Scînteia, mai 1956 (Anul 25, nr. 3584-3609)
1956-05-01 / nr. 3584
Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc ! ANUL XXV Nr. 3584 Marți 1 Mai 1953 4 PAGINI — 20 BANI Marea forţă a întrecerii socialiste Poporul nostru muncitor incheie acum bilantul bogat al întrecerii socialiste desfăşurate In cinstea zilei de 1 Mai. Cuvintul dat de miile de muncitori şi tehnicieni, angajamentele lor socialiste luate in intîmpinarea marii sărbători muncitoreşti au devenit acum realităţi vii, fapte concrete. Răspunzînd chemării pe care le-a adresat-o partidul cu prilejul zilei de 1 Mai, marea majoritate a colectivelor de muncă şi-au îndeplinit cu cinste anga- jamentele luate, dind patriei Însemnate cantităţi de produse peste plan. Veştile din întrecere ce ne-au sosit in ultimele zile bucură adine inima fiecărui om al muncii din patria noastră. De la Hunedoara, din fierbintea cetate a metalului, odată cu vestea despre faptele harnicilor oţelari care, in cinstea lui 1 Mai, au dat 1600 tone oţel peste plan, ne-a sosit ştirea că au fost terminate in aceste zile lucrările de construcţie a noului furnal de 700 m.c. — furnal care el singur va da ţării o producţie de 1,5 ori mai mare decit Întreaga producţie de fontă realizată lir ţara noastră in anul 1938. Din Valea Jiului, de la minerii aflaţi Intr-o aprigă bătălie pentru lichidarea lipsurilor arătate de Congresul partidului, ne-au sosit de asemenea veşti îmbucurătoare. Minerii de la Lupeni, iniţiatori ai acţiunii „O fâşie de cărbune pe zi cu tăierea intr-un singur schimb", au realizat in ziua de 27 aprilie cea mai mare producţie de cărbune de la începutul anului. Din Moldova, de pe valea frumoasei şi agitatei Bistriţe, de acolo de unde se ridică marea hidrocentrală ce va purta numele lui Lenin, ni se vesteşte că, datorită muncii harnice a constructorilor pentru terminarea tuturor pregătirilor în vederea turnării barajului, comisia de recepţie a Institutului de studii şi proiectări energetice a înscris zilele acestea în procesul verbal de recepţionare cuvintele „se poate trece la hetorare“, cuvinte care vestesc începutul lunei noi şi măreţe bătălii, bătălia pentru a ridica un uriaş munte de beton în calea apelor repezi ale rîului. Din alt colţ al ţării, din noua regiune petroliferă a Olteniei, ştirile sosite la redacţie ne-au vestit că petroliştii schelei nr. 1 producţie şi-au îndeplinit cu 4 zile înainte de termen angajamentul luat, că pe întregul trust s-au extras peste plan, de la începutul anului şi pină acum, circa 1500 tone ţiţei. Cu însemnate realizări în muncă întîmpină marea sărbătoare şi oamenii muncii din industria bunurilor de larg consum. Numai colectivul fabricii „Moldova“-Iaşi a produs aproape 35.000 bucăţi tricotate in plus. Ţărănimea satelor noastre, oamenii muncii din agricultură au depus o activitate intensă pentru a asigura desfăşurarea cu succes a muncilor agricole de primăvară. Pină în ziua de 27 aprilie raioanele Vînjul Mare, Piliaşi şi Segarcea, din regiunea Craiova, au terminat insămînţatul porumbului, iar in raionul Negru Vodă din regiunea Constanţa — primul raion al ţării cu agricultura complect cooperativizată — planul de însăminţări a fost îndeplinit în proporţie de 100,5%; tractoriştii de la S.M.T.-Topraisar şi S.M.T.-Chirnogeni din cadrul acestui raion şi-au îndeplinit înainte de termen planul pentru întreaga campanie. Bilanţul bogat al întrecerii, realizările obţinute de oamenii muncii din industrie şi agricultură sînt o puternică expresie a hotărîrii poporului nostru de a îndeplini cu cinste sarcinile importante puse de cel de-al doilea cincinal. Ele constituie o dovadă vie a faptului că politica partidului de dezvoltare economică şi culturală a ţării răspunde intereselor adînci ale fiecărui om al muncii, ale întregului popor, dornic să-şi făurească, prin muncă, o viaţă tot mai îmbelşugată. Partidul învaţă pe oamenii muncii să nu se mulţumească cu realizările obţinute, să-şi examineze in permanenţă munca în spirit critic, să năzuiască şi să lupte mereu pentru realizări şi mai mari. In întrecerea in cinstea zilei de 1 Mai, numeroase colective de muncă au acumulat o experienţă bună, au ştiut să găsească cele mai potrivite căi pentru a înfringe greutăţile ivite, pentru a valorifica cit mai bine imensele rezerve interne existente la fiecare loc de muncă. Sarcina este de a dezvolta necontenit această experienţă, de a asigura larga ei răspîndire, printr-o muncă politică şi organizatorică susţinută. Să nu uităm că alături de unităţi fruntaşe, de colective care şi-au îndeplinit şi chiar depăşit angajamentele luate în întîmpinarea lui 1 Mai, există incă întreprinderi, secţii sau sectoare rămase în urmă cu planul, colective care nu şi-au ţinut cuvintul dat în marea întrecere. A ajuta aceste colective să-şi lichideze cu hotărîre lipsurile, a le sprijini să se ridice la nivelul colectivelor fruntaşe constituie o sarcină de cea mai mare importanţă. Răspîndirea largă, sistematică a experienţei Înaintate trebuie să stea in permanenţă in atenţia tuturor. Din dorinţa oamenilor muncii de a perfecţiona continuu producţia, din conştiinţa lor de stăpîni, s-au născut. In întrecerea în cinstea zilei de 1 Mai, o serie de iniţiative valoroase, de mare eficacitate economică, cum sunt cea a oţelarilor de la Hunedoara — „600 şarje rapide anual pe schimb“, a colectivului secţiei mecanică III de la uzinele „1 Mai" Ploeşti — „întregul schimb la nivelul orelor celor mai productive“, a minerilor de la Lupeni — „O făşie de cărbune pe zi cu tăierea într-un singur schimb“ etc. — iniţiative care merită şi trebuie să fie susţinute şi dezvoltate în următoarea etapă a întrecerii. O caracteristică a întrecerii desfăşurate în cinstea zilei de 1 Mai o constituie faptul că angajamentele care au stat la baza ei au fost, in marea lor majoritate, mai bine chibzuite, că ele au oglindit intr-o mai mare măsură posibilităţile colectivelor respective de a asigura îndeplinirea şi depăşirea planului, de a spori productivitatea muncii şi reduce preţul de cost, de a îmbunătăţi calitatea. Unele colective însă au continuat să manifeste o „prudenţă“ nejustificată, luîndu-şi angajamente sub posibilităţi, nemobilizatoare. Este timpul ca acestei practici dăunătoare dezvoltării întrecerii să i se pună definitiv capăt. In zilele ce vor urma, în întreprinderi se vor desfăşura consfătuiri de producţie în legătură cu analizarea Îndeplinirii angajamentelor luate şi a sarcinilor ce revin fiecărui loc de muncă pe luna mai. Organizînd temeinic aceste consfătuiri, intensificînd munca politică în jurul lor, organizaţiile de partid şi organele sindicale trebuie să convingă adine pe fiecare muncitor şi tehnician să-şi ia angajamente care să oglindească cît mai fidel posibilităţile ce le are fiecare, angajamente care să-şi propună sa depăşească limita celor mai bune realizări în producţie obţinute in cinstea zilei de 1 Mai. Angajamentele luate trebuie să stimuleze puternic iniţiativa muncitorilor şi tehnicienilor pentru mai buna folosire a tehnicii şi a timpului de lucru, pentru însuşirea experienţei fruntaşe, pentru folosirea gospodărească a fiecărui gram de materie primă, într-un cuvînt pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost — sarcini centrale ale celui de-al doilea plan cincinal. Folosind exemple convingătoare, luate din înseşi munca şi viaţa fruntaşilor fabricii sau secţiei respective, citind date despre ciştigurile acestora, organizaţiile de partid să explice în permanenţă tuturor muncitorilor că singura cale de ridicare a nivelului de trai este lupta de zi cu zi pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii, pentru reducerea preţului de cost. O muncă încordată sunt chemaţi să desfăşoare în aceste zile oamenii muncii din agricultură. Trebuie spus că, alături de regiuni fruntaşe la însămînţări, sunt încă regiuni ca, de pildă, Suceava, Iaşi, Bucureşti şi altele unde însămînţările au rămas în urmă. Pentru terminarea grabnică a lucrărilor de însăminţări toate tractoarele şi maşinile, toate atelajele trebuie folosite din plin, fără să se piardă nici o oră bună de lucru în cîmp. Analizîndu-ne munca cu exigenţă mereu sporită, să păşim înainte cu hotărlrea de a lichida lipsurile care se mai fac simţite, de a transforma realizările de pînă acum în puncte de plecare spre noi succese în lupta pentru construirea socialismului, pentru bunăstarea poporului ! [Agenţiile de presă] transmit: • Marele miting al oameni-] [lor muncii din Moscova cu pri- j [lejul înapoierii lui N. A. Buljganin şi N. S. Hruşciov din] I Anglia (pag. 4-a). ] 1 • Preşedintele Tito va vizi-] [la U.R.S.S. în luna iunie] [ (pag. 3-a). ] I • Sosirea la Moscova a de-j [legaţiei partidului socialist] [francez (pag. 3-a). Raioane întregi au terminat însămînțările CRAIOVA (coresp. „Scînteii“). — In cinstea zilei de 1 Mai oamenii muncii de pe ogoarele regiunii Craiova au obţinut succese însemnate la însăminţări, îndrumate de organele raionale, organizaţiile de partid şi sfaturile populare au desfăşurat larg munca de lămurire în rîndul oamenilor muncii de la Gate pentru a folosi la maximum capacitatea de lucru a tractoarelor, maşinilor şi atelajelor. Ca urmare a acestui lucru în raioanele Strehaia, Amaradia, Oiteţu şi Vînju Mare au fost terminate în întregime însămînţările de primăvară. La data de 29 aprilie în regiunea Craiova a fost însămînţată 98,7% din suprafaţa planificată pentru porumb. ★ De la Comitetul raional de partid Negru Vodă am primit o nouă veste îmbucurătoare. In cinstea zilei de 1 Mai, mecanizatorii din S.M.T. şi G.A.S., colectiviştii şi membrii întovărăşirilor agricole din raion au îndeplinit planul însămînţărilor de primăvară în proporţie de 100,5%. Fruntaşi la însăminţări sunt: S.M.T. Topraisar şi S.M.T. Chirnogeni, gospodăriile colective din Cumpăna şi Comana şi gospodăriile de stat Moşneni şi Agigea. Au infrînt furia apelor TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii").— Zilele trecute, pe Harghita au căzut ploi bogate de primăvară care, împreună cu apa provenită din topirea zăpezilor, au umflat peste măsură rîul Tîrnava Mare. Inundaţia părea inevitabilă. Satele, casele de locuit, viaţa a sute de oameni erau în pericol. In comuna Mugeni din raionul Odorhei apele revărsate au inundat peste 500 hectare teren arabil. Ţăranii muncitori şi colectiviştii din sat au luptat eroic împotriva inundaţiei ridicînd stavile în calea apelor. Pînă la urmă furia apelor a fost înfrîntă, iar avutul oamenilor a fost pus la adăpost. Intre kilometrul 23 şi 24 al căii ferate ce trece prin comună, zeci de ceferişti, printre care Legyei Béla, Fülöp Dénes, Suciu Moise şi alţii, lucrau de mai multe ore la refacerea liniei, pentru ca personalul 3078 să poată trece fără întîrziere. Todor Aron, secretarul organizaţiei de bază C.F.R. din comună, a cerut ajutorul sătenilor care luptaseră pînă atunci cu apele. Cu lopeţi şi tîrnăcoape sătenii au început lucrul. Trenul 3078, care venea dinspre Sighişoara, a putut trece fără întîrziere mai departe. Ţăranii muncitori au continuat munca pentru scurgerea apelor de pe semănături. După schimbul de onoare Lucrând un schimb de onoare brigada utemistă condusă de tinărul Mihai Popa din secţia motoare a uzinelor „23 August“ din Capitală şi-a depăşit cu 400% sarcinile de plan ce-i reveneau. Pentru acest succes deosebit brigada a fost felicitată de numeroşi muncitori şi tehnicieni din secție. In clişeu, Inginerul Vasile Hobincu felicită pe şeful brigăzii fruntaşe. (Foto Gh. Vintilă) Angajamente îndeplinite airii . La Bicaz se poate trece la betonare BICAZ (coresp. „Scînteii“). — Munţii şi pădurile ce străjuiesc Valea Bistriţei şi-au primenit vestmintele. In faţa ochilor ţi se înfăţişează frunzişul şi covoarele verdeţii de primăvară. In aceste zile, pe şantierul marii hidrocentrale de la Bicaz, se munceşte cu deosebită însufleţire. Angajamentul constructorilor hidrocentralei, luat în cinstea zilei de 1 Mai, a fost îndeplinit în întregime. In sectorul baraj constructorii au terminat toate pregătirile in vederea turnării primilor metri cubi de beton la stăvilarul care va zăgăzui apele Bistriţei. In acest sector al şantierului întreg complexul de mecanizare a fost pus la punct. Cu ajutorul acestui complex de mecanizare se vor turna la baraj cite 3 m.c. de beton în fiecare minut. In cinstea marii sărbători, harnicii muncitori din brigada lui Constantin Antonoaia au cîştigat steagul de fruntaşi în întrecere la terminarea excavaţiilor blocului IV, unde va continua turnarea betonului în corpul barajului. Constructorii hidrocentralei au lucrat în schimb de onoare în cinstea zilei de 1 Mai. In ziua de 28 aprilie, planul de excavaţii la tunel-ieşire a fost depăşit cu 165 m.c. steril. S-au evidenţiat în mod deosebit minerii din echipele lui Ilie Vasilovschi şi Ion Duma, care au realizat cîte 3 norme, şi cei din echipele lui Samoilă Gagu şi Petre Crişan, care şi-au depăşit sarcinile de producţie în proporţia de 130—190%. La baraj, schimbul 1 al brigăzii conduse de Ştefan Cozac şi al celei conduse de Constantin Prisecaru au obţinut cele mai însemnate realizări depuşindu-şi cu mult planul de excavaţii, brigada de dulgheri condusă de tov. Ludovic Melniciuc şi-a realizat sarcinile de producţie, în ziua schimbului de onoare în proporţie de 187%. Constructorii hidrocentralei s-au pregătit intens în vederea sărbătoririi zilei de 1 Mai. La tunel, la baraj, ca şi la atelierele centrale ale şantierului au fost afişate lozinci cu chemările partidului de 1 Mai, iar intrările la principalele locuri de muncă au fost împodobite cu ghirlande de brad. Un aspect de pe şantierul hidrocentralei de la Bicaz (Foto M. Cioc) Din fabrici şi uzine Din toate colţurile ţării ne sosesc zilnic veşti prin care muncitorii şi tehnicienii raportează partidului că şi-au îndeplinit angajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai. ....................... Minerii Văii Jiu! 5.000 tone a lui au dat Peste ! cărbune | Pan în luna aprilie I circa 5.000 tone | Peste P|an...j de cărbune, contribuind astfel la recuperarea în parte a rămînerii în urmă din primul trimestru al anului. (............... , Mecanicii de Io-ICombustibil ! 10.moti?a ai deP.0U. ... i lui C.F.R.-Rosiori i e.-or!.on?ls.!: J de Vede $s-au Pr°pus ca în întrecerea în cinstea zilei de 1 Mai să realizeze însemnate economii de combustibil. Mecanicii Boboc Radu şi Stănescu Marin de pe locomotiva 55105 au reuşit, prin buna îngrijire a locomotivei, să realizeze, în cursul primului trimestru al acestui an, economii de peste 75 tone combustibil. In luna aprilie mecanicii acestei locomotive au realizat economii de combustibil de încă 20 tone. ........................... Desfăşurînd în Fontă ripi trecerea socialistă I. J ... , jurnaliştii de la [bună calitate , uzine]e de fier Vlahiţa şi-au îndeplinit cu cinste angajamentul luat dînd peste plan în cursul lunii aprilie 40 tone fontă de bună calitate. .................. , In întrecerea în Cu planul cinstea măreţei săr,batori a oamenilor realizat via muncii, colectivul iiite de ter de muncă , de la mpn I.F.E.T.-Filiaşi, din ______................ cadrul trustului Craiova, şi-a realizat planul de producţie pe primele patru luni ale anului încă din ziua de 20 aprilie. In această perioadă planul la producţia globală a fost depăşit cu 1 la sută. ...........................Colectivul fabricii 1 Cu ajutorul I „Victoria“ din Sibiu a reuşit, prin a-i metodelor , piluarea unor me-I înaintate ; tode înaintate, să•.................... . producă peste prevederile planului, în luna aprilie, 19 tone produse zaharoase şi de patiserie şi 78 tone paste făinoase, depăşindu-şi astfel cu mult angajamentul luat. I............................ Petroliştii din Realizările M,old°va. închină j ■ .. ... . zilei de 1 Mai rea-I petroliştilor j Uzări deosebite în muncă. Angajamentul luat de colectivul trestului nr. 4 producţie, de a da peste planul lunii aprilie 700 tone de ţiţei, a fost îndeplinit şi depăşit pînă la 27 aprilie cu 55 tone de ţiţei. Petroliştii din schela nr. 2 Moineşti au dat peste planul lunar, pînă la această dată, 450 tone de ţiţei, cu 50 tone mai mult decit prevedea angajamentul, iar cei din schela nr. 3 Modîrzău și-au depășit propriul angajament cu 200 tone. 1........................ Colectivul brigă! Primul lot de zii „Inovatorul“ din,a n . ■ sectorul de prejl°° de...PreSticizie ai întreprinde* ..T rii „Ion Fonaghi“ din Orașul Stalin s-a angajat ca pînă la 1 Mai să realizeze un nou tip de doze pentru motoarele de 6—8 C. P. Muncind cu rîvnă în întrecerea socialistă ei și-au îndeplinit angajamentul cu 13 zile înainte de termen. Primul lot de 100 piese a şi fost terminat. Hotărît să în- ! Milioane ! ‘J/np'ne ziua _de 1 . Mai cu realizări cit de ţigări , mai deosebite, cam plus efectivul fabricii de 1.......................... ţigarete din Sf. Gheorghe a muncit rodnic în cadrul întrecerii socialiste. In luna aprilie, el a dat peste plan o cantitate de ţigări din care ar putea fi aprovizionaţi, pentru un an întreg, 6000 fumători care fumează in medie 20 țigări pe zi. (Continuare in pag. 2-a) La „Tudor Vladimirescu“, uzină nouă, ridicată abia acum cîţiva ani, găseşti mai mult muncitori tineri. Gheorghe Sava este unul dintre puţinii „veterani“, metalurgist vechi. E membru în biroul organizaţiei de bază din fabrică. In biroul inginerului Ungureanu e linişte. Sava povesteşte, căutînd tot timpul cu privirile, prin fereastra curată care dă în atelier. Vorbeşte cam repezit şi pare morocănos în contradicţie cu relaţiile pe care le dau despre el tinerii : „Nea Sava ? Cel mai cumsecade om !“ Sava ţine în mîini o piesă mică, metalică, pe care o tot suceşte, povestind : — De altfel, spune el, puteţi reconstitui întîmplarea aceasta şi fără ajutorul meu. Brigada lui Grigore are un caiet cu procese verbale. Un caiet mare, cu scoarţe verzi, de carton gros. II ţine Grigore în dulapul cu scule. Dacă-1 răsfoieşti, găseşti acolo însemnate, în procesele verbale, toată viaţa brigăzii. Şi-o să poţi afla şi cum s-a petrecut întîmplarea despre care e vorba. E ceva recent, de acum, din întrecerea în cinstea lui 1 Mai. Eroul e un sudor. Uite-11 Cel de colo care şi-a ridicat acum masca, arată Sava, prin fereastra biroului, undeva în hală. In mijlocul halei în direcția în care arată prin geam Sava — se afla un tînăr svelt, îmbrăcat îngrijit, ras și tuns proaspăt. Avea dinaintea lui un șir de piese pentru remorci, pe care trebuia să le sudeze. Tocmai își scosese masca să răsufle un pic. — Ei el,— continuă Sava. II cheamă Ionescu Carol şi e unul din „stîlpii" brigăzii. In brigadă e mai de mult, dar „stîlp“ doar de puţină vreme, mai precis de acum, din timpul întrecerii. Şi cîte am tras noi cu băiatul ăsta ! Nu era şedinţă să nu-1 criticăm... Sava făcu o pauză, lăsa piesa din mînă şi se aplecă peste birou : — Acuma, să nu credeţi cumva că băiatul acesta s-a transformat aşa, peste noapte, dintr-un băietan neserios şi puţin zurbagiu într-un sudor fruntaş. Nu ! Nu s-a petrecut aşa uşor schimbarea. Dar săptămînile acestea, dinaintea lui 1 Mai, au fost tocmai cele în care munca dusă de noi timp mai îndelungat ca să scoatem din băiatul ăsta un om, s-a împlinit şi a dat roade. Şi Sava a povestit apoi următoarea întîmplare: Carol Ionescu începuse de la o vreme să nu-şi vadă de treabă. Refuza sarcinile, pleca mai devreme de la lucru, vorbea urît cu meşterul cînd acesta îi atrăgea atenţia că nu-şi face datoria. In brigada lui Grigore Gheorghe asemenea fapte nu se prea întîmplă. Cei 16 lăcătuşi şi sudori din brigadă lucrează de multă vreme împreună şi brigada lor este ca o adevărată familie. Nu degeaba este brigadă fruntaşă. Sarcina fiecăruia e socotită de întreaga brigadă sarcină colectivă, iar treburile brigăzii sunt pentru fiecare şi treburi personale. Radu Constantin, sudor vechi, cu calificare înaltă, Cornel Dumitraşcu, atenfist intrat nu de mult în producţie, Elena Buzea, de curînd calificată, sau Grigore Gheorghe lucrător vechi, venit în fabrică chiar la înfiinţare — oameni cu calificări diferite, de vîrste diferite, lucrează laolaltă în deplină armonie, aducînd brigăzii lor faima de brigadă fruntaşă. Anul trecut, brigada lui Grigore Gheorghe monta în fiecare lună 100 de şasiuri. Grigore a organizat munca lăcătuşilor care nu puteau face faţă ritmului muncii şi care rămîneau totdeauna în urma sudorilor. încetul cu încetul a început să se vadă cum creşte productivitatea. Lună de lună, aceeaşi oameni dădeau mai mult: 120... 150... 170, pînă cînd producţia brigăzii a ajuns, la începutul anului acesta, la 200 şasiuri pe lună. Cum ? Sava ridică arătătorul, cerînd parcă atenţie: — Lăcătuşul şi sudorul nu lucrează la maşini complicate. Tehnica nouă, la noi, nu înseamnă neapărat maşini noi. Dar uniiera şi Ionescu printre ei) spuneau altfel: „Ce ne tot bateţi capul cu tehnica nouă ? Aduceţi colea o maşină din aia sovietică de sudură automată şi pe urmă nu mai aveţi nevoie de nimic. Aşa, ce tehnică vrei să folosesc? In loc să sudez cu dreapta, să sudez cu stînga ? Ce lucru nou putem aduce ?“ Uite-aşa spuneau. Şi, a dracului treabă, la prima vedere mai că-ţi venea să le dai dreptate. Dar în brigadă sunt şi doi comunişti. Grigore e unul... celălalt eposcopel, sudor, dar sudor de precizie. Ne adunăm noi într-o zi. „Bine, fraţilor! Am ajuns să ne ţinem la coada copiilor? Partidul ce ne spune ? Să nu cerem neapărat investiţii şi maşini noi. Unde trebuie o să aducă statui. Dar noi, cu mijloacele de acum, putem să ridicăm productivitatea. Ce facem ? Şi am vorbit noi trei despre multe lucruri. Concluzia ? Se poate spori productivitatea. Am organizat mai bine munca lăcătuşilor, din pricina cărora aveam gîtuiri, am reuşit cu mare gălăgie de altfel, să convingem pe cei de la aprovizionare să ne aducă electrozi mai buni şi am pornit o acţiune ca să ridicăm calificarea sudorilor şi a lăcătuşilor. Aşa a început să se îmbunătăţească munca. A crescut şi cîştigul oamenilor. In martie, de pildă, cel mai mic cîştig al lăcătuşilor a fost de 700 lei iar al sudorilor de 1.000. Mulţi muncitori cîştigă peste 1.500 de lei. Dar iată că biroul organizaţiei de bază nu era întrutotul mulţumit de munca brigăzii lui Grigore. — Uitaţi-vă, de pildă, la Istrate ! — spunea Grigorovici, secretarul, referindu-se la unul din membrii brigăzii. Munceşte bine, cîştigă cît doi. Ar putea fi un exemplu, dar nu este. Sau, mai bine zis, e un exemplu rău. De ce ? Pentru că Istrate munceşte în aşa fel încît se vede de la o poştă că singurul scop pe care-l urmăreşte este să-şi umple buzunarul. Refuză lucrul mai prost plătit, face diferite manevre ca să obţină numai comenzi bune, uşor de lucrat, îşi manifestă deseori dispreţul faţă de meserie. Dacă ai sta să-l priveşti numai cum lucrează, dacă l-ai filma în timp ce sudează, ai putea să-l dai drept pildă de fruntaş, de muncitor care lucrează bine. Dar noi nu ne putem mulţumi cu atît. Istrate lucrează în mijlocul brigăzii şi tocmai pentru faptul că-i muncitor priceput, cu experienţă şi cu calificare, influenţa lui în rîndul tineretului e mai mare. Tinerii n-au de învăţat prea mare lucru de la un om ca Istrate. Grigore nu s-a prea arătat de acord cu părerea asta. El era mulţumit că munca merge bine, că brigada îşi depăşeşte în fiecare lună sarcinile. De ce să-şi bată capul şi cu alte lucruri, după părerea lui străine de producţie? Dar iată că de la o vreme în brigadă a început parcă să scîrţîie ceva. Oamenii, mai ales o parte din tineri, lucrau plictisiţi, refuzau comenzile mai greu de executat, cereau să se creeze brigăzii condiţii speciale, să li se repartizeze numai repere uşoare. Dintre toţi, cel mai nemulţumit era Ionescu. Intr-o zi a plecat din schimb mai devreme, fără să ceară voie nimănui. In altă zi s-a certat cu meşterul şi i-a aruncat în faţă vorbe grele. Cînd cineva îi atrăgea atenţia, Ionescu răspundea nepăsător : „Ia mai lăsaţi-mă în pace cu brigada voastră“. Pînă la urmă, într-o ședință a brigăzii, toată lumea a cerut ca Ionescu să fie scos din brigadă. „Să stea măcar cîtăva vreme pe dinafară“. Dar Ionescu nu s-a arătat prea impresionat de hotărîrea brigăzii. A doua zi a venit la el Sava. — Ştii ce-ai făcut ? l-a întrebat. Şi a început să-i arate că tocmai acum brigada porneşte întrecerea in cinstea lui 1 Mai. Tocmai acum era nevoie ca toţi să fie mai uniţi, ca toţi să lucreze cot la cot, să-şi păstreze locul de fruntaşi pe secţie. — Cunoşti bine greutăţile noastre ! Materialele ne vin încă cu întîrziere, strungăria ne trimite piese puţine , să fim nevoiţi să dăm iar bătaie la sfîrşitul lunii. E prost, dar asta e altă chestiune; noi, organizaţia de bază, am hotărît să ridicăm problema muncii „în asalt“ în faţa direcţiei. Planul trebuie însă să-l îndeplinim. Toată brigada s-a angajat să dea chiar peste plan, în luna aceasta, 10 remorci. Azi ne-am luat angajamentul. Iar Grigore, pe care tu l-ai ocărit și a cărui schim CARNET DE ÎNTRECERE