Scînteia, aprilie 1956 (Anul 25, nr. 3559-3583)
1956-04-01 / nr. 3559
mea Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXV Nr. 3569 Duminică 1 aprilie 195 4 PAGINI — 20 BANI PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Cercurile de economie concretă din întreprinderi Documentele Congresului al II-lea al P.M.R. şi ale Congresului al XX-lea al P.C.U.S. au subliniat cu putere necesitatea ca pe primul plan al activităţii in domeniul propagandei de partid să treacă latura economică a teoriei marxist-leniniste, problemele concrete ale economiei Întreprinderilor. In legătură cu aceasta capătă o însemnătate deosebită cercurile de economie concretă din Întreprinderi, noua formă de studiu introdusă in actualul an al invătămintului de partid. Sarcina cercurilor de economie concretă este să ajute cadrele de bază din întreprinderi — fruntaşi în producţie, maiştri, tehnicieni, şefi de secţie şi sectoare, planificatori, contabili — ca, pe baza Însuşirii teoriei economice marxist-leniniste, a politicii economice a partidului şi guvernului in strinsă legătură cu cunoaşterea problemelor economiei concrete, să analizeze mai profund activitatea economică a fabricii, uzinei, să descopere şi să pună in valoare rezervele interne, in scopul sporirii producţiei şi productivităţii muncii, reducerii preţului de cost şi îmbunătăţirii calităţii produselor. Criteriul principal de apreciere a activităţii cercurilor de economie concretă constă in eficacitatea lor in producţie, în felul cum ele contribuie la realizarea sarcinilor economice complexe ale Întreprinderilor. Aceasta presupune, înainte de toate, ca tematica lor să fie axată atit pe problemele ce izvorăsc din sarcinile economice generale ale construcţiei socialiste, cit şi pe problemele care izvorăsc din nevoile practice ale întreprinderii. Merită să fie subliniată în această privinţă orientarea justă a cercului de economie concretă de la uzinele „21 Decembrie"-Bucureşti. Cercul a ţinut pină acum 7 lecţii, urmate de seminarii, pe teme de actualitate pentru munca uzinei; pentru viitor cercul, ţinînd seama de anumite deficienţe ce mai există în uzină, şi-a propus asemenea teme ca : influenţa rebuturilor, remanierilor şi golurilor de producţie asupra preţului de cost, cum este normată munca în întreprindere necesitatea şi căile Îndeplinirii ritmice a planului. în multe locuri există insă tendinţa de a se alcătui o tematică generali, şablon, care nu porneşte cîtuşi de puţin de la starea de lucruri din întreprindere ; de multe ori această tendinţă este chiar încurajată. De pildă, tematica cercului de economie concretă de la I.M.S.Cimpulung are in cea mai mare parte un caracter general, cuprinzind teme care se referă la ansamblul industriei şi nu privesc problemele concrete, specifice, ale întreprinderii. Şi aceasta, in timp ce în întreprindere multe maşini nu sunt bine folosite, munca se desfăşoară neritmic, normarea muncii este necorespunzătoare, calitatea unor produse este slabă. Eficacitatea cercurilor de economie concretă nu presupune numai o orientare justă a tematicii; aceasta reprezintă doar începutul in activitatea lor. Mai este nevoie de un conţinut concret al lecţiilor si discuţiilor, de pricepere in legarea problemelor teoretice de aspectele practice din întreprindere. Plină de învăţăminte este în această privinţă experienţa din ultima vreme a cercului de la rafinăria nr. I Ploeşti, experienţă despre care s-a scris pe larg în „Scînteia“ nr. 3540. Lecţiile şi discuţiile care se ţin in cadrul acestui cerc nu se limitează la simpla acumulare a unor cunoştinţe teoretice, abstracte, ci sunt strins legate de problemele concrete ale rafinăriei. Cu prilejul discuţiilor, unii cursanţi prezintă scurte referate, pe anumite teme cuprinse in lecţie, ceea ce ajută pe membrii cercului să tragă concluzii practice pentru munca lor. In cadrul cercului s-au făcut numeroase propuneri, dintre care unele au fost puse in aplicare. Mai sunt insă cercuri de economie concretă ca, bunăoară, cei de la fabrica „Fusul“-Galati, unde lecţiile şi discuţiile au in majoritatea cazurilor un caracter abstract, prea teoretic, nu sunt legate de activitatea practică a întreprinderii. Desigur că nu poate avea nici un fel de eficacitate activitatea unor astfel de cercuri. Totodată, legătura cu practica producţiei nu trebuie să împingă activitatea cercurilor lapracticism, să ducă la transformarea lecţiilor în rapoarte ale diferitelor secţii sau sectoare, iar a discuţiilor, pur şi simplu, nu consfătuiri de producţie. O strînsă îmbinare între expunerea clară a aspectelor teoretice şi cunoaşterea profundă a problemelor practice ale temei de studiu, o desfăşurare fructuoasă a discuţiilor care să ducă la Înţelegerea problemelor teoretice, să pună in mişcare gindirea proprie, creatoare a cursanţilor şi să contribuie la cristalizarea unor măsuri concrete ce trebuie propuse imediat conducerii întreprinderii, pentru a fi traduse in fapt — iată ce trebuie să caracterizeze, in principal, activitatea cercurilor de economie concretă. Experienţa de pină acum dovedeşte că rezultatele activităţii cercurilor de economie concretă depind in mare măsură de cunoştinţele conducătorilor acestor cercuri şi de experienţa lor practică. In unele întreprinderi, ca uzinele „Republica" din Capitală, sunt conducători de cercuri care prin specificul muncii lor nu pot să cunoască amănunţit problemele concrete ale producţiei. Aceasta nu înseamă nicidecum că asemenea tovarăşi nu pot să se ocupe cu tragere de inimă de cercul pe care-1 conduc ,el trebuie insă îndeaproape ajutaţi. Este firesc că un conducător de cerc nu poate întotdeauna să intocmească singur orice lecţie sau să conducă tot atit de bine orice seminar, dacă ţinem seama cit de variată este tematica cercului. Tocmai de aceea s-a procedat bine acolo unde, atit la elaborarea lecţiilor cit şi la desfăşurarea seminariilor, au fost atrase cadre de specialişti din întreprindere — ingineri, economişti, contabili, planificatori etc. — în raport cu problema respectivă. De o deosebită însemnătate sunt şi metodele folosite in organizarea şi desfăşurarea activităţii acestor cercuri. In cadrul schimbului de experienţă organizat nu de mult de către Comitetul regional P M.R. Timişoara — in legătură cu care a apărut un articol in „Scînteia" nr. 3548 — multi propagandişti au afirmat că este indicat ca înainte de seminar cursanţii să studieze bibliografia respectivă pentru a avea posibilitatea să analizeze problemele practice legate de tema In discuţie. Fireşte că lipsurile şi greşelile care există inactivitatea multor cercuri de economie concretă se datoresc, în mare măsură, faptului că acestea se găsesc la începutul activităţii lor. Dar lipsurile se explică deopotrivă şi prin faptul că unele organe şi organizaţii de partid, cabinete de partid subapreciază rolul acestor cercuri in îndeplinirea sarcinilor economice. La comitetele regional şi orăşenesc P.M.R. Iaşi, de pildă, sunt tovarăşi care multă vreme nici n-au ştiut că există asemenea cercuri în unele întreprinderi. Slaba atenţie pe care Comitetul orăşenesc P.M.R. Bucureşti o acordă acestei forme de invătămint de partid reiese din faptul că in Capitală, unde sunt concentrate un mare număr de Întreprinderi, nu funcţionează decit şase cercuri. Pentru ca activitatea cercurilor de economie concretă să fie cit mai rodnică, este necesar să se îmbunătăţească in mod hotărit îndrumarea lor de către organele şi organizaţiile de partid, să fie înlăturate formalismul şi şablonul înrădăcinate in multe locuri. Adevărata îndrumare a cercurilor de economie concretă trebuie să privească, înainte de toate, orientarea activităţii lor, eficacitatea lor in producţie. Organizaţiile de partid trebuie să antreneze directorii, inginerii şefi să sprijine activ cercurile de economie concretă, punind la dispoziţie materialul documentar necesar. Cabinetele de partid sunt datoare să ajute indeaproape cercurile, atit la alcătuirea tematicii cit şi la întocmirea bibliografiei, să organizeze periodic consultaţii. Cunoaşterea diferitelor probleme ale teoriei economice marxist-leniniste, in strinsă legătură cu practica economiei producţiei din Întreprinderi, constituie o pîrghie importantă în obţinerea de noi succese pentru realizarea sarcinilor celui de-al doilea cincinal, pentru rezolvarea problemelor economice complexe pe care le ridică construcția socialistă. A SOSIT PRIMĂVARA De citeva zile, pe străzile Capitalei au apărut paneraşeleîncărcate cu ghiocei şi violete. Odată cu ele a sosit şi primăvara, în parcul Cişmigiu, copiii şi-au reînceput jocurile. In clişeu . Pe o alee, un „consult tehnic" pentru repararea primei pene de cauciuc. Piese de schimb pentru agricultură ORAŞUL STALIN (coresp. „Scinteii"). „ Muncitorii şi tehnicienii de la uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“, uzinele ,,Steagul Roşu", întreprinderea „Ion Fonaghi" şi altele obţin importante realizări in întrecere Pină în a doua jumătate a lunii martie aceste întreprinderi şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan privind producţia pieselor de schimb pentru agricultură Colectivul uzinelor „Ernst Thälmann“ a executat în lunile ianuarie şi februarie,de pildă, un număr de 304 repere, realizînd planul la tonaj in proporţie de 107,5%, cel valoric — de 103,5%, iar cel pe sortimente—de 100%. Colectivului de aici i s-a repartizat să repare, pînă la 1 martie, un număr de 184 motoare de tractoare. Desfăşurînd larg întrecerea socialistă, muncind cu avînt, constructorii de tractoare au reparat aceste motoare cu 25 de zile înainte de termen, efectuîndu-se totodată lucrări de calitate. ÎN INTERIORUL ZIARULUI, LUCRĂRILE MARII ADUNĂRII NAȚIONALE; Legea pentru modificarea articolelor 18, 19 alineatul 2 şi a articolului 50 din Constituţia Republicii Populare Române; Discuții asupra modificărilor la legea pentru organizarea judecătorească, Codul de procedură penală şi Codul familiei (pag. 2-a). • Viaţa de partid: E. Sorin — Adunarea activului de partid al Comitetului regional şi al Comitetului orăşenesc P.M.R. — Bucureşti (pag. 3-a)• I. Fîntînaru — Noile propuneri sovietice în problema dezarmării, (pag. 3-a). • Primirea lui A. I. Mikoian la Rangoon (pag. 4-a). In întîmpinarea zilei de 1 Mai Să dăm avînt întrecerii socialiste pentru îndeplinirea planului Fontă peste plan TG. MUREŞ (coresp. „Scinteii“). Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la uzinele de fier Vlahiţa obţin noi realizări în muncă. După studierea documentelor Congresului al ll-lea al partidului, tov. Negrea József, maistru-şef, Bencze Lajos şi Egei Péter, maiştri de schimb, au luat măsuri ca conductele de gaze şi preîncălzitorii de la furnale să fie curăţate periodic, asigurînd prin aceasta buna funcţionare a agregatelor şi obţinerea unei fonte de calitate. De asemenea, ei au instruit muncitorii de la încărcarea furnalelor să sorteze minereurile cu atenţie. În urma aplicării măsurilor luate şi a muncii pline de abnegaţie a furnaliştilor, colectivul uzinei a dat, peste plan, până în ziua de 25 martie, 27,6 tone fontă de bună calitate. Tot în acest interval de timp, prin buna organizare a muncii, indicii de utilizare a volumului util al furnalelor au fost realizaţi în proporţie de 101,6%. In Întreaga ţară, oamenii muncii se pregătesc să intimpine ziua de 1 Mai cu succese însemnate in producţie. Muncind cu pricepere şi iniţiativă, luptind pentru Înlăturarea lipsurilor care se mai fac simţite în anumite sectoare, ei desfăşoară întrecerea socialistă, hotărîţi să transpună în viaţă sarcinile importante puse de Congresul partidului privind Îndeplinirea celui de-al ll-lea cincinal. Cea mai bună echipă de laminatori BRAILA (coresp. „Scinteii“). — întrecerea pe profesii pentru titlul de cel mai bun laminator şi cea mai bună echipă de laminatori a cuprins pe toţi muncitorii secţiei laminoare de la întreprinderile Metalurgice Dunărene. Conducerea întreprinderii creează condiţii bune de desfăşurare a întrecerii cum sunt: asigurarea cu piese de schimb, crearea unor stocuri de materii prime de rezervă, începerea reparaţiilor capitale la cuptorul nr. 2 etc. Cu realizări deosebite a încheiat luna martie echipa condusă de tovarăşul Popescu Nicolae — echipă fruntaşă in întrecerea socialistă. Această echipă îşi realizează cu regularitate sarcinile de producţie, respectind graficul orar. Celelalte echipe de laminatori urmează exemplul echipei fruntaşe, hotărîte să dobîndească realizări de seamă în cinstea zilei de 1 Mai. Cu 50 zile înainte de termen BACAU (red. ziarului „Steagul Roşu"). — Nu e mult timp de cînd conducerea oficiului turbobur Moineşti a încredinţat brigăzii conduse de tov. Ştefan Pătraşcu sarcina de a fora simultan două sonde cu aceeaşi instalaţie. Pentru ca munca să se desfăşoare în bune conditiuni trebuiau luate o serie de măsuri tehnico-organizatorice: revizuirea instalaţiei de foraj, pregătirea elementelor de mică mecanizare, repartizarea sarcinilor intre membrii brigăzii etc. Lucrind în mod organizat şi folosind din plin mica mecanizare, brigada condusă de tov. Ştefan Pătraşcu a reuşit să realizeze la sondele „gemene" 922 şi 926 o viteză de lucru de peste 1000 m. granic lună. Prin reducerea timpului de manevrare a garniturii de foraj, cele două sonde forate cu aceeaşi instalaţie au fost terminate cu 50 de zile înainte de termen. Acum, în întâmpinarea zilei de 1 Mai, membrii acestei brigăzi obțin noi succese în întrecerea socialistă. Modele noi de încălţăminte ORADEA (coresp. „Sem- cumpărătorilor, membrii copteii“). — In secţia „Romarperativei au creat 16 modele ta“ a cooperativei meşteşugăreşti „Csordos Ianos“ din Oradea, printre sortimentele de Încălţăminte care îţi atrag privirea sunt şi modelele noi pentru sezonul de primăvară. In urma studierii sugestiilor şi propunerilor noi de pantofi şi sandale pentru femei şi încălţăminte pentru bărbaţi, specifice sezonului de primăvară. In cinstea zilei de 1 Mai va începe producţia acestor noi modele de Încălţăminte. Sectoare care trag înapoi producţia de cărbune PETROŞANI — redacţia ziarului „Steagul Roşu“. In cadrul întrecerii, numeroase colective de sectoare de la toate minele din Valea Jiului au încheiat luna martie cu sarcinile de plan depăşite. Colectivele sectoarelor I B, 3, 4 B, 5 de la mina Lupeni, 3 şi 4 de la mina Petrila, 4 şi 5 de la mina Ionea, 4 de la mina Vulcan au extras cu 1,6—29,5% mai mult cărbune decît aveau planificat. Dar, alături de sectoarele fruntaşe, sunt unele sectoare mult rămase în urmă cu îndeplinirea sarcinilor de plan, sectoare care trag Înapoi producţia de cărbune. Din cauza rezultatelor nesatisfăcătoare ale sectorului 2, mina Petrila s-a situat in luna martie între colectivele care au rămas în urmă cu planul. Conducerea minei şi Direcţia Generală a Cărbunelui Petroşani nu rezolvă problema aerajului in sectorul 2. Din această cauză se lucrează cu ciocanul de abataj— metodă de lucru care se caracterizează printr-o productivitate scăzută. Mina Aninoasa a rămas și ea în urmă în luna martie. Această rămînere în urmă a fost în mare măsură determinată de activitatea scăzută a colectivului sectorului 3. Primele succese la însămînţări CONSTANŢA (coresp. „Scinteii“). — Astă toamnă, colectiviştii din comuna Filimon Sîrbu, raionul Negru Vodă, n-au putut executa pe întreaga suprafaţă destinată culturilor de primăvară arăturile adinei, datorită timpului nefavorabil Dar acum, în primăvară, îndată ce s-a zvîntat pămîntul, tractoriştii de la S.M.T.-Topraisar şi colectiviştii au ieşit la arat. Seminţele necesare însăminţărilor de primăvară colectiviştii le-au procurat şi pregătit din timp; de la Staţiunea I.C.A.R.-Valul lui Traian ei au procurat seminţe-elită de floarea-soarelui din soiul „Jdanov“ cu care se vor însăminţa 40 de hectare; orz pentru sămînţă s-a procurat, prin schimb, de la baza de recepţie din Constanţa. Pe terenul ce va fi semănat cu floarea-soarelui, colectiviştii au transportat, la îndemnul tehnicienilor, o mare cantitate de gunoi de grajd, bine putrezit. De citeva zile, colectiviştii din comuna Filimon Strbu au ieşit la cîmp la arat şi semănatul orzului. Din ţara constructorilor comunismului Creşterea producţiei de fontă în cel de-al 6-lea cincinal al U. R. S. S. 1928 1940 1955 1960 Al 6-lea plan cincinal al U.R.S.S. acordă o atenţie centrală dezvoltării mai departe a giganticei industrii grele a U.R.S.S. Prin construcţia unor noi furnale şi prin modernizarea celor in funcţiune se va asigura o creştere considerabilă a producţiei de fontă, care va atinge la sfirşitul celui de-al 6-lea cincinal 53 milioane tone anual, faţă de 33 miliioine tone cit s-au produs in U.R.S.S. in 1955. Pe drumul agriculturii socialiste Iniţiative preţioase IAŞI (coresp. „Scinteii“). — De cuduale din raionul Murgeni, cit şi pe rînd, cititorii ziarului „Flacăra Iaşu- cei din celelalte raioane. In ultima lui“, organ al Comitetului regional al vreme aceştia păşesc cu sutele alături P.M.R.-Iaşi şi al sfatului popular re de colectivişti şi întovărăşiţi, gional, au întîlnit în coloanele ziarul Din iniţiativa organizaţiilor de bază lui o nouă rubrică, intitulată „Păşiţi şi din raionul Murgeni se organizează voi pe calea belşugului !“ întîlniri între colectivişti şi ţărani Această rubrică a apărut în urma muncitori precum şi vizite în gospodăchemării adresate de către colectiviştii miile colective şi întovărăşiţii din raionul Murgeni Roadele muncii politice de lămurire ţăranilor muncitori cu gospodărie nu n-au întîrziat să se vadă, dividuală din raion, pe care-i îndeam- In multe sate ca Dodeşti, Raiu, Murună să păşească alături de ei pe drugeni-Tîrg, Blăgeşti, Cîrja şi altele, numul agriculturii socialiste, meroşi ţărani muncitori, şi în primul In chemare se arată că gos- rînd comuniştii, au intrat fie in gospopodăria colectivă „8 Martie“ din dauna colectivă, fie în Întovărăşirea a Berezeni a obţinut, de pe cele gricolă, 104 ha. însămînţate cu grîu . De la 1 ianuarie şi pînă in prezent, producţie medie de 1838 kg. la ha. iar în raionul Murgeni peste 250 de familii gospodăria colectivă din Bozia a recol- cu 600 ha. au intrat în gospodăriile cotat cite 4.000 kg. porumb la ha. Acealective şi întovărăşirile existente, iar stă chemare a însufleţit atît pe ţă- alte 617 familii cu peste 1.000 ha. au rănit muncitori cu gospodării indivi- format 21 noi întovărăşiri. Muncă „în general“ CLUJ (coresp. „Scinteii“). — In ragricole. Totuşi, în raion au luat fiinţă Ionul Aiud din regiunea Cluj sau obi- în acest an numai 4 întovărăşiri aţinut rezultate slabe în munca pentru gricole, transformarea socialistă a agriculturii. Comitetul raional de partid Aiud nu Documentele Congresului partidului au s-a ocupat îndeaproape de această protest dezbătute în organizaţiile de bază blemă, lăsînd-o pe seama instructorilor de la sate şi s-a vorbit mult de nece- comitetului raional şi a altor activişti, sitatea ca organizaţiile de bază să pe care nu i-a îndrumat şi conintensifice munca pentru formarea de tratat. Ca rezultat, organizaţiile de gospodării colective şi întovărăşiri a bază din sate n-au primit sprijinul necesar. Satul Măgina, spre exemplu, se află la numai 6 km. de Aiud. Aici există un comitet de iniţiativă pentru formarea unei întovărăşiri agricole. Din partea comitetului raional de partid a fost repartizat să ajute şi să îndrume munca politică tov. Kerezsi Gavrilă, membru în birou şi directorul S.M.T.-ului Aiud. Dar tov. Kerezsi nu şi-a îndeplinit sarcina primită. El a trecut prin satul Măgina în goana maşinii, şi chiar dacă uneori s-a oprit, s-a mulţumit să vorbească despre importanţa transformării socialiste a agriculturii, fără să dea îndrumări concrete organizaţiei de bază. Nici ceilalţi membri ai biroului şi comitetului raional n-au sprijinit această organizaţie de bază. Cu toate cătov. Peter Dionisie, prim-secretar al comitetului raional de partid, a trecut de mai multe ori prin sat, nu s-a oprit niciodată să controleze cum munceşte organizaţia de bază. * Şi în satul Vălişoara există un comitet de iniţiativă pentru formarea unei întovărăşiri, care de asemenea nu este ajutat în muncă. Comitetul raional de partid Amd trebuie să analizeze serios lipsurile sale în domeniul transformării socialiste a agriculturii să renunţe la practica muncii „în general“ şi să ia măsuri pentru a ajuta pe ţăranii muncitori dornici să se unească în gospodării colective sau întovărăşiri să-şi îndeplinească această dorinţă. (Continuare in pag. IV-a) In Iugoslavia prietenă şi printre oamenii muncii italieni Stmbătă la amiază a avut loc in sala Teatrului C.C.S. o adunare a activului sindical din Capitală, in cadrul căreia a fost prezentată darea de seamă asupra activităţii şi rezultatelor obţinute de delegaţia sindicatelor din R.P.R. care a vizitat recent R.P.F. Iugoslavia, la invitaţia Consiliului Central al Uniunii Sindicatelor din Iugoslavia, şi a participat apoi la lucrările Congresului Confederaţiei Generale a Muncii din Italia. Darea de seamă a fost prezentată de tov. Gh. Apostol, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., conducătorul delegaţiei. La adunare au participat membri ai Consiliului Central al Sindicatelor, preşedinţi ai sindicatelor pe ramuri de producţie, activişti ai C.C.S. şi ai C.C. ale sindicatelor, preşedinţi şi membri ai comitetelor de întreprindere ale unor mari întreprinderi şi instituţii din Bucureşti. Au asistat N. Vujanovici, ambasadorul R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Participanţii la adunare au manifestat îndelung, cu, căldură, pentru prietenia şi solidaritatea frăţească a oamenilor muncii din ţara noastră cu oamenii muncii din R.P.F. Iugoslavia, pentru prietenia şi solidaritatea frăţească a oamenilor muncii din ţara noastră cu oamenii muncii din Italia, pentru prietenia şi solidaritatea internaţională a tuturor celor ce muncesc. Luînd cuvlntul, tov. Gh. Apostol a spus: Tovarăşi. După cum vă este cunoscut, de curînd Consiliul Central al Sindicatelor din R.P.R. a luat iniţiativa trimiterii unei delegaţii a sindicatelor noastre care să analizeze cu conducerea sindicatelor din Iugoslavia mijloacele de reînnoire a legăturilor dintre sindicatele din ţările noastre şi să stabilească o bază trainică în vederea întăririi şi dezvoltării relaţiilor de prietenie şi colaborare între sindicatele şi oamenii muncii din Republica Populară Romînă şi Republica Populară Federativă Iugoslavia. Noi am socotit că există toate condiţiile pentru restabilirea, întărirea şi dezvoltarea relaţiilor frăţeşti cu sindicatele iugoslave şi că aceasta corespunde intereselor şi năzuinţelor comune ale clasei muncitoare şi ale popoarelor din ţările noastre. Vizita pe care am făcut-o in Iugoslavia, primirea de care ne-am bucurat pretutindeni, înţelegerea la care am ajuns cu conducerea sindicatelor iugoslave au confirmat pe deplin acest lucru. Poporul român şi poporul iugoslav sunt legate între ele printr-o prietenie istorică. De-a lungul veacurilor ele au vărsat mult singe pentru independenţa naţională, au înfruntat adesea împreună urgia cotropitorilor şi nimic n-a umbrit relaţiile, de bună vecinătate ce au existat între popoarele noastre. In cel de-al doilea război mondial popoarele noastre au fost ameninţate de o mare primejdie — robia fascistă. In faţa acestei primejdii forţele patriotice din ţara noastră, sub conducerea comuniştilor, se organizau şi luptau pentru doborârea dictaturii fasciste. Urmărind lupta eroică a celorlalte popoare împotriva fascismului noi ne bucuram de fiecare din succesele partizanilor iugoslavi, care, sub conducerea Partidului Comunist din Iugoslavia, luptau pentru eliberarea țării lor Atunci, în acei ani grei, între popoarele noastre s-a închegat o puternică simpatie reciprocă, care, după victoria asupra fascismului şi eliberare, a luat atîtea forme de manifestare. Pe baza năzuinţelor noastre comune de a apăra cuceririle revoluţionare ale popoarelor noastre şi de a ne făuri o viaţă fericită, s-au creat legături multilaterale şi strînse între Romînia şi Iugoslavia. Ulterior aceste relaţii au fost tulburate. Cauzele ruperii legăturilor ţărilor lagărului socialismului cu Iugoslavia prietenă ne sînt acum pie deplin cunoscute. Noi ştim astăzi ca ruperea arbitrară a acestor relaţii a avut la bază informaţii falsificate de Beţia şi complicii săi. Au fost în mod monstruos exagerate probleme care puteau fi pe deplin soluţionate pe calea discuţiilor partinice, tovărăşeşti. Noi regretăm sincer cele întîmplate. Partidul Muncitoresc Român, clasa noastră muncitoare şi întregul nostru popor au aprobat cu însufleţire soluţia justă găsită de P.C.U.S. pentru lichidarea situaţiei anormale create în urma acestor acţiuni. După vizita făcută în Iugoslavia de tovarăşii Hruşciov şi Bulganin, vizită care a pus bazele restabilirii relaţiilor fireşti, de prietenie şi colaborare între ţările lagărului socialismului şi Iugoslavia, au fost reluate şi au început să se dezvolte normal şi relaţiile dintre ţările noastre. In ultima vreme între Republica Populară Romînă şi Republica Populară Federativă Iugoslavia a fost încheiat un acord economic care stabileşte un schimb de mărfuri reciproc avantajos, s-au încheiat acorduri privitoare la traficul feroviar şi aerian, se dezvoltă schimbul de publicaţii intre instituţiile ştiinţifice, se intensifică vizitele reciproce ale oamenilor de artă şi ale formaţiilor sportive. Relaţiile între ţările noastre, ca între buni vecini, sunt pe un drum bun. Dorinţa reciprocă a conducătorilor ţărilor noastre, a clasei muncitoare din Romînia şi a clasei muncitoare din Iugoslavia, dorinţa ambelor noastre popoare ne îndreptăţeşte să întrevedem perspectivele largi şi rodnice ale colaborării frăţeşti dintre popoarele noastre. Vizita delegaţiei sindicatelor din R.P.R. în Iugoslavia este tocmai o expresie a dorinţei noastre de a întări şi dezvolta legăturile frăţeşti cu clasa muncitoare şi sindicatele iugoslave şi constituie o contribuţie importantă la stringerea şi dezvoltarea prieteniei româno-iugoslave. (Aplauze). Tovarăşi, Delegaţia noastră a avut prilejul de a se afla timp de 10 zile în mijlocul oamenilor muncii din numeroase oraşe şi întreprinderi din Iugoslavia. In acest timp am avut întrevederi cu conducătorii statului iugoslav şi ai Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia în frunte cu tovarăşul Iosip Broz-Tito. Am făcut un larg schimb de păreri cu tovarăşii din conducerea sindicatelor iugoslave. Am avut prilejul să ne informăm asupra multor sectoare ale economiei, să aflăm cum îşi desfăşoară activitatea o serie de organizaţii şi organe obşteşti. Am venit în contact şi am purtat discuţii tovărăşeşti cu muncitori, tehnicieni, ingineri, funcţionari, cu activişti sindicali, de partid şi de stat, cu reprezentanţi ai intelectualităţii. I-am văzut pe oamenii muncii din Iugoslavia muncind cu avînt pentru construirea socialismului, conştienţi că înfăptuiesc o măreaţă operă istorică. Pretutindeni unde am fost în timpul vizitei noastre prin Iugoslavia, am fost primiţi cu bucurie şi căldură frăţească , toate întîlnirile avute s-au desfăşurat într-o atmosferă deosebit de călduroasă şi au devenit adevărate demonstraţii ale sentimentelor de prietenie reciprocă. (Aplauze). Delegaţia noastră îşi aminteşte cu multă plăcere cum în fiecare întreprindere şi instituţie era înconjurată de o atenţie deosebită. Ne-au impresionat puternic şi au rămas adine întipărite în mintea noastră sentimentele frăţeşti exprimate de tovarăşii iugoslavi . „Duceţi clasei muncitoare din Romînia — ne spuneau ei — salutul nostru frăţesc, urările noastre de succes în lupta pentru construirea socialismului“. Aceste manifestări de frăţie sunt dintre cele mai plăcute şi mai frumoase amintiri cu care delegaţia noastră s-a întors din Iugoslavia şi pe care am considerat că este necesar să vi le împărtăşim şi dumneavoastră. Conducîndu-ne prin întreprinderi, tovarăşii iugoslavi ne-au arătat cu îndreptăţită mîndrie realizările lor în producţie. Aceste realizări sunt odo narea de seama prezentata de tov. Gh. Apostol în numele delegaţiei sindicatelor din R. P. R. care a vizitat R. P. F. Iugoslavia şi a participat la Congresul C. G. M. din Italia Delegaţia grupului naţional român al Uniunii interparlamentare a plecat în R. P. F. Iugoslavia La sfîrşitul acestei săptămîni a părăsit Capitala, plecînd in R.P.F. Iugoslavia, o delegaţie a grupului naţional român al Uniunii interparlamentare, care va lua parte la reuniunea de primăvară a Uniunii interparlamentare ce va avea loc între 3 şi 8 aprilie la Dubrovnik Delegaţia este compusă din deputaţii acad. M Sadoveanu, preşedintele grupului naţional român din Uniunea interparlamentară, A Bunariu, vicepreşedinte, şi C. Paraschivescu-Bălănceanu, secretar. La plecare, în Gara de Nord, delegaţia a fost condusă de tovarăşii M. Mujic, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, M Roşianu şi Gh. Vidraşcu, membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale. (Agerpres)