Scînteia, mai 1956 (Anul 25, nr. 3584-3609)

1956-05-01 / nr. 3584

Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc ! ANUL XXV Nr. 3584 Marți 1 Mai 1953 4 PAGINI — 20 BANI Marea forţă a întrecerii socialiste Poporul nostru muncitor incheie a­­cum bilantul bogat al întrecerii socia­liste desfăşurate In cinstea zilei de 1 Mai. Cuvintul dat de miile de munci­tori şi tehnicieni, angajamentele lor socialiste luate in intîmpinarea marii sărbători muncitoreşti au devenit acum realităţi vii, fapte concrete. Răspun­­zînd chemării pe care le-a adresat-o partidul cu prilejul zilei de 1 Mai, marea majoritate a colectivelor de muncă şi-au îndeplinit cu cinste anga­­- jamentele luate, dind patriei Însemnate cantităţi de produse peste plan. Veştile din întrecere ce ne-au sosit in ultimele zile bucură adine inima fiecărui om al muncii din patria noa­stră. De la Hunedoara, din fierbintea cetate a metalului, odată cu vestea despre faptele harnicilor oţelari care, in cinstea lui 1 Mai, au dat 1600 tone oţel peste plan, ne-a sosit ştirea că au fost terminate in aceste zile lu­crările de construcţie a noului furnal de 700 m.c. — furnal care el singur va da ţării o producţie de 1,5 ori mai mare decit Întreaga producţie de fontă realizată lir ţara noastră in anul 1938. Din Valea Jiului, de la minerii aflaţi Intr-o aprigă bătălie pentru lichidarea lipsurilor arătate de Congresul parti­dului, ne-au sosit de asemenea veşti îmbucurătoare. Minerii de la Lupeni, iniţiatori ai acţiunii „O fâşie de căr­bune pe zi cu tăierea intr-un singur schimb", au realizat in ziua de 27 a­­prilie cea mai mare producţie de căr­bune de la începutul anului. Din Mol­dova, de pe valea frumoasei şi agitatei Bistriţe, de acolo de unde se ridică ma­rea hidrocentrală ce va purta numele lui Lenin, ni se vesteşte că, datorită muncii harnice a constructorilor pentru terminarea tuturor pregătirilor în ve­­derea­ turnării barajului, comisia de re­cepţie a Institutului de studii şi pro­iectări energetice a înscris zilele a­­cestea în procesul verbal de recepţio­­nare cuvintele „se poate trece la heto­­rare“, cuvinte care vestesc începutul lunei noi şi măreţe bătălii, bătălia pen­tru a ridica un uriaş munte de beton în calea apelor repezi ale rîului. Din alt colţ al ţării, din noua regiune petro­liferă a Olteniei, ştirile sosite la redacţie ne-au vestit că petroliştii schelei nr. 1 producţie şi-au în­deplinit cu 4 zile înainte de termen an­gajamentul luat, că pe întregul trust s-au extras peste plan, de la începu­tul anului şi pină acum, circa 1500 tone ţiţei. Cu însemnate realizări în muncă întîmpină marea sărbătoare şi oamenii muncii din industria bunurilor de larg consum. Numai colectivul fa­bricii „Moldova“-Iaşi a produs aproa­pe 35.000 bucăţi tricotate in plus. Ţărănimea satelor noastre, oamenii muncii din agricultură au depus o activitate intensă pentru a asigura desfăşurarea cu succes a muncilor agricole de primăvară. Pină în ziua de 27 aprilie raioanele Vînjul Mare, Piliaşi şi Segarcea, din regiunea Cra­iova, au terminat insăm­înţatul porum­bului, iar in raionul Negru Vodă din regiunea Constanţa — primul raion al ţării cu­ agricultura complect cooperati­­vizată — planul de însăminţări a fost îndeplinit în proporţie de 100,5%; trac­toriştii de la S.M.T.-Topraisar şi S.M.T.-Chirnogeni din cadrul acestui raion şi-au îndeplinit înainte de ter­men planul pentru întreaga campanie. Bilanţul bogat al întrecerii, realiză­rile obţinute de oamenii muncii din industrie şi agricultură sînt o puterni­că expresie a hotărîrii poporului nos­tru de a îndeplini cu cinste sarcinile importante puse de cel de-al doilea cincinal. Ele constituie o dovadă vie a faptului că politica partidului de dezvoltare economică şi culturală a ţării răspunde intereselor adînci ale fiecărui om al muncii, ale întregului popor, dornic să-şi făurească, prin muncă, o viaţă tot mai îmbelşugată. Partidul învaţă pe oamenii muncii să nu se mulţumească cu realizările obţinute, să-şi examineze in perma­nenţă munca în spirit critic, să nă­zuiască şi să lupte mereu pentru rea­lizări şi mai mari. In întrecerea in cinstea zilei de 1 Mai, numeroase colective de mun­că au acumulat o experienţă bună, au ştiut să găsească cele mai potri­vite căi pentru a înfringe greutăţile ivite, pentru a valorifica cit mai bine imensele rezerve interne existente la fiecare loc de muncă. Sarcina este de a dezvolta necontenit această expe­­rienţă, de a asigura larga ei răspîn­dire, printr-o muncă politică şi orga­nizatorică susţinută. Să nu uităm că alături de unităţi fruntaşe, de colec­tive care şi-au îndeplinit şi chiar de­păşit angajamentele luate în întîm­­pinarea lui 1 Mai, există incă între­prinderi, secţii sau sectoare rămase în urmă cu planul, colective care nu şi-au ţinut cuvintul dat în marea întrecere. A ajuta aceste colective să-şi lichideze cu hotărîre lipsurile, a le sprijini să se ridice la nivelul colectivelor frun­taşe constituie o sarcină de cea mai mare importanţă. Răspîndirea largă, sistematică a experienţei Înaintate tre­buie să stea in permanenţă in atenţia tuturor. Din dorinţa oamenilor muncii de a perfecţiona continuu producţia, din conştiinţa lor de stăpîni, s-au născut. In întrecerea în cinstea zilei de 1 Mai, o serie de iniţiative valoroase, de mare eficacitate economică, cum sunt cea a oţelarilor de la Hunedoara — „600 şarje rapide anual pe schimb­­“, a colectivului secţiei mecanică III de la uzinele „1 Mai" Ploeşti — „întregul schimb la nivelul orelor celor mai pro­ductive“, a minerilor de la Lupeni — „O făşie de cărbune pe zi cu tăierea într-un singur schimb“ etc. — iniţia­tive care merită şi trebuie să fie sus­ţinute şi dezvoltate în următoarea etapă a întrecerii. O caracteristică a întrecerii desfă­şurate în cinstea zilei de 1 Mai o constituie faptul că angajamentele care au stat la baza ei au fost, in marea lor majoritate, mai bine chib­zuite, că ele au oglindit intr-o mai mare măsură posibilităţile colectivelor respective de a asigura îndeplinirea şi depăşirea planului, de a spori produc­tivitatea muncii şi reduce preţul de cost, de a îmbunătăţi calitatea. Unele colective însă au continuat să manifes­te o „prudenţă“ nejustificată, luîndu-şi angajamente sub posibilităţi, nemobi­lizatoare. Este timpul ca acestei prac­tici dăunătoare dezvoltării întrecerii să i se pună definitiv capăt. In zilele ce vor urma, în întreprin­deri se vor desfăşura consfătuiri de producţie în legătură cu analizarea Îndeplinirii angajamentelor luate şi a sarcinilor ce revin fiecărui loc de mun­că pe luna mai. Organizînd temeinic aceste consfătuiri, intensificînd munca politică în jurul lor, organizaţiile de partid şi organele sindicale trebuie să convingă adine pe fiecare muncitor şi tehnician să-şi ia angajamente care să oglindească cît mai fidel posibilităţile ce le are fiecare, angajamente care să-şi propună sa depăşească limita celor mai bune realizări în producţie obţinute in cinstea zilei de 1 Mai. Angajamentele luate trebuie să sti­muleze puternic iniţiativa muncitorilor şi tehnicienilor pentru mai buna fo­losire a tehnicii şi a timpului de lu­cru, pentru însuşirea experienţei frun­taşe, pentru folosirea gospodărească a fiecărui gram de materie primă, în­tr-un cuvînt pentru creşterea pro­ductivităţii muncii şi reducerea preţului de cost — sarcini cen­trale ale celui de-al doilea plan cin­cinal. Folosind exemple convingătoare, luate din înseşi munca şi viaţa frun­taşilor fabricii sau secţiei respective, citind date despre ciştigurile acestora, organizaţiile de partid să explice în permanenţă tuturor muncitorilor că singura cale de ridicare a nivelului de trai este lupta de zi cu zi pentru creş­terea producţiei şi productivităţii mun­cii, pentru reducerea preţului de cost. O muncă încordată sunt chemaţi să desfăşoare în aceste zile oamenii mun­cii din agricultură. Trebuie spus că, alături de regiuni fruntaşe la însă­­mînţări, sunt încă regiuni ca, de pildă, Suceava, Iaşi, Bucureşti şi altele unde însămînţările au rămas în urmă. Pen­tru terminarea grabnică a lucrărilor de însăminţări toate tractoarele şi maşinile, toate atelajele trebuie fo­losite din plin, fără să se piardă nici o oră bună de lucru în cîmp. Analizîndu-ne munca cu exigenţă mereu sporită, să păşim înainte cu ho­­tărlrea de a lichida lipsurile care se mai fac simţite, de a transforma rea­lizările de pînă acum în puncte de ple­care spre noi succese în lupta pentru construirea socialismului, pentru bună­starea poporului ! [Agenţiile de presă] transmit:­ ­ • Marele miting al oameni-] [lor muncii din Moscova cu pri- j [lejul înapoierii lui N. A. Bul­j­­­ganin şi N. S. Hruşciov din] I Anglia (pag. 4-a). ] 1 • Preşedintele Tito va vizi-] [la U.R.S.S. în luna iunie] [ (pag. 3-a). ] I • Sosirea la Moscova a de-j [legaţiei partidului socialist] [francez (pag. 3-a). Raioane întregi au terminat însămînțările CRAIOVA (coresp. „Scînteii“). — In cinstea zilei de 1 Mai oamenii muncii de pe ogoarele regiunii Cra­iova au obţinut succese însemnate la însăminţări, îndrumate de organele raionale, organizaţiile de partid şi sfaturile populare au desfăşurat larg munca de lămurire în rîndul oameni­lor muncii de la Gate pentru a folosi la maximum capacitatea de lucru a tractoarelor, maşinilor şi atelajelor. Ca urmare a acestui lucru în raioanele Strehaia, Amaradia, Oiteţu şi Vînju Mare au fost terminate în întregime însămînţările de primăvară. La data de 29 aprilie în regiunea Craiova a fost însămînţată 98,7% din suprafaţa planificată pentru porumb. ★ De la Comitetul raional de partid Negru Vodă am primit o nouă veste îmbucurătoare. In cinstea zilei de 1 Mai, mecaniza­torii din S.M.T. şi G.A.S., colectiviştii şi membrii întovărăşirilor agricole din raion au îndeplinit planul însămînţări­­lor de primăvară în proporţie de 100,5%. Fruntaşi la însăminţări sunt: S.M.T. Topraisar şi S.M.T. Chirnogeni, gospodăriile colective din Cumpăna şi Coma­na şi gospodăriile de stat Moş­neni şi Agigea. Au infrînt furia apelor TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii").— Zilele trecute, pe Harghita au căzut ploi bogate de primăvară care, împre­ună cu apa provenită din topirea ză­pezilor, au umflat peste măsură rîul Tîrnava Mare. Inundaţia părea inevi­tabilă. Satele, casele de locuit, viaţa a sute de oameni erau în pericol. In comuna Mugeni din raionul Odorhei apele revărsate au inun­dat peste 500 hectare teren arabil. Ţă­ranii muncitori şi colectiviştii din sat au luptat eroic împotriva inundaţiei ridicînd stavile în calea apelor. Pînă la urmă furia apelor a fost înfrîntă, iar avutul oamenilor a fost pus la adăpost. Intre kilometrul 23 şi 24 al căii ferate ce trece prin comună, zeci de ceferişti, prin­tre care Legyei Béla, Fülöp Dénes, Suciu Moise şi alţii, lucrau de mai multe ore la refacerea liniei, pentru ca personalul 3078 să poată trece fără întîrziere. Todor Aron, secretarul or­ganizaţiei de bază C.F.R. din comună, a cerut ajutorul sătenilor care lupta­seră pînă atunci cu apele. Cu lopeţi şi tîrnăcoape sătenii au început lucrul. Trenul 3078, care venea dinspre Si­ghişoara, a putut trece fără întîrziere mai departe. Ţăranii muncitori au con­tinuat munca pentru scurgerea ape­lor de pe semănături. După schimbul de onoare Lucrând un schimb de onoare brigada utemistă condusă de ti­­nărul Mihai Popa din secţia motoare a uzinelor „23 August“ din Capitală şi-a depăşit cu 400% sarcinile de plan ce-i re­veneau. Pentru acest succes deosebit brigada a fost felicita­tă de numeroşi muncitori şi tehnicieni din secție. In clişeu, Inginerul Vasile Hobincu felicită pe şeful brigă­zii fruntaşe. (Foto Gh. Vintilă) Angajamente îndeplinite a­ir­ii . La Bicaz se poate trece la betonare BICAZ (coresp. „Scînteii“). — Munţii şi pădurile ce străjuiesc Valea Bistriţei şi-au primenit vestmintele. In faţa ochilor ţi se înfăţişează frunzişul şi covoarele verdeţii de primăvară. In a­­ceste zile, pe şantierul marii hidrocen­trale de la Bicaz, se munceşte cu deo­sebită însufleţire. Angajamentul constructorilor hidro­centralei, luat în cinstea zilei de 1 Mai, a fost îndeplinit în întregime. In sec­torul baraj constructorii au terminat toate pregătirile in vederea turnării primilor metri cubi de beton la stăvi­­larul care va zăgăzui apele Bistriţei. In acest sector al şantierului întreg complexul de mecanizare a fost pus la punct. Cu ajutorul acestui complex de mecanizare se vor turna la baraj cite 3 m.c. de beton în fiecare minut. In cinstea marii sărbători, harnicii muncitori din brigada lui Constantin Antonoaia au cîştigat steagul de frun­taşi în întrecere la terminarea excava­­ţiilor blocului IV, unde va continua turnarea betonului în corpul barajului. Constructorii hidrocentralei au lucrat în schimb de onoare în cinstea zilei de 1 Mai. In ziua de 28 aprilie, planul de excavaţii la tunel-ieşire a fost depăşit cu 165 m.c. steril. S-au evidenţiat în mod deosebit mi­nerii din echipele lui Ilie Vasilovschi şi Ion Duma, care au realizat cîte 3 norme, şi cei din echipele lui Samoilă Gagu şi Petre Crişan, care şi-au de­păşit sarcinile de producţie în proporţia de 130—190%. La baraj, schimbul 1 al brigăzii con­duse de Ştefan Cozac şi al celei con­duse de Constantin Prisecaru au obţi­nut cele mai însemnate realizări depu­­şindu-şi cu mult planul de excavaţii, brigada de dulgheri condusă de tov. Ludovic Melniciuc şi-a realizat sarcini­le de producţie, în ziua schimbului de onoare în proporţie de 187%. Constructorii hidrocentralei s-au pre­gătit intens în vederea sărbătoririi zi­lei de 1 Mai. La tunel, la baraj, ca şi la atelierele centrale ale şantierului au fost afişate lozinci cu chemările parti­dului de 1 Mai, iar intrările la princi­palele locuri de muncă au fost împo­dobite cu ghirlande de brad. Un aspect de pe şantierul hidrocentralei de la Bicaz (Foto M. Cioc) Din fabrici şi uzine Din toate colţurile ţării ne sosesc zilnic veşti prin care muncitorii şi tehnicienii raportează partidului că şi-au îndeplinit angajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai. .......................­ Minerii Văii Jiu­! 5.000 tone a lui au dat Peste ! cărbune | P­an în luna aprilie I circa 5.000 tone | Peste P|an...j de cărbune, contri­buind astfel la recu­perarea în parte a rămînerii în urmă din primul trimestru al anului. (............... , Mecanicii de Io-ICombustibil ! 10.moti?a ai deP.0U. ... i lui C.F.R.-Rosiori i e.-or!.on?ls.!: J de Vede $s-au Pr°­pus ca în întrecerea în cinstea zilei de 1 Mai să realizeze însemnate economii de combustibil. Mecanicii Boboc Radu şi Stănescu Ma­rin de pe locomotiva 55105 au reuşit, prin buna îngrijire a locomotivei, să realizeze, în cursul primului trimes­tru al acestui an, economii de peste 75 tone combustibil. In luna aprilie mecanicii acestei locomotive au reali­zat economii de combustibil de încă 20 tone. ...........................­ Desfăşurînd în­­ Fontă rip­i trecerea socialistă I. J ... ,­­ jurnaliştii de la [bună calitate , uzine]e de fier Vla­hiţa şi-au îndeplinit cu cinste angajamentul luat dînd pes­te plan în cursul lunii aprilie 40 tone fontă de bună calitate. .................. , In întrecerea în Cu planul cinstea măreţei săr­,­batori a oamenilor realizat via­ muncii, colectivul iiite de ter­ de muncă , de la mpn I.F.E.T.-Filiaşi, din ______................ cadrul trustului Craiova, şi-a rea­lizat planul de producţie pe primele patru luni ale anului încă din ziua de 20 aprilie. In această perioadă planul la producţia globală a fost depăşit cu 1 la sută. ...........................Colectivul fabricii 1 Cu ajutorul I „Victoria“ din Si­­­­­­biu a reuşit, prin a-i metodelor , piluarea unor me-I înaintate ; tode înaintate, să­­•.................... . producă peste pre­vederile planului, în luna aprilie, 19 tone produse zaharoase şi de patiserie şi 78 tone paste făinoase, depăşindu-şi astfel cu mult angajamentul luat. I............................ Petroliştii din­­ Realizările­­ M,old°va. închină j ■ .. ... . zilei de 1 Mai rea-I petroliştilor j Uzări deosebite în muncă. Angaja­mentul luat de colectivul trestului nr. 4 producţie, de a da peste planul lu­nii aprilie 700 tone de ţiţei, a fost în­deplinit şi depăşit pînă la 27 aprilie cu 55 tone de ţiţei. Petroliştii din sche­la nr. 2 Moineşti au dat peste planul lunar, pînă la această dată, 450 tone de ţiţei, cu 50 tone mai mult decit pre­vedea angajamentul, iar cei din schela nr. 3 Modîrzău și-au depășit propriul angajament cu 200 tone. 1....­.................... Colectivul brigă­! Primul lot de­­ zii „Inovatorul“ din­­,a n­­ . ■ sectorul de pre­jl°° de...PreSti­cizie ai întreprinde* ..T rii „Ion Fonaghi“ din Orașul Stalin s-a angajat ca pînă la 1 Mai să realizeze un nou tip de doze pentru motoarele de 6—8 C. P. Muncind cu rîvnă în întrecerea socia­listă ei și-au îndeplinit angajamentul cu 13 zile înainte de termen. Primul lot de 100 piese a şi fost terminat. Hotărît să în- ! Milioane ! ‘J/np'ne ziua _de 1 . Mai cu realizări cit de ţigări , mai deosebite, ca­m­ plus e­fectivul fabricii de 1..........................­ ţigarete din Sf. Gheorghe a muncit rodnic în cadrul întrecerii socialiste. In luna aprilie, el a dat peste plan o cantitate de ţigări din care ar putea fi aprovizionaţi, pentru un an întreg, 6000 fumători care fumează in medie 20 țigări pe zi. (Continuare in pag. 2-a) La „Tudor Vla­­dimirescu“, uzină nouă, ridicată abia acum cîţiva ani, găseşti mai mult muncitori tineri. Gheorghe Sava este unul dintre puţinii „veterani“, metalur­gist vechi. E mem­bru în biroul or­ganizaţiei de ba­ză din fabrică. In biroul inginerului Ungureanu e linişte. Sava povesteşte, căutînd tot timpul cu privirile, prin fereastra cu­rată care dă în atelier. Vorbeşte cam repezit şi pare morocănos în contra­dicţie cu relaţiile pe care le dau despre el tinerii : „Nea Sava ? Cel mai cum­secade om !“ Sava ţine în mîini o pie­să mică, metalică, pe care o tot su­ceşte, povestind : — De altfel, spune el, puteţi recon­stitui întîmplarea aceasta şi fără aju­torul meu. Brigada lui Grigore are un caiet cu procese verbale. Un caiet mare, cu scoarţe verzi, de carton gros. II ţine Grigore în dulapul cu scule. Dacă-1 răsfoieşti, găseşti acolo însem­­nate, în procesele verbale, toată viaţa brigăzii. Şi-o să poţi afla şi cum s-a petrecut întîmplarea despre care e vor­ba. E ceva recent, de acum, din între­cerea în cinstea lui 1 Mai. Eroul e un sudor. Uite-11 Cel de colo care şi-a ri­dicat acum masca, arată Sava, prin fe­reastra biroului, undeva în hală. In mijlocul halei în direcția în care arată prin geam Sava — se afla un tînăr svelt, îmbrăcat îngrijit, ras și tuns proaspăt. Avea dinaintea lui un șir de piese pentru remorci, pe care trebuia să le sudeze. Tocmai își sco­sese masca să răsufle un pic. — Ei el,— continuă Sava. II chea­mă Ionescu Carol şi e unul din „stîl­­pii" brigăzii. In brigadă e mai de mult, dar „stîlp“ doar de puţină vreme, mai precis de acum, din timpul între­cerii. Şi cîte am tras noi cu băiatul ăsta ! Nu era şedinţă să nu-1 criti­căm... Sava făcu o pauză, lăsa piesa din mînă şi se aplecă peste birou : — Acuma, să nu credeţi cumva că băiatul acesta s-a transformat aşa, peste noapte, dintr-un băietan neserios şi puţin zurbagiu într-un sudor frun­taş. Nu ! Nu s-a petrecut aşa uşor schimbarea. Dar săptămînile acestea, dinaintea lui 1 Mai, au fost tocmai cele în care munca dusă de noi timp mai îndelungat ca să scoatem din băiatul ăsta un om, s-a împlinit şi a dat roade. Şi Sava a povestit apoi următoarea în­­tîmplare: Carol Ionescu începuse de la o vreme să nu-şi vadă de treabă. Refuza sar­cinile, pleca mai devreme de la lucru, vorbea urît cu meşterul cînd acesta îi atrăgea atenţia că nu-şi face datoria. In brigada lui Grigore Gheorghe ase­menea fapte nu se prea întîmplă. Cei 16 lăcătuşi şi sudori din brigadă lu­crează de multă vreme împreună şi brigada lor este ca o adevărată familie. Nu degeaba este brigadă fruntaşă. Sarcina fiecăruia e socotită de întreaga brigadă sarcină colectivă, iar treburile brigăzii sunt pentru fiecare şi treburi personale. Radu Constantin, sudor vechi, cu calificare înaltă, Cornel Du­­mitraşcu, atenfist intrat nu de mult în producţie, Elena Buzea, de curînd ca­lificată, sau Grigore Gheorghe lu­crător vechi, venit în fabrică chiar la înfiinţare — oameni cu calificări diferite, de vîrste diferite, lu­crează lao­laltă în deplină armonie, aducînd bri­găzii lor faima de brigadă fruntaşă. Anul trecut, brigada lui Grigore Gheorghe monta în fiecare lună 100 de şasiuri. Grigore a organizat munca lăcătuşilor care nu puteau face faţă rit­mului muncii şi care rămîneau totdea­una în urma sudorilor. încetul cu în­cetul a început să se vadă cum creşte productivitatea. Lună de lună, aceeaşi oameni dădeau mai mult: 120... 150... 170, pînă cînd producţia brigăzii a ajuns, la începutul anului acesta, la 200 şasiuri pe lună. Cum ? Sava ridică arătătorul, ce­­rînd parcă atenţie: — Lăcătuşul şi sudorul nu lucrează la maşini complicate. Tehnica nouă, la noi, nu înseamnă neapărat maşini noi. Dar unii­­era şi Ionescu printre ei) spuneau altfel: „Ce ne tot bateţi capul cu tehnica nouă ? Aduceţi colea o ma­şină din aia sovietică de sudură au­tomată şi pe urmă nu mai aveţi nevoie de nimic. Aşa, ce tehnică vrei să folo­sesc? In loc să sudez cu dreapta, să sudez cu stînga ? Ce lucru nou putem aduce ?“ Uite-aşa spuneau. Şi, a dra­cului treabă, la prima vedere mai că-ţi venea să le dai dreptate. Dar în brigadă sunt şi doi comunişti. Grigore e unul... celălalt e­poscopel, sudor, dar sudor de precizie. Ne adunăm noi într-o zi. „Bine, fraţilor! Am ajuns să ne ţinem la coada copiilor? Partidul ce ne spune ? Să nu cerem neapărat investiţii şi maşini noi. Unde trebuie o să aducă statui. Dar noi, cu mijloa­cele de acum, putem să ridicăm productivitatea. Ce facem ? Şi am vorbit noi trei despre multe lu­cruri. Concluzia ? Se poate spori pro­ductivitatea. Am organizat mai bine munca lăcătuşilor, din pricina cărora aveam gîtuiri, am reuşit cu mare gălă­gie de altfel, să convingem pe cei de la aprovizionare să ne aducă electrozi mai buni şi am pornit o acţiune ca să ridicăm calificarea sudorilor şi a lă­cătuşilor. Aşa a început să se îmbu­nătăţească munca. A crescut şi cîştigul oamenilor. In martie, de pildă, cel mai mic cîştig al lăcătuşilor a fost de 700 lei iar al sudorilor de 1.000. Mulţi muncitori cîştigă peste 1.500 de lei. Dar iată că biroul organizaţiei de bază nu era întrutotul mulţumit de munca brigăzii lui Grigore. — Uitaţi-vă, de pildă, la Istrate ! — spunea Grigorovici, secretarul, re­­ferindu-se la unul din membrii brigă­zii. Munceşte bine, cîştigă cît doi. Ar putea fi un exemplu, dar nu este. Sau, mai bine zis, e un exemplu rău. De ce ? Pentru că Istrate munceşte în aşa fel încît se vede de la o poştă că sin­gurul scop pe care-l urmăreşte este să-şi umple buzunarul. Refuză lucrul mai prost plătit, face diferite mane­vre ca să obţină numai comenzi bune, uşor de lucrat, îşi manifestă deseori dispreţul faţă de meserie. Dacă ai sta să-l priveşti numai cum lucrează, dacă l-ai filma în timp ce sudează, ai pu­tea să-l dai drept pildă de fruntaş, de muncitor care lucrează bine. Dar noi nu ne putem mulţumi cu atît. Is­trate lucrează în mijlocul brigăzii şi tocmai pentru fap­tul că-i muncitor priceput, cu expe­rienţă şi cu califi­care, influenţa lui în rîndul tineretu­lui e mai mare. Ti­nerii n-au de învă­ţat prea mare lucru de la un om ca Istrate. Grigore nu s-a prea arătat de acord cu părerea asta. El era mulţumit că munca merge bine, că brigada îşi de­păşeşte în fiecare lună sarcinile. De ce să-şi bată capul şi cu alte lucruri, după părerea lui străine de producţie? Dar iată că de la o vreme în bri­gadă a înce­put parcă să scîrţîie ceva. Oamenii, mai ales o parte din tineri, lucrau plictisiţi, refuzau comenzile mai greu de executat, cereau să se creeze brigăzii condiţii speciale, să li se re­partizeze numai repere uşoare. Dintre toţi, cel mai nemulţumit era Ionescu. Intr-o zi a plecat din schimb mai devreme, fără să ceară voie ni­mănui. In altă zi s-a certat cu meş­terul şi i-a aruncat în faţă vorbe grele. Cînd cineva îi atrăgea atenţia, Io­­nescu răspundea nepăsător : „Ia mai lăsaţi-mă în pace cu brigada voastră“. Pînă la urmă, într-o ședință a bri­găzii, toată lumea a cerut ca Ionescu să fie scos din brigadă. „Să stea mă­car cîtăva vreme pe dinafară“. Dar Ionescu nu s-a arătat prea impresionat de hotărîrea brigăzii. A doua zi a venit la el Sava. — Ştii ce-ai făcut ? l-a întrebat. Şi a început să-i arate că tocmai acum brigada porneşte întrecerea in cinstea lui 1 Mai. Tocmai acum era nevoie ca toţi să fie mai uniţi, ca toţi să lucreze cot la cot, să-şi păstreze locul de fruntaşi pe secţie. — Cunoşti bine greutăţile noastre ! Materialele ne vin încă cu întîrziere, strungăria ne trimite piese puţine , să fim nevoiţi să dăm iar bătaie la sfîrşitul lunii. E prost, dar asta e altă chestiune; noi, organizaţia de bază, am hotărît să ridicăm problema muncii „în asalt“ în faţa direcţiei. Planul tre­buie însă să-l îndeplinim. Toată bri­gada s-a angajat să dea chiar peste plan, în luna aceasta, 10 remorci. Azi ne-am luat angajamentul. Iar Grigore, pe care tu l-ai ocărit și a cărui schim­ CARNET DE ÎNTRECERE

Next