Scînteia, noiembrie 1955 (Anul 24, nr. 3428-3453)
1955-11-01 / nr. 3428
Comerţul socialist în slujba poporului Oamenii muncii din ţara noastră — făuritori ai vieţii noi, socialiste — muncesc cu însufleţire pentru a întîmpina cel de-al doilea Congres al partidului cu noi şi însemnate realizări în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor primului nostru plan cincinal. Mulţumită succeselor dobîndite în dezvoltarea economiei noastre naţionale sporeşte în permanentă cantitatea de mărfuri puse la îndemîna populaţiei, are loc o ridicare continuă a nivelului de viaţă al celor ce muncesc. In aceste condiţii cresc considerabil rolul şi sarcinile comerţului socialist care constituie un principal instrument în satisfacerea cerinţelor mereu crescînde ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Comerţul nostru socialist se deosebeşte fundamental de comerţul capitalist a cărui lege nescrisă este exploatarea şi jefuirea marii mase a consumatorilor. Cine nu-şi aminteşte vremurile de odinioară, cînd muncitorul exploatat cîineşte în fabrică de către patron, cînd ţăranul care trudea pe pămîntul moşierului — erau odată mai mult exploataţi în calitate de cumpărători, de către capitaliştii din comerţ. In comerţul capitalist prospera şi se ghiftuia o întreagă liotă parazitară de speculanţi şi intermediari, în cap cu o mînă de mari negustori, care scoteau şapte piei de pe spinarea consumatorului, contribuind la scumpirea vieţii, la scăderea puterii de cumpărare a maselor. Comerţul socialist este un comerţ de tip nou, pus în întregime în slujba intereselor poporului, a satisfacerii, nevoilor de consum ale populaţiei. Esenţial în comerţul socialist este faptul că el îşi desfăşoară activitatea fără capitalişti şi speculanţi, faptul că este un comerţ fără exploatatori şi fără exploatare. Aceasta o simte fiecare om al muncii care păşeşte pragul unui magazin de stat sau cooperatist ; aceasta o arată preţurile de stat la care se vinde întreaga producţie a sectorului socialist de stat, preţuri care la noi nu pot varia după interesele monopolurilor şi ale diferitelor elemente speculative. In ţara noastră, pe măsura creşterii producţiei în industrie şi agricultură, sporeşte cantitatea de mărfuri destinate aprovizionării populaţiei. In anii cincinalului volumul circulaţiei mărfurilor în comerţul socialist, a crescut de la peste 14 miliarde în 1950 la aproape 30 miliarde în 1955. Rezultă că la sfîrşitul acestui an, oamenii muncii vor avea la dispoziţie de mai bine de două ori mai multe mărfuri decît cu cinci ani în urmă. Anul acesta populaţia primeşte prin comerţul socialist de aproape 1,5 ori mai multă carne, de 2,2 ori mai multă slănină şi ulei, de 2,8 ori mai mult unt, de 2,9 ori mai mult peşte ca în 1950; de asemenea, cantităţi mai mari de produse industriale; ţesături de bumbac de aproape 2 ori, ţesături de lînă de aproape 2,7 ori, ţesături de mătase de 1,6 ori, încălţăminte de peste 2,1 ori. In cursul cincinalului, aprovizionarea populaţiei de la sate prin reţeaua comerţului socialist a înregistrat o creştere de 2 ori mai mare faţă de realizările anului 1950. Creşterea considerabilă a circulaţiei mărfurilor în ţara noastră ilustrează succesele dezvoltării noastre economice, este o vie expresie a îmbunătăţirii vieţii poporului, a creşterii puterii de cumpărare a maselor largi. Faptul că creşterea puterii de cumpărare o ia mereu înaintea creşterii producţiei de bunuri de consum, acţionează ca un stimulent puternic pentru creşterea mai departe a producţiei. La noi nu sînt cu putinţă fenomene atît de caracteristice comerţului din ţările capitaliste, unde în depozite se stochează mari cantităţi de mărfuri care nu-şi găsesc cumpărători, unde povara grea a cursei înarmărilor şi impozitele excesive fac să scadă puterea de cumpărare a maselor. In ţara noastră, magazinele nu numai că sunt aprovizionate cu cantităţi tot mai mari şi mai variate de mărfuri, dar ele sunt şi pline de cumpărători care cumpără mărfuri mereu mai multe şi mai bune. Anul acesta a devenit şi mai evident cursul sănătos al dezvoltării noastre economice. In răstimpul care a trecut de la desfiinţarea cartelelor, succesele în sporirea producţiei şi productivităţii muncii în industrie şi agricultură, în reducerea preţului de cost au făcut posibilă o primă reducere de preţuri. Faptul că comerţul nostru socialist dispune astăzi de cantităţi sporite de mărfuri, realizările obţinute de intensificarea schimbului de mărfuri între oraş şi sat au făcut să crească rolul de regulator al statului pe piaţă şi aceasta se resimte un bine de către marea masă a consumatorilor; în viaţa noastră economică a devenit caracteristică tendinţa de scădere a preţurilor. Este evident că de succesele pe care le vom obţine de aci înainte în dezvoltarea producţiei industriale şi agricole, în creşterea productivităţii muncii şi în reducerea preţului de cost , de rodnicia muncii în domeniul colectărilor, contractărilor şi achiziţiilor depinde în mod nemijlocit accentuarea tendinţei de scădere a preţurilor, înfăptuirea de noi reduceri de preţuri, ieftinirea tot mai simţitoare a traiului. Dezvoltarea comerţului nostru este ilustrată deopotrivă de lărgirea continuă a reţelei comerciale, a numărului de magazine în oraşe şi sate. La începutul acestui an, reţeaua totală de desfacere cu amănuntul cuprindea 45.282 unităţi, din care 22.000 unităţi ale comerţului cooperatist. In multe comune au luat fiinţă magazine universale săteşti. Pînă la data de 1 octombrie, numai reţeaua comerţului de stat a crescut cu peste 1700 noi unităţi. Pentru comerţul nostru socialist este caracteristic faptul că în cartierele şi centrele muncitoreşti, la sate, altă dată lipsite de o reţea de magazine corespunzătoare, se deschid magazine mari, spaţioase, frumos amenajate, în care cumpărătorul intră cu drag. Comerţul nostru socialist este un comerţ tînăr. Ca orice lucru nou care creşte şi se dezvoltă, el trebuie puternic sprijinit pentru a face faţă sarcinilor, pentru înlăturarea deficienţelor existente. Principalul în activitatea comercială este aprovizionarea neîntreruptă a populaţiei de la oraşe şi sate cu un sortiment bogat şi variat de mărfuri de calitate, care să satisfacă cît mai bine cerinţele de consum. Nu puţine sînt însă cazurile cînd mărfurile circulă încet pe reţeaua comercială, stau vreme îndelungată prin depozite, datorită unor manifestări de birocratism şi tărăgăneală. Trebuie să crească în permanenţă rolul activ, militant al organizaţiilor comerciale, influenţa lor asupra întreprinderilor producătoare în ce priveşte ridicarea continuă a calităţii mărfurilor şi îmbogăţirea sortimentelor. Este necesar să fie înlăturate fenomene negative ca repartizarea mecanică a mărfurilor pe regiuni şi raioane, fără a se ţine seama de cererea de consum a populaţiei, neasortarea magazinelor cu unele mărfuri specifice diferitelor sezoane. Prin reţeaua comerţului socialist circulă fără întrerupere un mare volum de mărfuri; lucrătorii din comerţ sînt chemaţi să gospodărească şi să păstreze cu grijă acest avut obştesc, să lupte pe toate căile ca mărfurile să ajungă la consumatori în bune condiţii, iar cheltuielile de circulaţie să fie cît mai mici. Este datoria Ministerului Comerţului Interior şi a Uniunii centrale a cooperativelor de consum să îndrume concret, zi cu zi, activitatea reţelei lor comerciale, să studieze şi să popularizeze experienţa înaintată a organizaţiilor şi salariaţilor fruntaşi din comerţ, să se preocupe cu mai multă grijă de alegerea cadrelor şi educarea lor. Comitetele executive ale sfaturilor populare regionale trebuie să conducă gospodăreşte întreaga activitate comercială — de care sînt direct răspunzătoare — să considere aceasta ca una din sarcinile lor principale şi să atragă masele la rezolvarea problemelor legate de aprovizionarea şi deservirea populaţiei. Este necesar să fie grăbite şi complect puse la punct pregătirile, de aprovizionare în vederea iernii, acordîndu-se atenţia cuvenită colectărilor şi achiziţiilor de cartofi, legume şi fructe, păstrării, industrializării şi desfacerii lor către populaţie în cele mai bune condiţii. In comerţul nostru socialist munceşte un mare număr de lucrători. Munca lor a căpătat în anii puterii populare o nouă demnitate, a căpătat consideraţia cuvenită fiecărui om al muncii, care prin activitatea sa — oricît ar fi ea de modestă — e folositor poporului, pune umărul la cauza noastră comună. Numeroşi lucrători din comerţ muncesc cu hărnicie şi conştiinciozitate. Pe pieptul multora dintre ei strălucesc ordine şi medalii. Nu trebuie însă pierdut din vedere că în reţeaua comercială mai există destui lucrători care nu înţeleg însemnătatea muncii lor, nu manifestă înţelegerea şi bunăvoinţa tovărăşească pe care este îndreptăţit să o pretindă fiecare om al muncii care păşeşte pragul unui magazin de stat sau cooperatist — ba chiar se poartă grosolan cu cumpărătorii. Masa lucrătorilor din comerţ trebuie să ia o atitudine hotărîtă împotriva unor asemenea manifestări. Cu toată intransigenţa trebuie combătute şi demascate elementele necinstite, strecurate în comerţul socialist, care se dedau ■la hoţii, iau mită, înşeală consumatorii, dezonorînd comerţul nostru. Organizaţiile de partid şi sindicate din comerţ sînt chemate să desfăşoare o activitate educativă multilaterală în mijlocul lucrătorilor din comerţ, să dezvolte la fiecare lucrător simţul de răspundere pentru sarcina ce i-a fost încredinţată, atitudinea atentă, plină de grijă şi consideraţie tovărăşească faţă de consumatori, să militeze pentru un comerţ civilizat, pentru satisfacerea cît mai deplină a cerinţelor consumatorilor, pe baza legăturii şi a colaborării strînse cu consumatorii. Ridicînd prin toate mijloacele nivelul întregii lor activităţi, lucrătorii comerţului socialist vor aduce un aport valoros la îmbunătăţirea vieţii poporului, la creşterea continuă a bunei stări a celor ce muncesc de la oraşe şi sate. . Minerii din Doman şi-au REŞIŢA (coresp. „Scînteii“). Minerii din Doman au obţinut recent o importantă victorie. Acum cîteva zile ei au dat ultimele tone de cărbune în contul anului 1955. Pînă la 25 octombrie ei au extras, faţă de prevederile planului anual, cu 1,5% mai mult cărbune şi au executat cu 47,8% mai multe lucrări de înaintare pentru descoperirea de noi zăcăminte. In întrecerea pentru îndeplinirea înainte de termen a planului s-au evidenţiat echipele minerilor Iosif Peter, Iosif Fiala, Emil Zarkovetz, Friedrich Mach şi altele. La obţinerea acestui succes au contribuit şi măsurile tehnico-organizatorice luate. Astfel, în acest an în mină a fost pus în funcţiune un rezervor de aer comprimat care îndeplinit planul pe 1955 asigură un debit mai mare de aer necesar ciocanelor de abataj. La burghiile de sfredelire s-au introdus capete de india ceea ce a contribuit mult la sporirea productivităţii muncii şi eliminarea timpilor neproductivi pricinuiţi de schimbarea prea deasă a burghiilor. Faţă de trimestrul IV al anului trecut, productivitatea muncii a crescut cu 20,5%, iar viteza de înaintare pe mină cu 21,4%. In cinstea Congresului partidului minerit din Doman sînt hotărîţi să obţină noi succese. Pînă la sfîrşitul anului ei s-au angajat să dea încă sute de tone cărbune peste plan şi să monteze 300 metri liniari cale ferată în subteran. PROLETARI DUST TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA! ANUL XXV Nr. S428 Marți 1 noiembrie 1955 4 PAGINI — 20 BANI In cinstea Congresului partidului Sporeşte avîntul întrecerii pentru terminarea semănatului Pentru 1.000 hantri de fiecare tractor pe an Nu de mult, brigada noastră s-a angajat ca pînă în ziua deschiderii Congresului partidului să depăşească cu 2.000 de hantri planul anual de producţie. Prin îndeplinirea acestui angajament noi vom da o contribuţie şi mai mare la sporirea recoltei în gospodăria colectivă unde lucrăm. încă din primăvară, tractoriştii din brigada noastră au hotărît să lucreze în aşa fel ca să realizeze cîte 1.000 de bantri de fiecare tractor, K.D.-35. Acum sîntem în pragul îndeplinirii acestui țel, pentru atingerea căruia ne-am străduit atîtea luni de zile. Pînă la 18 octombrie, tractoristul Libor Dana a realizat 911,20 hantri, Bogdan Gheorghe — 893,77 hantri, Cozma Nicolae— 876,81 hantri etc. Totalizînd pe brigadă rezultatele obţinute pînă la această dată, reiese că noi ne-am depăşit planul anual cu 26,77%. După părerea noastră, pentru a lucra într-un an 1.000 de hantri cu un tractor K.D.-35 nu se cer eforturi mari, ci o muncă harnică, chibzuită, făcută cu dragoste faţă de frumoasa meserie de mecanizator. Noi lucrăm de mai mulţi ani pe tractoare R.D.-35 şi ne-am dat seama că acest tractor, fabricat în ţara noastră după model sovietic, este o maşină puternică, capabilă să ducă mai multe maşini agricole. An de an, noi am realizat şi depăşit planul de producţie al brigăzii. Care este „secretul“ realizării unui asemenea volum de lucrări ? Orice mecanizator care lucrează pe tractorul R.D. ştie că plugul „Ilie Pintilie“ cu 3 trupiţe este purtat cu multă uşurinţă de tractor, care foloseşte pentru acest plug prea puţin din puterea lui de tracţiune. Pentru a folosi întreaga lui putere, noi am adaptat la cele 6 pluguri „Ilie Pintilie“ ale brigăzii cea de-a 4-a trupiţă. In afară de arat noi lucrăm şi la semănat. Şi aci noi am căutat să folosim întreaga capacitate de lucru a tractorului, prin cuplarea mai multor maşini agricole. Astfel, noi am folosit la fiecare tractor agregate de 2 semănători I.A.R.-511 şi 4 cîmpuri de grapă sau 3 semănători de tracţiune animală şi 4—5 cîmpuri de grapă. Pentru a putea duce atîtea maşini şi unelte deodată, noi dăm o mare atenţie îngrijirilor tehnice la tractoare şi maşini agricole. Printr-o stăruitoare muncă de ridicare a cunoştinţelor profesionale, fiecare tractorist din brigada noastră a ajuns să înţeleagă că trebuie să îngrijească cu ochii din cap minunatele tractoare şi maşini agricole pe care statul i le-a dat, cu atîta încredere, ca să sprijine țărănimea în lucrarea pămîntului, s-o convingă de superioritatea marii agriculturi socialiste mecanizate. îngrijirea tehnică a tractoarelor, pe care unii tractoriști o nesocotesc, a devenit în brigada noastră Loae prin aeresie căpetenie. Eu mă ocup personal,,în fiecare zi, de felul cum sînt făcute îngrijirile tehnice. De 2 ori pe zi, dimineaţa şi seara, tractoriştii din schimbul de zi şi cei din schimbul de noapte fac împreună îngrijirea tractorului şi a maşinilor ; le gresează, string şuruburile slăbite, alimentează corect motorul. Aceeaşi atenţie o dăm îngrijirilor periodice. Realizarea a 1.000 hantri pe fiecare tractor în decurs de un an depinde, aşadar, in primul rînd de tractorist. Calificarea mecanizatorilor este de aceea o problemă permanentă pentru noi. Este o mîndrie pentru întreaga brigadă că dintre noi s-au ridicat tractorişti ca Turian Gheorghe, care şi-a însuşit o calificare înaltă şi este acum şef de brigadă, şi Disici Slavco, care a ajuns ajutor şef de brigadă. Acestea nu sînt însă singurele exemple. Alături de mecanizatori cu experienţă ca Libor Dana, Zamboraţ Milivoi, Bogdan Gheorghe, în brigada noastră lucrează acum şi ajutori de tractorişti. Munca de calificare a tinerelor cadre cere multă răbdare şi pricepere. Avem acum ajutori de tractorişti, ca Ştefan Colar, care a semănat în această toamnă cu tractorul pentru prima dată în viaţa lui. Pentru a-1 ajuta să mînuiască cu uşurinţă agregatul de semănători, tractoristul principal Cozma Nicolae s-a urcat de mai multe ori cu el pe tractor, îndrumîndu-1 cu atenţie. In afară de ridicarea nivelului profesional noi ne îngrijim şi de ridicarea nivelului politic şi cultural. In timpul liber, tractoriştii noştri citesc cărţi agrotehnice sau lucrări literare, ascultă emisiunile radio sau merg la un film în comună. Toate acestea, cît şi asigurarea lor cu hrană caldă, consistentă, de 3 ori pe zi, condiţiile omeneşti în care am organizat casa noastră de cîmp — vagonul dormitor — fac ca forţele noastre să se împrospăteze zi de zi pentru a putea munci cu spor, iar realizările noastre în campanie să fie şi mai însemnate. In munca noastră sîntem sprijiniţi de conducerea S.AJ.T. şi de gospodăria colectivă „Ştefan Plavăţ“ din Cenadu Mare, unde lucrăm de mai mulţi ani. Folosind cît mai just energia şi elanul nostru în muncă vom putea nu numai să realizăm 1.000 hantri de fiecare tractor R.D.-35 ci să depăşim chiar, cu mult, acest angajament. Cînd spun acest lucru mă gîndesc la faptul că din cei 2.000 hantri pe care ne-am angajat să-i dăm peste planul anual în cinstea Congresului partidului, noi am și realizat pînă la 19 octombrie 1.045,85 hantri. VASILE VOICHIŢA , Erou al Muncii Socialiste, şeful brigăzii a 6-a de tractoare de la S.M.T. Sînnicolau Mare-Arad Raioane care au terminat însămînţările Din Vîrtoapele ne soseşte vestea că ieri, oamenii muncii din raion au terminat însămînţările de toamnă. Suprafaţa însămînţată cu grîu pînă acum este cu 3000 ha. mai mare decît anul trecut. Colectiviştii din Slăveşti, membrii întovărăşirilor din Belciug şi Călineşti şi ţăranii cu gospodărie individuală din Licuriciu, Ciolăneşti, Depăraţi-Hîrleşti şi Rădoeşti au terminat însămînţările încă din ziua de 22 octombrie. Insămînţat la timp, grîul a şi răsărit. Tot ieri a fost realizat planul însămînţărilor de toamnă şi în raionul Zimnicea, PITEŞTI (coresp. „Scînteii“).— In ultimele două săptămîni în regiunea Piteşti ritmul de semănat s-a intensificat. In fruntea muncilor de toamnă au stat cele 14 gospodării de stat, precum şi gospodăriile colective. Urmînd exemplul acestora, şi ţăranii muncitori cu gospodărie individuală au obţinut succese însemnate. Pînă sîmbătă seara, în raioanele Găeşti şi Topoloveni s-a îndeplinit planul la semănat. Avansate la semănat sînt şi raioanele cu cele mai mari suprafeţe agricole din regiune, ca Slatina şi Costeşti care au îndeplinit, pînă la aceeaşi dată, planul însămînţărilor de toamnă în proporţie de peste 97 la sută. ★ CRAIOVA (coresp. „Scînteii“).— In raioanele Segarcea, Băileşti, Pleniţa şi Strehaia semănatul a fost terminat în seara zilei de 29 octombrie. Aici, printr-o mai bună organizare a muncii, ca rod al îndrumărilor organelor şi organizaţiilor de partid şi a sfaturilor populare, mijloacele mecanizate şi atelajele au fost folosite din plin. In raioanele Tr.-Severin, Cujmir, Olteţu, Gilort unde semănatul a rămas încă în urmă, comitetele de partid şi sfaturile populare au datoria să ia toate măsurile necesare pentru grăbirea acestei munci. [ Pentru îmbunătăţirea şeptetului şi creşterea pro- I ductivităţii sale, staţiunile experimentale zootehnice [ contribuie, an de an, la crearea unor noi linii produc[ tive de animale şi păsări. Clişeul 1 : îngrijitoarea [ fruntaşă Florica Beldia dă mare atenţie creşterii I purceilor. Clişeul 2: //gg. Lucian Marin şi tehni------------------------------------------ La staţiunea experimentală zootehnică Popăuţi-Botoşani clanul Dan Palaghiu studiază cu atenţie probele lua-h te de la oile in gestaţie. Clişeul 3: Ajutat de in-; grijitoarele Florica Buzuc şi Aspazia Burdujoc, ing. 1 Lucian Marin măsoară creşterea unui viţel. Clişeul 14 : Un însemnat număr de păsări este bine îngrijit de Elena Bilia. Foto „Agerpres" j In interiorul ziarnlnis Ana $oimu — Muzeul Lenin-Staîin ajutor preţios în studiul istoriei P.C.U.S. (pag. 2-a). • In cinstea Congresului partidului — mai mult metal II- Catană Putem şi trebuie să sporim producţia de oţel (pag. 2-a). Note: C. Coroianu — Mai multă atenţie transportului fructelor în regiunea Baia Mare (pag. 2-a). I. Fîntînaru — Conferinţa de la Geneva — în centrul atenţiei opiniei publice. — Prin telefon de la trimisul nostru special (pag. 3-a). Consfătuire la preşedintele R. P. Chineze, Mao Tze-dun în problema transformării socialiste a industriei şi comerţului particular (pag. 4-a). Sosirea la Sofia a unei delegaţii parlamentare sovietice (pag. 4-a). Cuvîntarea rostită de V. M. Malotov în şedinţa din 29 octombrie 1955 a conferinţei miniştrilor Afacerilor Externe ai U.R.S.S., S.U.A., Angliei şi Franţei (pag-4-a). Căile întăririi prieteniei între Bulgaria şi Anglia — Interviul acordat de V. Cervenkov unor ziarişti britanici (pag. 4-a). Tratat de prietenie între U.R.S.S. şi Yemen (pag. 4-a). Tractoarele şi atelajele trebuie folosite din plin IAŞI (coresp. „Scînteii“). Sînt 2 luni de cînd a început semănatul în raionul Iaşi. Cu mijloacele mecanizate şi atelajele existente, semănatul putea fi de mult terminat. Cu toate acestea, pînă la 27 octombrie nu s-a însămînţat decît 33% din suprafaţa planificată. In multe comune ca Aroneanu, Ţuţora, Corneşti, Andrieşeni, Holboca, Horleşti ş.a. semănatul a rămas mult în urmă. La Romîneşti, Roşcani ş.a. nu ies la cîmp, zilnic, decît 10—15 pluguri. S.M.T.-urile Flolboca şî Vlădeni au cca. 20 de tractoare defecte în cîmp. Conducerile acestor S.M.T.uri nu se îngrijesc ca ele să fie reparate grabnic. Astfel, a semănătoare a S.M.T. Vlădeni a stat defectă timp de 8 zile la gospodăria colectivă din Potîngeni, iar la gospodăria colectivă din Voinești lucrează doar două tractoare din cele 6 trimise de S.M.T. Holboca. Comitetul raional de partid și sfatul popular raional au datoria să ia temeinice măsuri de îndrumare și control pentru ca semăratul să fie grabnic terminat. La Geneva, noi propuneri sovietice de mare însemnătate In problema $ asigurării securităţii europene $ In şedinţa din 31 octombrie a conferinţei de la Geneva a j) miniştrilor Afacerilor Externe ai celor patru puteri, IA. M. Mo Clotov a prezentat o nouă propunere in problema securităţii europene. Propunerea conţine un proiect de Tratat de securitate în Europa la care urmează să participe pentru început cele patru mari puteri, ţările membre ale Uniunii Europei occidentale, ţările semnatare ale Tratatului de la Varşovia, cele două state germane — R.F.G. şi R.D.G., precum şi statele care şi-ar ex- a prima dorinţa să participe la acest Tratat ca de pildă Iugo- Oslavia, Danemarca. In declaraţia sa V. M. Molotov a arătat că , în dorinţa de a merge în întîmpinarea propunerilor occidentale , delegaţia sovietică doreşte să propună, în conformitate cu di- drectivele şefilor guvernelor celor patru puteri, crearea unei zone de limitare şi inspecţie a armamentelor în Europa, care să includă teritoriul Republicii Federale Germane şi Republi- cii Democrate Germane, precum şi statele vecine cu Germania. Acordul cu privire la zona de limitare şi inspecţie a armamen- - telor urmează să prevadă nivelurile maxime ale efectivelor for- m telor armate ale S.U.A., U.R.S.S., Angliei şi Franţei, folosite pe teritoriile statelor din această zonă. Problema nivelului efec- v tivelor forţelor armate urmează să constituie obiectul unui examen suplimentar. Angajamentele pe care şi le vor asuma cele patru puteri trebuie să fie puse de acord cu statele pe teritoriul cărora se află staţionate trupe, în conformitate cu drepturile suverane ale acestor state. Obligaţiile privitoare la executarea angajamentelor celor patru puteri urmează să fie controlate pe baza unei inspecţii comune. (" In problema dezvoltării contactelor între Est şi Vest % ', în aceeaşi şedinţă a conferinţei, la discutarea celui de-al treilea punct de pe ordinea de zi , cu privire la dezvoltarea contactelor intre Est-Vest, V. M. Molotov a prezentat un text care cuprinde o serie de măsuri în această problemă. Aceste măsuri se bazează pe posibilităţile ce pot fi adoptate în mod practic, inclusiv de către organismele şi agen-iile Naţiunilor Unite, pentru atingerea scopului propus. Aceste propuneri prevăd dezvoltarea comerţului internaţional, elimi- v narea obstacolelor care există în acest domeniu. Totodată pro- iectul sovietic prevede înlesnirea liberei treceri a vaselor de comerţ ale tuturor ţărilor prin strîmtorile şi canalele interna- tionale. In domeniul legăturilor internaţionale pe tărîmul ştiinţei, tehnicii şi îndeosebi în domeniul folosirii paşnice a energiei atomice, proiectul prezentat de V. M. Molotov prevede convo- - carea unor conferinţe cu participarea specialiştilor, adoptareai unor măsuri comune de către reprezentanţii celor patru puteri în organismele internaţionale specializate. Un vast plan de măsuri este prevăzut în vederea întăririi a contactelor între Est şi Vest în domeniul industriei, agricultu- rurii, relaţiilor culturale şi turismului, precum şi al contactelor sportive între ţări. 10 Vie activitate în portul Brăila BRĂILA (coresp. „Scînteii"). — In portul Brăila activitatea continuă acum cu aceeaşi însufleţire ca şi în timpul verii. Sosesc mereu vase maritime şi fluviale, încărcate cu mărfuri. De curînd a ancorat la una din danele portului vasul romînesc „Berezina“. Muncitorii din port au hotărît să ajute echipajul vasului să-şi respecte întocmai itinerariul şi de aceea au lucrat în trei schimburi la încărcarea vasului. Echipele conduse de tov. Joimir Gherase, Cazan Victor şi Istrate Marin au mînuit repede vinciurile cu aburi şi, spre mulţumirea membrilor echipajului, vasul a plecat într-o nouă călătorie cu 41 ore înainte de termen. Un nou succes au obţinut muncitorii din portul Brăila şi la manipularea mărfurilor sosite cu vasul bulgar „Niko Vapţarov“. Mărfurile din vasul bulgar au fost descărcate cu 24 ore înainte de termen. Expoziţia-bazar internaţională „Copilul în lume“ La 1 noiembrie se deschide, în marile saloane ale Palatului Veneţia, expoziţia-bazar internaţională „Copilul în lume“, organizată de Comitetul italian de Cruce Roşie din Roma. La această expoziţie a fost invitată şi Crucea Roşie a R.P.R. Din Bucureşti au fost trimise costume naţionale, obiecte de artizanat pentru copii, jucării, cărţi de literatură pentru copii şi tineret şi alte felurite lucruri care înfrumuseţează viaţa copiilor din patria noastră. (Agerpres)