Scînteia, decembrie 1955 (Anul 24, nr. 3454-3481)

1955-12-01 / nr. 3454

Nr. 3454 Oaspeţi de peste hotare Marea artă a Teatrului central de păpuşi din Praga Teatrul de păpuşi din Cehoslovacia se bucură de o largă popularitate şi u­­nanimă aprecie-­re la întreaga lume. Vizitarea Pragăi este aproape de neconceput fără a vedea spectacolele „Teatrului central de păpuşi“ de sub conducerea prof. dr. Jan Malik, lau­reat al Premiului de Stat, şi a face cunoştinţă cu mult îndrăgitul Hur­vinek de la „Spejbl şi Hurvinek“ de sub conducerea artistului naţional Joseph Skupa. Păpuşarii cehi au reuşit să dezvolte şi să desăvîrşească ceea ce tradiţia de sute de ani a teatrului popular de păpuşi ceh a zămislit, ajungînd la o personalitate artistică naţională dis­tinctă şi de înaltă ţinută artistică, contribuind la dezvoltarea unei dra­maturgii contemporane proprii acestui gen de artă. In repertoriul teatrului de păpuşi ceh intîlneşti alături de numeroase lucrări originale şi clasice cehe piese sovietice şi chiar pe Aris­tofan şi Cehov Ieri a avut loc primul spectacol dat în Capitală de Teatrul central de păpuşi din Praga, şi putem spune primul asalt al publicului bucureştean de la mic la mare Tumultul spectato­rilor a creat acea atmosferă de săr­bătorească nerăbdare pe care ţi-o dă emoţia unui eveniment artistic mult aşteptat , pentru a face loc, imediat după ridicarea cortinei, unei respectu­oase tăceri, mărturie a admiraţiei de care se bucură la noi arta păpuşari­lor cehi. Chiar de la început, imediat după ridicarea cortinei, spectacolul „Mare­le Ivan“ a impresionat puternic pu­blicul prin amploarea montării. Dr Jan Malik a reuşit printr-o concepţie regizorală îndrăzneaţă să valorifice ideile piesei, creînd momen­te emoţionante prin sinceritatea şi pu­terea lor de convingere, rezolvînd cu înaltă măiestrie problemele ridicate de sensul simbolic al piesei. „Marele Ivan“ de S. Obrazţov şi S. Preobrajenski simbolizează lupta poporului pentru eliberarea de sub jugul exploatării, luptă pătrunsă de poezia dragostei de libertate şi de demnitate omenească. Ideea îndrăzneaţă a regizorului de a încredinţa rolul lui Ivan unui actor om dă pe deplic­­e şi la o înaltă ţi­nută artistică în­treaga valoare de simbol a acestui personaj, om­ uriaş printre păpuşi — asemeni forţei uriaşe a poporului, în contrast cu nimicnicia exploatatorilor. Actorul şi păpuşa convieţuiesc într-o strînsă unitate artistică, contribuind la reliefarea ideilor piesei. Creatorii spectacolului au reuşit să rezolve cu îndrăzneală şi ingeniozitate problemele complexe puse de îmbina­rea artei, actorului cu arta păpuşă­rească, cît şi problemele de proporţie şi mişcare ridicate de concepţia inte­resantă de la care au pornit. Consider de o valoare deosebită şi de mare însemnătate pentru noi des­chiderea largă a scenei, înlăturarea clasicului paravan care constrînge şi încadrează în spaţii rigide spectaco­lul de păpuşi; ea pune într-o nouă lu­mină posibilităţile ample ale scenei teatrului de păpuşi. Rezolvarea cu a­­jutorul unor planuri dispuse în sce­nă, divers, după necesităţile tehnice, dar totuşi integrîndu se în mod artis­tic în decor, a permis o largă desfăşu­rare a locului de acţiune, dînd specta­colului atmosfera pe care piesa o cere. Din păcate, necunoaşterea limbii nu mi-a dat posibilitatea de a aprecia a­­portul artistic al fiecărui interpret, dar din întregul spectacol am putut aprecia, odată mai mult, minunatele calităţi artistice ale acestui colectiv, pildă de unitate şi omogenitate, de exigenţă faţă de toate elementele componente ale unui spectacol de pă­puşi. Spectacolul „Marele Ivan“ ridică pentru păpuşarii din ţara noastră pro­bleme noi, promiţînd discuţii vii şi interesante, menite să lărgească pers­pectivele dezvoltării teatrelor noastre de păpuşi. Aşteptăm cu nerăbdare spectacolul „Fata cu părul de aur" care, sun­tem­ convinşi, va demonstra încăodată posibilităţile artistice înalte ale tea­trului de păpuşi, pentru care specta­colele păpuşarilor praghezi pledează MARGARETA NICULESCU Director al Teatrului de păpuşi „Ţăndărică“ Laureată a Premiului de Stat Recital extraordinar dat de violonistul n­înrncitav Potsir T­rkrhGnxr* Violonistul iugoslav Petar Tochkov, laureat al Marelui premiu al guvernu­lui iugoslav pentru artă şi ştiinţă, a dat miercuri seara în sala Dalles un recital extraordinar, care a cuprins: Sonata „Trilul diavolului“ de Tartini, Sonata în re minor de Brahms, Rap­sodia creată de Fran Lhotke, dansuri româneşti de Bartók, „Driade şi Pan“ de Szymanowsky, „Pe vapor“ de Debussy şi „Dansul piticilor“ de Bazzini. Acompaniamentul la pian a fost susţinut de Ion Filipnescu. Au participat tot Mihail Macavei preşedinte de onoare al Institutului omîn pentru relaţiile culturale cu străinătatea, oameni de artă şi cul­­ură, un numeros public. A fost de faţă Nicola Vujanovici, ambasadorul R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti. Recitalul s-a bucurat de mult suc­­ces, artistul iugoslav fiind călduros iplaudat. (Agerpres) Reuniune cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a R. P. F. Iugoslavia Cu prilejul celei de-a 10-a aniver­sări a proclamării R.P.F. Iugoslavia, miercuri seara a avut loc o reuniune la Casa ziariştilor din Bucureşti. Au participat reprezentanţi ai am­basadei R.P.F Iugoslavia, membri ai corpului diplomatic, ziarişti români şi străini. Despre cea de-a 10-a aniversare a R.P.F. Iugoslavia a vorbit Milan Zu­pan, secretar al ambasadei R.P.F. Iu­goslavia la Bucureşti. S-a prezentat în avantpremieră fil­mul iugoslav „Eşalonul doctorului M“ inspirat din lupta pentru eliberare­a popoarelor din Iugoslavia. (Agerpres) ________ Spectacol de gală prezentat de echipele artistice săteşti fruntaşe ! Miercuri seara în sala Teatrului I.C.S. din Capitală a avut loc spec­acolul de gală prezentat de echipele de teatru şi brigăzile artistice de agi­­aţie ale căminelor culturale, caselor aionale de cultură şi colţurilor roşii din gospodăriile agricole colective, participarrte la etapa finală a celui de-al 3-lea concurs pe ţară. La spectacol au asistat membri ai Z.C. al P.M.R., membri ai guvernului, oameni ai artei şi culturii, reprezen­­anţi ai presei, numeroşi artişti ama­­ori, oameni ai muncii din Capitală. Concursul echipelor de teatru şi brigăzilor artistice de agitaţie s-a mottat de un larg răsunet în rîndul artiştilor amatori din ţara noastră. La prima fază a concursului au participat peste 4.600 echipe de teatru şi 1500 de brigăzi artistice de agitaţie care au ntrunit peste 35.000 de artişti ama­ori. In perioada celor patru etape ale concursului, echipele de teatru şi bri­găzile artistice de agitaţie au prezentat 180.000 de spectacole la care au asis­tat peste 3.000.000 de persoane. Programul spectacolului de gală a fost susţinut de unele dintre cele mai bune echipe de teatru şi brigăzi artis­tice de agitaţie care s-au prezentat la acest concurs. Echipa de teatru a căminului cultural din comuna Frun­­zaru, regiunea Bucureşti, distinsă cu premiul I, a prezentat piesa „Rusa­liile“ de Vasile Alecsandri, iar echipa de teatru a căminului cultural din co­muna Vlaha, regiunea Cluj, care a obţinut de asemenea premiul 1, a in­terpretat în limba maghiară fragmen­te din piesa „Viţeluşul bălţat“ de M. Csizmarek. Brigăzile artistice de agitaţie din comunele Răcăciuni, regiunea Bacău, Peretu, regiunea Bucureşti, distinse cu premiul I, precum şi brigăzile ar­tistice de agitaţie din comunele Giar­­mata, regiunea Timişoara, şi Feliceni, Regiunea Autonomă Maghiară, au in­terpretat un reuşit program de reci­tări, cîntece, momente satirice şi jocuri populare. Spectacolul s-a bucurat de un deo­sebit succes. ÎRizarmres. sor NT BI­ A___________ Sărbătorirea academicianului Iuliu Prodan Cl­uj (Agerpres). — sud auspiciile Institutului agronomic şi Filialei din Cluj a Societăţii de ştiinţe naturale şi geografie de curînd a avut loc la Cluj sărbătorirea profesorului Iuliu Prodan, membru de onoare al Academiei R.P.R., cu prilejul împlinirii a 80 de ani de viaţă şi 60 de ani de muncă pe tărîm ştiinţific. Pe lîngă activitatea sa didactică prof. Iuliu Prodan a scris lucrările şti­inţifice „Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în Romî­nia“, „Flora mică ilustrată a Romîniei”, „Conspectul florei Dobrogei“ şi altele Cu ocazia sărbătoririi au vorbit acad. prof. Emil Pop, prof. dr. Al. Guia, rectorul Institutului agronomic din Craiova, acad. Erasmus Nyaradi din partea Academiei R.P.R., prof. Emil Ghiţa, decanul Facultăţii de şti­­nţe naturale a Universităţii „Victor Babeş” din Cluj, biologul Rudolf Pa­­pcsay, prof. Nicolae Giosan, directorul staţiunii I.C.A.R.-Cluj, prof. M Răvă­­uţ, din partea Institutului agronomic din Iaşi, şi alţii, care au omagiat ac­­ivitatea profesorului Iuliu Prodan sUbliniind meritele sale pe tărîmul dezvoltării științei naturale din țara noastră. Sosirea în Capitală a unor specialişti sovietici In cadrul acordului de colaborare tehnico-ştiinţifică dintre R.P.R. şi U.R.S.S au sosit în Capitală specia­liştii sovietici S. M Melik Bagdasa­rov, D. R. Silakov, M. A Moghilo­vet, care vor face un schimb de ex­perienţă la domeniul construcţiei şi exploatării şoselelor şi podurilor. I A. Novikov, V . Kulikova, care se vor interesa despre metodele de exe­cutare a lucrărilor decorative de mon­taj în clădirile de locuit şi civite, au mai sosit chimiştii V. N. Antonov şi M. M. Bolhovitinov care, pentru a cunoaşte realizările ţării noastre in domeniul obţinerii acetilenei prin oxi­­darea parţială şi cracarea în arc elec­tric a metanului, vor studia funcţio­narea instalaţiilor din noile fabrici de acetilenă din gaz metan l­a crormnp. „Dinamo“-Bucureşti a cîştigat titlul de campioană a R. P. R. la fotbal Susţinînd ultimul meci din cadrul campionatului republican de fotbal, echipa „Dinamo“-Bucureşti a obţinut ieri victoria, cu scorul de 2-1, asu­pra formaţiei timişorene „Locomo­tiv­a". In prima repriză, dinamoviştii au dominat categoric supunînd la mari eforturi apărarea echipei „Locomoti­va". După pauză, jocul s-a desfăşu­rat la un nivel tehnic scăzut, ambele echipe ratînd numeroase ocazii favo­rabile de a marca. Datorită victoriei obţinute, „Dina­mo“-Bucureşti şi-a adjudecat titlul de campioană a ţării pe anul acesta. La d­ed­­lulUl UiJCl UIU CWCl I U 11 iC, IU care a manifestat o evidentă superio­ritate tehnică, formaţia bucureşteană „Progresul­ F.B.“ a dispus cu scorul de 4—2 de echipa „Flacăra“-Ploeşti Celelalte meciuri din cadrul ultimei etape a campionatului s-au încheiat cu următoarele rezultate: „Locomoti­va“-Tg. Mureş — „Avintul"-Reghin 1— 0; „Ştiinţa“-Timişoara — „Dina­mo“-Oraşul Stalin 8—0 ; „Minerul" Petroşani — „C.C.A.“ 1—1; „Loco­motiva“-Constanţa — „Ştiinţa“-Cluj 2— 1. Mark Twain—­un strălucit reprezentat al literaturii progresiste americane Cu o sută douăzeci de ani în urmă s-a născut, într-un tîrgușor din statul american Missouri, Samuel Langhorn Clemens, care avea să devină mai tîrziu umoristul scăpărător, satiricul aprig, criticul lucid, realist al viciilor burgheziei americane, polemistul co­rosiv — Mark Twain, îndată după moartea tatălui la vîrsta de doisprezece ani. Mark Twain începe lupta pentru existenţă şi, odată cu ea, seria numeroasă de me­serii care i-au prilejuit o cu­noaştere extinsă şi adîncă a societăţii americane. E pe rînd: ucenic şi muncitor tipo­graf, ziarist, căutător de aur, pilot de vas pe fluviul Mis­­sissipi In această etapă a existenţei sale avea să-şi ia pseudonimul Mark Twain su­gerat de strigătul ,cu care anunţau marinarii adîncimea fluviului (mark one—mark twain, adică „marchează un stinjen, marchează doi”). Ast­fel numele i-a rămas pentru totdeauna asociat de viaţa liberă, în mijlocul naturii tu­multuoase, viaţă spre care prins mai tîrziu în angrena­jul unor orînduieli nemiloase avea să privească uneori îna­poi cu nostalgie. Volumul „Povestiri de pe Mississipi“ rodul literar al acestor expe­rienţe, e străbătut de suflul larg al libertăţii care, în această etapă a creaţiei lui Twain, se confundă cu viaţa elementară, neîngrădită de convenţiile societăţii bur­gheze, viaţă căreia pe atunci scriitorul îi dedică un adevă­rat cult. Izbucneşte războiul civil între nord şi sud — războiul de secesiune — în care unii politicieni ai nordului îşi asumau rolul de campioni ai elibe­rării sclavilor negri Dacă pentru Abraham Lincoln era sacră cauza e­liberării unui ponor sclav, pentru fa­bricanţii din statele nordice războiul trebuia susţinut doar pentru ca in uzine era nevoie de mîna de lucru ,,liberă" a muncitorilor de culoare. La început, îl găsim pe scriitor ră­tăcit la armatele sudului, din care se retrage curind pentru a trece in ar-VERA CALIN mata ce lupta sub lozinca eliberăi sclavilor. După sfîrşitul războiului civil, Mar Twain întreprinde lungi călătorii î străinătate, în calitate de reporter Volumul „inocenţii în străinătăţi consemnează experienţele acestei p­rioade. Satira se îndreaptă în volu­mul amintit mai ales spre ignoram care se extaziau din snobism ta fa operelor de artă europeană, num pentru că ele apăreau burghezului merican transfigurate de un nimb­­ nejustificat romantism, ca tot ce i­nea de vechiul continent Satira­r cruţă însă nici suficienţa sigură a sine a filistinului american, care tr­­ează cu aroganţă adevăratele vale culturale ale trecutului istoric. Crezînd dacă în democraţia burghe­ză la începutul carierei sale literare, Mark Twain descoperă curînd că re­zultatele războiului de secesiune con­­­trazic principiile la numele cărora se dusese acest război, principiile demo­­­­cratice proclamate încă din vremea­­ războiului de independenţă. Cu ro­manul „Vîrsta aurită“ străbate în o­­pera sa dezamăgirea în faţa unui regim ce nu şi-a ţinut fă­găduielile. Romanul, ce ironi­zează prin însuşi titlul său pre­tenţiile capitalismului de a aduce „vîrsta de aur“ pe pă­­mînt, dezvăluie venalitatea po­liticii şi a vieţii publice bur­gheze din S.U.A. Cu toată voioşia care le stră­bate, nota satirică nu lipseşte nici din cele două romane atît de iubite de tineret — „Aven­turile lui Tom Sawyer" şi „Aventurile lui Huckleberry Finn”. Tom şi Huck sînt doi ştrengari, doi copii năz­drăvani pe care jocul îi pasionează şi aventura îi a­­trage. Din paginile ce descriu jocurile şi animă dialogurile lor se desprinde o prospeţime încîntătoare. Dar ei trăiesc în­tr-o lume îmbîcsită, în lumea bigotă, plină de prejudecăţi a micii burghezii sudice dinain­tea războiului de secesiune. Ei frecventează şcolile de dumi­nică, sunt puşi să memoreze lungi pagini de versete bibli­ce şi ascultă insipide istorioare moralizatoare, de felul celor atît de scăpărător ironizate de Mark Twain în „Istoria unui băieţaş rău“ Mediocritatea şi necinstea mediului în care trăiesc Tom şi Huck se opun­­ lor sufleteşti, imaginaţiei lor fără graniţe. Odiseia lor plină de pe­ripeţii e luminată de figura lui Jim, sclavul negru fugit, care oferă o justi­ficare dorului nestăpînit de aventură şi libertate al băieţilor şi prin care autorul biciuieşte caracterul antiuman al sclavagismului şi prigoanei rasiale Genul pe care l-a cultivat Twain cu deosebită predilecţie e povestirea scurtă, nuvela, schiţa, înregistrînd de obicei un fapt prins cu ochi de satiric şi însoţit de comentariul la­pidar al autorului. Grotescul generat de ascensiunea capitalismului, mora­vurile gazetăreşti şi politice burgheze trăiesc în schiţe ca „Gazetărie în Tennessee", „Candidat la postul de guvernator“, „Elefantul alb“ etc. Sa­tira se amplifică, devine generală în povestirile de maturitate (Omul care a corupt Hadleyburgul) în care sunt în mod iremediabil surpate reputa­ţiile de onorabilitate şi cinste pe care şi le atribuia burghezia americană. Şi, în opoziţie cu reprezentanţii acestei lumi odioase scriitorului, poporul a­­merican, oamenii simpli, de rînd, sînt înfăţişaţi de Twain cu căldură şi dra­goste; din rîndurile lor şi-a ales scriitorul o serie de eroi preferaţi, ale căror trăsături de caracter întruchi­pează propriul său ideal moral. Şi faţă de înţelegerea burgheză a istoriei Mark Twain a avut o atitu­dine de ironist. Ca şi scriitorului en­glez Bernard Shaw, i-a plăcut să sfî­­şie vălul de romantism care înfrumu­seţa în chip nejustificat unele epoci ale trecutului, i-a plăcut să arate în adevărata lor lumină pe cei cărora li se atribuia în trecut gloria de a fi făurit istoria. In cele două romane istorice: „Prinţ şi Cerşetor" şi „Un yankeu la curtea regelui Arthur“, a­­titudinea zeflemitoare faţă de falşii eroi nu-1 duce însă pe scriitor la ne­garea forţelor creatoare în istorie. Portretul copilului din popor pripăşit, in primul roman, la curtea regală a Angliei veacului XVI şi purtînd prin­tr-o eroare coroana lui Eduard al V-lea, reprezintă un elogiu implicit adus inteligenţei, cinstei, spiritului în­treprinzător al omului din popor. Situaţia de un comic paradoxal din cel de-al doilea roman îi prilejuieşte lui Mark Twain o îndoită satiră. Istorisind aventura americanului din Connecticut, care ajunge — la vis — la curtea regelui quasi legendar Ar­thur din secolul al șaselea, Mark Twain spulberă iluziile romantice cu privire la poezia lumii medievale,­luzii răspîndite de unele opere lite­­rare ale vremii. Romanul înfăţişează cudalismul cu instituţiile sale, în toa­tă amploarea cruzimii lui şi reprezintă o critică aspră a monarhismului. Pe de altă parte, utilitarismul mercantil al yankeului care, cu spiritul lui afa­cerist introduce metodele reclamei şi publicităţii americane la curtea lui Arthur şi printre cavalerii săi devine la rîndul lui, ţintă a satirei. Ceea ce însă în America vremii lui Mark Iwain a reprezentat ideile democra­ţiei şi ale progresului rămîne obiect de veneraţie pentru autor, chiar şi în acest roman bogat în situaţii groteşti, adesea autorul părăseşte povestirea propriu-zisă sau tonul glumeţ şi ne împărtăşeşte îndurerarea şi indigna­rea lui în faţa asupririi oamenilor simpli, elogiind tradiţiile progresiste ale popoarelor, printre ele revoluţia franceză. In ultimii ani ai vieţii, Mark Twain părăseşte ficţiunea satirică pentru a ataca crimele imperialismului cu arma directă a pamfletului. De o virulenţă neobişnuită, demascînd cu luciditate politica colonială a Statelor Unite, corupţia politicii imperialiste, oroarea războaielor de jaf, aceste pamflete au avut parte de o soartă ce carac­terizează poziţia scriitorului progre­sist în ţările aservite marelui capital. Fiindcă Mark Twain trebuia să ră­­mînă pentru posteritate umoristul ghiduş, măscăriciul amuzant şi nu trebuia să apară în Faţa cititorilor în ipostaza satiricului demascator şi mî­­nios, aceste pamflete au fost confis­cate de un editor, care a refuzat să­­ le difuzeze. Faptul că nici astăzi, în patria lui ,­­Mark Twain aceste opere nu sînt la­­ îndemîna cititorului este o dovadă, între multe altele, a actualităţii scri­itorului. Dar, în ciuda acestui trata-­­ ment anticultural, opera lui Twain­­ este astăzi un bun al maselor de pre- , tutindeni Cititorul din ţara noastră , a trebuit să aştepte anii democraţiei­­ populare — cînd opera lui Twain, ca şi a celorlalţi mari creatori ai lite­raturii clasice universale, este editată şi răspîndită în tiraje de masă — pentru a descoperi în traduceri lite­rare şi fidele, voioşia, umorul scă­părător, satira lui Mark Twain. Cer­­cetînd creaţia scriitorului american el poate urmări evoluţia satirei lui Twain, evoluţie ce o urmează pe cea­­ a ţării în care acesta a trăit. Din anul­­ naşterii lui Mark Twain pînă la pam­­­fletele antiimperialiste scrise în ul­tima perioadă de creaţie, Statele ■ Unite au­ parcurs drumul care a trans-­­ format o ţară a marilor întinderi cu populaţie rară, cu ferme răzleţe, ţara­­ aventurilor din vestul îndepărtat, în­­ marea putere monopolistă de la în-­­ ceputul secolului XX. Acelaşi drum î desparte umorul exuberant din pri­mele schiţe ale scriitorului de sar­casmul greu din ultimele sale pam­flete. Intre aceste extremităţi se des- ' făşoară toată gama rîsului şi a sati- t rei lui Twain , de la rîsul amuzat şi încă binevoitor, de la satira ce sub­liniază grotescul şi cultivă absurdul,­­ de la amestecul de fantastic şi real, care subliniază, cu mijloacele îngă­duite genului, tipicul din realitate,­­ pînă la invectiva directă, pasionată,­­ violentă — mijloace puse toate în­­ slujba demascării răului social, în­­ slujba poporului. Iată dimensiunile­­ operei satirice a aceluia care a fost­­ numit „regele umorului". 1 Plecarea expediţiei sovietice în Antarctida La 30 noiembrie a părăsit portul Kaliningrad, îndreptîndu-se spre ţăr­murile celui de-al şaselea continent — Antarctida — motonava „Obi“, vasul amiral al primei expediţii an­tarctice sovietice. Vasul „Obi“ este un vas oceanic de prim rang, cu o deplasare de 12.600 tone, special amenajat pentru navigaţia între gheţuri. Cele patru motoare ale vasului au o putere de peste 8000 c.p. Cu rezerva de carbu­ranţi pe care o are pe bord, vasul poate parcurge 80.000 km, adică să facă de două ori ocolul pămîntului de-a lungul ecuatorului. Vasul are o lungime de 130 m. şi o lăţime de peste 18 m. Pe pupă este montată o mare platformă metalică pentru deco­larea şi aterizarea helicopterului, care va ajuta expediţia să găsească în gheţurile Antarctidei un loc potrivit de debarcare. Tot pe pupă sunt tasta­late avioanele de transport ale expe­diţiei. Vasul „Obi“ duce o încărcătură mare, formată din puternice tractoa­re pe şenile, case de locuit, o cen­trală electrică, o staţie de radioemi­­sie şi recepţie, furgoane, garaje, o bi­bliotecă. A fost instalat de asemenea un mare şi bine utilat laborator ştiinţific. Pe bordul vasului „Obi“ pleacă spre Antarctida, împreună cu colabo­ratorii săi, cunoscutul explorator po­par Mihail Mihailovici Somov, doctor în ştiinţe geografice şi Erou al Uniu­nii Sovietice, şeful expediţiei. Peste cîteva zile vor porni în larg şi celelalte vase ale expediției. Colhozurile şi sovhozurile din Ucraina au predat statului 2.515.760 tone grîne peste plan Ziarele sovietice anunţă că colho­zurile şi sovhozurile din R.S.S. Ucrai­neană au obţinut anul acesta o recol­tă bogată de cereale şi de alte cul­turi. Desfăşurînd larg întrecerea so­cialistă în cinstea Congresului al XX- lea al P.C.U.S. ele au predat înainte de termen cantităţile prevăzute în pla­nul de stat al colectărilor, livrînd sta­tului peste plan 2.515 760 tone de grî­ne. In total s-au predat şi s au vin­dut statului 6.478.000 tone de grîu. Republica a depăşit de asemenea sar­cinile de colectare la cotele de lapte, lînă, ouă, legume, seminţe de floa­­rea-soarelui, struguri, culturi de bos­­tănoase şi de uleiuri eterice. Un rol important în dezvoltarea agriculturii din Ucraina l-a jucat noul sistem de planificare care a permis înlocuirea unor culturi puţin roditoa­re cu altele, în special cu porumb In prezent, colhozurile şi sovhozu­rile republicii luptă pentru îndeplini­rea unui nou angajament important, luat in cinstea Congresului al XX-lea al P.C.U.S., de a preda statului cel puţin 300.000 tone de lapte peste plan In contul acestui angajament au si fost predate 249.000 de tone. Cehoslovacia construieşte o fabrică de ciment în Afganistan PRAGA 30 (Agerpres). — Ceteka Uzinele constructoare de maşini din Prerov (R. Cehoslovacă) au expediat primul transport de maşini pentru o fabrică de ciment pe care Cehoslovacia o construieşte în Afganistan. Acest transport cuprinde cea mai­ mare pane din instalațiile pentru atelierele fa­bricii. Pa!?- 3 „Spiritul Genevei44 nu m­am­ fi întronat Lucrările conte­ntei de la Gene­­a a miniştrilor Af­acerilor Externe a c­elor patru puteri ontinuă să fie o­rientate de presa ama­n­aută mune intre ziarele americane, făcînd jocul erourilor interesate in încordarea re­­aţiilor internaţionale şi în intensifi­­area cursei înarmărilor, încearcă să evină la tonul caracteristic perioadei ăzboiului rece Este semnificativ în­egătură cu aceste încercări un recent omentariu al agenţiei „Associated Press“ „începe o bătălie crucială a ăzboiului rece", un „conflict înde­ungat şi epuizant" - iată refrenul ipător al acestui comentariu menit d­upă cum se vede, să insufle baloane e oxigen adepţilor „războiului rece c are neagă posibilitatea coexistenţei şi n trecerii paşnice dintre diferitele sis­eme sociale Declaraţii ale unor oameni cu răs­­pndere din S.U.A lasă să se între­ada totodată că anumite cercuri eagă de reînvierea unei astfel de am­­­osfere încordate speranţa de a con­­inua discreditata politică de pe „po­liţii de forţă“. Ca şi în trecut, unul între purtătorii de cuvînt ai aces­or cercuri s-a făcut generalul Gruent­­ier, şeful comandamentului suprer a al armatei atlantice din Europa Ex­primîndu-şi părerea că „încordarea ta­re Apus şi Răsărit va dura mult tmp“, Gruenther a îndemnat la conti­nuarea neînfrînată a cursei înarmări­­or atomice. Se constată însă, totodată, că pr­­resa americană apar din ce în ce ma multe aprecieri lucide şi realiste cu privire la perspectivele dezvoltării si­taţiei internaţionale. Respingînd a­irmaţia ziarului „Daily News“ d­e războiul rece“ ar fi reînceput, ziaru­l New York Post” a scris: „Aceasta este desigur o absurditate Toţi sînt de acord că situaţia s-a complicat, dar afirmaţia că a reînceput conflictul di­naintea Genevei este o inepţie. întîl­nirea şefilor guvernelor a arătat că­deea războiului s-a învechit A ate­na.. că războiul rece a reînceput in­seamnă a da dovadă de o necunoaş­ere totală a transformărilor caracte ■istice luptei". In acelaşi sens se exprimă şi unele personalitaţi politice americane, ai c căror cuvîntări sunt reproduse de zia­ele americane. Astfel, Charles Wil­son, ministrul Apărării al S.U.A., d declarat la 28 noiembrie că, după pă­rrea lui, „lipsa unor rezultate con­crete‘ la conferinţa de la Geneva , miniştrilor de Externe, „nu înseamnă agravarea” situaţiei. „Popoarele tutu­or ţărilor vor pace, nu război ”­­ Pe marginea unor comentarii din presa americană recunoscut în conti­nuare Wilson. Con­sider că în pre­zent acest fapt exer­cită o puternică influenţă morală şi şi va spune cuvintul tot mai mult " chestiunile internaţionale". De asemenea, senatorul Walter George, preşedintele Comisiei sena­­oriale pentru afacerile externe, a arătat că, deşi la conferinţa de la Ge­neva nu s-a­­ajuns la hotărîri esen­ţiale, „aceasta nu înseamnă că nu poate fi găsit un compromis pentru rezolvarea problemelor internaţionale”. Paginile unor ziare americane cu­prind totodată critici în legătură cu nodul nerealist în care a abordat de­lgaţia americană la conferinţa de la Geneva problema germană, condiţio­­nînd unificarea Germaniei de ingloba­­rea ei în blocul agresiv al Atlanticu­­ui de nord (N.A.TO.), îndreptat îm­­potriva U.R.S.S şi a ţărilor de demo­­craţie populara Se relevă pe drept cu­­rtat că o asemenea poziţie nu putea duce la rezolvarea problemei germane. Deosebit de semnificativă în această privinţă este scrisoarea adresată zia­rului „New York Times" de către cu­noscutul publicist şi bancher James Warburg. „Poziţia adoptată de dl. Dulles la Geneva — scrie Warburg — este echivalentă cu declaraţia că nimic nu poate fi făcut pentru slăbi­rea tensiunii războiului rece în Europa, dacă Rusia nu va accepta unificarea Germaniei în condiţiile formulate de occidentali. Acum s-a dovedit că este complect­ greşită ideea că Rusia va face acest lucru cînd se va lovi de politica „de­­ pe poziţii de forţă" creată prin ală­turarea Germaniei înarmate la Uni­unea occidentală. Am nutrit aceste iluzii timp de cinci ani. Le mai nutrim şi în prezent Re­zultatul este impasul şi cît timp va dura aceasta, timpul va lucra în fa­voarea ruşilor". In încheiere, Warburg arată că în actualele condiţii „trebuie să facem ceea ce face orice om raţional ce se află în impas — să ne retragem şi să schimbăm cursul“. In ciuda manevrelor duşmanilor co­laborării internaţionale, încrederea po­poarelor în trăinicia „spiritului Ge­nevei“ are rădăcini prea puternice pentru ca presa din S­U­A să poată ignora aceasta. Cercurile largi ale opi­niei publice din Statele Unite — ca şi din întreaga lume — îşi afirmă convingerea că, păşindu-se ne­vor­ea deschisă de conferinţa de la Geneva a şefilor guvernelor celor patru puteri, se vor obţine, pas cu pas, noi procrese în rezolvarea problemelor internaţio­nale, în micşorarea continuă a încor­dării în relaţiile internaţionale. N. PLOPEANU „SPIRITUL GENEVEI“ — Calmaţi-vă, domnilor! Zvonurile des­­­re moartea mea, pe care le răspundiţi, sunt mult exagerate... (Desen de B. EFIMOV din revista „Timpuri Noi") Vizita regelui Ibn Saud în India NEW DELHI 30 (Agerpres). — Re- DELHI 30 (Agerpres).—China nouă gele Saud al Arabiei Saudite, care în Regele Arabiei Saudite, Ibn­­ Saud prezent vizitează India a declarat în Aziz- însoțit de suită- a vizitat la 29 prezent vizitează India, a declarat,­n noiembrie pavilionul chinez de la Ex­cadrul unei recepţii care a avut loc la poziţia industriei indiene de la Delhi. Delhi că Arabia Saudită şi India stat Regele Ibn Saud a manifestat un alături în lupta pentru promovarea viu interes faţă de utilajul greu şi „ .­­. , produsele industriale chineze expuse păcii mondiale, în pavilion. Demisia membrilor guvernului turc ANKARA 30 (Agerpres). — Agen­­timelor luni, agravarea crizei econo­­miile de presă occidentale anunţă că mire­­n Turcia, ca urmare a politicii în noaptea de 29 spre 30 noiembrie de înarmare duse de guvernul turc, a toţi cei 16 membri ai guvernului turc provocat puternice nemulţumiri în şi-au prezentat demisia primului mi ţară şi a fost vehement criticată chiar nistru, Menderes în rîndurile partidului guvernamental. Demisia s-a produs după o şedinţă nADIC „„ . p.­­ „lim furtunoasă a grupului parlamentar al 1S 39 (Agerpres) . După cum partidului democrat — partidul guver- anunța posturile de radio, in urma de­­namental — în cadrul căreia a fost misiei membrilor guvernului turc, pri­­vid­ent atacată politica economică și unul ministru Menderes se ocupă în financiară a guvernului. In cursul ul­ prezent cu formarea noului guvern. Situaţia din Cipru Guvernul grec intenţionează să ceară discutarea problemei Ciprului la O. N. U. NICOSIA 30 (Agerpres). — După grec intenţionează să ceară Organiza­­cum anunţă postul de radio Atena, so­ţiei Naţiunilor Unite să ia în discuţie cretarul general al Consiliului pentru problema Ciprului unirea Ciprului cu Grecia a sosit la După cum relatează agenţiile de Atena pentru a informa guvernul grec presă occidentale — trupele britanice asupra situaţiei creată în Cipru în din Cipru îşi intensifică acţiunile pe­­urma proclamării stării de asediu o presive împotriva luptei pe care o des- Agenţia United Press anunţă că în­făşoară populaţia cipriotă pentru drep­­seara de 28 noiembrie patrioţi ciprioţi tul la autodeterminare Agenţia Frân­au dinamitat în golful Morfu un vas ce Presse anunţă astfel că la 29 no­de patrulare britanic, producîndu-i iembrie soldaţii britanici au făcut uz avarii­ de arme împotriva unui grup de ci­­­prioţi în localitatea Padulas — la 60 a xc kt a on /a_ \ . .. kilometri sud vest de Nicosia. In'in-ATENA 30 (Agerpres). — Agenţia treaga insulă — anunţă agenţia Beu- France Presse anunţă ca, în urma a­­tei­­ trupele engleze au fost puse gravării situației din Cipru, guvernul „pe picior de război“. Acţiuni represive ale colonialiştilor englezi în Malaya SINGAPORE 30 (Agerpres). — piedica „aprovizionarea cu alimente“ După cum anunţă agenţia Reuter, de a partizanilor din junglă Englezii au patru zile trupele engleze au dezlău aruncat în luptă care blindate şi arti­­tuit mari acţiuni represive împotriva leine grea. Nave de război britanice Armatei Populare de Eliberare din bombardează puternic regiunile Jel bu Malaya în regiunea de junglă din cen­ şi Kuala Pila, unde se crede că ar fi Irul Malayei Toate satele din zona concentrate principalele forţe ale Ar­­luptelor au fost izolate pentru a­­ni­­matei de Eliberare.

Next