Scînteia, decembrie 1955 (Anul 24, nr. 3454-3481)
1955-12-01 / nr. 3454
Nr. 3454 Oaspeţi de peste hotare Marea artă a Teatrului central de păpuşi din Praga Teatrul de păpuşi din Cehoslovacia se bucură de o largă popularitate şi unanimă aprecie-re la întreaga lume. Vizitarea Pragăi este aproape de neconceput fără a vedea spectacolele „Teatrului central de păpuşi“ de sub conducerea prof. dr. Jan Malik, laureat al Premiului de Stat, şi a face cunoştinţă cu mult îndrăgitul Hurvinek de la „Spejbl şi Hurvinek“ de sub conducerea artistului naţional Joseph Skupa. Păpuşarii cehi au reuşit să dezvolte şi să desăvîrşească ceea ce tradiţia de sute de ani a teatrului popular de păpuşi ceh a zămislit, ajungînd la o personalitate artistică naţională distinctă şi de înaltă ţinută artistică, contribuind la dezvoltarea unei dramaturgii contemporane proprii acestui gen de artă. In repertoriul teatrului de păpuşi ceh intîlneşti alături de numeroase lucrări originale şi clasice cehe piese sovietice şi chiar pe Aristofan şi Cehov Ieri a avut loc primul spectacol dat în Capitală de Teatrul central de păpuşi din Praga, şi putem spune primul asalt al publicului bucureştean de la mic la mare Tumultul spectatorilor a creat acea atmosferă de sărbătorească nerăbdare pe care ţi-o dă emoţia unui eveniment artistic mult aşteptat , pentru a face loc, imediat după ridicarea cortinei, unei respectuoase tăceri, mărturie a admiraţiei de care se bucură la noi arta păpuşarilor cehi. Chiar de la început, imediat după ridicarea cortinei, spectacolul „Marele Ivan“ a impresionat puternic publicul prin amploarea montării. Dr Jan Malik a reuşit printr-o concepţie regizorală îndrăzneaţă să valorifice ideile piesei, creînd momente emoţionante prin sinceritatea şi puterea lor de convingere, rezolvînd cu înaltă măiestrie problemele ridicate de sensul simbolic al piesei. „Marele Ivan“ de S. Obrazţov şi S. Preobrajenski simbolizează lupta poporului pentru eliberarea de sub jugul exploatării, luptă pătrunsă de poezia dragostei de libertate şi de demnitate omenească. Ideea îndrăzneaţă a regizorului de a încredinţa rolul lui Ivan unui actor om dă pe deplice şi la o înaltă ţinută artistică întreaga valoare de simbol a acestui personaj, om uriaş printre păpuşi — asemeni forţei uriaşe a poporului, în contrast cu nimicnicia exploatatorilor. Actorul şi păpuşa convieţuiesc într-o strînsă unitate artistică, contribuind la reliefarea ideilor piesei. Creatorii spectacolului au reuşit să rezolve cu îndrăzneală şi ingeniozitate problemele complexe puse de îmbinarea artei, actorului cu arta păpuşărească, cît şi problemele de proporţie şi mişcare ridicate de concepţia interesantă de la care au pornit. Consider de o valoare deosebită şi de mare însemnătate pentru noi deschiderea largă a scenei, înlăturarea clasicului paravan care constrînge şi încadrează în spaţii rigide spectacolul de păpuşi; ea pune într-o nouă lumină posibilităţile ample ale scenei teatrului de păpuşi. Rezolvarea cu ajutorul unor planuri dispuse în scenă, divers, după necesităţile tehnice, dar totuşi integrîndu se în mod artistic în decor, a permis o largă desfăşurare a locului de acţiune, dînd spectacolului atmosfera pe care piesa o cere. Din păcate, necunoaşterea limbii nu mi-a dat posibilitatea de a aprecia aportul artistic al fiecărui interpret, dar din întregul spectacol am putut aprecia, odată mai mult, minunatele calităţi artistice ale acestui colectiv, pildă de unitate şi omogenitate, de exigenţă faţă de toate elementele componente ale unui spectacol de păpuşi. Spectacolul „Marele Ivan“ ridică pentru păpuşarii din ţara noastră probleme noi, promiţînd discuţii vii şi interesante, menite să lărgească perspectivele dezvoltării teatrelor noastre de păpuşi. Aşteptăm cu nerăbdare spectacolul „Fata cu părul de aur" care, suntem convinşi, va demonstra încăodată posibilităţile artistice înalte ale teatrului de păpuşi, pentru care spectacolele păpuşarilor praghezi pledează MARGARETA NICULESCU Director al Teatrului de păpuşi „Ţăndărică“ Laureată a Premiului de Stat Recital extraordinar dat de violonistul nînrncitav Potsir TrkrhGnxr* Violonistul iugoslav Petar Tochkov, laureat al Marelui premiu al guvernului iugoslav pentru artă şi ştiinţă, a dat miercuri seara în sala Dalles un recital extraordinar, care a cuprins: Sonata „Trilul diavolului“ de Tartini, Sonata în re minor de Brahms, Rapsodia creată de Fran Lhotke, dansuri româneşti de Bartók, „Driade şi Pan“ de Szymanowsky, „Pe vapor“ de Debussy şi „Dansul piticilor“ de Bazzini. Acompaniamentul la pian a fost susţinut de Ion Filipnescu. Au participat tot Mihail Macavei preşedinte de onoare al Institutului omîn pentru relaţiile culturale cu străinătatea, oameni de artă şi culură, un numeros public. A fost de faţă Nicola Vujanovici, ambasadorul R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti. Recitalul s-a bucurat de mult succes, artistul iugoslav fiind călduros iplaudat. (Agerpres) Reuniune cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a R. P. F. Iugoslavia Cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a proclamării R.P.F. Iugoslavia, miercuri seara a avut loc o reuniune la Casa ziariştilor din Bucureşti. Au participat reprezentanţi ai ambasadei R.P.F Iugoslavia, membri ai corpului diplomatic, ziarişti români şi străini. Despre cea de-a 10-a aniversare a R.P.F. Iugoslavia a vorbit Milan Zupan, secretar al ambasadei R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti. S-a prezentat în avantpremieră filmul iugoslav „Eşalonul doctorului M“ inspirat din lupta pentru eliberarea popoarelor din Iugoslavia. (Agerpres) ________ Spectacol de gală prezentat de echipele artistice săteşti fruntaşe ! Miercuri seara în sala Teatrului I.C.S. din Capitală a avut loc specacolul de gală prezentat de echipele de teatru şi brigăzile artistice de agiaţie ale căminelor culturale, caselor aionale de cultură şi colţurilor roşii din gospodăriile agricole colective, participarrte la etapa finală a celui de-al 3-lea concurs pe ţară. La spectacol au asistat membri ai Z.C. al P.M.R., membri ai guvernului, oameni ai artei şi culturii, reprezenanţi ai presei, numeroşi artişti amaori, oameni ai muncii din Capitală. Concursul echipelor de teatru şi brigăzilor artistice de agitaţie s-a mottat de un larg răsunet în rîndul artiştilor amatori din ţara noastră. La prima fază a concursului au participat peste 4.600 echipe de teatru şi 1500 de brigăzi artistice de agitaţie care au ntrunit peste 35.000 de artişti amaori. In perioada celor patru etape ale concursului, echipele de teatru şi brigăzile artistice de agitaţie au prezentat 180.000 de spectacole la care au asistat peste 3.000.000 de persoane. Programul spectacolului de gală a fost susţinut de unele dintre cele mai bune echipe de teatru şi brigăzi artistice de agitaţie care s-au prezentat la acest concurs. Echipa de teatru a căminului cultural din comuna Frunzaru, regiunea Bucureşti, distinsă cu premiul I, a prezentat piesa „Rusaliile“ de Vasile Alecsandri, iar echipa de teatru a căminului cultural din comuna Vlaha, regiunea Cluj, care a obţinut de asemenea premiul 1, a interpretat în limba maghiară fragmente din piesa „Viţeluşul bălţat“ de M. Csizmarek. Brigăzile artistice de agitaţie din comunele Răcăciuni, regiunea Bacău, Peretu, regiunea Bucureşti, distinse cu premiul I, precum şi brigăzile artistice de agitaţie din comunele Giarmata, regiunea Timişoara, şi Feliceni, Regiunea Autonomă Maghiară, au interpretat un reuşit program de recitări, cîntece, momente satirice şi jocuri populare. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. ÎRizarmres. sor NT BI A___________ Sărbătorirea academicianului Iuliu Prodan Cluj (Agerpres). — sud auspiciile Institutului agronomic şi Filialei din Cluj a Societăţii de ştiinţe naturale şi geografie de curînd a avut loc la Cluj sărbătorirea profesorului Iuliu Prodan, membru de onoare al Academiei R.P.R., cu prilejul împlinirii a 80 de ani de viaţă şi 60 de ani de muncă pe tărîm ştiinţific. Pe lîngă activitatea sa didactică prof. Iuliu Prodan a scris lucrările ştiinţifice „Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în Romînia“, „Flora mică ilustrată a Romîniei”, „Conspectul florei Dobrogei“ şi altele Cu ocazia sărbătoririi au vorbit acad. prof. Emil Pop, prof. dr. Al. Guia, rectorul Institutului agronomic din Craiova, acad. Erasmus Nyaradi din partea Academiei R.P.R., prof. Emil Ghiţa, decanul Facultăţii de ştinţe naturale a Universităţii „Victor Babeş” din Cluj, biologul Rudolf Papcsay, prof. Nicolae Giosan, directorul staţiunii I.C.A.R.-Cluj, prof. M Răvăuţ, din partea Institutului agronomic din Iaşi, şi alţii, care au omagiat acivitatea profesorului Iuliu Prodan sUbliniind meritele sale pe tărîmul dezvoltării științei naturale din țara noastră. Sosirea în Capitală a unor specialişti sovietici In cadrul acordului de colaborare tehnico-ştiinţifică dintre R.P.R. şi U.R.S.S au sosit în Capitală specialiştii sovietici S. M Melik Bagdasarov, D. R. Silakov, M. A Moghilovet, care vor face un schimb de experienţă la domeniul construcţiei şi exploatării şoselelor şi podurilor. I A. Novikov, V . Kulikova, care se vor interesa despre metodele de executare a lucrărilor decorative de montaj în clădirile de locuit şi civite, au mai sosit chimiştii V. N. Antonov şi M. M. Bolhovitinov care, pentru a cunoaşte realizările ţării noastre in domeniul obţinerii acetilenei prin oxidarea parţială şi cracarea în arc electric a metanului, vor studia funcţionarea instalaţiilor din noile fabrici de acetilenă din gaz metan la crormnp. „Dinamo“-Bucureşti a cîştigat titlul de campioană a R. P. R. la fotbal Susţinînd ultimul meci din cadrul campionatului republican de fotbal, echipa „Dinamo“-Bucureşti a obţinut ieri victoria, cu scorul de 2-1, asupra formaţiei timişorene „Locomotiva". In prima repriză, dinamoviştii au dominat categoric supunînd la mari eforturi apărarea echipei „Locomotiva". După pauză, jocul s-a desfăşurat la un nivel tehnic scăzut, ambele echipe ratînd numeroase ocazii favorabile de a marca. Datorită victoriei obţinute, „Dinamo“-Bucureşti şi-a adjudecat titlul de campioană a ţării pe anul acesta. La dedlulUl UiJCl UIU CWCl I U 11 iC, IU care a manifestat o evidentă superioritate tehnică, formaţia bucureşteană „Progresul F.B.“ a dispus cu scorul de 4—2 de echipa „Flacăra“-Ploeşti Celelalte meciuri din cadrul ultimei etape a campionatului s-au încheiat cu următoarele rezultate: „Locomotiva“-Tg. Mureş — „Avintul"-Reghin 1— 0; „Ştiinţa“-Timişoara — „Dinamo“-Oraşul Stalin 8—0 ; „Minerul" Petroşani — „C.C.A.“ 1—1; „Locomotiva“-Constanţa — „Ştiinţa“-Cluj 2— 1. Mark Twain—un strălucit reprezentat al literaturii progresiste americane Cu o sută douăzeci de ani în urmă s-a născut, într-un tîrgușor din statul american Missouri, Samuel Langhorn Clemens, care avea să devină mai tîrziu umoristul scăpărător, satiricul aprig, criticul lucid, realist al viciilor burgheziei americane, polemistul corosiv — Mark Twain, îndată după moartea tatălui la vîrsta de doisprezece ani. Mark Twain începe lupta pentru existenţă şi, odată cu ea, seria numeroasă de meserii care i-au prilejuit o cunoaştere extinsă şi adîncă a societăţii americane. E pe rînd: ucenic şi muncitor tipograf, ziarist, căutător de aur, pilot de vas pe fluviul Mississipi In această etapă a existenţei sale avea să-şi ia pseudonimul Mark Twain sugerat de strigătul ,cu care anunţau marinarii adîncimea fluviului (mark one—mark twain, adică „marchează un stinjen, marchează doi”). Astfel numele i-a rămas pentru totdeauna asociat de viaţa liberă, în mijlocul naturii tumultuoase, viaţă spre care prins mai tîrziu în angrenajul unor orînduieli nemiloase avea să privească uneori înapoi cu nostalgie. Volumul „Povestiri de pe Mississipi“ rodul literar al acestor experienţe, e străbătut de suflul larg al libertăţii care, în această etapă a creaţiei lui Twain, se confundă cu viaţa elementară, neîngrădită de convenţiile societăţii burgheze, viaţă căreia pe atunci scriitorul îi dedică un adevărat cult. Izbucneşte războiul civil între nord şi sud — războiul de secesiune — în care unii politicieni ai nordului îşi asumau rolul de campioni ai eliberării sclavilor negri Dacă pentru Abraham Lincoln era sacră cauza eliberării unui ponor sclav, pentru fabricanţii din statele nordice războiul trebuia susţinut doar pentru ca in uzine era nevoie de mîna de lucru ,,liberă" a muncitorilor de culoare. La început, îl găsim pe scriitor rătăcit la armatele sudului, din care se retrage curind pentru a trece in ar-VERA CALIN mata ce lupta sub lozinca eliberăi sclavilor. După sfîrşitul războiului civil, Mar Twain întreprinde lungi călătorii î străinătate, în calitate de reporter Volumul „inocenţii în străinătăţi consemnează experienţele acestei prioade. Satira se îndreaptă în volumul amintit mai ales spre ignoram care se extaziau din snobism ta fa operelor de artă europeană, num pentru că ele apăreau burghezului merican transfigurate de un nimb nejustificat romantism, ca tot ce inea de vechiul continent Satirar cruţă însă nici suficienţa sigură a sine a filistinului american, care trează cu aroganţă adevăratele vale culturale ale trecutului istoric. Crezînd dacă în democraţia burgheză la începutul carierei sale literare, Mark Twain descoperă curînd că rezultatele războiului de secesiune contrazic principiile la numele cărora se dusese acest război, principiile democratice proclamate încă din vremea războiului de independenţă. Cu romanul „Vîrsta aurită“ străbate în opera sa dezamăgirea în faţa unui regim ce nu şi-a ţinut făgăduielile. Romanul, ce ironizează prin însuşi titlul său pretenţiile capitalismului de a aduce „vîrsta de aur“ pe pămînt, dezvăluie venalitatea politicii şi a vieţii publice burgheze din S.U.A. Cu toată voioşia care le străbate, nota satirică nu lipseşte nici din cele două romane atît de iubite de tineret — „Aventurile lui Tom Sawyer" şi „Aventurile lui Huckleberry Finn”. Tom şi Huck sînt doi ştrengari, doi copii năzdrăvani pe care jocul îi pasionează şi aventura îi atrage. Din paginile ce descriu jocurile şi animă dialogurile lor se desprinde o prospeţime încîntătoare. Dar ei trăiesc într-o lume îmbîcsită, în lumea bigotă, plină de prejudecăţi a micii burghezii sudice dinaintea războiului de secesiune. Ei frecventează şcolile de duminică, sunt puşi să memoreze lungi pagini de versete biblice şi ascultă insipide istorioare moralizatoare, de felul celor atît de scăpărător ironizate de Mark Twain în „Istoria unui băieţaş rău“ Mediocritatea şi necinstea mediului în care trăiesc Tom şi Huck se opun lor sufleteşti, imaginaţiei lor fără graniţe. Odiseia lor plină de peripeţii e luminată de figura lui Jim, sclavul negru fugit, care oferă o justificare dorului nestăpînit de aventură şi libertate al băieţilor şi prin care autorul biciuieşte caracterul antiuman al sclavagismului şi prigoanei rasiale Genul pe care l-a cultivat Twain cu deosebită predilecţie e povestirea scurtă, nuvela, schiţa, înregistrînd de obicei un fapt prins cu ochi de satiric şi însoţit de comentariul lapidar al autorului. Grotescul generat de ascensiunea capitalismului, moravurile gazetăreşti şi politice burgheze trăiesc în schiţe ca „Gazetărie în Tennessee", „Candidat la postul de guvernator“, „Elefantul alb“ etc. Satira se amplifică, devine generală în povestirile de maturitate (Omul care a corupt Hadleyburgul) în care sunt în mod iremediabil surpate reputaţiile de onorabilitate şi cinste pe care şi le atribuia burghezia americană. Şi, în opoziţie cu reprezentanţii acestei lumi odioase scriitorului, poporul american, oamenii simpli, de rînd, sînt înfăţişaţi de Twain cu căldură şi dragoste; din rîndurile lor şi-a ales scriitorul o serie de eroi preferaţi, ale căror trăsături de caracter întruchipează propriul său ideal moral. Şi faţă de înţelegerea burgheză a istoriei Mark Twain a avut o atitudine de ironist. Ca şi scriitorului englez Bernard Shaw, i-a plăcut să sfîşie vălul de romantism care înfrumuseţa în chip nejustificat unele epoci ale trecutului, i-a plăcut să arate în adevărata lor lumină pe cei cărora li se atribuia în trecut gloria de a fi făurit istoria. In cele două romane istorice: „Prinţ şi Cerşetor" şi „Un yankeu la curtea regelui Arthur“, atitudinea zeflemitoare faţă de falşii eroi nu-1 duce însă pe scriitor la negarea forţelor creatoare în istorie. Portretul copilului din popor pripăşit, in primul roman, la curtea regală a Angliei veacului XVI şi purtînd printr-o eroare coroana lui Eduard al V-lea, reprezintă un elogiu implicit adus inteligenţei, cinstei, spiritului întreprinzător al omului din popor. Situaţia de un comic paradoxal din cel de-al doilea roman îi prilejuieşte lui Mark Twain o îndoită satiră. Istorisind aventura americanului din Connecticut, care ajunge — la vis — la curtea regelui quasi legendar Arthur din secolul al șaselea, Mark Twain spulberă iluziile romantice cu privire la poezia lumii medievale,luzii răspîndite de unele opere literare ale vremii. Romanul înfăţişează cudalismul cu instituţiile sale, în toată amploarea cruzimii lui şi reprezintă o critică aspră a monarhismului. Pe de altă parte, utilitarismul mercantil al yankeului care, cu spiritul lui afacerist introduce metodele reclamei şi publicităţii americane la curtea lui Arthur şi printre cavalerii săi devine la rîndul lui, ţintă a satirei. Ceea ce însă în America vremii lui Mark Iwain a reprezentat ideile democraţiei şi ale progresului rămîne obiect de veneraţie pentru autor, chiar şi în acest roman bogat în situaţii groteşti, adesea autorul părăseşte povestirea propriu-zisă sau tonul glumeţ şi ne împărtăşeşte îndurerarea şi indignarea lui în faţa asupririi oamenilor simpli, elogiind tradiţiile progresiste ale popoarelor, printre ele revoluţia franceză. In ultimii ani ai vieţii, Mark Twain părăseşte ficţiunea satirică pentru a ataca crimele imperialismului cu arma directă a pamfletului. De o virulenţă neobişnuită, demascînd cu luciditate politica colonială a Statelor Unite, corupţia politicii imperialiste, oroarea războaielor de jaf, aceste pamflete au avut parte de o soartă ce caracterizează poziţia scriitorului progresist în ţările aservite marelui capital. Fiindcă Mark Twain trebuia să rămînă pentru posteritate umoristul ghiduş, măscăriciul amuzant şi nu trebuia să apară în Faţa cititorilor în ipostaza satiricului demascator şi mînios, aceste pamflete au fost confiscate de un editor, care a refuzat să le difuzeze. Faptul că nici astăzi, în patria lui ,Mark Twain aceste opere nu sînt la îndemîna cititorului este o dovadă, între multe altele, a actualităţii scriitorului. Dar, în ciuda acestui trata- ment anticultural, opera lui Twain este astăzi un bun al maselor de pre- , tutindeni Cititorul din ţara noastră , a trebuit să aştepte anii democraţiei populare — cînd opera lui Twain, ca şi a celorlalţi mari creatori ai literaturii clasice universale, este editată şi răspîndită în tiraje de masă — pentru a descoperi în traduceri literare şi fidele, voioşia, umorul scăpărător, satira lui Mark Twain. Cercetînd creaţia scriitorului american el poate urmări evoluţia satirei lui Twain, evoluţie ce o urmează pe cea a ţării în care acesta a trăit. Din anul naşterii lui Mark Twain pînă la pamfletele antiimperialiste scrise în ultima perioadă de creaţie, Statele ■ Unite au parcurs drumul care a trans- format o ţară a marilor întinderi cu populaţie rară, cu ferme răzleţe, ţara aventurilor din vestul îndepărtat, în marea putere monopolistă de la în- ceputul secolului XX. Acelaşi drum î desparte umorul exuberant din primele schiţe ale scriitorului de sarcasmul greu din ultimele sale pamflete. Intre aceste extremităţi se des- ' făşoară toată gama rîsului şi a sati- t rei lui Twain , de la rîsul amuzat şi încă binevoitor, de la satira ce subliniază grotescul şi cultivă absurdul, de la amestecul de fantastic şi real, care subliniază, cu mijloacele îngăduite genului, tipicul din realitate, pînă la invectiva directă, pasionată, violentă — mijloace puse toate în slujba demascării răului social, în slujba poporului. Iată dimensiunile operei satirice a aceluia care a fost numit „regele umorului". 1 Plecarea expediţiei sovietice în Antarctida La 30 noiembrie a părăsit portul Kaliningrad, îndreptîndu-se spre ţărmurile celui de-al şaselea continent — Antarctida — motonava „Obi“, vasul amiral al primei expediţii antarctice sovietice. Vasul „Obi“ este un vas oceanic de prim rang, cu o deplasare de 12.600 tone, special amenajat pentru navigaţia între gheţuri. Cele patru motoare ale vasului au o putere de peste 8000 c.p. Cu rezerva de carburanţi pe care o are pe bord, vasul poate parcurge 80.000 km, adică să facă de două ori ocolul pămîntului de-a lungul ecuatorului. Vasul are o lungime de 130 m. şi o lăţime de peste 18 m. Pe pupă este montată o mare platformă metalică pentru decolarea şi aterizarea helicopterului, care va ajuta expediţia să găsească în gheţurile Antarctidei un loc potrivit de debarcare. Tot pe pupă sunt tastalate avioanele de transport ale expediţiei. Vasul „Obi“ duce o încărcătură mare, formată din puternice tractoare pe şenile, case de locuit, o centrală electrică, o staţie de radioemisie şi recepţie, furgoane, garaje, o bibliotecă. A fost instalat de asemenea un mare şi bine utilat laborator ştiinţific. Pe bordul vasului „Obi“ pleacă spre Antarctida, împreună cu colaboratorii săi, cunoscutul explorator popar Mihail Mihailovici Somov, doctor în ştiinţe geografice şi Erou al Uniunii Sovietice, şeful expediţiei. Peste cîteva zile vor porni în larg şi celelalte vase ale expediției. Colhozurile şi sovhozurile din Ucraina au predat statului 2.515.760 tone grîne peste plan Ziarele sovietice anunţă că colhozurile şi sovhozurile din R.S.S. Ucraineană au obţinut anul acesta o recoltă bogată de cereale şi de alte culturi. Desfăşurînd larg întrecerea socialistă în cinstea Congresului al XX- lea al P.C.U.S. ele au predat înainte de termen cantităţile prevăzute în planul de stat al colectărilor, livrînd statului peste plan 2.515 760 tone de grîne. In total s-au predat şi s au vindut statului 6.478.000 tone de grîu. Republica a depăşit de asemenea sarcinile de colectare la cotele de lapte, lînă, ouă, legume, seminţe de floarea-soarelui, struguri, culturi de bostănoase şi de uleiuri eterice. Un rol important în dezvoltarea agriculturii din Ucraina l-a jucat noul sistem de planificare care a permis înlocuirea unor culturi puţin roditoare cu altele, în special cu porumb In prezent, colhozurile şi sovhozurile republicii luptă pentru îndeplinirea unui nou angajament important, luat in cinstea Congresului al XX-lea al P.C.U.S., de a preda statului cel puţin 300.000 tone de lapte peste plan In contul acestui angajament au si fost predate 249.000 de tone. Cehoslovacia construieşte o fabrică de ciment în Afganistan PRAGA 30 (Agerpres). — Ceteka Uzinele constructoare de maşini din Prerov (R. Cehoslovacă) au expediat primul transport de maşini pentru o fabrică de ciment pe care Cehoslovacia o construieşte în Afganistan. Acest transport cuprinde cea mai mare pane din instalațiile pentru atelierele fabricii. Pa!?- 3 „Spiritul Genevei44 nu mam fi întronat Lucrările contentei de la Genea a miniştrilor Afacerilor Externe a celor patru puteri ontinuă să fie orientate de presa amanaută mune intre ziarele americane, făcînd jocul erourilor interesate in încordarea reaţiilor internaţionale şi în intensifiarea cursei înarmărilor, încearcă să evină la tonul caracteristic perioadei ăzboiului rece Este semnificativ înegătură cu aceste încercări un recent omentariu al agenţiei „Associated Press“ „începe o bătălie crucială a ăzboiului rece", un „conflict îndeungat şi epuizant" - iată refrenul ipător al acestui comentariu menit după cum se vede, să insufle baloane e oxigen adepţilor „războiului rece c are neagă posibilitatea coexistenţei şi n trecerii paşnice dintre diferitele siseme sociale Declaraţii ale unor oameni cu răspndere din S.U.A lasă să se întreada totodată că anumite cercuri eagă de reînvierea unei astfel de amosfere încordate speranţa de a coninua discreditata politică de pe „poliţii de forţă“. Ca şi în trecut, unul între purtătorii de cuvînt ai acesor cercuri s-a făcut generalul Gruentier, şeful comandamentului suprer a al armatei atlantice din Europa Exprimîndu-şi părerea că „încordarea tare Apus şi Răsărit va dura mult tmp“, Gruenther a îndemnat la continuarea neînfrînată a cursei înarmărior atomice. Se constată însă, totodată, că prresa americană apar din ce în ce ma multe aprecieri lucide şi realiste cu privire la perspectivele dezvoltării sitaţiei internaţionale. Respingînd airmaţia ziarului „Daily News“ de războiul rece“ ar fi reînceput, ziarul New York Post” a scris: „Aceasta este desigur o absurditate Toţi sînt de acord că situaţia s-a complicat, dar afirmaţia că a reînceput conflictul dinaintea Genevei este o inepţie. întîlnirea şefilor guvernelor a arătat cădeea războiului s-a învechit A atena.. că războiul rece a reînceput inseamnă a da dovadă de o necunoaşere totală a transformărilor caracte ■istice luptei". In acelaşi sens se exprimă şi unele personalitaţi politice americane, ai c căror cuvîntări sunt reproduse de ziaele americane. Astfel, Charles Wilson, ministrul Apărării al S.U.A., d declarat la 28 noiembrie că, după părrea lui, „lipsa unor rezultate concrete‘ la conferinţa de la Geneva , miniştrilor de Externe, „nu înseamnă agravarea” situaţiei. „Popoarele tutuor ţărilor vor pace, nu război ” Pe marginea unor comentarii din presa americană recunoscut în continuare Wilson. Consider că în prezent acest fapt exercită o puternică influenţă morală şi şi va spune cuvintul tot mai mult " chestiunile internaţionale". De asemenea, senatorul Walter George, preşedintele Comisiei senaoriale pentru afacerile externe, a arătat că, deşi la conferinţa de la Geneva nu s-aajuns la hotărîri esenţiale, „aceasta nu înseamnă că nu poate fi găsit un compromis pentru rezolvarea problemelor internaţionale”. Paginile unor ziare americane cuprind totodată critici în legătură cu nodul nerealist în care a abordat delgaţia americană la conferinţa de la Geneva problema germană, condiţionînd unificarea Germaniei de inglobarea ei în blocul agresiv al Atlanticuui de nord (N.A.TO.), îndreptat împotriva U.R.S.S şi a ţărilor de democraţie populara Se relevă pe drept curtat că o asemenea poziţie nu putea duce la rezolvarea problemei germane. Deosebit de semnificativă în această privinţă este scrisoarea adresată ziarului „New York Times" de către cunoscutul publicist şi bancher James Warburg. „Poziţia adoptată de dl. Dulles la Geneva — scrie Warburg — este echivalentă cu declaraţia că nimic nu poate fi făcut pentru slăbirea tensiunii războiului rece în Europa, dacă Rusia nu va accepta unificarea Germaniei în condiţiile formulate de occidentali. Acum s-a dovedit că este complect greşită ideea că Rusia va face acest lucru cînd se va lovi de politica „de pe poziţii de forţă" creată prin alăturarea Germaniei înarmate la Uniunea occidentală. Am nutrit aceste iluzii timp de cinci ani. Le mai nutrim şi în prezent Rezultatul este impasul şi cît timp va dura aceasta, timpul va lucra în favoarea ruşilor". In încheiere, Warburg arată că în actualele condiţii „trebuie să facem ceea ce face orice om raţional ce se află în impas — să ne retragem şi să schimbăm cursul“. In ciuda manevrelor duşmanilor colaborării internaţionale, încrederea popoarelor în trăinicia „spiritului Genevei“ are rădăcini prea puternice pentru ca presa din SUA să poată ignora aceasta. Cercurile largi ale opiniei publice din Statele Unite — ca şi din întreaga lume — îşi afirmă convingerea că, păşindu-se nevorea deschisă de conferinţa de la Geneva a şefilor guvernelor celor patru puteri, se vor obţine, pas cu pas, noi procrese în rezolvarea problemelor internaţionale, în micşorarea continuă a încordării în relaţiile internaţionale. N. PLOPEANU „SPIRITUL GENEVEI“ — Calmaţi-vă, domnilor! Zvonurile desre moartea mea, pe care le răspundiţi, sunt mult exagerate... (Desen de B. EFIMOV din revista „Timpuri Noi") Vizita regelui Ibn Saud în India NEW DELHI 30 (Agerpres). — Re- DELHI 30 (Agerpres).—China nouă gele Saud al Arabiei Saudite, care în Regele Arabiei Saudite, Ibn Saud prezent vizitează India a declarat în Aziz- însoțit de suită- a vizitat la 29 prezent vizitează India, a declarat,n noiembrie pavilionul chinez de la Excadrul unei recepţii care a avut loc la poziţia industriei indiene de la Delhi. Delhi că Arabia Saudită şi India stat Regele Ibn Saud a manifestat un alături în lupta pentru promovarea viu interes faţă de utilajul greu şi „ .. , produsele industriale chineze expuse păcii mondiale, în pavilion. Demisia membrilor guvernului turc ANKARA 30 (Agerpres). — Agentimelor luni, agravarea crizei economiile de presă occidentale anunţă că miren Turcia, ca urmare a politicii în noaptea de 29 spre 30 noiembrie de înarmare duse de guvernul turc, a toţi cei 16 membri ai guvernului turc provocat puternice nemulţumiri în şi-au prezentat demisia primului mi ţară şi a fost vehement criticată chiar nistru, Menderes în rîndurile partidului guvernamental. Demisia s-a produs după o şedinţă nADIC „„ . p. „lim furtunoasă a grupului parlamentar al 1S 39 (Agerpres) . După cum partidului democrat — partidul guver- anunța posturile de radio, in urma denamental — în cadrul căreia a fost misiei membrilor guvernului turc, privident atacată politica economică și unul ministru Menderes se ocupă în financiară a guvernului. In cursul ul prezent cu formarea noului guvern. Situaţia din Cipru Guvernul grec intenţionează să ceară discutarea problemei Ciprului la O. N. U. NICOSIA 30 (Agerpres). — După grec intenţionează să ceară Organizacum anunţă postul de radio Atena, soţiei Naţiunilor Unite să ia în discuţie cretarul general al Consiliului pentru problema Ciprului unirea Ciprului cu Grecia a sosit la După cum relatează agenţiile de Atena pentru a informa guvernul grec presă occidentale — trupele britanice asupra situaţiei creată în Cipru în din Cipru îşi intensifică acţiunile peurma proclamării stării de asediu o presive împotriva luptei pe care o des- Agenţia United Press anunţă că înfăşoară populaţia cipriotă pentru drepseara de 28 noiembrie patrioţi ciprioţi tul la autodeterminare Agenţia Frânau dinamitat în golful Morfu un vas ce Presse anunţă astfel că la 29 node patrulare britanic, producîndu-i iembrie soldaţii britanici au făcut uz avarii de arme împotriva unui grup de ciprioţi în localitatea Padulas — la 60 a xc kt a on /a_ \ . .. kilometri sud vest de Nicosia. In'in-ATENA 30 (Agerpres). — Agenţia treaga insulă — anunţă agenţia Beu- France Presse anunţă ca, în urma atei trupele engleze au fost puse gravării situației din Cipru, guvernul „pe picior de război“. Acţiuni represive ale colonialiştilor englezi în Malaya SINGAPORE 30 (Agerpres). — piedica „aprovizionarea cu alimente“ După cum anunţă agenţia Reuter, de a partizanilor din junglă Englezii au patru zile trupele engleze au dezlău aruncat în luptă care blindate şi artituit mari acţiuni represive împotriva leine grea. Nave de război britanice Armatei Populare de Eliberare din bombardează puternic regiunile Jel bu Malaya în regiunea de junglă din cen şi Kuala Pila, unde se crede că ar fi Irul Malayei Toate satele din zona concentrate principalele forţe ale Arluptelor au fost izolate pentru animatei de Eliberare.