Scînteia, aprilie 1956 (Anul 25, nr. 3559-3583)

1956-04-01 / nr. 3559

mea Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXV Nr. 3569 Duminică 1 aprilie 195­ 4 PAGINI — 20 BANI PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Cercurile de economie concretă din întreprinderi Documentele Congresului al II-lea al P.M.R. şi ale Congresului al XX-lea al P.C.U.S. au subliniat cu putere nece­sitatea ca pe primul plan al activităţii in domeniul propagandei de partid să treacă latura economică a teoriei mar­­xist-leniniste, problemele concrete ale economiei Întreprinderilor. In legătură cu aceasta capătă o însemnătate deo­sebită cercurile de economie concretă din Întreprinderi, noua formă de stu­diu introdusă in actualul an al invătă­­mintului de partid. Sarcina cercurilor de economie con­cretă este să ajute cadrele de bază din întreprinderi — fruntaşi în producţie, maiştri, tehnicieni, şefi de secţie şi sec­toare, planificatori, contabili — ca, pe baza Însuşirii teoriei economice mar­­xist-leniniste, a politicii economice a partidului şi guvernului in strinsă legă­tură cu cunoaşterea problemelor econo­miei concrete, să analizeze mai profund activitatea economică a fabricii, uzinei, să descopere şi să pună in valoare rezervele interne, in scopul sporirii producţiei şi productivităţii muncii, reducerii preţului de cost şi îmbună­tăţirii calităţii produselor. Criteriul principal de apreciere a activităţii cercurilor de economie concretă constă in eficacitatea lor in producţie, în felul cum ele contri­buie la realizarea sarcinilor economice complexe ale Întreprinderilor. Aceasta presupune, înainte de toate, ca tema­tica lor să fie axată atit pe problemele ce izvorăsc din sarcinile economice ge­nerale ale construcţiei socialiste, cit şi pe problemele care izvorăsc din nevoile practice ale întreprinderii. Merită să fie subliniată în această pri­vinţă orientarea justă a cercului de e­­conomie concretă de la uzinele „21 De­cembrie"-Bucureşti. Cercul a ţinut pină acum 7 lecţii, urmate de seminarii, pe teme de actualitate pentru munca uzi­nei; pentru viitor cercul, ţinînd sea­ma de anumite deficienţe ce mai există în uzină, şi-a propus asemenea teme ca : influenţa rebuturilor, remanierilor şi golurilor de producţie asupra preţu­lui de cost, cum este normată munca în întreprindere necesitatea şi căile Îndeplinirii ritmice a planului. în multe locuri există insă tendinţa de a se alcătui o tematică generali, şablon, care nu porneşte cîtuşi de puţin de la starea de lucruri din în­treprindere ; de multe ori această tendinţă este chiar încurajată. De pil­dă, tematica cercului de econo­mie concretă de la I.M.S.­Cim­­pulung are in cea mai mare parte un caracter general, cuprinzind teme care se referă la ansamblul industriei şi nu privesc problemele concrete, specifice, ale întreprinderii. Şi a­ceasta, in timp ce în întreprindere multe maşini nu sunt bine folo­site, munca se desfăşoară neritmic, normarea muncii este necorespunză­toare, calitatea unor produse este slabă. Eficacitatea cercurilor de economie concretă nu presupune numai o orien­tare justă a tematicii; aceasta repre­zintă doar începutul in activitatea lor. Mai este nevoie de un conţinut concret al lecţiilor si discuţiilor, de pricepere in legarea problemelor teoretice de aspectele practice din în­treprindere. Plină de învăţăminte este în această privinţă experienţa din ul­tima vreme a cercului de la rafinăria nr. I Ploeşti, experienţă despre care s-a scris pe larg în „Scînteia“ nr. 3540. Lecţiile şi discuţiile care se ţin in cadrul acestui cerc nu se li­mitează la simpla acumulare a unor cunoştinţe teoretice, abstracte, ci sunt strins legate de problemele concrete ale rafinăriei. Cu prilejul discuţiilor, unii cursanţi prezintă scurte referate, pe anumite teme cuprinse in lecţie, ceea ce ajută pe membrii cer­cului să tragă concluzii practice pen­tru munca lor. In cadrul cercului s-au făcut numeroase propuneri, dintre care unele au fost puse in aplicare. Mai sunt insă cercuri de economie concretă ca, bunăoară, cei de la fabrica „Fusul“-Galati, unde lecţiile şi dis­cuţiile au in majoritatea cazuri­lor un caracter abstract, prea teore­tic, nu sunt legate de activitatea prac­tică a întreprinderii. Desigur că nu poate avea nici un fel de eficacitate activitatea unor astfel de cercuri. Tot­odată, legătura cu practica producţiei nu trebuie să împingă activitatea cercurilor la­­practicism, să ducă la transformarea lecţiilor în rapoarte ale diferitelor secţii sau sectoare, iar a discuţiilor, pur şi simplu, nu consfă­tuiri de producţie. O strînsă îmbinare între expunerea clară a aspectelor teoretice şi cunoaş­terea profundă a problemelor practice ale temei de studiu, o desfăşurare fruc­tuoasă a discuţiilor care să ducă la În­ţelegerea problemelor teoretice, să pună in mişcare gindirea proprie, creatoare a cursanţilor şi să contri­buie la cristalizarea unor măsuri con­crete ce trebuie propuse imediat con­ducerii întreprinderii, pentru a fi tra­duse in fapt — iată ce­ trebuie să ca­racterizeze, in principal, activitatea cercurilor de economie concretă. Experienţa de pină acum dovedeşte că rezultatele activităţii cercurilor de economie concretă depind in mare mă­sură de cunoştinţele conducătorilor a­­cestor cercuri şi de experienţa lor practică. In unele întreprinderi, ca uzinele „Republica" din Capitală, sunt conducători de cercuri care prin specificul muncii lor nu pot să cunoască amănunţit problemele con­crete ale producţiei. Aceasta nu în­­seamă nicidecum că asemenea tovarăşi nu pot să­­ se ocupe cu tragere de inimă de cercul pe care-1 conduc ,­­el trebuie insă îndeaproape ajutaţi. Este firesc că un conducător de cerc nu poate întotdeauna să intocmească singur orice lecţie sau să conducă tot atit de bine orice seminar, dacă ţinem seama cit de variată este tematica cer­cului. Tocmai de aceea s-a procedat bine acolo unde, atit la elaborarea lec­ţiilor cit şi la desfăşurarea seminarii­­lor, au fost atrase cadre de specialişti din întreprindere — ingineri, econo­mişti, contabili, planificatori etc. — în raport cu problema respectivă. De o deosebită însemnătate sunt şi metodele folosite in organizarea şi des­făşurarea activităţii acestor cercuri. In cadrul schimbului de experienţă orga­nizat nu de mult de către Com­itetul regional P M.R. Timişoara — in legă­tură cu care a apărut un articol in „Scînteia" nr. 3548 — multi pro­pagandişti au afirmat că este indicat ca înainte de seminar cursanţii să stu­dieze bibliografia respectivă pentru a avea posibilitatea să analizeze proble­mele practice legate de tema In dis­cuţie. Fireşte că lipsurile şi greşelile care există in­activitatea multor cercuri de economie concretă se datoresc, în mare măsură, faptului că acestea se găsesc la începutul activităţii lor. Dar lipsu­rile se explică deopotrivă şi prin fap­tul că unele organe şi organizaţii de partid, cabinete de partid subapre­­ciază rolul acestor cercuri in îndeplini­rea sarcinilor economice. La comitetele regional şi orăşenesc P.M.R. Iaşi, de pildă, sunt tovarăşi care multă vreme nici n-au ştiut că există asemenea cercuri în unele întreprinderi. Slaba atenţie pe care Comitetul orăşenesc P.M.R. Bucureşti o acordă acestei for­me de invătămint de partid reiese din faptul că in Capitală, unde sunt con­centrate un mare număr de Întreprin­deri, nu funcţionează decit şase cercuri. Pentru ca activitatea cercurilor de economie concretă să fie cit mai rod­nică, este necesar să se îmbunătăţeas­că in mod hotărit îndrumarea lor de către organele şi organizaţiile de par­tid, să fie înlăturate formalismul şi şa­blonul înrădăcinate in multe locuri. Adevărata îndrumare a cercurilor de economie concretă trebuie să pri­vească, înainte de toate, orientarea activităţii lor, eficacitatea lor in pro­ducţie. Organizaţiile de partid trebuie să antreneze directorii, inginerii şefi să sprijine activ cercurile de economie concretă, punind la dispoziţie materia­lul documentar necesar. Cabinetele de partid sunt datoare să ajute indea­­proape cercurile, atit la alcătuirea te­maticii cit şi la întocmirea bibliogra­fiei, să organizeze periodic consultaţii. Cunoaşterea diferitelor probleme ale teoriei economice marxist-leniniste, in strinsă legătură cu practica economiei producţiei din Întreprinderi, constituie o pîrghie importantă în obţinerea de noi succese pentru realizarea sarcinilor celui de-al doilea cincinal, pentru re­zolvarea problemelor economice com­plexe pe care le ridică construcția so­cialistă. A SOSIT PRIMĂVARA De citeva zile, pe străzile Capitalei au apărut paneraşele­­încărcate cu ghiocei şi violete. Odată cu ele a sosit şi primăvara, în parcul Ciş­­migiu, copiii şi-au reînceput jocurile. In clişeu . Pe o alee, un „consult tehnic" pentru repararea primei pene de cauciuc. Piese de schimb pentru agricultură ORAŞUL STALIN (co­resp. „Scinteii"). „ Mun­citorii şi tehnicienii de la uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“, uzinele ,,Steagul Roşu", întreprinde­rea „Ion Fonaghi" şi altele obţin importante realizări in înt­recere Pină în a doua jumătate a lunii martie aceste între­prinderi şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan pri­vind producţia pieselor de schimb pentru agricultură Colectivul uzinelor „Ernst Thälmann“ a executat în lu­nile ianuarie şi februarie,de pildă, un număr de 304 re­pere, realizînd planul la to­naj in proporţie de 107,5%, cel valoric — de 103,5%, iar cel pe sortimente—de 100%. Colectivului de aici i s-a re­partizat să repare, pînă la 1 martie, un număr de 184 motoare de tractoare. Desfă­­şurînd larg întrecerea socia­listă, muncind cu avînt, con­structorii de tractoare au re­parat aceste motoare cu 25 de zile înainte de termen, e­­fectuîndu-se totodată lucrări de calitate. ÎN INTERIORUL ZIARULUI, LUCRĂRILE MARII ADU­NĂRII NAȚIONALE; Legea pentru modificarea articolelor 18, 19 alineatul 2 şi a ar­ticolului 50 din Constituţia Republicii Populare Române; Discuții asupra modificărilor la legea pentru organizarea jude­cătorească, Codul de procedură penală şi Codul familiei (pag. 2-a). • Viaţa de partid: E. Sorin — Adunarea activului de par­tid al Comitetului regional şi al Comitetului orăşenesc P.M.R. — Bucureşti (pag. 3-a)­• I. Fîntînaru — Noile pro­puneri sovietice în problema dezarmării, (pag. 3-a). • Primirea lui A. I. Mikoian la Rangoon (pag. 4-a). In întîmpinarea zilei de 1 Mai Să dăm avînt întrecerii socialiste pentru îndeplinirea planului­­ Fontă peste plan TG. MUREŞ (coresp. „Scinteii“).­­ Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la uzinele de fier Vlah­iţa obţin noi realizări în muncă. După studierea documen­telor Congresului al ll-lea al partidului, tov. Negrea József, maistru-şef, Bencze Lajos şi Egei Péter, maiştri de schimb, au luat măsuri ca conductele de gaze şi preîncălzitorii de la furnale să fie curăţate periodic, asi­­gurînd prin aceasta buna funcţionare a agregatelor şi obţinerea unei fonte de ca­litate. De asemenea, ei au instruit muncitorii de la încărcarea furnalelor să sor­teze minereurile cu atenţie. În urma aplicării măsuri­lor luate şi a muncii pline de abnegaţie a furnalişti­­lor, colectivul uzinei a dat, peste plan, până în ziua de 25 martie, 27,6 tone fontă de bună calitate. Tot în acest interval de timp, prin buna organizare a muncii, indicii de utilizare a volumului util al furnalelor au fost reali­zaţi în proporţie de 101,6%. In Întreaga ţară, oamenii muncii se pregătesc să in­­timpine ziua de 1 Mai cu succese însemnate in produc­ţie. Muncind cu pricepere şi iniţiativă, luptind pentru Înlăturarea lipsurilor care se mai fac simţite în anu­mite sectoare, ei desfăşoară întrecerea socialistă, ho­­tărîţi să transpună în viaţă sarcinile importante puse de Congresul partidului privind Îndeplinirea celui de-al ll-lea cincinal. Cea mai bună echipă de laminatori BRAILA (coresp. „Scin­teii“). — întrecerea pe pro­fesii pentru titlul de cel mai bun laminator şi cea mai bună echipă de laminatori a cuprins pe toţi muncitorii secţiei laminoare de la între­prinderile Metalurgice Dună­rene. Conducerea întreprin­derii creează condiţii bune de desfăşurare a întrecerii cum sunt: asigurarea cu piese de schimb, crearea unor stocuri de materii pri­me de rezervă, începerea reparaţiilor capitale la cup­torul nr. 2 etc. Cu realizări deosebite a încheiat luna martie echipa condusă de tovarăşul Po­­pescu Nicolae — echipă fruntaşă in întrecerea socia­listă. Această echipă îşi rea­lizează cu regularitate sar­cinile de producţie, respec­­tind graficul orar. Celelalte echipe de lami­natori urmează exemplul e­­chipei fruntaşe, hotărîte să dobîndească realizări de sea­mă în cinstea zilei de 1 Mai. Cu 50 zile înainte de termen BACAU (red. ziarului „Steagul Roşu"). — Nu e mult timp de cînd condu­cerea oficiului turbobur Moineşti a încredinţat bri­găzii conduse de tov. Şte­fan Pătraşcu sarcina de a fora simultan două sonde cu aceeaşi instalaţie. Pen­tru ca munca să se desfă­şoare în bune conditiuni trebuiau luate o serie de măsuri tehnico-organizato­­rice: revizuirea instalaţiei de foraj, pregătirea elemen­telor de mică mecanizare, repartizarea sarcinilor intre membrii brigăzii etc. Lu­crind în mod organizat şi folosind din plin mica me­canizare, brigada condusă de tov. Ştefan Pătraşcu a reuşit să realizeze la sondele „gemene" 922 şi 926 o viteză de lucru de peste 1000 m. granic lună. Prin reducerea timpului de manevrare a garniturii de foraj, cele două sonde forate cu aceeaşi in­stalaţie au fost terminate cu 50 de zile înainte de termen. Acum, în întâmpinarea zilei de 1 Mai, membrii acestei brigăzi obțin noi succese în întrecerea socialistă. Modele noi de încălţăminte ORADEA (coresp. „Sem­- cumpărătorilor, membrii cop­­teii“). — In secţia „Romar­­perativei au creat 16 modele ta“ a cooperativei meşteşu­găreşti „Csordos Ianos“ din Oradea, printre sortimentele de Încălţăminte care îţi a­­trag privirea sunt şi mode­lele noi pentru sezonul de primăvară. In urma studie­rii sugestiilor şi propunerilor noi de pantofi şi sandale pentru femei şi încălţăminte pentru bărbaţi, specifice se­zonului de primăvară. In cinstea zilei de 1 Mai va în­cepe producţia acestor noi modele de Încălţăminte. Sectoare care trag înapoi producţia de cărbune PETROŞANI — redacţia ziarului „Steagul Roşu“.­­ In cadrul întrecerii, nume­roase colective de sectoare de la toate minele din Valea Jiului au încheiat luna mar­tie cu sarcinile de plan de­păşite. Colectivele sectoare­lor I B, 3, 4 B, 5 de la mina Lupeni, 3 şi 4 de la mina Petrila, 4 şi 5 de la mina I­o­­nea, 4 de la mina Vulcan au extras cu 1,6—29,5% mai mult cărbune decît aveau planificat. Dar, alături de sectoarele fruntaşe, sunt unele sectoare mult rămase în urmă cu în­deplinirea sarcinilor de plan, sectoare care trag Înapoi producţia de cărbune. Din cauza rezultatelor nesatisfă­cătoare ale sectorului 2, mina Petrila s-a situat in luna martie între colectivele care au rămas în urmă cu planul. Conducerea minei şi Direcţia Generală a Cărbunelui Petroşani nu re­zolvă problema aerajului in sectorul 2. Din această cauză se lucrează cu ciocanul de a­­bataj— metodă de lucru care se caracterizează printr-o productivitate scăzută. Mina Aninoasa a rămas și ea în urmă în luna martie. Această rămînere în urmă a fost în mare măsură deter­minată de activitatea scăzută a colectivului sectorului 3. Primele succese la însămînţări CONSTANŢA (coresp. „Scinteii“). — Astă toamnă, colectiviştii din comuna Fili­­mon Sîrbu, raionul Negru Vodă, n-au putut executa pe întreaga suprafaţă destinată culturilor de primăvară ară­turile adinei, datorită timpu­lui nefavorabil Dar acum, în primăvară, îndată ce s-a zvîntat pămîntul, tractoriştii de la S.M.T.-Topraisar şi co­lectiviştii au ieşit la arat. Seminţele necesare însămin­­ţărilor de primăvară colecti­viştii le-au procurat şi pre­gătit din timp; de la Sta­ţiunea I.C.A.R.-Valul lui Traian ei au procurat semin­­ţe-elită de floarea-soarelui din soiul „Jdanov“ cu care se vor însăminţa 40 de hec­tare; orz pentru sămînţă s-a procurat, prin schimb, de la baza de recepţie din Cons­tanţa. Pe terenul ce va fi semă­nat cu floarea-soarelui, co­lectiviştii au transportat, la îndemnul tehnicienilor, o mare cantitate de gunoi de grajd, bine putrezit. De citeva zile, colectiviş­tii din comuna Filimon Strbu au ieşit la cîmp la arat şi semănatul orzului. Din ţara constructorilor comunismului Creşterea producţiei de fontă în cel de-al 6-lea cincinal al U. R. S. S. 1928 1940 1955 1960 Al 6-lea plan cincinal al U.R.S.S. acordă o atenţie centrală dez­­voltării mai departe a giganticei industrii grele a U.R.S.S. Prin con­strucţia unor noi furnale şi prin modernizarea celor in funcţiune se­ va asigura o creştere considerabilă a producţiei de fontă, care va­­ atinge la sfirşitul celui de-al 6-lea cincinal 53 milioane tone anual,­ faţă de 33 miliioine tone cit s-au produs in U.R.S.S. in 1955. Pe drumul agriculturii socialiste Iniţiative preţioase IAŞI (coresp. „Scinteii“). — De cu­­duale din raionul Murgeni, cit şi pe rînd, cititorii ziarului „Flacăra Iaşu- cei din celelalte raioane. In ultima lui“, organ al Comitetului regional al vreme aceştia păşesc cu sutele alături P.M.R.-Iaşi şi al sfatului popular re­ de colectivişti şi întovărăşiţi, gional, au întîlnit în coloanele ziarul Din iniţiativa organizaţiilor de bază lui o nouă rubrică, intitulată „Păşiţi şi din raionul Murgeni se organizează voi pe calea belşugului !“ întîlniri între colectivişti şi ţărani Această rubrică a apărut în urma muncitori precum şi vizite în gospodă­­chemării adresate de către colectiviştii miile colective şi întovărăşiţii din raionul Murgeni Roadele muncii politice de lămurire ţăranilor muncitori cu gospodărie nu­ n-au întîrziat să se vadă, dividuală din raion, pe care-i îndeam- In multe sate ca Dodeşti, Raiu, Muru­nă să păşească alături de ei pe dru­­geni-Tîrg, Blăgeşti, Cîrja şi altele, nu­­mul agriculturii socialiste, meroşi ţărani muncitori, şi în primul In chemare se arată că gos- rînd comuniştii, au intrat fie in gospo­podăria colectivă „8 Martie“ din dauna colectivă, fie în Întovărăşirea a­ Berezeni a obţinut, de pe cele gricolă, 104 ha. însămînţate cu grîu . De la 1 ianuarie şi pînă in prezent, producţie medie de 1838 kg. la ha. iar în raionul Murgeni peste 250 de familii gospodăria colectivă din Bozia a recol- cu 600 ha. au intrat în gospodăriile co­tat cite 4.000 kg. porumb la ha. Acea­­lective şi întovărăşirile existente, iar stă chemare a însufleţit atît pe ţă- alte 617 familii cu peste 1.000 ha. au rănit muncitori cu gospodării indivi- format 21 noi întovărăşiri. Muncă „în general“ CLUJ (coresp. „Scinteii“). — In ra­­gricole. Totuşi, în raion au luat fiinţă Ionul Aiud din regiunea Cluj s­au obi- în acest an numai 4 întovărăşiri a­­ţinut rezultate slabe în munca pentru gricole, transformarea socialistă a agriculturii. Comitetul raional de partid Aiud nu Documentele Congresului partidului au s-a ocupat îndeaproape de această pro­­test dezbătute în organizaţiile de bază blemă, lăsînd-o pe seama instructorilor de la sate şi s-a vorbit mult de nece- comitetului raional şi a altor activişti, sitatea ca organizaţiile de bază să pe care nu i-a îndrumat şi con­intensifice munca pentru formarea de tratat. Ca rezultat, organizaţiile de gospodării colective şi întovărăşiri a­ bază din sate n-au primit spriji­nul necesar. Satul Măgina, spre exemplu, se află la numai 6 km. de Aiud. Aici există un comitet de iniţia­tivă pentru formarea unei întovărăşiri agricole. Din partea comitetului raio­nal de partid a fost repartizat să ajute şi să îndrume munca politică tov. Ke­­rezsi Gavrilă, membru în birou şi di­rectorul S.M.T.-ului Aiud. Dar tov. Ke­­rezsi nu şi-a îndeplinit sarcina primită. El a trecut prin satul Măgina în goana maşinii, şi chiar dacă uneori s-a oprit, s-a mulţumit să vorbească despre im­portanţa transformării socialiste a a­­griculturii, fără să dea îndrumări con­crete organizaţiei de bază.­­ Nici ceilalţi membri ai biroului şi comitetului raional n-au sprijinit a­­ceastă organizaţie de bază. Cu toate că­­tov. Peter Dionisie, prim-secretar al comitetului raional de partid, a trecut de mai multe ori prin sat, nu s-a oprit niciodată să controleze cum munceşte organizaţia de bază. * Şi în satul Vălişoara există un co­mitet de iniţiativă pentru formarea unei întovărăşiri, care de asemenea nu este ajutat în muncă. Comitetul raional de partid Amd trebuie să analizeze serios­ lipsurile sale în domeniul transformării­ socia­liste a agriculturii să renunţe la prac­tica muncii „în general“ şi să ia mă­suri pentru a ajuta pe ţăranii mun­citori dornici să se unească în gospo­dării colective sau întovărăşiri să-şi îndeplinească această dorinţă. (Continuare in pag. IV-a) In Iugoslavia prietenă şi printre oamenii muncii italieni Stmbătă la amiază a avut loc in sala Teatrului C.C.S. o adunare a ac­tivului sindical din Capitală, in ca­drul căreia a fost prezentată darea de seamă asupra activităţii şi rezultate­lor obţinute de delegaţia sindicatelor din R.P.R. care a vizitat recent R.P.F. Iugoslavia, la invitaţia Consiliului Central al Uniunii Sindicatelor din Iugoslavia, şi a participat apoi la lu­crările Congresului Confederaţiei Ge­nerale a Muncii din Italia. Darea de seamă a fost prezentată de tov. Gh. Apostol, preşedintele Con­siliului Central al Sindicatelor din R.P.R., conducătorul delegaţiei. La adunare au participat membri ai Consiliului Central al Sindicatelor, preşedinţi ai sindicatelor pe ramuri de producţie, activişti ai C.C.S. şi ai C.C. ale sindicatelor, preşedinţi şi membri ai comitetelor de întreprindere ale unor mari întreprinderi şi instituţii din Bucureşti. Au asistat N. Vujanovici, ambasa­dorul R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Participanţii la adunare au manifes­tat îndelung, cu, căldură, pentru prie­tenia şi solidaritatea frăţească a oa­menilor muncii din ţara noastră cu oamenii muncii din R.P.F. Iugoslavia, pentru prietenia şi solidaritatea fră­ţească a oamenilor muncii din ţara noastră cu oamenii muncii din Italia, pentru prietenia şi solidaritatea inter­naţională a tuturor celor ce muncesc. Luînd cuvlntul, tov. Gh. Apostol a spus: Tovarăşi. După cum vă este cunoscut, de cu­­rînd Consiliul Central al Sindicatelor din R.P.R. a luat iniţiativa trimiterii unei delegaţii a sindicatelor noastre care să analizeze cu conducerea sindi­catelor din Iugoslavia mijloacele de reînnoire a legăturilor dintre sindica­tele din ţările noastre şi să stabilească o bază trainică în vederea întăririi şi dezvoltării relaţiilor de prietenie şi colaborare între sindicatele şi oame­nii muncii din Republica Populară Romînă şi Republica Populară Federa­tivă Iugoslavia. Noi am socotit că există toate con­diţiile pentru restabilirea, întărirea şi dezvoltarea relaţiilor frăţeşti cu sin­dicatele iugoslave şi că aceasta cores­punde intereselor şi năzuinţelor co­mune ale clasei muncitoare şi ale po­poarelor din ţările noastre. Vizita pe care am făcut-o in Iugo­slavia, primirea de care ne-am bucu­rat pretutindeni, înţelegerea la care am ajuns cu conducerea sindicatelor iugo­slave au confirmat pe deplin acest lucru. Poporul român şi poporul iugoslav sunt legate între ele printr-o priete­nie istorică. De-a lungul veacurilor ele au vărsat mult singe pentru inde­pendenţa naţională, au înfruntat ade­sea împreună urgia cotropitorilor şi nimic n-a umbrit relaţiile, de bună vecinătate ce au existat între popoa­rele noastre. In cel de-al doilea război mon­dial popoarele noastre au fost ame­ninţate de o mare primejdie — robia fascistă. In faţa acestei primejdii for­ţele patriotice din ţara noastră, sub conducerea comuniştilor, se organizau şi luptau pentru doborârea dictaturii fasciste. Urmărind lupta eroică a ce­lorlalte popoare împotriva fascismului noi ne bucuram de fiecare din suc­cesele partizanilor iugoslavi, care, sub conducerea Partidului Comunist din Iugoslavia, luptau pentru eliberarea țării lor Atunci, în acei ani grei, în­tre popoarele noastre s-a închegat o puternică simpatie reciprocă, care, după victoria asupra fascismului şi eliberare, a luat atîtea forme de ma­nifestare. Pe baza năzuinţelor noastre comune de a apăra cuceririle revolu­ţionare ale popoarelor noastre şi de a ne făuri o viaţă fericită, s-au creat le­gături multilaterale şi strînse între Romînia şi Iugoslavia. Ulterior aceste relaţii au fost tul­burate. Cauzele ruperii legăturilor ţă­rilor lagărului socialismului cu Iugo­slavia prietenă ne sînt acum pie deplin cunoscute. Noi ştim astăzi ca ruperea arbitrară a acestor relaţii a avut la bază informaţii falsificate de Beţia şi complicii săi. Au fost în mod mons­truos exagerate probleme care puteau fi pe deplin soluţionate pe calea dis­cuţiilor partinice, tovărăşeşti. Noi regretăm sincer cele întîmplate. Partidul Muncitoresc Român, clasa noastră muncitoare şi întregul nostru popor au aprobat cu însufleţire soluţia justă găsită de P.C.U.S. pentru lichi­darea situaţiei anormale create în urma acestor acţiuni. După vizita făcută în Iugoslavia de tovarăşii Hruşciov şi Bulganin, vizită care a pus bazele restabilirii relaţiilor fireşti, de prietenie şi colaborare între ţările lagărului socialismului şi Iugo­slavia, au fost reluate şi au început să se dezvolte normal şi relaţiile din­­tre ţările noastre. In ultima vreme între Republica Populară Romînă şi Republica Popu­lară Federativă Iugoslavia a fost în­cheiat un acord economic care stabi­leşte un schimb de mărfuri reciproc a­­vantajos, s-au încheiat acorduri pri­vitoare la traficul feroviar şi aerian, se dezvoltă schimbul de publicaţii in­tre instituţiile ştiinţifice, se intensifică vizitele reciproce ale oamenilor de artă şi ale formaţiilor sportive. Relaţiile între ţările noastre, ca în­tre buni vecini, sunt pe un drum bun. Dorinţa reciprocă a conducătorilor ţă­rilor noastre, a clasei muncitoare din Romînia şi a clasei muncitoare din Iugoslavia, dorinţa ambelor noastre popoare ne îndreptăţeşte să întreve­dem perspectivele largi şi rodnice ale colaborării frăţeşti dintre popoarele noastre. Vizita delegaţiei sindicatelor din R.P.R. în Iugoslavia este tocmai o ex­presie a dorinţei noastre de a întări şi dezvolta legăturile frăţeşti cu clasa muncitoare şi sindicatele iugoslave şi constituie o contribuţie importantă la stringerea şi dezvoltarea prieteniei ro­­mâno-iugoslave. (Aplauze). Tovarăşi, Delegaţia noastră a avut prilejul de a se afla­ timp de 10 zile în mijlocul oamenilor muncii din numeroase oraşe şi întreprinderi din Iugoslavia. In acest timp am avut întrevederi cu conducătorii statului iugoslav şi ai Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia în frunte cu tovarăşul Iosip Broz-Tito. Am făcut un larg schimb de păreri cu tovarăşii din conducerea sindicatelor iugoslave. Am avut prilejul să ne in­formăm asupra multor sectoare ale eco­nomiei, să aflăm cum îşi desfăşoară activitatea o serie de organizaţii şi or­gane obşteşti. Am venit în contact şi am purtat discuţii tovărăşeşti cu mun­citori, tehnicieni, ingineri, funcţionari, cu activişti sindicali, de partid şi de stat, cu reprezentanţi ai intelectuali­tăţii. I-am văzut pe oamenii muncii din Iugoslavia muncind cu avînt pen­tru construirea socialismului, con­ştienţi că înfăptuiesc o măreaţă operă istorică. Pretutindeni unde am fost în timpul vizitei noastre prin Iugoslavia, am fost primiţi cu bucurie şi căldură fră­ţească , toate întîlnirile avute s-au desfăşurat într-o atmosferă deosebit de călduroasă şi au devenit adevărate de­monstraţii ale sentimentelor de priete­nie reciprocă. (Aplauze). Delegaţia noastră îşi aminteşte cu multă plăcere cum în fiecare între­prindere şi instituţie era înconjurată de o atenţie deosebită. Ne-au impre­sionat puternic şi au rămas adine în­tipărite în mintea noastră sentimen­tele frăţeşti exprimate de tovarăşii iu­goslavi . „Duceţi clasei muncitoare din Romînia — ne spuneau ei — salutul nostru frăţesc, urările noastre de suc­ces în lupta pentru construirea socia­lismului“. Aceste manifestări de fră­ţie sunt dintre cele mai plăcute şi mai frumoase amintiri cu care delegaţia noastră s-a întors din Iugoslavia şi pe care am considerat că este nece­sar să vi le împărtăşim şi dumnea­voastră. Conducîndu-ne prin întreprinderi, tovarăşii iugoslavi ne-au arătat cu îndreptăţită mîndrie realizările lor în producţie. Aceste realizări sunt o­do­­ narea de seama prezentata de tov. Gh. Apostol în numele delegaţiei sindicatelor din R. P. R. care a vizitat R. P. F. Iugoslavia şi a participat la Congresul C. G. M. din Italia Delegaţia grupului naţional român al Uniunii interparlamentare a plecat în R. P. F. Iugoslavia La sfîrşitul acestei săptămîni a pă­răsit Capitala, plecînd in R.P.F. Iugo­slavia, o delegaţie a grupului naţional român al Uniunii interparlamentare, care va lua parte la reuniunea de pri­măvară a Uniunii interparlamentare ce va avea loc între 3 şi 8 aprilie la Du­brovnik Delegaţia este compusă din deputa­ţii acad. M Sadoveanu, preşedintele grupului naţional român din Uniunea interparlamentară, A Bunariu, vice­preşedinte, şi C. Paraschivescu-Bălăn­ceanu, secretar. La plecare, în Gara de Nord, dele­gaţia a fost condusă de tovarăşii M. Mujic, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, M Roşianu şi Gh. Vidraşcu, membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale. (Agerpres)

Next