Scînteia, mai 1956 (Anul 25, nr. 3584-3609)

1956-05-01 / nr. 3584

Nr. 3584 MOSCOVA AZI In capitala Ţării Sovietice se desfăşoară­­ de ani de zile uriaşe lucrări de construcţie.­­ Se construiesc case de locuit, şcoli şi spitale, , se lărgeşte reţeaua de creşe şi grădini­ţe , copii, de magazine şi aşezăminte culturale. Pentru reconstrucţia şi amenajarea Moscovei s-au alocat în cursul celui de-al 5-lea cincinal peste 20 miliarde de ruble — de două ori mai mult decit, in primul cincinal de după război, — dintre care 8,5 miliarde de ruble pentru construcţia de case de locuit. în cel de-al 6-lea cincinal, investiţiile în gospodăria ur­bană a capitalei vor spori cu încă 50 la sută. In clișeu : Case de locuit pe cheiul Dorogo­­milovskaia. Din ţările de democraţie populară [ Republica Populară Chineză La 2000 m. înălţime în sud-vestul Chinei — informează ziarul „Ciunţinjibao“ — a început construcţia unei noi linii de cale fera­tă. Aceasta va lega localitatea­ Sîciuan- Ciunţin, important centru economic, de capitala provinciei Guid­jon, oraşul Guian. Noua linie de cale ferată va traversa fluviile Ian Tze şi Utzian, precum şi un lanţ muntos, la o înălţime de peste Cele mai variate produse la export In anii regimului democrat-popular, producţia industrială a Republicii Populare Polone s-a dezvoltat consi­derabil. Produse ale industriei con­structoare de mașini — dintre care multe sunt fabricate pentru prima oară în Polonia — se bucură de o mare cerere la export. Astfel, uzinele con­structoare de mașini din Poremba (vo­ievodatul Stalinograd) au livrat re­cent o importantă comandă de ma­­şini-unelte pentru Argentina. Aceeaşi uzină a efectuat în ultimele luni co­menzi pentru Turcia, India, Pakistan, Brazilia, Danemarca etc. Polonia livrează maşini şi alte pro­duse industriale Birmaniei, produse ale industriei uşoare — Belgiei, Olan­dei, Germaniei occidentale etc. Pentru prima dată a fost încheiată o tranzac­ţie comercială cu statul Panama, 2000 de metri deasupra nivelului mării. In prezent se desfăşoară intens lu­crările pentru aşezarea traseului vii­toarei linii principale de cale ferată, pentru săparea a două mari tuneluri şi construcţia podurilor. Construcţia a­­cestei linii de cale ferată, care nu fusese prevăzută iniţial în primul plan cinci­nal, are o mare importanţă pentru dez­voltarea economică a cîtorva provincii. Anul trecut, Polonia a exportat peste 4.000 de electromotoare în Tur­cia, Grecia, Egipt, Austria, Etiopia, Siria, Iran, India, Brazilia, China, Al­bania şi Bulgaria. Producţia de elec­tromotoare adaptate condiţiilor din zo­nele tropicale a dat posibilitate Polo­niei să exporte­ astfel de motoare în India, Brazilia şi în sudul Chinei. Uzinele de produse metalice din Rybnik şi Wroclaw expediază produ­sele lor în Irak, Siria, Liban, Turcia şi diferite teritorii din Africa occiden­tală. In cadrul relaţiilor frăţeşti de co­laborare pe care R P. Polonă le în­treţine cu celelalte ţări de democraţie populară, uzinele poloneze execută co­menzi importante pentru R. D. Ger­mană, China, Ungaria, Bulgaria etc. ceput să primească pluguri noi de tip 3 P.Z. 35 şi 5 PiZ. 35 de înalt ran­dament. Ele au 3 şi respectiv 5 brăz­­dare, cu lăţimea de lucru de 1,5 şi 1,75 metri. Aceste pluguri pot fi adap­tate la cele mai diferite condiţii de teren, deoarece trupiţa şi cuţitul sunt uşor demontabile In zece ore, plugul cu trei trupiţe poate ara cinci ha., la o viteză de 4,8 km./h, iar cel cu cinci trupiţe — 8 ha. La aceste pluguri se remarcă şi inovaţia în construirea cu­ţitelor. Uzinele „Jan Sverma“ din Brno pro­duc un nou tip de tractor Zetor , Su­per. Cel cu şenile are lungimea de 3,30 m, şi lăţimea de 1,66 m Maşina are o greutate totală de 4.200 kg. în care este cuprinsă o încărcătură ma­ximă de carburanţi şi apă. O carac­teristică a maşinii este aceea că, aflată în acţiune pe teren, ea nu pro­duce pe centimetru pătrat decît o pre­siune cu 7 kg. mai mare decît cea a omului. Rezervorul de carburanţi are o capacitate de 75 litri. Motorul Die­sel OHV are cinci viteze înainte şi una înapoi. La uzinele „Agrostroj“ din Proste­­lov se construieşte în serie noua com­bină autopropulsată 2 M 330. Puterea motorului ei este de 60 C. P cu tura­ţie de 1.500 ture pe minut. Un detec­tor automat urmăreşte permanent si­tuaţia terenului. Noua combină consti­tuie un aport preţios la recoltarea com­­plectă a cerealelor mai ales pe ogoa­rele cu înaltă producţie la hectar O altă maşină nouă — 25 K­W pen­tru recoltat sfecla de zahăr—va înlocui munca fizică grea a agricultorilor. Ea se ataşează la tractorul KQP 33, în timp ce instalaţia montată în faţa tractorului taie frunzele pe două rîn­­duri de sfeclă, alte două rînduri, ve­cine­,„pu, frunzele gata tăiate, sînt să­pate şi curăţate de către instalaţiile din spatele tractorului. Republica Populară Polonă Noi maşini pentru ogoare In campania agricolă din această­goarele ţării au apărut noi maşini a­­primăvară, în primul an al celui de-al gricole de tipuri perfecţionate, doilea cincinal al Cehoslovaciei, pe o­ In ultimul timp S.M.T.-urile au în­ *­­Din mişcarea muncitorească internaţională Amploarea luptei greviste în ţările capitalului In țările capitaliste, masele largi ale oameni­lor muncii sărbătoresc ziua de 1 Mai sub sem­nul luptei pentru un trai mai bun, pentru drepturi şi libertăţi de­mocratice, pentru pace. Pretutindeni in lume creşte încrederea oa­menilor muncii in pro­priile lor forme, sporeşte convingerea că in uni­tatea rindurilor lor stă chezăşia succesului ac­ţiunilor pe care le des­făşoară. In ultimul timp, in­tr-o serie de ţări capita­liste au avut loc mari mişcări greviste. SPANIA Ştirile sosite în ulti­mele zile anunţă extin­derea mişcării greviste în oraşul Bilbao, ca şi în întreaga regiune Bis­caya, care include acest oraş. La 26 aprilie au fost în grevă peste 30.000 de muncitori. Grevele au luat o ase­menea amploare încît situaţia a fost exami­nată într-o şedinţă spe­cială de către guvernul de la Madrid Pentru a înăbuşi mişcarea gre­vistă, autorităţile au dispus închiderea a nu­meroase întreprinderi. 12.000 de muncitori au fost concediaţi pentru că au participat la gre­ve Guvernatorul pro­vinciei a ameninţat că nu va autoriza redes­chiderea întreprinderi­lor decît după ce mun­citorii vor renunţa la grevă. Spre Bilbao au fost trimise detaşamen­te de poliţie. Agenţiile de presă oc­cidentale arată că, după toate probabilităţile, mişcarea grevistă din Spania va lua o am­ploare şi mai mare. In prezent, conflictele din­tre muncitori şi patroni s-au extins la 4 între­prinderi din oraşul Vi­toria (provincia Ala­­va), iar o parte din muncitori au şi fost concediaţi. S.U.A. Puternice mişcări gre­viste au avut loc în ul­timul timp în S.U.A. La 25 martie a luat sfîrşit greva de 156 zile a ce­lor 55.000 de electri­cieni de la 40 de uzine ale societăţii „Westing­house Electric Corpora­tion“. Aceasta a fost greva de cea mai lun­gă durată din S U.A., în ultimul sfert de veac. Capitaliştii au folosit împotriva greviştilor toate mijloacele de pre­siune şi chiar teroarea făţişă Cu prilejul unei ciocniri cu greviştii, poliţia a ucis pe tînărul muncitor Troy Tead­­lock. Bizuindu-se însă pe sprijinul şi solidari­tatea clasei muncitoare din toate ţările, electri­cienii au învins. A fost semnat un contract de muncă pe o durată de 5 ani şi au fost repri­miţi la muncă toţi mun­citorii concediaţi. JAPONIA Incepînd din februa­rie 1956, 4.000.000 de oameni ai muncii din Japonia luptă pentru sporirea salariului, pen­tru stabilirea unui mi­nimum garantat de sa­larizare şi pentru redu­cerea impozitelor. A­­ceastă luptă, care se duce în diferite fe­luri (greve, demonstra­ţii, refuzul de a munci suplimentar etc), este condusă de Consiliul general al sindicatelor — cea mai mare organi­zaţie din ţară. Patronii şi autorităţile încearcă să înăbuşe prin forţă mişcarea grevistă, re­­curgînd adesea la închi­derea de întreprinderi şi concedieri în masă, şi chiar la arestări. Dar muncitorii continuă ferm lupta. FILIPINE In decursul primelor trei luni ale anului cu­rent, oamenii muncii din Filipine au organi­zat peste 20 de mari greve cerînd sporirea salariilor. Grevele au cuprins numeroase ra­muri importante ale e­­conomiei. La 5 greve, care au avut loc de cu­­rînd în partea centrală a insulei Luzon, au par­ticipat peste 8.000 de muncitori. [ Republica Populară ] I Democrată Coreeană. Clasa muncitoare din R.P.D. Co­reeană a întîmpinat Congresul al III- lea al Partidului Muncii din Coreea şi ziua de 1 Mai prin noi succese în muncă. Din iniţiativa muncitorilor din întreprinderile industriale din regiu­nea Hînnam, în întreaga ţară se des­făşoară întrecerea pentru îndeplinirea înainte de termen şi depăşirea planu­lui de trei ani. Zeci de uzine şi fabrici au şi înde­plinit planul de trei ani. Printre acestea figurează mari în­treprinderi­ industriale, cum sînt com­binatul de îngrăşăminte chimice din Hînnam, fabrica de ciment din Sîn­­horl şi uzina de metale neferoase. Muncitorii din industria metalur­gică luptă pentru mărirea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii acesteia. In comparaţie cu luna decembrie 1955, muncitorii de la uzina metalurgică din Kanson au redus timpul de elaborare a şarjelor şi au obţinut cu două tone mai mult metal la fiecare şarjă. In fruntea întrecerii între cele mai mari fabrici de cărămidă din Teson, Kanam şi Phenian se află muncitorii fabricii din Teson, care şi-au îndeplinit primii planul trimestrial şi au fabricat 2.600.000 de cărămizi şi 60.000 de ţigle peste plan. Roade ale întrecerii socialiste S­C­Î­N­T­E­I­A In sprijinul soluţionării problemei dezarmării BERLIN: Intîlnirea franco-germ­ană pentru dezarmare şi pace In urma iniţiativei Consiliului Păcii din departamentul Sena, în zi­lele de 5 şi 6 mai, la Berlin, va avea loc o intîlnire pentru dezarmare şi pace la care vor lua parte perso­nalităţi din capitala Franţei şi din Berlin. Intîlnirea are drept scop stringerea colaborării Intre forţele iubitoare de pace din cele două Intre 6—15 august a.c. va avea loc la Hiroşima, Nagasaki şi Tokio cea de-a doua conferinţă mondială împotriva armelor atomice şi cu hi­drogen. In intîmpinarea conferinţei, a avut loc la Tokio o adunare împo­triva experienţelor cu bombe atomi­ce şi cu hidrogen, organizată cu pri­lejul împlinirii a doi ani de la ex­perienţele din zona insulelor Bikini. Comitetul italian al mişcării parti­zanilor păcii a dat publicităţii un comunicat în care se spune că pro­punerile Consiliului Mondial al Pă­cii in legătură cu problemele dezar­mării şi slăbirii continue a încordă­rii internaţionale au găsit un răsu­net larg în Italia. La Palermo, Bo­oraşe. Au răspuns la această iniţia­tivă eminente personalităţi din toate sectoarele Berlinului printre care : Robert Havemann, directorul Insti­tutului de fizică şi chimie al Univer­sităţii din Berlin, dr. Heinrich Grä­ber, pastor, profesorul de teologie Karl Rose, scriitoarea Dinah Nelken şi alţii. La adunare au luat parte mai mult de 1500 persoane. Luînd cuvîntul, Kaoro Yasui, secretar general al Consiliului Japonez împotriva arme­lor atomice şi cu hidrogen, a arătat că, pînă la 1 martie, s-au strins în întreaga ţară 33,5 milioane de sem­nături pentru interzicerea armelor nucleare, iar in întreaga lume — 700 milioane semnături. legna, Veneţia, Turin, Genua şi în alte oraşe din Italia au avut loc mi­tinguri şi adunări în cadrul cărora a fost aprobată „Carta dezarmării" adoptată la recentul Congres naţio­nal al mişcării partizanilor păcii din Italia. TOKIO : Convocarea celei de-a doua conferinţe mondiale împotriva armelor atomice WASHINGTON : Scrisoarea unor personalităţi americane adresată preşedintelui Eisenhower Un grup de personalităţi ameri- c ene cu arma nucleară anunţate de cane, printre care conducători ai loi- guvernul american in Pacific. Prin­­fericii, oameni de afaceri şi repre­­tre semnatarii scrisorii se află epis­tentanţi ai Invăţămintului, au trimis copiil Bernard Schel şi copreşedin­­preşedintelui Eisenhower o scrisoare tele savanţilor atomişti din Chicago, în care îi cer să anuleze experien­ dr. William Davidson. ROM­­A: Mari mitinguri și adunări în Italia Oaspeţi de la sărbătorirea Numeroşi oaspeţi de peste hotare au venit şi în anul acesta să sărbăto­rească alături de oamenii muncii din ţara noastră ziua de 1 Mai, ziua fră­ţiei muncitorilor de pretutindeni. La invitaţia sindicatelor din R.P.R au mai sosit în Capitală , o delegaţie a sindicatelor din R. Cehoslovacă din care fac parte Jaroslav Kosnar, şeful secţiei organizatorice a Consiliului Central al Sindicatelor din R. Ceho­slovacă, şi Ştefan Svec.­zidar; din Da­nemarca a sosit Henry Bangsholt, membru al conducerii sindicatului brutarilor din Danemarca ; din R.D Germană au sosit Helene Klein, mem­bru al Prezidiului Federaţiei sindica­telor libere din Germania, şi Rudolf Springer, preşedintele C.C. al Sindica­tului muncitorilor din industria meta­lurgică ; o delegaţie formată din doi reprezentanţi ai sindicatelor din R.F Germană; o delegaţie sindicală din Japonia alcătuită din Masaji Kinos­­hita, preşedintele Sindicatului munci­torilor din transporturile comunale din regiunea Kamsi, şi Mutsuo Ariyama, preşedintele Comitetului regional Ka­­naga al Sindicatului muncitorilor din metalurgie, din Marea Britanie au sosit Frank Haxell, secretar general al Uniunii generale electrice, Jack Fra­ser, membru în Comitetul executiv al Uniunii generale electrice, John Betts, administrator de spital, şi Philipp Cresswick, secretar de redacţie al zia­rului „New Builder’s Leader", organ al Sindicatului constructorilor din Ma­rea Britanie; din delegaţia sindicate­ peste hotare zilei de 1 Mai jor din R. P. Polonă fac parte Jozef Siwek, directorul editurii Consiliului Central al Sindicatelor din R.P. Po­lonă, şi Edmund Taszer, preşedintele comitetului de întreprindere al fabri­cii de vagoane Zipo; din delegaţia sindicală sosită din Suedia fac parte Anna Larsson, funcţionară, Nils Ivars­­son, muncitor forestier, Karl Tuke Tarbjornsson, electrician, şi Karl Erick Steiner, sanitar; din R.P Ungară au sosit Mikos Poessenyes preşedintele ■Comitetului­ Central, al Sindicatului muncitorilor din Poştă, Telefoane şi Telegraf, şi Nemeth Laslone, strungar. ★ La invitaţia Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R., luni seara au sosit în Capitală delegaţii de femei din Liban şi Canada, care vor parti­cipa la sărbătorirea zilei de 1 Mai în ţara noastră. Din delegaţia de femei din Liban fac parte Rose Mehanna şi Leila Ash­­kar. Delegaţia de femei din Canada este compusă din Annie Pashka, Sylvia Markman şi Cora Elsie Lasek. ★ Tot în cursul zilei de luni a sosit în Capitală Odette Mourakade, activistă a Comitetului Femeilor Democrate din Siria, invitată de Comitetul Femeilor Democrate din R.P.R. să participe la sărbătorirea zilei de 1 Mai la Bucu­rești. (Agerpres) Preşedintele Tito va vizita U. R. S. S. în luna iunie MOSCOVA 29 (Agerpres). — TASS transmite : Josip Broz-Tito, preşedintele Repu­blicii Populare Federative Iugoslavia, va sosi într-o vizită oficială în U R.S.S. în luna iunie a.c., la invitaţia Prezidiu­lui Sovietului Suprem şi a guvernului U.R.S.S. încheierea Congresului Partidului Muncii din Coreea PHENIAN 30 (Agerpres). La 30 aprilie şi-a încheiat lucrările Congresul al Ill-lea al Partidului Muncii din Coreea In şedinţa de închidere s-a dat ci­tire comunicatului asupra plenarei C.C. al P.M.C. care a ales Prezidiul C.C. al Partidului Din Prezidiu fac parte: Kim Ir Sen, Kim Du Bon, Toi En Ghen, Pak Den Ai, Kim Ir, Pak Kîm Cer, Im He, Toi Cian Ik, Ten Ir Sen, Kim Kvan Heb, Nam Ir, Plenara a ales ca președinte al C.C. al Partidului pe Kim Ir Sen. Noi rezultate ale alegerilor parlamentare din Bir­mania RANGOON 30 (Agerpres). — După cum anunţă agenţiile de presă occi­dentale, rezultatele parţiale ale ale­gerilor din Birmania indică victoria Ligii antifasciste a poporului birman, condusă de actualul prim-ministru, U Nu. Rezultatele parţiale cunoscute duminică noaptea arată că Liga an­tifascistă a obţinut 65 din cele 80 de mandate din parlament pentru care s-au ţinut alegeri. Associated Press subliniază că par­tidul s-a prezentat cu un program care prevede o politică de neutralitate şi comerţ cu ţările lagărului socialist. Un nou regulament în comerţul exterior al Statelor Unite WASHINGTON 29 (Agerpres). — Ministerul Comerţului al S.U.A. a anunţat introducerea unui nou regula­ment cu privire la exportul „mărfuri­lor civile“ în U.R.S.S. şi ţările de de­mocraţie populară. Noul regulament se extinde asupra unui grup de mărfuri cu aproximativ 700 nomenclaturi Ministrul Comerţului al S. U. A., Weeks, a declarat că interzicerea ex­portului aşa ziselor mărfuri strategice, stabilită de Statele Unite, se menţine şi mai departe şi că pentru exportul în U.R.S.S. şi în ţările de democraţie populară al mărfurilor de provenienţă americană, care nu figurează pe noua listă prevăzînd „autorizaţii generale“ se vor cere ca şi înainte autorizaţii speciale şi că aceste mărfuri nu pot fi reexportate în ţările sus menţionate fără o autorizaţie prealabilă din par­tea Ministerului Comerţului al S.U­A „Embargoul total asupra tuturor li­vrărilor de mărfuri către China co­munistă şi Coreea de nord, a adăugat Weeks, rămîne neschimbat“. Pas 3 Conferinţa Aleksandrei Malîşeva despre învâţâmîntul public în U. R. S. S. Aleksandra Malîşeva, locţiitor al ministrului Invăţămintului din R.S.F.S.R., conducătoarea delegaţiei lucrătorilor din învăţămîntul sovietic care ne vizitează ţara, a vorbit luni seara la Casa Prieteniei Romîno-So­­vietice despre „învăţămîntul public în U.R.S . “ La conferinţă au asistat acad. Ilie Murgulescu, ministrul Invăţămintului, Octav Livezeanu, vicepreşedinte al A.R.L.U.S., conducători ai instituţiilor ştiinţifice pedagogice şi institutelor superioare de învăţămînt, profesori universitari, precum şi numeroşi pro­fesori, învăţători şi studenţi din Ca­pitală. Vorbind despre sarcinile trasate de Congresul al XX-lea al P.C.lbS. în vederea politehnizării şcolilor, Aleksan­dra Malîşeva a arătat că se preconi­zează ca toţi elevii sovietici să execute săptămînal ore de lucru practic în a­­teliere, S.MT.-uri şi colhozuri. Vorbi­toarea a amintit măsurile pe care gu­vernul sovietic le-a luat în vederea politehnizării tuturor şcolilor. In şcolile sovietice se acor­dă o mare importanţă culturii fizice şi sportului, educaţiei estetice a elevilor. In continuare vorbitoarea s-a ocupat de învăţămîntul preşcolar, de contri­buţia pe care instituţiile de ştiinţe pe­dagogice din U . S.S o aduc la dez­voltarea învăţămîntului sovietic. Cu prilejul conferinţei, Aleksandra Malîşeva a invitat o delegaţie de elevi sportivi din R.P.R. să participe la viitoarea spartachiadă a elevilor so­vietici. (Agerpres) Primul ministru al Finlandei a primit pe conducătorul delegației culturale române, tov. Ion Pas HELSINKI 30 (Agerpres).­­ La 28 aprilie, tov. Ion Pas, prim-locțiitor al ministrului Culturii al R.PR., condu­cătorul delegației culturale române care vizitează Finlanda, a fost primit de către primul ministru al Finlandei K. Fagerholm. Cu acest prilej primul ministru al Finlandei a rugat pe tov Ion Pas să transmită salutul său oamenilor de cul­tură romini şi întregului popor român. HELSINKI 30 (Agerpres). — La 27 aprilie a c. tov. Ion Pas, prim-loc­­ţiitor al ministrului Culturii, conducă­torul delegaţiei culturale a R.P . care participă la manifestările consacrate împlinirii a cinci ani de la înfiinţarea Asociaţiei de prietenie Finlanda-Ro­­mânia, a făcut o vizită dlui V J Suk­­selainen, preşedintele parlamentului, şi dlui Villerrart Hellas, preşedintele grupului interparlamentar. In aceeaşi zi, acad. Eugen Bădărău a făcut o vizită d-lor P. Myrberg, cancelarul Universităţii, şi P­ravila, rector al Universităţii din Helsinki. De asemenea el a vizitat Academia de Ştiinţe finlandeză, Academia de Ştiinţe de limbă suedeză şi Institu­tul de fizică al Universităţii din Hel­sinki. Tot la 27 aprilie membrii delegaţiei române au vizitat muzeul de artă plas­tică din Helsinki, iar seara au asistat la un concert al Filarmonicii din Hel­sinki. In ziua de 28 aprilie, acad Eugen Bădărău a făcut o vizită d-lor Reino Oittinen directorul general al şcolilor, şi prof Rahola, rector al Politehnicii, iar soprana Ana Tălmăceanu-Dinescu a vizitat Academia de muzică ..Sibe­lius“ Ziarul finlandez „Usi Suotiv“ a pu­blicat la 27 aprilie schiţa „Lanţul slă­biciunilor“ de­­ L. Caragiale. De asemenea revista finlandeză „Uusi Nainen“ a început publicarea nuvelei „Fata din pădure“ de I. Slavici. La Moscova a sosit o delegaţie a partidului socialist francez MOSCOVA 29 (Agerpres). — TASS La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovie­tice, în seara de 28 aprilie a sosit la Moscova o delegaţie a partidului so­cialist francez (S.F.I.O.), condusă de secretarul general al partidului, Pierre Commin, membru în Consiliul Repu­blicii. Pe aerodromul Vnukovo oaspeţii au fost întîmpinaţi de către D. T. Şepilov şi E. A. Furţeva — secretari ai C.C. al P.C.U.S., I. V. Kapitonov — secre­tarul comitetului orăşenesc Moscova al P.C.U.S., N. I. Bobrovnikov — pre­şedintele Comitetului Executiv al So­vietului orăşenesc Moscova, M. R. Mi­­tin şi B. N. Ponomarev — membri ai C.C. al P.C.U.S. Delegaţia a mai fost întîmpinată de către Maurice Dejean, ambasadorul ex­traordinar şi plenipotenţiar al Franţei. D. T. Sepilov, secretar al C.C. al P.C.U.S., a adresat oaspeţilor o cu­­vîntare de bun venit, in care a spus următoarele: Tovarăşi ! In numele C.C. al P.C.U.S., îngăduiţi-mi să vă salut pe dv. şi în persoana dv pe oamenii mun­cii socialişti din Franţa. Oamenii sovietici nutresc o stimă profundă pentru poporul francez, ale cărui tradiţii revoluţionare au însufleţit generaţii de luptători pentru cauza cla­sei muncitoare. Ne aducem bine aminte că muncitorii francezi, prin lupta lor eroică, au adus o contribuţie hotărîtoa­re la nimicirea monarhiei absolute şi a orînduirii feudale în Franţa. Apreciem cum se cuvine lucrările pri­milor vestitori ai ideilor socialiste - Fourrier, Saint-Sim­on şi ale adepţilor lor, idei care constituie unul din iz­voarele marxismului, al cărui steag victorios flutură astăzi deasupra unei importante părţi din populaţia pămîn­tului Victoria nemuritoare a comunarzilor de la Paris a însufleţit pe revoluţiona­rii ruşi, iar experienţa lor a constituit un exemplu pentru clasa muncitoare din Rusia şi nu numai din Rusia. „Ne sprijinim cu toţii pe umerii Comu­nei din Paris“ a spus marele Lenin. Oamenii sovietici sînt conştienţi de importantul rol pe care Franţa, ca mare putere, este chemată să-l joace în lupta popoarelor pentru pace, pentru securitate internaţională, pentru tradu­cerea în viaţă a principiilor coexisten­ţei paşnice a statelor cu orînduiri so­ciale diferite. Ingăduiţi-mi să-mi exprim convin­gerea că contactele personale dintre conducătorii Partidului Corpunist al Uniunii Sovietice şi ai Partidului so­cialist francez, vizita delegaţiei dv. în oraşele, uzinele şi colhozurile Uniunii Sovietice şi contactul membrilor dele­gaţiei cu oamenii sovietici vor contri­­bui la o mai bună înţelegere intre par­tidele noastre şi la întărirea prieteniei şi colaborării între popoarele noastre. Sperăm că stabilirea contactului între Partidul socialist francez şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice va servi cauzei dezvoltării şi întăririi unităţii tuturor forţelor care luptă pentru pace, progres social şi fericirea omenirii. Bine aţi venit dragi tovarăşi ! Pierre Commin a rostit cuvinta­­rea de răspuns în care a spus: Delegaţia pe care am onoarea să o conduc este o delegaţie a Partidului socialist (secţiunea din Franţa a inter­naţionalei muncitoreşti). Ea a sosit în Uniunea Sovietică din însărcinarea Co­mitetului de conducere, pentru a studia unele probleme economice, sociale şi politice care interesează clasa munci­toare franceză pe care o reprezentăm. Vă mulţumim pentru primirea cor­dială şi sperăm că vom găsi aci con­diţiile care să ne permită să ne înde­plinim cel mai bine misiunea noastră, cu privire la care vom prezenta o dare de seamă organului nostru conducător. Numai organul nostru conducător va putea trage concluziile şi învăţămin­tele. Nota sovietică adresată ambasadei R. F. G. la Moscova MOSCOVA 29 (Agerpres). - TASS La 22 martie a.c. Ministerul Aface­rilor Externe al U.R.S.S. a primit o notă din partea ambasadei Republicii Federale Germane la Moscova în legă­tură cu problema repatrierii din Uniu­nea Sovietică în R. F. Germană a ce­tăţenilor germani La 27 aprilie Ministerul Afacerilor Externe al U.R S.S. a trimis o notă de răspuns ambasadei R. F. Germane, în care se spune : In ultimii ani ambasada Republicii Democrate Germane din Moscova a efectuat cu concursul organelor sovie­tice lucrările necesare pentru repatrie­rea în Republica Democrată Germană şi în Republica Federală Germană a cetăţenilor germani care locuiesc în Uniunea Sovietică. Se ştie de asemenea că, în legătură cu intervenţia preşedintelui Republicii Democrate Germane, W. Pieck, precum şi în legătură cu cererea făcută de de­legaţia guvernamentală a R.F.G. în timpul tratativelor care au avut loc în septembrie 1955 la Moscova, autorită­ţile sovietice au repatriat la sfîrşitul anului 1955 şi începutul anului 1956 în R­D.G. ,şi R.F.G. pe foştii prizo­nieri de război germani şi pe cetăţenii germani, care îşi ispăşeau pedeapsa pentru crimele săvirşite împotriva po­poarelor Uniunii Sovietice. In legătură cu faptul că ambasada R.F.G a prezentat recent Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S ., o listă de persoane care­ ar fi cetăţeni ger­mani şi s-ar afla pe teritoriul Uniunii Sovietice şi care, conform informaţiilor deţinute de ambasadă, doresc să plece din U.R.S.S. în R.F.G., ministerul a­nunţă că această listă este verificată în prezent de organele sovietice de re­sort. In cazul cînd se va stabili că prin­tre persoanele menţionate pe această listă vor figura cetăţeni germani care doresc să plece in R.F.G., aceştia bine înţeles vor avea posibilitatea deplină de a stabili legătura in acest scop cu ambasada R.F.G In acest caz rezol­varea problemei cu privire la repatrie­re nu va intîm­pina dificultăţi si amba­sadei , F.G. i se va acorda concursul necesar. La rindul său, guvernul sovietic fo­loseşte acest prilej pentru a aminti că în Germania occidentală se află pînă în prezent un mare număr de per­soane strămutate, cetăţeni sovietici şi că în timpul convorbirilor care au avut loc în luna septembrie 1955 la Mosco­va, delegaţia guvernamentală a REG, a promis că va da tot concursul pen­tru întoarcerea în patrie a acestor ce­tățeni sovietici. Moscova 27 aprilie 1956

Next