Scînteia, martie 1956 (Anul 25, nr. 3532-3558)

1956-03-01 / nr. 3532

rdraan al Comitetului Central al P.M.R. Sămînţa bună aduce rod bogat! Fruntaşii în agricultură atribuie pe bună dreptate o parte din sporul de recoltă obţinut la diferite culturi folo­sirii seminţelor de bună calitate. Vor­bind la consfătuirea organizată zilele trecute la Bucureşti cu responsabilii caselor-laborator din gospodăriile co­lective, tov. Andrei Sitaru, inginerul a­­gronom al gospodăriei colective din Lenauheim, regiunea Timişoara, a ară­tat prin exemple concrete ce rol impor­tant are folosirea seminţelor de sol pentru sporirea recoltei. În anul 1955, de pildă, gospodăria colectivă a obţi­nut pe suprafeţe întinse recolte medii de 4500 kg. porumb boabe la ha., 32.000 kg. cartofi la hectar, 31.600 kg. sfeclă de zahăr la hectar. Gospodăria a ob­ţinut recolte bogate datorită aplicării unui complex de metode agrotehnice. Socotind insă cu ce a contribuit cali­tatea bună a seminţelor, colectiviştii apreciază că la porumb, de pildă, să­­minţa de bună calitate a adus un spor de 6.700 kg. la hectar. Sute de gospodării colective, întovă­răşiri agricole precum şi numeroşi ţă­rani muncitori cu gospodării indivi­duale se mindresc astăzi cu recoltele mari pe care le obţin an de an in urma introducerii în cultură a unor soiuri mai productive de plante. Folo­sind seminţe de calitate de la staţiu­nea I. C. A. R.-Mărculeşti, gospodăria colectivă „Tudor Vladimirescu“, din regiunea Bucureşti, a obţinut 3.800 kg. porumb la hectar, 2.500 kg. grîu la ha., 1946 kg. floarea-soarelui la ha., 1600 kg. fasole la ha. Faţă de re­colta obţinută in aceleaşi condiţii din seminţe comune sporul de recoltă ob­ţinut prin folosirea de seminţe de soi este de 15—20%. Asemenea exemple sînt numeroase. Verificînd, printr-o practică repe­tată din tată un fiu, din care seminţe cresc plante mai viguroase, cu rod bogat, ţăranul muncitor şi-a format o părere exprimată simplu şi limpede în zicala „ce semeni, aceea culegi“. Trebuie spus insă că mulţi ţărani muncitori cu gospodării individuale şi uneori chiar conducătorii unor gospo­dării agricole de stat, gospodării co­lective şi întovărăşiri nu ţin seama că „ceea ce semeni aceea culegi“. Ei seamănă seminţe din soiuri slab pro­ductive in condiţiile locale respective, seminţe necurăţate şi netratate şi ca urmare obţin recolte slabe. In anii regimului de democraţie populară problema îmbunătăţirii soiu­rilor de plante de cultură şi a creării de noi soiuri de înaltă productivitate a devenit o chestiune de stat. Partidul şi guvernul au luat o serie de măsuri în vederea dezvoltării cercetărilor ştiinţifice, au trasat sarcina ca gospodăriile agricole de stat să devină gospodării producătoare de mari cantităţi de seminţe de sol. Directivele Congresului al ll-lea al partidului cu privire la cel de-al doilea plan cincinal prevăd mărirea suprafeţe­lor cultivate cu seminţe selecţionate şi a­­meliorate potrivit zonelor de vegetaţie şi condiţiilor de climă şi sol, introdu­cerea şi generalizarea folosirii semin­ţelor hibride de porumb, folosirea in cultura griului a seminţelor de înaltă productivitate adaptate diferitelor re­giuni agrogeografice, folosirea unor soiuri de sfeclă de zahăr cu procent ridicat de zahăr, seminţe de floarea­­soarelui cu un procent mare de ulei precum şi a seminţelor de mare pro­ductivitate la in, cinepă, bumbac, ma­zăre şi cartofi. .. In curind vor incepe însămintările de primăvară. Ce trebuie făcut pentru ca pe fiecare palmă de pămint ce se va insăminta să se folosească numai seminţe din soiurile cele mai bune şi mai potrivite condiţiilor specifice din fiecare raion şi comună ? Gospodăriile colective, în­tovărăşirile agricole şi ţăranii munci­tori cu gospodării individuale vor tre­bui să-şi complecteze necesarul de se­­minţe de la alte unităţi iar pe cele necorespunzâtoare să le schimbe cu se­­minţe de calitate bună de la bazele de recepţie, din Fondul seminţelor de schimb De asemenea este necesar ca seminţele să fie curăţate şi tratate îm­potriva diferitelor boli. Pregătindu-se din vreme pentru a obţine in acest an o recoltă bogată, membrii gospodăriei colective din J­e­­nauheim, regiunea Timişoara, îndrumaţi de inginerul agronom al gospodăriei şi-au asigurat incă din anul trecut din producţia proprie o cantitate de se­­minţă hibridă de porumb necesară gos­podăriei colective pentru a insăminţa terenul destinat a fi cultivat cu po­rumb. Gospodăria şi-a pregătit de asemenea seminţe de bună calitate pentru toate culturile ce vor fi semă­nate in primăvara acestui an, le-a cu­răţat şi le-a încercat puterea de încol­­ţire. Cu multă grijă şi atenţie pregă­tesc seminţele numeroşi ţărani munci­tori colectivişti, întovărăşiţi şi cu gos­podării individuale din satele regiunii Stalin. In această regiune au fost con­diţionate 4029 tone seminţe. In unele regiuni însă acţiunea de pregătire a seminţelor a întîrziat, în regiunea Ploeşti nu s-a condiţionat nici jumătate din necesarul de seminţe. O situaţie asemănătoare este şi in re­giunile Baia Mare şi Oradea. Intîrzierea condiţionării seminţelor se datoreşte şi faptului că Ministerul Agriculturii nu a luat măsuri pentru reorganizarea centrelor de închiriat unelte. In numeroase comune trioarele, vînturătorile care au aparţinut acestor centre stau nefolosite. Este necesar ca organele de partid, de stat şi agricole să ia măsurile po­litice şi tehnico-organizatorice nece­sare pentru grăbirea lucrărilor de con­diţionare a seminţelor, spre a se evita situaţiile din anii trecuţi cînd in toiul campaniei de însăminţări unele gospo­dării nu erau aprovizionate cu seminţe sau au semănat seminţe necurăţate şi netratate, aşa cum le-au luat din ma­gazii. De mare importanţă pentru sporirea producţiei de porumb este folosirea seminţelor hibride de porumb. Ex­perienţele făcute de către staţiunile experimentale cit şi rezultatele ob­ţinute în producţie arată că cei mai buni hibrizi dau o producţie mai mare cu 20—30% decit soiurile obişnuite. In acest an vor fi insămînţate 125.000 ha. cu săminţă hibridă de porumb. Cit de mare este impor­tanta folosirii întregii cantităţi de săminţă hibridă o dovedeşte din plin o simplă socoteală : numai sporul de recoltă de pe această suprafaţă va fi de aproape 100.000 tone porumb cu care s-ar putea îngrăşa 200.000 porci în greutate de 100—120 kg. fiecare. Prin extinderea folosirii seminţei hi­bride in următorii ani la cel puţin jumătate din suprafaţa ce se cultivă cu porumb in ţara noastră se va putea obţine un spor de circa 1 milion tone porumb. Partidul şi guvernul au pus în faţa Ministerului Agriculturii, Ministe­rului Gospodăriilor Agricole de Stat şi a I.C.A.R. sarcina de a organiza pe scară largă producerea seminţelor de sol. Gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile colective pot să dea o mare contribuţie la înmulţirea semin­ţelor ameliorate prin organizarea de loturi semincere. Un mare rol în asigurarea cantităţi­lor de seminţe hibride de porumb ne­cesare însămînţărilor în viitorii ani­­l are Institutul de Cercetări Agronomice al Academiei R.P.R. Încă, în acest an trebuie organizată în staţiunile expe­rimentale producerea liniilor autofe­­cundate din cele mai productive soiuri de porumb pentru diferitele zone natu­rale, necesare ca părinţi pentru produ­cerea de săminţă hibridă. Cunoscînd bine soiurile cele mai bune de seminţe pentru condiţiile specifice ale raioanelor şi comu­nelor, experienţa ţăranilor munci­tori fruntaşi, inginerii şi tehnicienii a­­gronomi au datoria să explice limpede ce anume pot ciştiga ţăranii muncitori folosind seminţe de bună calitate, ce pagube pot avea atunci cînd seamănă soiuri slabe, seminţe şiştave, ameste­cate cu seminţe de buruieni, etc. Ei trebuie să îndrume pe ţăranii muncitori să se ajute între ei schimbind seminţe de porumb, orz, ovăz, floarea soarelui, cartofi, mazăre etc., să cureţe, să tra­teze seminţele, să facă probele de în­­colţire. Comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale, raionale şi comu­nale le revine sarcina de a se preocu­pa cu grijă de aprovizionarea cu se­minţe, curăţirea şi tratarea lor, aceas­ta avînd o mare însemnătate în lupta pentru recolte bogate. Indrumind pe ţăranii muncitori în vederea bunei desfăşurări a pregătiri­lor pentru lucrările de primăvară, or­ganele şi organizaţiile de partid tre­buie să popularizeze larg avantajele cooperării în producţia agricolă, ară­­tînd printre altele că in gospodăria co­lectivă şi în întovărăşire sunt cele mai mari posibilităţi de folosire a seminţe­lor din soiuri productive, deoarece lu­­crînd pămintul pe suprafeţe intinse, soiurile bune dau mare spor de re­coltă. Folosind la semănat numai seminţe din soiuri bune, oamenii muncii din a­­gricultură vor obţine însemnate spo­ruri de recoltă, contribuind astfel la dezvoltarea economiei nationale, la ri­dicarea nivelului de trai al poporului muncitor. 135 şarje rapide HUNEDOARA (coresp. „Scînteii"). In lupta pentru sporirea productivi­­— Oţelarii de la Combinatul siderar­­taţii muncii, oţelarii hunedoreni se gic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hune- străduiesc să elaboreze, în cadrul in­­doara obţin succese în întrecere. Ei se trecerii socialiste, cit mai multe şarje străduiesc ca in cinstea alegerilor rapide. In primele 27 de zile ale ru­de deputaţi în sfaturile populare să­nii februarie au fost elaborate 135 dea ci­ mai mult oţel peste plan. Da- Şarje rapide. Echipa prim-topitorului torită îmbunătăţirii procesului tehno- Lăbuneţ Vaier, candidat în alegerile de logic, indicii de utilizare a cuptoare- deputaţi pentru sfaturile populare, a lor Martin au fost simţitor îmbuna- elaborat în această perioadă 24 şarje lăţiţi. In ultimul timp, la cuptorul rapide, depăşindu-şi sarcinile de plan Martin nr. 5 s-au instalat o serie de cu 7,5%. La cuptorul nr. 4, echipa aparate care permit efectuarea unui prim­ topitorului Stanciu Aurel a ela­­control termic riguros. De asemenea, borut 19 sarje rapide, dînd peste plan 11 acest cuptor s-au adus unele mo­ cu 2,2% mai mult oțel. dificări constructive. Acestea au per- Planul de producţie la cuptorul nr­mis ca In primele 18 zile ale lunii le- 5 a fost depăşit în primele 27 zile bruarie să se reducă durata medie de ale lunii februarie cu 9,5%, iar la e­aborare a şarjelor la acest cuptor cuptorul nr. 2, cu 8,5%. S­au eviden­ce 15 minute. Pînă In ziua de 27 re­­tiat în mod deosebit echipele prim­­bruarie echipele de la cuptorul nr. 5 topitorilor Forţu Petru, Andruţ Gheor­­au produs peste plan sute de tone oţel, ghe, Marişca Partenie, Mihai Dumitru. Se apropie ziua alegerilor Vie activitate electorală La „Casa alegătorului" de la clubul Gr­iviţ­a Roşie, numeroşii cetăţeni din cartier vin să se intereseze asupra problemelor privind­­ alegerile de deputati in sfaturile populare.­­ In clişeu , Agitatorul Petre Niculescu răspunde la întrebările­­ puse de cetăţeni. PENTRU Candidaţii în mijlocul alegătorilor Convorbire despre activitatea obştească CONSTANŢA (coresp. „Scînteii“).­ Grupuri, grupuri, colectiviştii, mecani­zatorii S.M.T.-ului, lucrătorii gospodă­riei de stat se îndreptau spre căminul cultural al comunei Topraisar. Curînd sala căminului a devenit neîncăpătoare. Peste 300 de alegători din comună au primit cu ropote de aplauze pe candi­datul circumscripţiei electorale regio­nale nr. 73, tov. Marin Vintilă, mem­bru în Comisia Centrală de Revizie a P.M.R. şi deputat în Marea Adunare Naţională. Tov. Marin Vintilă a vorbit alegă­torilor despre situaţia în care se gă­sea Dobrogea în timpul guvernelor burghezo-moşiereşti Viaţa ţăranilor ro­­mîni, ca şi viaţa ţăranilor turci, tătari, sau ucraineni care trăiesc în Dobro­gea era chinuită. In anii puterii popu­lare s-a schimbat şi faţa Dobrogei. Pe tarlalele întinse ale celor 300 de gospo­dării colective, in întovărăşirile agri­cole şi gospodăriile de stat se lucrează azi cu mii de tractoare şi maşini agri­cole din cele mai moderne. Ce era înainte Topraisar ? O comună ca oricare alta, pierdută în mijlocul stepei. Astăzi în Topraisar se află un S. M. T., o gospodă­rie de stat, una din cele mai mari şi mai puternice gospodării co­lective din regiune, o întovărăşire a­­gricolă, casă de naşteri, dispensar, şcoli elefmentare şi de 7 ani, cu limba de predare romînă şi tătară, maga­zine, lumină electrică. Dispare analfa­betismul, oamenii trăiesc, mănîncă şi se îmbracă astăzi mai bine. Lupta pentru traducerea în viaţă a sarcinilor puse de cel de-al II-lea Con­gres al partidului în faţa oamenilor muncii din agricultură, a arătat vor­unul­ui, cote­rapia po­iiii u­nui b­aur,.Şi­i pe drumul ridicării nivelului lor de trai. Au luat apoi cuvîntul mai mulţi a­­legători. Aşa, de pildă, tov. Tîrşe, di­rectorul S.M.T.-ului, a exprimat hotă­­rîrea colectivului de muncitori şi teh­­nicieni al staţiunii de a-şi organiza mai bine munca pentru a lua şi anul acesta steagul de staţiune fruntaşă pe ţară. El a arătat totodată că e ne­cesar să se facă radioficarea staţiu­nii. Alegătorul Enache Aurel a arătat că saivanele tip construite pentru oi nu corespund climatului aspru al Dobro­gei, fiind prea înalte şi deci frigu­roase. Printre altele el a mai propus ca izvorul de la punctul Zarguzat să fie curăţat şi amenajat, arătind că prin aceasta s-ar asigura apa necesară pentru adăpatul în timpul verii a peste 2000 oi şi alte animale. Despre calitatea construcţiilor a vor­bit şi alegătorul Ianculescu I. care a propus să se constituie o comisie re­gională care să recepţioneze construc­ţiile executate în gospodăriile de stat şi S.M.T.-uri. Tov. Petria, preşedin­tele sfatului popular, a arătat că alegă­torii din Topraisar şi-au respectat anga­jamentele luate în cinstea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare. Intîlnirea cu candidatul a fost o pu­ternică manifestare a interesului deo­sebit al maselor pentru bunul mers al treburilor obşteşti. Luînd cuvîntul în încheiere, tov. Ma­rin Vintilă şi-a luat angajamentul să lupte împreună cu alegătorii din cir­cumscripţia electorală regională nr 73 pentru realizarea în practică a pro­punerilor făcute. ­oo­ ...c.ru in luna noiemvrie a anu­­lui trecut, in sala de festivităţi de la „Filatura rominească de bum­bac’’ se adunaseră sute de tinere şi tineri. Privirile tuturor erau atra­se de drapelul de fruntaş ce fusese aşezat Ungă masa prezidiului. Cui anume îi va fi inmînat ? Ciad veni timpul decernării drape­lului,^ Stefania Banu, responsabila brigăzii l­a de calitate „8 Martie” de la finisaj, auzi rostindu-se nu­mele brigăzii sale. în sală se dez­­lăntui o furtună de aplauze, iar ea, primind drapelul, rosti doar atit: „Il vom păstra”. Si s-au tinut de cuvînt. De 4 luni de zile drapelul de fruntaş e deţinut de brigada lor. Brigada îşi are caietul ei. Răs­­foindu-l afli multe despre viaţa şi munca brigăzii, despre succesele fruntaşelor Floarea Farcaş, Ele­na Buturugă, Elena Iacob, Nea­ga Berteşteanu, despre străda­nia unui colectiv de tinere apro­piate prin năzuinţele, prin entu­ziasmul şi munca lor de zi cu zi, închinate patriei dragi. Dar cum se petreceau lucrurile în brigadă cu un an in urmă ? ...Ecaterina Moşneguț, una din­tre membrele brigăzii, lipsea nemo­tivat, iar cînd venea la lucru mun­cea de mintuială. Nu odată a discutat cu ea întreaga brigadă, i-au vorbit şi Elena Iacob, şi Nea­ga Berteşteanu, şi Florica Farcaş, i-au vorbit şi comuniştii, oameni cu experienţă, căliţi in lupta cu greutăţile, dar Ecaterina tăcea. — N-aveţi nevoie de mine ? — le vorbi ea ,intr-una din zile. Eu ştiu să muncesc ! O să vedeți voi... A doua zi, s-a apucat imediat de treabă. A trecut o bună bucată de vreme. Ecaterina lucra de zor. Prindea insă firele după de­get cînd se rupeau, așa cum vă­zuse ea cu ani în urmă. Legătura era urită și țesătoarele se plin­­geau de pinza plină cu noduri. — Vrei să te ajut eu, Ecate­­rina, să foloseşti innodătorul Başkirov ? — i se adresă Stefania. De data aceasta Ecaterina n-a mai protestat. Stefania i-a ară­tat ce trebuie să facă, încet, cu răbdare. Ecaterina a ascultat-o cu atenţie. A încercat şi ea. Acum noul sistem de lucru a devenit obişnuinţă şi pentru ea. In scurt timp s-a desbărat com­plect de acea mîndrie greşită care o împiedica să înveţe, să înainteze. De atunci, în brigada l-a a ti­neretului de la finisaj, lucrurile au început să se schimbe. Forma colectivului, a muncii uni­te se face tot mai mult simţită în viaţa tinerelor din brigadă. Sprijinul acordat de conducerea fabricii, de maistrul secţiei, de or­ganizaţia de tineret, le-a deschis perspective largi. Ele au acuma preocupări noi, preocupări pentru însuşirea unei calificări mai înal­te, pentru ridicarea nivelului cu­noştinţelor tehnice, pentru lărgirea cunoştinţelor generale. Elena Bu­turugă şi Neaga Berteşteanu au căpătat o calificare superioară şi au fost trecute să lucreze de la levată la maşini. Progrese simţitoare au înregistrat şi Floarea Farcaş şi Ele­na Iacob, progrese ce au fost con­firmate de rezultatele obţinute la examenele date in fata comisiei tehnice a fabricii. Adesea, seara, la cămin fetele se string în jurul Stefaniei Banu şi discută pînă tîrziu. Elena, Nea­ga şi Stefania sînt prietene apro­piate. Toate trei au venit de prin părfile Ialomiței. Nu cunoşteau nici o meserie. Ba mai mult. Nea­­la şi Elena nici nu ştiau măcar să se iscălească. In fabrică şi-au găsit adevărata casă. Au învăţat­­ carte, şi meserie. Maşinile le iau acum ascultare. In ţăcănitul iamic al mosoarelor care se în­­vîrtesc neobosite, firul se răsuceşte tainic şi se înşiră pe bobine. Ce nare bucurie pentru ele să ştie că nunca lor e preţuită, că ea se re­­larsă in marea muncă a patriei, pe care o doresc cit mai puternică şi mai înfloritoare. ★ , S-a sfirşit încă o zi de muncă. Stefania Banu notează rezultatele obfinute. Azi ca şi ieri, ca în fiecare zi — a­­proape 30 kg. Hre peste plan. Vu-î prea mult, iar dacă faci o nică socotea­­lă, vezi că la sfîrșitul fiecă­­rei luni briga­­ta dă mai mult ie 800 kg. fire de calitate pes­­te prevederile planului, ceea ce înseamnă vreo 8.000 me­­tri de pînză în plus. Cite fap­­e minunate, cît ivînt tineresc, îtă luptă și cîte zbînzi se in­­revăd in de­iul acestor ch­­­el A. POENARU In întîmpinarea zilei de 8 Martie Brigada tinerelor filatoare O scurtă convorbire după terminarea orelor de lucru. In interiorul ziarului: N. I. Lobacevski — creatorul geo­metriei moderne de acad. G. Vrăn­­ceanu (pag. 2-a). Scrisoare dintr-o uzină: I. Purcaru — Prin prizma anului ’60 (pag. 2-a). Din activitatea presei locale: H. Doijan — Initiative preţioase ale zia­rului „Flamura Prahovei“ (pag. 2-a). Ne scriu corespondenţii voluntari (pag. 2-a). Ţara se pregăteşte de alegeri. Om de încredere de Dumitru Mircea. D. Minculescu — Din activitatea unei Case a alegătorului (pag. 3-a). Congresul C.G.M. din Italia (pag. 3-a). Glorioasa avangardă de luptă a po­porului mongol (pag. 4-a). Idris Cox — Sistemul rușinos de asuprire colonială troznește din toate încheieturile (pag. 4-a). Oamenii sovietici aprobă istoricele hotărîri ale Congresului al XX-lea al P.C.U.S. (pag. 4-a). Rezultatele Congresului al XX-lea al P.C.U.S. continuă să fie comen­tate cu mare interes în lumea întrea­gă (pag. 4-a). Guvernul francez solicită Adunării Naționale împuterniciri speciale în problema Algeriei (pag. 4-a). Realizări ale sfaturilor populare Se înfrumuse- GALAŢI (co­tează oraşul resp. »Sc Inteil )• ------------------ — In ultimii ani Sfatul popular al oraşului Galaţi a acordat o atenţie deosebită lucrări­lor edilitare şi de înfrumuseţare a oraşului. Cu sprijinul deputaţilor, care au antrenat la muncă voluntară nu­meroşi cetăţeni, au fost refăcute şi pavate o serie de străzi, construite clădiri, amenajate numeroase parcuri ca : „Independenţa“ şi „23 August“, cîteva squaruri, terase şi grădini de vară. Pentru a mări spaţiul de lo­cuinţe în oraş au fost date în folo­sinţă două blocuri muncitoreşti cu 36 apartamente şi s-au reparat şi amena­jat 226 apartamente. De asemenea au fost atribuite 362 loturi de case pe care s-au construit peste 100 locuinţe individuale. S-au construit două că­mine studenţeşti, spitalul de stat nr. 2 şi au fost începute lucrările pentru baia comunală. S-a îmbunătăţit apro­vizionarea cu apă potabilă. Reţeaua de apă a fost extinsă pe o lungime de 24.765 metri. De asemenea au fost înlocuite numeroase conducte vechi şi instalate cişmele în cartierele munci­toreşti şi în parcurile oraşului. Re­ţeaua electrică a fost extinsă pe alţi 42 de kilometri. Sute de cetăţeni au contribuit prin muncă voluntară la efectuarea acestor lucrări. Anul acesta vor începe lucrările de sistematizare a oraşului Galaţi. Construcţiile ROMAN (coresp. Romanului ..Scînteiiei).­­ Pînă --------------- acum 10—15 ani Romanul nu era decît un mic tîrg, cum erau atîtea în Moldova. In anii regimului democrat-popular Ro­manul s-a dezvoltat, a devenit un oraş cu o industrie în plină dezvoltare. La Roman s-a construit şi funcţio­nează acum o fabrică de prefabricate de construcţii, o mare fabrică de că­rămidă, una de unt şi se construieşte acum cel mai mare laminor din ţară. S-au dezvoltat şi alte unităţi indus­triale. Sfatul popular cu sprijinul oamenilor muncii a obţinut frumoase succese în gospodărirea acestui oraş în plină dez­voltare. Spaţiul locativ în Roman a fost mă­rit simţitor. S-au repartizat muncitori­lor pînă acum 106 loturi de teren pen­tru construcţii individuale. Au fost terminate şi vor fi date în folosinţă 3 blocuri muncitoreşti şi 15 locuinţe individuale. In următorii ani se vor da în folosinţă încă 1000 de apartamente şi se vor pava 300.000 m. p. de străzi şi 60.000 m.p. trotoare. De la ultimele alegeri pentru sfaturile populare, s-au pavat 11.798 metri de străzi, au fost amenajate cîteva parcuri şi grădini, s-au plantat peste 5.000 de pomi, a fost refăcută şi extinsă, în special în cartierele muncitoreşti, reţeaua electri­că şi cea de apă potabilă. In ultimii ani a luat act fiinţă o în­treprindere economică locală care pro­duce mari cantităţi de bunuri de con­sum.­ Au fost amenajate 2 mari pieţe iar în hale s-au construit comparti­mente pentru desfacerea produselor a­­limentare în condiţii igienice. Pe calea transformării socialiste a agriculturii Roadele muncii politico-organizatorice in raioanele Bacău şi Zeletin Nu de mult a avut loc plenara co­­neşti-Deal au demascat Intr-o adunare mitetului raional de partid Bacău cu publică, în faţa întregului sat, pe chia­­activul, în cadrul căreia s-au discutat barul Gheorghe Cucu care răspîndea problemele privind transformarea socio- zvonuri mincinoase despre munca în listă a agriculturii în raion. La această întovărăşire. Comuniştii au explicat plenară au participat şi secretarii oi­ ţăranilor muncitori foloasele întovară­­ganizaţiilor de bază din sate, pre­ şiuni arătînd de ce urăşte chiaburul în­­cum şi preşedinţii sfaturilor populare tovărăşirea agricolă şi gospodăria co­­comunale­­lectivă. In urma acestui fapt mai mulţi Din discuţiile purtate a reieşit că ţărani muncitori au făcut cereri să nu­­în raion sunt posibilităţi ca, prin în­­tre în întovărăşirea agricola, tensificarea muncii politico-organizate- In raion s-au mai înfiinţat încă o­rice, sectorul socialist al agriculturii asociaţii pentru cultura sfeclei de raionului să reprezinte la sfîrşitul anti- zahăru­lui 1960 peste 65%. Totodată, în ple- $i, în raionul Zeletin, biroul comite­­nară, au fost arătate metodele ce­­re­­tului raional de partid a organizat a­­buie folosite pentru înfăptuirea aces- dunări cu aparatul de partid, secreta­rei sarcini rii organizaţiilor de bază şi prese-Comitetul raional de partid s-a în- ?***** ,fsfaturilor PoPular­e.J" I«d'r“ grijit de organizarea studierii docu- intensificării munci, politice la ute­mentelor Congresului partidului de că- Comitetul raional de partid a luat tre toţi membrii de partid de la sate. "135?!1 P.tntru organizarea de v.zite Pînă acum peste 2400 de membri de ale țăranilor muncitor. în un ta­re so­­partid au studiat aceste documente în Clas'st.e'. Popularizarea a avutu u Ros­­grupe organizate. Pentru secretarii or- P?d*r.le.'. colect'7 V a statutului anto­­ianizaţiilor de bază din sate s­a organi- paradri" agricole Au fost organizate zat studierea documentelor la reşedin- de asemenea colective de activişti care la raionului sub îndrumarea membrilor aU „mers sa sprijine organizaţiile de biroului raional. De asemeni, au fost baza­ .. instruiţi un număr de 122 propagan- ‘­n urmă, m­uncii politico-organiza­­dişti din raion ca în lecţiile şi semi- forb­­e desfăşurate în satele raionului nariile pe care le ţin să pună un ac- au luat fiinţa noi întovărăşiri agri­cent deosebit pe problemele transfer- cate ,în satele Hazu­ ?! Loz!nu mării socialiste a agriculturii, strîns ca. Inaugurarea acestor Întovărăşiri a legat de condiţiile şi posibilităţile din fost folosită ca un bun prilej pentru a fiecare sat de a se forma gospodărie se arfta sutelor de ţarani muncitori colectivă, întovărăşire, tarlale sau participanţi avantajele lucram pă­­grupe de într-ajutorare. muntului în comun cu maşini şi trac­. „ . . . , . . . toare. Aceasta a făcut sa creasca în Inca de la începutul acestui an au satu, Chiţcani numărul tăranilor mun. fost formate co ective din activ,şti de citori dornici să-şi uneascâ pă. părtide şi de stat şi specialişti în agn- mînturjie ţn întovărăşire. In urmă cu cultura, care au plecat sa sprijine in­ eîteva zi, organizaţia de bază din deaproape organizaţiile de baza din acest gat a tinut adunare generală satele raionului. Roadele muncii desfa­­tn care a analiza, cum m* munca surate de organizaţiile de baza.îndru- pentru formarea unei întovărăşiri. Ho­­ltate de aceste colective, au început tărîrea luată de adunarea generală sa se vada în scurt timp. Acum cîteva de a se trece de îndata (a comasa. zile in satul Tociloasa, comuna Uni­rea pămîntului pe baza cererilor exis­­gureni, a­ luat fiinţa o întovărăşire in­tente a fost înfâptuită doar în cîte. care au intrat 63 familii de ţarani va zile. întovărăşirea agricolă din muncitori din acest sat, dintre care 18 Chiţcani în care au intrat toti mem­­brit membri de partid. In comuna Pa­­berii de partid din sat numără 50 de rincea în întovărăşirea existentă au familii­ De asemenea, 51 de familii de mai intrat alte 16 familii. In satul ţărani muncitori din satul Tănăsoaia Mileştii de Jos din aceeaşi comună se vor forma în aceste zne , întovără­­va inaugura în curînd o gospodărie sire agricolă, colectvă, iar în Năneşti-Deal o nouă După Congresul partidului, în ra­­întovăraşire.­ De asemenea un mare Ioanele Bacău şi Zeletin munca poli­­număr de ţărani muncitori din satele tico-organizatorică pentru formarea Fundeni, Filipeni, Odobeşti şi altele de noi gospodării colective­ şi vitovă­­au făcut cereri pentru formarea de în­­raşiri agricole s-a îmbunătăţit. Rezul­­tavaraşiri. Datele obţinute arată ce mari posibile­O metodă bună pentru lămurirea tă­­taţi există în aceste raioane pentru rănilor muncitori asupra avantajelor dezvoltarea sectorului socialist, arată cooperării în producţia agricolă a fost interesul crescînd al ţăranilor munci­­folosită de organizaţia de bază din tori de a păşi pe calea cooperării în comuna Parincea în munca de lămurire producţia agricolă. Este de datoria a ţăranilor din satul Mileştii de Jos, comitetelor raionale de partid să an­­care ţine de această comună, pen­­treneze în această muncă sfaturile tru a forma o gospodărie colectivă, populare şi organizaţiile de masă, să In munca de lămurire au fost trimişi răspîndească metodele şi experienţa ca agitatori colectiviştii fruntaşi din bună a unor instructori teritoriali şi Parincea care au vorbit ţăranilor mun- organizaţii de bază pentru ca­ munca citori despre avantajele muncii în gos­ pentru transformarea socialistă a a­­podăria colectivă, despre veniturile co­­griculturii să capete un caracter per­­fectiviștilor, venituri mai mari decît manent și mai organizat. a!#» tarani1r\r mnnrînnrt r*n rrncnnri »Si-io U rr» Af 11 Adunarea pentru pace a medicilor clujeni CLUJ (coresp. „Scînteii“). Miercuri rarea Păcii, a îndemnat pe toţi de­la Cluj, în amfiteatrul clinicilor, a avut dicii să lupte pentru o ştiinţă pusă în loc o adunare a medicilor clujeni în slujba păcii şi progresului, sprijinul apelului Consiliului Mondial — Medicii — a declarat el — sínt al Păcii prin care se cere convocarea împotriva oricăror războaie fie atomice unei sesiuni extraordinare a Consiliu- sau neatomice. Ei sínt pentru pace. lui Mondial al Păcii în vederea mo­ pentru progresul social, bilizării forțelor păcii pentru dezarmare Au mai vorbit profesorul dr. victor şi interzicerea armelor nucleare. Preda, medicii dr. Tiberiu Holan. dr Adunarea a fost prezidată de acad Cota Nicolae, dr. Karácsony Zoltán prof. dr. Aurel Moga, rectorul Institu-­eto­­tului Medico-Farmaceutic. A conferent Conferenţiarul dr. Petru Bruda a­ţiat prof. dr. Aurel Nana, preşedintele prezentat spre aprobare adunării a comitetului orăşenesc de luptă pentru moţiune adresată Comitetului Naţional pace, despre „Lupta popoarelor pentru pentru Apărarea Păcii din R.P.R. In dezarmare, pentru interzicerea armelor moţiunea adoptată în unanimitate se atomice şi nucleare şi pentru folosirea spune printre altele: „Răspunzînd apo­­energiei atomice în scopuri paşnice“, lului adresat popoarelor de către Bi-Vorbitorul a arătat necesitatea de a roul Consiliului Mondial al Păcii, noi, lupta pentru cauza păcii alături de lucrătorii sanitari din oraşul Cluj, ce­­farul călăuzitor al luptei pentru pace rem ca cele mai noi realizări în do­­— U.R.S.S. Au luat­ apoi cuvîntul n­­­meniul energiei nucleare să fie puse în meroşi medici participanţi la adunare, slujba ştiinţei, pentru dezvoltarea con Acad. prof. dr. Iuliu Haţieganu, mem­­tim­ă a acesteia, în folosul progresului bru în Comitetul Naţional pentru Apă- social“.

Next