Scînteia, februarie 1956 (Anul 25, nr. 3507-3531)

1956-02-01 / nr. 3507

Pag. 2 Terminarea construcţiilor începute— prima noastră sarcină în perioada primului cincinal, co­lectivul d° muncitori, tehnicieni şi in­gi­neri din cadrul trustului 14­ Con­­strucţii Iaşi a depus eforturi susţi­nute pentru a termina la timp o se­rie de construcţii industriale şi social­­culturale­ Numai in oraşul Iaşi, de pildă, constructorii au ridicat la fa­brica „Ţesătura“ o nouă clădire pen­tru sectorul de filatură, au construit două institute de învăţămînt superior, mai multe blocuri pentru muncitorii de la fabrica „Ţesătura“ şi atelie­rele C.F.R. „Ilie Pintilie“, au re­construit parţial localul liceului de bă­ieţi ir 2 şcoala medie de energie elec­trică şi amfiteatrul Institutului poli­tehnic, clădiri care au fost avariate in timpul războiului Pe lingă aceste lucrări pe care le-am terminat şi dat în folosinţă au mai fost începute numeroase alte construc­ţii prevăzute să se termine în al doi­lea cincinal Din acestea multe sînt aproape pe sfîrşite Acum Iaşul din Copou şi pînă la Nicotină, de la Să­­rărie şi pînă-n Păcurari e plin de şantiere de construcţie Sus pe dealul Cotroului, se poate vedea clădirea zvelta a institutului agronomic la care mai avem de exe­cutat doar cîteva lucrări la aula mare şi unele lucrări de finisaj la faţade Alături se înalţă cele 3 cămine pentru studenţii acestui institut, clădiri care au fost începute în anul 1955 Primul bloc, cu o capacitate de 250 locuri, este gata şi va fi dat in folosinţă zilele ace­stea iar celelalte două blocuri — pen­tru alţi peste 600 de studenţi — vor fi terminate in cursul anului 1956 O realizare de mare importantă pen­tru dezvoltarea economiei noastre na­ţionale este începerea construcţiei fa­bricii de antibiotice, al cărei prim pavilion de producţie pentru fabrica­rea penicilinei, precum şi toate cons­trucţiile ce deservesc acest sector au fost terminate, iar fabrica a in­trat recent în funcţiune Construc­torii noştri şi-au intensificat efortu­rile pentru a continua lucrările celui de-al doilea pavilion destinat fabrică­rii aureomicinei şi streptomicinei şi a altor antibiotice Pentru muncitorii de la această fabrică, cît şi pentru alţi oameni ai muncii din oraşul Iaşi s-a început în anul 1954, în cartierul Păcu­rari, construcţia mai multor blocuri muncitoreşti Pînă în prezent un bloc cu o suprafaţă locuibilă de circa 1200 m.p. a şi fost dat în folosinţă In pri­mul semestru al anului 1956 vom ter­mina al doilea bloc cu suprafaţa de 3712 m.p., iar pînă la sfîrşitul anului un alt bloc de aceeaşi mărime In tri­mestrul II al anului 1956 vom termi­na creşa fabricii „Ţesătura“ cu o ca­pacitate de 110 locuri, iar in trimes­trul III va fi dat în folosinţă un an­trepozit frigorifer. Cu ocazia discutării documentelor celui de-al II-lea Congres al PM.R. muncitorii, tehnicienii şi inginerii din cadrul trustului nostru, înţelegînd mai bine sarcinile ce le stau în faţă, şi-au analizat în spirit critic munca de pînă acum au scos în evidenţi lipsurile care se mai manifestă pe şantierele trustului nostru şi au făcut propuneri concrete pentru îmbunătăţirea întregii noastre activităţi In special muncito­rii constructori au criticat cu putere faptul că în aceste luni de iarnă s-a lucrat pe șantiere cu o productivitate scăzută datorită faptului că nu s-au luat din timp măsuri de organizare a lucrărilor pe timp friguros. Noi socotim că terminarea grabnică a lucrărilor începute este prima şi cea mai importantă sarcină care ne stă în faţă Ţinînd cont de cele arătate de muncitorii şi tehnicienii noştri condu­cerea trustului ajutată de organiza­ţia de bază, a stabilit o serie de mă­suri tehnico-organizatorice care vor duce la creşterea productivităţii mun­cii şi la o simţitoare scădere a pre­ţului de cost al construcţiilor. Multe din aceste măsuri au şi început să fie aplicate în practică. Astfel, pînă în prezent s-au stabilit pe toate şantie­rele lucrările ce se pot executa în timpul iernii, făcindu se instalaţii de calorifer în clădirile începute pe şan­tierul Institutului agronomic, la fabri­ca de antibiotice, la blocul B de la şan­tierul „Cămine studenţeşti", de la Să­rărie etc La celelalte şantiere s-au instalat sobe, concentrîndu-se lucră­rile in sectoarele cu ferestre şi uşi în­chise Totodată s-au luat măsuri pen­tru ca materialele necesare lucrărilor interioare să fie depozitate cît mai a­­proape de locul de muncă Ca rezultat al aplicării acestor mă­suri în prima decadă a lunii ianua­rie, pe şantierul „Cămine studenţeşti“ de la Institutul agronomic unde s-au executat tencuieli interioare, lucrări de vopsitorie, pardoseli şi tinichigerii, s-a realizat peste 35% din planul pe întreaga lună Mozaicarul Ştefan An­toniu de pe acest şantier a realizat în această perioadă o depăşire de normă de 30°/o, iar brigada de tencuitori con­dusă de Talpalariu Constantin şi-a depăşit planul cu 20% Pentru a asigura darea la timp în folosinţă a lucrărilor începute, noi ne propunem să extindem metoda sovie­tică de executare rapidă a zidăriei la majoritatea lucrărilor de zidărie, să extindem larg mecanizarea la lucră­rile grele, să folosim şi mai intens prefabricatele să aprovizionăm la timp cu materiale şantierele şi să dăm toată atenţia calificării cadrelor. Pe o serie de şantiere vom extinde executarea mecanizată a tencuielilor cu pompe de mortar, folosind injec­­toare speciale executate după modelul celor folosite în R.D Germană Deo­camdată pompele le folosim pentru transportarea mortarului direct la zi­dări, prin conducte special amenajate Atît pe şantierul „Locuinţe muncito­reşti“ pe cel de la Şorogari, cît şi la extragerea balastului din carierele de la Lespezi vom efectua lucrările de săpături cu excavatoarele. Muncitorii constructori din cadrul trustului nostru au criticat pe bună dreptate faptul că pe şantierele noas­tre se folosesc în mică măsură prefa­bricatele în vederea folosirii a cît mai multor piese prefabricate, cit şi a exe­cutării reparaţiilor de utilaje la timp, vom crea anul acesta la Iaşi o bază de producţie proprie, care va cuprinde ateliere pentru repararea utilajului şi a mijloacelor de transport, ateliere pentru confecţionarea prefabricatelor, precum şi platforme pentru confecţio­narea prefabricatelor etc In vederea reducerii preţului de cost vom orga­niza recepţia materialelor la unităţile producătoare şi la rampele de descăr­care pentru a nu mai primi materiale de proastă calitate care să ne cauzeze rebuturi In acelaşi timp vom porni o largă acţiune de economisire a mate­rialelor La propunerea organizaţiei de par­tid, noi am intensificat în timpul din urmă munca de calificare a muncito­rilor Pe şantierele din Iaşi funcţio­nează 3 cursuri de calificare cu 80 de elevi zidari şi dulgheri, iar în curând vom mai deschide încă unul pentru parchetari, mozaicari şi faianţari. Punînd în aplicare toate aceste mă­suri tehnico-organizatorice stimulind pe toate căile întrecerea socialistă şi extinzînd larg experienţa şi metodele înaintate vom reuşi să executăm în termen lucrările începute în primul cincinal, achitîndu-ne totodată cu cin­ste de sarcina pusă în faţa noastră de Congresul partidului scurtarea timpului de dare în folosinţă a con­strucţiilor şi ieftinirea lor. CONSTANTIN IONESCU directorul trustului de construcţii nr 14-Iaşi Realizări ale sfaturilor populare Creşte SUCEAVA (co­reteaua de re*fc. . ..Scînteii") eîectTiîîcăre “ Sfaturile popp ?!ec.Inf.bcare lare din regiunea Suceava au acordat o atenţie deosebită extinderii reţelei electrice şi electrifi­cării satelor Faţă de anul 1948, cînd puterea in­stalată a uzinelor din oraşele regiunii era doar de 2770 H.P., la începutul anului 1956 puterea instalată a ajuns la 5900 H.P in cursul anului trecut au fost amplificate uzinele electrice din mai multe oraşe ale regiunii La uzina electrică din Rădăuţi au fost instalate motoare de 850 HP., la uzi­na din Vatra Dornei s-a montat un motor de 400 H.P, iar la cea din Făl­ticeni, un motor de 260 H.P Anul trecut producţia de energie electrică a crescut cu 230% faţă de 1948, ajungînd la sfîrşitul anului 1955 la o producţie de peste 1.600.000 kw. oră. Pînă în anul 1948, în regiunea Su­ceava erau electrificate doar 5 sate; reţeaua electrică în mediul rural a­jungea pînă la 22 km In anii pri­mului nostru plan cincinal au fost electrificate, în regiune, încă 32 sate cu o reţea de peste 130 km. Lucrări BACAU (coresp gospodărești „Scînteii ).­­ In Urimat-------- ultimele luni sfatu edilitare rile populare din regiunea Bacău au obţinut importante succese în buna gospodărire a oraşe­lor şi satelor Din iniţiativa Sfatului popular al oraşului Bacău au fost efectuate lucrări de reasfaltare a unor străzi şi trotuoare pe o suprafaţă de 9.000 m­p. In cartierele muncitoreşti au fost făcute îndiguiri şi amenajări la rîul Bistriţa şi la pîrîul Negel. In ora­şele şi satele regiunii s-au făcut nu­meroase lucrări gospodăreşti. De pildă, au fost electrificate satele Ţi­bucani, Păstrăveni, Luizi Călugă­ra, Lespezi, Racila şi Stejarul. In anul în curs sunt prevăzute a fi elec­trificate încă 10 sate In oraşul Tg Ocna s-a îmbunătăţit simţitor aprovi­zionarea cu apă potabilă în oraşul Piatra-Neamţ reţeaua de apă a fost extinsă în cartierele muncitoreşti pe o lungime de încă 1 500 m, iar prin in­stalaţia unui nou grup electrogen de servirea cu energie electrică a fabri­cilor „Reconstrucţia“, „Ceahlăul". „Bistriţa", cît şi a cartierelor munci­toreşti a fost mult îmbunătăţită de imbună- CLUJ (coresp­uinMre­ întSI „Scînteii").­­ Ca tateşte aproa­menit munaii din vizionarea oraşul Cluj găsesc oraşului in magazinele de -----­------ stat un sortiment tot mai bogat şi variat de mărfuri Din magazinele alimentare consumatorii se aprovizionează cu tot felul de alimen­te : grăsimi, făină zahăr, carne, pîine, paste făinoase, conserve, preparate de carne, curmale, smochine citrice şi alte produse. Şi magazinele cu mobilă sunt vizi­tate de un număr tot mai mare de cumpărători Numai între­­ 16 ianua­rie, printr-un singur magazin s-au vîndut 28 garnituri dormitoare, 44 ca­mere combinate 38 garnituri mobilă de bucătărie şi 34 dormeze. Bicicletele, motocicletele, acordeoane­­le, maşinile de cusut complectează sor­timentul de produse cerute de consu­matori In vederea aprovizionării din ce în ce mai bune a populaţiei, planul de ac­ţiune al Sfatului popular al oraşului Cluj prevede deschiderea în acest an a încă 17 magazine pentru produse a­limentare şi industriale, centre de pâi­ne, de carne, de legume şi fructe în diferite cartiere ale oraşului. S­C­Î­N­T­E­I­A , Citadela sfărîmată“ pe scena teatrului Comsomolului leninist din Moscova Teatrul nostru — Teatrul Comso­­molului leninist — a pus în scenă o piesă nouă. Premiera a fost neobişnui­tă : în sală, în foaie dri multă lume vorbea romîneşte Erau oaspeţii noş­tri. Nu ! Nu erau numai oaspeţi, ci în­tr-un fei chiar participanţi activi, în orice caz erau prieteni de-ai noştri , principalii noştri critici Am jucat piesa lui Horia Lovinescu „Citadela sfărîmată" sub titlul „II casa domnului Dragomirescu” Titlu piesei I am schimbat cu permisiunea autorului, cu care Kliucinikov, autorul textului rus, a păstrat o strînsă legătură. Am făcut această schimbare pentru că cuvîntul „citadelă", „fortărea­ţă" se întîlneşte, des în titlu­rile pieselor noastre din timpul războiului, iar noi am vrut să găsim un titlu care să precizeze cît mai clar înţe­lesul acestei piese. Profunzimea dramatică, per­sonajele vii au făcut să îndră­jfim această piesă, la care am ucrat cu toţii cu o rară pasiu­ne Cînd a sosit la Moscova Moni Ghelerter l-am in­vitat la una din repetiţiile noastre şi am avut apoi o lungă convorbire cu el. Cît de mult afli, mai bine zis sezi­­sezi, cu simţul artistului, cînd asculţi cuvîntul unui coleg de profesie ! Şi tovarăşul Moni Ghelerter, desigur cînd a asis­tat prima oară la spectacolul nostru, abia închegat într-un întreg, a fost nevoit şi el să ghicească multe, datorită lip­surilor inerente începutului. El a înţeles însă tot ce trebuia şi chiar de la primele cuvinte am găsit un limbaj comun Am fost de două ori în Ro­­mînia. Tovarăşii mei — din­tre care mulţi joacă în piesă — S. G. Birman, artistă a poporului din R.S.F.S.R., V. R. So­loviov şi E. A Fadeeva, artişti emeriţi ai R S.F S.R., A . Petrocenko, tînărul actor V V Sergheev au vizitat şi ei in vara trecută diferite oraşe din Romînia Aceasta a fost totuşi prea puţin pentru a înţelege profund trăsăturile caracteristice ale poporu­lui. Dacă piesa nu ar fi avut un con­ţinut uman atît de adînc, cu greu am fi realizat-o Deoarece n-am putut reda întreaga atmosferă specifică, ne am străduit să realizăm cît mai bine personajele din punct de vedere artistic, social şi uman Le-am con­turat desigur altfel decît la Teatrul Naţional din Bucureşti, dar dacă am reuşit să le facem convingătoare, a­­tunci ele au drept la existenţă. Multe trăsături comune ale oameni­lor sunt generate de una şi aceeaşi nă­zuinţă Un personaj ca Adela, care reprezintă aviditatea şi lăcomia, este un personaj înţeles şi la noi, ca şi în Romînia Fireşte. Adela aşa cum o Interpretez eu se deosebeşte de in­terpretarea remarcabilei artiste române Maria Filotti Dar spectatorul nostru vede trăsăturile cunoscute ale Ade­-------- | SOFIA GHIATINTOVA artistă a poporului din U.R.S.S. _____ | ♦ ■ I lei. El rîde, îi este cunoscută purtarea­­ acestei doamne şi o condamnă. Şi a­­s cesta este doar ţelul principal pe care şi l-a pus dramaturgul. Artista Serafima Birman joacă ro­lul bunicii desigur într-un fel al ei,­­ mai puţin caracteristic pentru bunica­­ romină aşa cum o interpretează Lucia Sturdza Bulandra Dar Serafima Bir­­­man şi-a conceniuat uineaga atenţie asupra redării realiste a forţei şi op­timismului pe care bunica le întruchi­pează şi le poartă ca un stindard prin toată piesa. Principala trăsătură a piesei, pe care noi am simţit-o puternic de la bun început, este presimţirea viitorului, pe care-l întrevezi prin toate suferinţele omeneşti, încrederea într-o viaţă dreaptă. Acest ţel al piesei a exclus orice ner­vozitate, orice trăsătură bolnăvicioasă, pesimismul, care ar fi putut să întu­nece afirmarea puternică a vieţii Aşa s-ar fi î­ntîmplat dacă am fi acordat o atenţie exagerată lui Matei, perso­najul cel mai dificil din piesă Acest rol este interpretat de artistul Sagal foarte bine, cu simţire şi înţelegere, cu adevărata bucurie a creaţiei. Matei piere deoarece se prăbuşeşte întreaga lui concepţie despre lume Din această prăbuşire rezultă pierderea stăpînirii de sine, disperarea, iar nu din firea lui bolnăvicioasă. Spectatorul nostru ar fi protestat împotriva naturalismu­lui dacă de-a lungul a trei acte el ar fi trebuit să urmărească nu descompu­nerea sufletească, spirituală, a lui Ma­tei, ci manifestările lui bolnăvicioase. Spectatorul sovietic urmăreşte cu in­teres cum pier, sub loviturile vieţii, ideile şi principiile lumii reprezentate de Matei Chipul lui Matei este com­plex. El nu poate fi interpretat nici simplist, nici naturalist Am avut unele dificultăţi la reali­zarea unei juste interpretări a rolu­lui Irinei (E.A Fadeeva). Dragostea ei de viaţă, dragostea pentru Matei trebuie să-şi găsească expresia in in­treaga făptură a personajului, ele tre­buie să constituie trăsătura principală a Irinei. Găsesc că autorul, creînd această femeie fermecă­toare, a pus-o totuşi cam prea des în situaţii similare. Irinei îi lipsesc umbrele de lu­mină şi întuneric. Dar atît au­torul, cît şi spectatorii şi inter­preţii se găsesc sub influenţa farmecului acestui personaj. S-ar putea reproşa drama­­­turgului faptul că în piesa sa se vorbeşte cam mult, deoa­rece desfăşurarea acţiunii şi prezentarea personajelor de­curg atît de firesc şi de con­vingător ar fi însă greu să-i reduci textul. Cu toate acestea am încercat s-o facem, bine­înţeles fără să dăunăm piesei. Am lucrat asupra acestei piese literalmente zi şi noapte. Repetiţiile au urmat în fiecare zi şi în fiecare seară. După premieră, înaintea celui de-al doilea spectacol, am hotărît să facem o nouă repetiţie pentru a înlătura şi lipsurile pe care le-a observat ochiul regizorului la premieră Tov Şostakov, pictorul nos­tru, s-a folosit de toate ma­terialele şi fotografiile posibile pentru a crea casa Dragomi-■ rescu. Muzica este compusă de Anatol Vieru, pe care un artistă l-a recomandat cunoscutul (Petre) compozitor Aram Haciaturian, profesorul său. Ne-am îm­prietenit cu el, l-am consultat perma­nent în diferite probleme și nu numai în cele care se referă la muzică. In seara premierei, la sfîrşitul spec­tacolului, Marieta Sadova, Moni Ghe­lerter au urcat pe scenă. Printre flori şi daruri ne-am strîns mîinile din toată inima, iar spectatorii au aplau­dat, salutînd furtunos această ma­nifestare a colaborării culturale între R.P.R. şi U.R.S.­ Aparatele de foto­grafiat ţăcăneau, aplauzele nu mai conteneau. Trebuie să spun că ambasada R.P.R. în frunte cu tovarăşul Ion Rab, ne-a ajutat foarte mult şi prin materiale, şi prin consultaţii şi, în sfîrşit, prin prezentarea la ambasadă a unui film romînesc. Intre teatrul nostru şi am­basadă s-a creat o legătură cu ade­vărat prietenească întărirea legătu­rilor culturale reprezintă un mijloc eficace pentru înţelegerea reciprocă şi prietenia între popoare şi noi am sim­ţit concret această minunată priete­nie. Munca dramaturgului Horia Lo­vinescu a contribuit, ca şi alte creaţii ale artiştilor romîni, ca literatura şi arta poporului român să ne devină a­­propiate şi dragi. In clişeu: scenă din actul I.­­ E. A. Fadeeva, emerită a R.S.F.S.R. (Irina) şi V. V Sergheev Sporirea productivităţii muncii, îndatorire de seamă a S. M. T. Raportul C.C la Congresul partidu­lui a arătat că esenţial pentru dezvol­tarea economiei naţionale şi ridicarea nivelului de viaţă al poporului munci­tor este nu numai creşterea producţiei agricole la hectar, ci şi creşterea pro­ductivităţii muncii agricole Un rol de seamă în mecanizarea a­­griculturii, în sporirea producţiei la hectar şi a productivităţii muncii, pre­cum şi în reducerea cheltuielilor de producţie în agricultură îl au S.M.T.­­urile Unele staţiuni de maşini şi tractoare au dobîndit o bună experienţă în ce priveşte sporirea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, contri­buind totodată la obţinerea de recolte bogate pe terenurile lucrate de ele şi­tele, dimpotrivă, nu-şi îndeplinesc an de an sarcinile de plan, depăşesc chel­tuielile de producţie planificate şi nu contribuie pe măsura posibilităţilor ce le au la sporirea producţiei la ha Compararea realizărilor şi a felului Din acest tabel se poate vedea că în anul 1955 sarcina de plan la S­M.T Hagieni a fost depăşită cu 43%, iar productivitatea pe tractor convenţional a crescut de la 100% la 129,7% Rea­lizez un volum mai mare de lucrări decît cel planificat, ca urmare a creş­terii productivităţii muncii, şi făcînd economii de piese, carburanţi etc. în valoare de 1.300.000 lei S.M.T Ha­gieni a redus preţul de cost pe han­dru cu 21 lei, adică cu 17,5%. In schimb, la S.M.T -Slobozia pla­nul nu a fost îndeplinit decît în pro­porţie de 70,7% ; productivitatea pe tractor convenţional a scăzut cu 8,5% (de la 294 hantri cît era planificat la 269 hantri), iar preţul de cost pe han­tru a fost depăşit cu 15,3% cum au muncit S . T Hagieni, regiu­nea Constanţa, şi S.M.T -Slobozia.^re­giunea Bucureşti, este plină de învăţă­minte. ★ Condiţiile de climă şi sol în care lucrează aceste staţiuni sînt asemănă­toare. Faptul că in raza de ac­tivitate a acestor SMI -uri sînt multe gospodării colective şi întovărăşiri agricole creează condiţii ca cea mai mare parte din volumul de lucrări să fie executat pe suprafeţe întinse Cu toate acestea în anul 1955 S M T Ha­gieni a obţinut rezultate mult mai bune decît S M T -Slobozia în înde­plinirea planului de producţie şi re­ducerea preţului de cost Cifrele din următorul tabel sunt grăitoare ! Aceste rezultate deosebite sunt ur­mare a felului deosebit de muncă din cele două staţiuni Preocupare pentru creşterea productivităţii muncii la S.M.T.­Hagieni Căror fapte se datoresc succesele mecanizatorilor de la S . T Hagieni? Un mijloc important pentru sporirea productivităţii muncii­­ a constituit folosirea deplină a utilajului. An de an, conducerea SMT ului, spri­jinită de organizaţia de partid Şi­­co­mitetul de întreprindere a învăţat din proprie experienţă că una din con­diţiile de bază ale deplinei folosiri a tehnicii în agricultură constă în îngri­jirea, repararea şi folosirea raţională a parcului de tractoare şi maşini agri­cole In fiecare campanie agricolă, a­­cest S.M.T a pornit la lucru cu toate tractoarele şi maşinile agricole bine revizuite şi reparate pentru a asi­gura folosirea din plin a maşinilor şi a înlătura timpii neproductivi (lipsă de teren, deplasări în gol etc.) staţiu­nea se îngrijeşte încă din iarnă de în­cheierea contractelor de lucrări Echipele de lucrători din S.M.T tri­mise pe teren, sprijinite de organiza­ţiile de partid şi sfaturile populare comunale, au dus muncă de lămurire pentru popularizarea foloaselor lucră­rii pămîntului cu mijloace mecanizate pe suprafeţe întinse, îndemnînd pe ţă­rănii muncitori să formeze tarlale şi să se unească în asociaţii. Intovărăşiii şi gospodării colective In 1955, încă de la începutul anului, staţiunea a în­cheiat contracte pentru un volum de lucrări cu 29% mai mare decît cel planificat O însemnată contribuţie la creşte­rea productivităţii muncii a adus-o folosirea agregatelor de maşini - a semănători a­semănătoare şi un cul­tivator etc Prin aceasta, puterea trac­toarelor a fost folosită mai bine Tot­odată, SMT Hagieni a dat o deose­bită atenţie extinderii mecanizării la mai multe feluri de lucrări ca sema­nat, prăşit etc ceea ce a dus la înde­plinirea sarcinii de plan pe feluri de lucrări Un alt factor important in creşterea productivităţii muncii la acest SMT este buna organizare a întregii sale activităţi La începutul anului, înainte de a pleca pe teren, brigăzile de trac­torişti sunt bine dotate, cunosc precis volumul, felurile de lucrări şi locul unde le vor executa Conducerea s sta­ţiunii se îngrijeşte să trimită, îndeosebi gospodăriilor colective, aceleaşi brigăzi care le lucrează pămîntul de mai mulţi ani. In felul acesta s-a reuşit să se întărească legăturile între brigăzile de tractoare şi brigăzile de cîmp ale gos­podăriilor colective. Odata începută munca in cîmp, conducerea staţiunii a luat toate măsurile pentru ca trac­toarele să fie din plin folosite In permanenţă brigăzile au fost asigu­rate cu carburanţi, lubrefianţi şi piese de schimb înlăturarea defecţiunilor ivite în cîmp la maşini a fost asigu­rată prin justa folosire a atelierului mobil De felul cum este organizată munca în cadrul brigăzilor, de munca şefului de brigadă şi a fiecărui tractorist de­pinde creşterea productivităţii muncii în S.M . iată de exemplu cum lucrea­ză brigada condusă de şeful de briga­dă Ion Budu Din plănul primit la începutul anului de la staţiune, fiecare tractorist îşi cunoaşte sarcina pe care o are de executat Şeful de brigadă şi tractoriştii şi-au întocmit un pro­gram zilnic de lucru, care este urmă­rit şi respectat cu stricteţe­In pro­gram se prevede timpul de începere şi încetare a lucrului, timpul de îngri­jire a tractoarelor şi maşinilor, timpul de repaus etc Şeful de brigadă con­trolează permanent pe tractorişti îi ajută să îngrijească tractoarele, să a­plice metode înaintate Zilnic brigada analizează rezultatele obţinute, expe­rienţa bună şi lipsurile Tractoriştii aplică metoda graficului­ orar, folosesc agregate de cîte 2 semănători, semănă­toare cu cultivator etc. Toate aces­­tea au contribuit ca brigada condusă de tov Budu Ion să realizeze în 1955 peste 5000 hantri In staţiune sunt şi alte brigăzi fruntaşe ca de pildă, cele conduse de Muşat Vasile, V Mărăcine etc Metodele de lucru ale acestor bri­găzi fruntaşe, popularizate prin consfă­tuiri de producţie, foi volante etc, au constituit un stimulent puternic pen­tru ceilalţi tractorişti, care au început să se urmeze exemplul Ridicarea calificării mecanizatorilor are o importanţă deosebită în creşte­rea productivităţii muncii, deoarece fără cadre bine pregătite, care să stă­pînească tehnica nouă, nu se pot ob­ţine rezultate bune Conducerea S . T.­Hagieni, organi­zaţia de bază şi comitetul sindical or­ganizînd cursuri profesionale au asigu­rat îmbogăţirea cunoştinţelor profesio­nale şi politice ale mecanizatorilor. Fruntaşi la cursuri ca Istudor Ion, Budu Constantin ş.a. sunt fruntaşi şi în producţie, realizînd fiecare în 1955 peste 1.000 hantri de tractor. Preocuparea conducerii, a organiza­ţiei de partid şi a sindicatului de a îmbunătăţi condiţiile de trai ale trac­toriştilor a dus la desfăşurarea muncii în mai bune condiţii la stabilitatea cadrelor în staţiune. Avînd asigu­rate bune condiţii de muncă şi de trai, atît în staţiune cît şi pe teren, lucrătorii S.M.T.-ului Hagieni au mun­cit cu mai multă tragere de inimă. De asemenea atît în staţiune, cît şi în cîmp la brigăzi se desfăşoară o intensă muncă culturală Organiza­ţi­a de partid şi cea de tineret au spri­jinit conducerea staţiunii în întărirea disciplinei în muncă şi a grijii tracto­riştilor faţă de avutul obştesc întrecerea socialistă a constituit un factor deosebit de important în ridi­carea productivităţii muncii Zeci de tractorişti au muncit cu însufleţire în întrecerea pentru 1000 hantri anual de fiecare tractor Rezultatele bune în întrecere, precum şi salariile şi pre­miile mari cîştigate de tractoriştii frun­taşi au constituit un puternic stimu­lent în îndeplinirea şi depăşirea sarci­nilor de producţie şi pentru ceilalţi me­canizatori Creşterea productivităţii muncii la S.M.T -Hagieni a făcut să crească şi volumul producţiei globale Totodată ritmul de creştere a productivităţii muncii a întrecut ritmul de creştere a salariului mediu raportat atît pe cap de muncitor productiv cît şi, în ge­neral, pe cap de salariat. Proastă folosire a tractoarelor şi maşinilor la S. M. T. - Slobozia In iarna anului 1954/55 repararea tractoarelor şi maşinilor la S.M.T.­­Slobozia s-a făcut în condiţii mai bune decît în anii precedenţi Prin aceasta s-au creat condiţii ca sarci­nile de plan să fie realizate Dar sla­ba organizare a conducerii treburilor staţiunii a dus la situaţia că tractoa­rele şi maşinile agricole n-au fost folosite din plin Nu odată s-a întîm­plat ca brigăzile aflate pe teren să ducă lipsă de carburanţi şi piese de schimb iar în unele cazuri tractoa­rele n-au avut tractorişti In astfel de condiţii nu e de mirare că în 1955, de la începutul anului şi pînă la 1 octombrie, tractoarele au stat nefolo­site 3.658 ore, timp în care s-ar fi pu­tut lucra peste 1000 hantri. Lipsa unui control temeinic pe te­ren pentru cunoaşterea felului cum lu­crează brigăzile de tractorişti a dus la slăbirea răspunderii personale în mun­că a tractoriştilor Tractoarele prost îngrijite s-au defectat înainte de ter­men, iar acum in iarnă ele necesită un volum mai mare de reparaţii faţă de cel prevăzut în normativ pentru nu­mărul de hantri realizat. Conducerea, organizaţia de bază şi comitetul de întreprindere de la S.M.T Slobozia­­ au dus muncă po­litică pentru formarea de noi gospodării colective, întovărăşiri sau cel puţin pentru formarea de tarlale unde trac­toarele să poată fi folosite pe supra­feţe întinse, ci s-au mulţumit să în­cheie contracte de lucrări pe petece înguste de teren De multe ori con­tractele de lucrări se încheiau la capul locului, atunci cînd ţăranii ve­neau să ceară să le lucreze cu trac­toarele, sau chiar după ce lucrările erau făcute. Lucrînd pe petece de pă­mînt tractoriştii au făcut multe de­plasări în gol, pierzînd mult timp consumînd carburanţi şi uzînd trac­toarele. La SMT-Slobozia sunt brigăzi fruntaşe ca cele conduse de tov. An­ghel Ion, Dobre Nicolae care şi-au depăşit planul cu 66,1% şi respectiv 31,2% Conducerea staţiunii, orga­nizaţia de bază şi comitetul de între­prindere nu au popularizat însă expe­rienţa acestor brigăzi, n-au lup­tat pentru întărirea disciplinei în muncă a tuturor tractoriştilor De ase­menea, în această staţiune sunt lipsuri serioase în pregătirea profesională şi politică a cadrelor de tractorişti, în asigurarea condiţiilor lor de muncă şi de viaţă. Pentru lipsurile de la S.M . -Slo­bozia poartă o mare răspundere condu­cerea staţiunii, în frunte cu directorul C Vasilescu. Tovarăşul C. Vasilescu nu s-a preocupat îndeaproape de felul cum îşi îndeplinesc sarcinile tovarăşii cu munci de răspundere din staţiune ca Ion Iacob, inginerul mecanic şef, şi N. Miuţescu, inginerul agronom şef Ca urmare, disciplina muncii a scăzut îndeosebi în cadrul brigăzilor, ceea ce a făcut să nu se îndeplinească pla­nul. Organizaţia de bază şi organiza­torul de partid al staţiunii, tov Ma­rin Vasile, n-au dus o munca politic stăruitoare pentru întărirea simţului de răspundere al conducerii staţiunii şi al tractoriştilor pentru îndeplinirea conştiincioasă a sarcinii de producţie şi pentru ca S.M.T -ul să-şi îndepli­nească rolul său de îndrumător şi or­ganizator al producţiei agricole şi de verigă principală pentru transforma­rea socialistă a agriculturii în raza sa de activitate Comitetul raional de partid Slobo­zia, care nu s-a preocupat îndeaproape de îmbunătăţirea activităţii SMT.­­Slobozia, are datoria să analizeze te­meinic munca acestei staţiuni, să întă­rească rolul conducător politic al or­ganizaţiei de bază ca aceasta să în­drume şi să controleze cu compe­tenţă, chemînd în faţa organizaţiei de bază conducerea staţiunii în vederea lichidării lipsurilor existente. ★ Din activitatea şi rezultatele aces­tor două SMT uri pot fi trase învă­ţăminte preţioase pentru fiecare SMT Aşa cum dovedeşte experienţa SMT Hagieni în toate SMT -urile sînt posibilităţi mari de mărire a pro­ductivităţii muncii de scădere a pre­ţului de cost al lucrărilor. Pentru aceasta se cere ca maşinile şi tractoarele să fie îngrijite, reparate şi folosite în cele mai bune condiţii. Grija de căpetenie a organizaţiilor de partid trebuie să se îndrepte spre ridicarea nivelului profesional şi poli­tic al tractoriştilor şi mecanicilor, spre întărirea răspunderii personale şi a disciplinei in muncă,­ spre antre­narea întregului colectiv în lupta pen­tru realizarea planului de producţie al SMT ului Manifestările de ne­păsare trebuie combătute cu toată tăria Pentru întărirea rolului S­M­T -ului de organizator al producţiei se cere ca întregul colectiv să desfăşoare munca pentru lămurirea ţăranilor muncitori asupra avantajelor unirii in­tariale, întovărăşiri şi gospodării co­lective şi să execute numai lucrări de cea mai bună calitate, dovedind prin fapte superioritatea agriculturii socia­liste. Venirea primăverii trebuie să gă­sească toate S.M.T.-urile cu Întreg parcul de maşini şi tractoare bine pus la punct, cu contracte încheiate pentru întregul volum de lucrări planificat. Pornind la muncă temeinic pregătiţi, mecanizatorii vor da o contribuţie spo­ită la obţinerea de recolte bogate, la întărirea şi dezvoltarea sectorului so­cialist al agriculturii. R. ATANASIU Despre activitatea S.M.T.­Hagieni şi S.M.T.­Slobozia S.M.T. Hagieni S.M . Slobozia plan realizat plan realizat Sarcina de producţie (in hantri) 32.380 46 271 30 120 Productivitatea (în %) 100 129,7 100 91,5 pe tractor convenţional __ ___­ Preţ de cost pe hantru în lei 120 99 125,91 145,12 Tinerii radioamatori din Timişoara La Palatul Pionierilor din Timi­şoara, înfiinţat în 1952, funcţionează mai multe cercuri artistice, tehnice şi sportive. In sala unde se desfăşoară lucrările practice ale cercului de radio tehnică, pionierii confecţionează apa­rate de radio cu galena sau cu lămpi, amplificatoare, redresoare etc Intr-o altă sală este instalată staţia de ra­­dio-emisie şi recepţie Multe piese ale emiţătorului staţiei au fost construite de întreprinderile „Electromotor" şi „Tehnometa” din oraş După o mun­că migăloasă de asamblare a piese­lor componente, acum cîtva timp acest emiţător a fost terminat. Perfecţioinînd din zi în zi in­stalaţia, tineri operatori ca Ambrus Cornel, Szkladányi Paul şi Csapó Mi­­hai, au reuşit să stabilească legături cu staţiuni din Uniunea Sovietică, RN P Ungară şi din alte ţări. După fiecare legătură, pionierul o­­perator complectează o cartotecă cu datele tehnice ale emisiunii şi o tri­mite staţiunii cu care a lucrat. La rîndul lor tinerii radioamatori din Timişoara au primit o serie de car­­toteci de felul acesta, din partea sta­ţiunilor din alte ţări. Ele sunt de un mare ajutor pionierilor în perfecţiona­rea aparatelor şi îmbogăţirea cunoştin­ţelor tehnice. prof. GEORGE PATAKY corespondent voluntar Mărirea suprafeţelor plantate cu viţă de vie în podgoria Murfatlar CONSTANŢA (coresp. „Scînteii"), încă din toamna anului 1955 în ves­tita podgorie de la Murfatlar, la sec­ţia Basarabi a gospodăriei de stat din Poarta Albă, au început lucrările de extindere a suprafeţelor cultivate cu viţă de vie. La începutul acestui an o comisie de specialişti din viticultură sub con­ducerea tov prof Gheorghe Constan­­tinescu, membru corespondent al Academiei R.P.R., a controlat calita­tea lucrărilor executate. Pînă în pre­zent au fost desfundate aici 230 hec­tare teren, s-au făcut lucrările de ni­velare pe 100 hectare şi s-au plantat primele 14 hectare de viţă de vie. Restul suprafeţei se va planta in pri­măvară. In cursul anului 1956 se vor mai face lucrări de pregătire a terenului pe o suprafaţă­­de 300 hectare ce ur­mează să fie plantată cu viţă de vie în anul 1957 Suprafeţele plan­tate cu viţă de vie in podgoria Mur­fatlar vor creşte în cursul acestui an şi în anii viitori cu 1000 hectare din care 500 hectare plantaţie irigată. De asemenea în această perioadă podgo­ria va fi dotată cu instalaţii speciale pentru îngrijirea plantaţiilor de viţă de vie şi se vor ridica o serie de con­strucţii noi. .....011"-1 Nr. 3507 Muzeul raional din Botoşani BOTOŞANI (red ziarului „Clopo­tul“).­­ Nu de mult s-a inaugurat în oraşul Botoşani un muzeu raional în sălile mari şi luminoase ale acestuia se află sute de exponate. Muzeul cuprinde o secţie de istorie şi una de ştiinţe naturale Printre o­­biectele expuse se găsesc hrisoave domneşti de pe vremea lui Ştefăniţă Vodă şi Petru Rareş, obiecte şi unelte din orînduirile comuna primitivă, sclavagistă şi feudală. Cărţi literare apărute CRISTIAN SIRBU: Cîntec pen­tru Sanda (versuri), Ed Tine­retului, 38 pag., 70 bani FLORICA ŞELMARU, TRAIAN ŞELMARU: Turneu in Occi­dent (scenariu cinematografic) Ed. Tineretului, 134 pag., 2 lei LUIZA VLADESCU: Plici şi Plici-Plici Ed Tineretului, 32 pag. 1,65 lei B. ELVIN ! Teatrul lui Mihail Se­bastian, E.S P L.A . (colecţia „Mica bibliotecă critică“) 108 pag., 80 bani VLADIMIR COLIN: Problemele şi drumurile basmului cult, E.S P L A., (colecţia „Mica bi­bliotecă critică“) 80 pag., 50 bani. LELIA BUDAŞCU : Probleme de artă plastică, E.S P L.A., (Co­lecţia „Studii critice de artă“), 218 pag., 5,10 lei. ★ * * * Din povestirile scriitorilor sovietici, voi iii, Ed „Cartea rusă“, 770 pag., 16,75 lei IVAN NOVIKOV: Alexandr Ser­­gheevici Puşkin, (Viaţa şi o­­pera), Ed Tineretului, colecţia „Oameni de seamă“, 216 pag 4,20 lei C. SOBOLEV: Suflet de mari­nar (povestiri), Editura Mili­tară a Ministerului Forţelor Ar­mate ale R.P R . 562 pag.. 13 lei VALENTIN HEINRICH : Cu pre­ţul vieţii. E.S.P L.A., 318 pag. 5,30 lei I. SVATOPLUK: Fără patron (roman), Ed. C.C.S., 584 pag.. 12,40 lei

Next