantri pe care ne-am an­gajat să-i dăm peste planul anual în cinstea Congresului partidului, noi am și realizat pînă la 19 oc­tombrie 1.045,85 hantri. VASILE VOICHIŢA , Erou al Muncii Socialiste, şeful brigăzii a 6-a de tractoare de la S.M.T. Sînnicolau Mare-Arad Raioane care au terminat însămînţările Din Vîrtoapele ne soseşte vestea că ieri, oamenii muncii din raion au terminat însămînţările de toam­nă. Suprafaţa însămînţată cu grîu pînă acum este cu 3000 ha. mai mare decît anul trecut. Colectiviştii din Slăveşti, mem­brii întovărăşirilor din Belciug şi Călineşti şi ţăranii cu gospodărie individuală din Licuriciu, Ciolă­­neşti, Depăraţi-Hîrleşti şi Rădoeşti au terminat însămînţările încă din ziua de 22 octombrie. Insămînţat la timp, grîul a şi răsărit. Tot ieri a fost realizat planul în­­sămînţărilor de toamnă şi în ra­ionul Zimnicea, PITEŞTI (coresp. „Scînteii“).— In ultimele două săptămîni în re­giunea Piteşti ritmul de semănat s-a intensificat. In fruntea muncilor de toamnă au stat cele 14 gospodării de stat, precum şi gospodăriile colective. Urmînd exemplul acestora, şi ţăra­nii muncitori cu gospodărie indi­viduală au obţinut succese însem­nate. Pînă sîmbătă seara, în raioa­nele Găeşti şi Topoloveni s-a în­deplinit planul la semănat. Avan­sate la semănat sînt şi raioanele cu cele mai mari suprafeţe agri­cole din regiune, ca Slatina şi Costeşti care au îndeplinit, pînă la aceeaşi dată, planul însămînţărilor de toamnă în proporţie de peste 97 la sută. ★ CRAIOVA (coresp. „Scînteii“).— In raioanele Segarcea, Băileşti, Pleniţa şi Strehaia semănatul a fost terminat în seara zilei de 29 octombrie. Aici, printr-o mai bună organizare a muncii, ca rod al în­drumărilor organelor şi organiza­ţiilor de partid şi a sfaturilor populare, mijloacele mecanizate şi atelajele au fost folosite din plin. In raioanele Tr.-Severin, Cujmir, Olteţu, Gilort unde semănatul a rămas încă în urmă, comitetele de partid şi sfaturile populare au da­toria să ia toate măsurile necesare pentru grăbirea acestei munci. [ Pentru îmbunătăţirea şeptetului şi creşterea pro- I ductivităţii sale, staţiunile experimentale zootehnice [ contribuie, an de an, la crearea unor noi linii produc­­[ tive de animale şi păsări. Clişeul 1 : îngrijitoarea [ fruntaşă Florica Beldia dă mare atenţie creşterii I purceilor. Clişeul 2: //gg. Lucian Marin şi tehni­------------------------------------------­ La staţiunea experimentală zootehnică Popăuţi-Botoşani clanul Dan Palaghiu studiază cu atenţie probele lua-h te de la oile in gestaţie. Clişeul 3: Ajutat de in-;­­ grijitoarele Florica Buzuc şi Aspazia Burdujoc, ing. 1 Lucian Marin măsoară creşterea unui viţel. Clişeul 1­4 : Un însemnat număr de păsări este bine îngrijit­­ de Elena Bilia. Foto „Agerpres" j In interiorul ziarnlnis Ana $oimu — Muzeul Lenin-Staîin ajutor preţios în studiul istoriei P.C.U.S. (pag. 2-a). • In cinstea Congresului partidului — mai mult metal I­I- Catană Putem şi trebuie să sporim producţia de oţel (pag. 2-a). Note: C. Coroianu — Mai multă atenţie transportului fructelor în re­giunea Baia Mare (pag. 2-a). I. Fîntînaru — Conferinţa de la Geneva — în centrul atenţiei opiniei publice. — Prin telefon de la trimisul nostru special (pag. 3-a). Consfătuire la preşedintele R. P. Chineze, Mao Tze-dun în problema transformării socialiste a industriei şi comerţului particular (pag. 4-a). Sosirea la Sofia a­ unei delegaţii parlamentare sovietice (pag. 4-a). Cuvîntarea rostită de V. M. Malo­­tov în şedinţa din 29 octombrie 1955 a conferinţei miniştrilor Afacerilor Externe ai U.R.S.S., S.U.A., Angliei şi Franţei (pag-4-a). Căile întăririi prieteniei între Bul­garia şi Anglia — Interviul acordat de V. Cervenkov unor ziarişti brita­­nici (pag. 4-a). Tratat de prietenie între U.R.S.S. şi Yemen (pag. 4-a). Tractoarele şi atelajele trebuie folosite din plin IAŞI (coresp. „Scînteii“).­ Sînt 2 luni de cînd a început semăna­tul în raionul Iaşi. Cu mijloacele mecanizate şi atelajele existente, semănatul putea fi de mult termi­nat. Cu toate acestea, pînă la 27 octombrie nu s-a însămînţat decît 33% din suprafaţa planificată. In multe comune ca Aroneanu, Ţuţo­­ra, Corneşti, Andrieşeni, Holboca, Horleşti ş.a. semănatul a rămas mult în urmă. La Romîneşti, Roş­­cani ş.a. nu ies la cîmp, zilnic, decît 10—15 pluguri. S.M.T.-urile Flolboca şî Vlădeni au cca. 20 de tractoare defecte în cîmp. Conducerile acestor S.M.T.­­uri nu se îngrijesc ca ele să fie re­parate grabnic. Astfel, a semănă­toare a S.M.T. Vlădeni a stat de­fectă timp de 8 zile la gospodăria colectivă din Potîngeni, iar la gos­­podăria colectivă din Voinești lu­crează doar două tractoare din cele 6 trimise de S.M.T. Holboca. Comitetul raional de partid și sfatul popular raional au datoria să ia temeinice măsuri de îndru­mare și control pentru ca semăr­­atul să fie grabnic terminat. La Geneva, noi propuneri sovietice de mare însemnătate In problema $ asigurării securităţii europene $ In şedinţa din 31 octombrie a conferinţei de la Geneva a j) miniştrilor Afacerilor Externe ai celor patru puteri, IA. M. Mo­ C­lotov a prezentat o nouă propunere in problema securităţii­­ europene.­­ Propunerea conţine un proiect de Tratat de securitate în­­ Europa la care urmează să participe pentru început cele patru­­ mari puteri, ţările membre ale Uniunii Europei occidentale,­­ ţările semnatare ale Tratatului de la Varşovia, cele două state­­ germane — R.F.G. şi R.D.G., precum şi statele care şi-ar ex- a prima dorinţa să participe la acest Tratat ca de pildă Iugo- O­slavia, Danemarca. In declaraţia sa V. M. Molotov a arătat că , în dorinţa de a merge în întîmpinarea propunerilor occidentale , delegaţia sovietică doreşte să propună, în conformitate cu di- d­­rectivele şefilor guvernelor celor patru puteri, crearea unei­­ zone de limitare şi inspecţie a armamentelor în Europa, care­­ să includă teritoriul Republicii Federale Germane şi Republi-­­ cii Democrate Germane, precum şi statele vecine cu Germania.­­ Acordul cu privire la zona de limitare şi inspecţie a armamen- - telor urmează să prevadă nivelurile maxime ale efectivelor for- m­ telor armate ale S.U.A., U.R.S.S., Angliei şi Franţei, folosite­­ pe teritoriile statelor din această zonă. Problema nivelului efec- v tivelor forţelor armate urmează să constituie obiectul unui­­ examen suplimentar. Angajamentele pe care şi le vor asuma­­ cele patru puteri trebuie să fie puse de acord cu statele pe­­ teritoriul cărora se află staţionate trupe, în conformitate cu­­ drepturile suverane ale acestor state. Obligaţiile privitoare la­­ executarea angajamentelor celor patru puteri urmează să fie­­ controlate pe baza unei inspecţii comune. (" In problema dezvoltării contactelor între Est şi Vest % ',­ în aceeaşi şedinţă a conferinţei, la discutarea celui de-al­­ treilea punct de pe ordinea de zi , cu privire la dezvoltarea contactelor intre Est-Vest, V. M. Molotov a prezentat un text­­ care cuprinde o serie de măsuri în această problemă.­­ Aceste măsuri se bazează pe posibilităţile ce pot fi­­ adoptate în mod practic, inclusiv de către organismele şi agen-­­­­iile Naţiunilor Unite, pentru atingerea scopului propus. Aceste­­ propuneri prevăd dezvoltarea comerţului internaţional, elimi- v narea obstacolelor care există în acest domeniu. Totodată pro-­­ iectul sovietic prevede înlesnirea liberei treceri a vaselor de­­ comerţ ale tuturor ţărilor prin strîmtorile şi canalele interna-­­ tionale.­­ In domeniul legăturilor internaţionale pe tărîmul ştiinţei,­­ tehnicii şi îndeosebi în domeniul folosirii paşnice a energiei a­­tomice, proiectul prezentat de V. M. Molotov prevede convo- - carea unor conferinţe cu participarea specialiştilor, adoptarea­­­i unor măsuri comune de către reprezentanţii celor patru puteri­­ în organismele internaţionale specializate.­­ Un vast plan de măsuri este prevăzut în vederea întăririi a contactelor între Est şi Vest în domeniul industriei, agricultu- ru­rii, relaţiilor culturale şi turismului, precum şi al contactelor­­ sportive între ţări. 1­0 Vie activitate în portul Brăila BRĂILA (coresp. „Scînteii"). — In portul Brăila activitatea conti­nuă acum cu aceeaşi însufleţire ca şi în timpul verii. Sosesc me­reu vase maritime şi fluviale, în­cărcate cu mărfuri. De curînd a ancorat la una din danele portului vasul romînesc „Berezina“. Munci­torii din port au hotărît să ajute echipajul vasului să-şi respecte în­tocmai itinerariul şi de aceea au lucrat în trei schimburi la încăr­carea vasului. Echipele conduse de tov. Joimir Gherase, Cazan Vic­tor şi Istrate Marin au mînuit re­pede vinciurile cu aburi şi, spre mulţumirea membrilor echipajului, vasul a plecat într-o nouă călătorie cu 41 ore înainte de termen. Un nou succes au obţinut mun­citorii din portul Brăila şi la ma­nipularea mărfurilor sosite cu va­sul bulgar „Niko Vapţarov“. Măr­furile din vasul bulgar au fost descărcate cu 24 ore înainte de termen. Expoziţia-bazar internaţională „Copilul în lume“ La 1 noiembrie se deschide, în marile saloane ale Palatului Ve­neţia, expoziţia-bazar internaţională „Copilul în lume“, organizată de Comitetul italian de Cruce Roşie din Roma. La această expoziţie a fost invi­tată şi Crucea Roşie a R.P.R. Din Bucureşti au fost trimise costume naţionale, obiecte de artizanat pen­tru copii, jucării, cărţi de litera­tură pentru copii şi tineret şi alte felurite lucruri care înfrumuseţează viaţa copiilor din patria noastră. (Agerpres)

Next