Scînteia, iunie 1956 (Anul 25, nr. 3610-3636)
1956-06-01 / nr. 3610
141. 8610 r Generali^ demiliveni Să educăm buni cetăţeni De peste 20 de ani muncesc ca învăţătoare. In tot acest lung răstimp, cea mai de seamă preocupare a mea a fost să mă apropii cit mai mult de copii, să le îndrum paşii pe drumul cinstei, al omeniei, să stau de Veghe ca influenţele nesănătoase să nu pătrundă la sufletele lor fragede. Zi de zi mi-am notat intr-un carnet observaţiile asupra dezvoltării copiilor încredinţaţi. Socot că nu exagerez dacă spun că fiecare trăsătură, fiecare particularitate, fiecare aptitudine şi deprindere a lor, imi este cunoscută şi mă călăuzeşte în alegerea metodelor şi mijloacelor de educare. Greutăţile pe care le-am întîmpinat în munca instructivă n-au fost mai puține decit cele cu care m-am luptat pentru închegarea şi educarea colectivului de elevi. Este cu neputință însă ca un educator îndrăgostit de munca lui să nu găsească soluții pentru problemele ridicate de viaţa copiilor. Jocuri in Comun, excursii, cor, sarcini de răspundere individuală — iată cum am căutat să sădesc prietenia între elevii mei. Aurelia Oprea, Florica Zamfir şi altele ca ele nu mai sunt egoiste. Balazar Ludovic şi Iancu Marin nu mai sunt bătăuşi. Clasa e astăzi cimentată prin legături traimice de prietenie, de tovărăşie. Clasa a lll-a numără acum 28 de pionieri — marea majoritate a clasei. Toţi elevii promovează în clasa a IV-a, iar disciplina realizată a fost hotăritoare pentru succesul clasei la învăţătură. Părticică a unui colectiv mai mare, clasa a lll-a participă activ la manifestările cultural-artistice date în cadrul şcolii. Mi-e mai mare dragul să-i auzi pe elevii clasei declamind o poezie, cintind, sau să admiri un lucru executat de mîinile lor îndemînatice. M-am străduit să sădesc în sufletele lor dragostea de muncă împletită cu dragostea pentru frumos, cu dragostea de natură, de patrie, de cuceririle şi înfăptuirile puterii noastre populare. 1 Iunie, Ziua internaţională a copilului, nu poate fi pentru noi, învăţătorii, decît un nou imbold in muncă. Să facem ca fiecare copil ce ne este încredinţat să simtă şi să se bucure de roadele muncii noastre, să crească un bun cetăţean. ALEXANDRINA MILEA învăţătoare la Şcoala elementară de 7 ani nr. 2 mixtă din Tîrgovişte Socoteala pare să se rezolve cu ajutorul numărătorului. Cornel Novac, fiul muncitoarei fruntaşe Ecaterina Novac de la fabrica de ciorapi „Ocskó Terezia“ din Timişoara, va deveni la toamnă şcolar. Pentru acest eveniment, el este pregătit încă din cămin unde capătă primele cunoştinţe despre viaţă şi despre lucrurile înconjurătoare. Al unsprezecelea nou născut Anul acesta am născut al 11-lea copil. Un băieţel zdravăn, căruia i-am dat numele Constantin. L-am născut la casa de naştere din comună unde m-a îngrijit foarte bine moaşa Veronica Bica. Eu îi mulţumesc din inimă pentru strădania ei. Acum am 5 feciori şi 6 fete. De multe ori oamenii din sat ne întreabă, pe mine şi pe soţul meu: „Cum o scoateţi la capăt cu atitia copii ?" Cum vă puteţi descurca cu o familie atît de numeroasă? E drept că nu-i atît de simplu să creşti 11 copii. Trebuie să-i păzeşti de boli, să te ocupi de educaţia lor, să-i hrăneşti şi să-i îmbraci pînă se fac mari. Dar la toate astea mă ajută mult statul. Şase membri ai familiei mele — eu, soţul şi 4 copii mai mari — lucrăm ca muncitori forestieri. Noi cîştigăm bine şi avem in casă ce ne trebuie. Ceilalţi copii sînt la şcoală unde învaţă gratuit, iar pentru cei mici primesc ajutor familial de stat. Eu simt cit de mult e preţuită o mamă in republica noastră populară. Pe vremuri, naşterea unui copil însemna griji in plus, necazuri, nesiguranţă. Azi, la fiecare pas, simţim braţul ocrotitor al statului în creşterea şi îngrijirea copiilor. Merită să lupţi pentru a da ţării adevăraţi cetăţeni pe care să se poată bizui pricind. ŞERB IANA muncitoare, mamă al copil Comuna Dragoslavele, raionul Muscel ■Poveste din uliţa noastră CICERONE THEODORESCU Vă spun — de pe uliţa noastră. Ţin minte... Sunt treizeci de ani. ...E-o fată. Se joaca-n fereastră. E-o casă. De oameni sărmani. Ţin minte... Aici lingă curte Trăgea o maşină mereu. — „Copoii“... Cu şoaptele scurte Cu pasul de pindă şi greu. Vinează pe tata, fireşte ! Pe mama, ascunsă-n vecini... ....Fetiţa din uliţă creşte Sub pinda acestor străini. E mică. Nu ştie ce-i viaţa. Se uită şi nu zice pis. Se -ntoarce spre soare cu faţa... Dă-n mugure, cald, un suris. Se duse — pe mama, pe tata— De unde să ştie-n ce loc ? ...E-n grija vecinilor fata, Tovarăşa noastră de joc. Privind pe sub gene, din joacă, Ea creşte cu ochii atenţi: — Şi azi percheziţii-or să facă . Şi mîine-or să vină agenţi ? Cind lumea aude motorul, Scrîşneşte ca frînele -n roţi... îşi lasă, ferestrele, storul... „.Şi noapte, şi pindă e-n toţi. ★ Trec, astăzi, pe uliţa noastră— Mă uit — un tablou amintit: ...Băiatul ce zburdă-n fereastră Ii seamănă fetei, leiţi Tn soare se-ntoarce cu faţa Privind, pe sub gene, spre drum : Aşteaptă să-l ia, dimineaţa, Maşina — la creşă, acum. Ce zgîlţiie caroseria? ...Şoferul nu spune nici pis: Ii joacă in ochi bucuria Că saltă maşina, de ris... In hohot pufneşte motorul, In tumbele repezi de roţiîşi -nalţă ferestrele storul... Şi soare, şi viaţă e-n toţi ...De chiot maşina e plină. De risui atitor copii. — Or, {i-e de mirare, vecină ? — Vecine, copii să tot fii ! (Din volumul „Făurari de frumusețe", Ed. Tineretului). Grija pentru mamă şi copil în U. R. S. S. Ocrotirea mamei şi copilului este în Uniunea Sovietică o sarcină de seamă a statului, o problemă a întregului popor Constituţia sovietică prevede obligaţia statului de a acorda ajutor mamelor cu mulţi copii şi mamelor singure, concedii de naştere cu plata salariului şi organizarea unei întinse reţele de instituţii sanitare şi educative, a căror activitate stîrneşte admiraţia oricărui străin care vizitează U.R.S.S. Cel de-al 6-lea plan cincinal al U.R.S.S. prevede importante măsuri pentru îmbunătăţirea sistemului de ocrotire a mamei şi copilului. Concediul de naştere cu plata salariului pentru femei însărcinate a fost mărit de la 77 la 112 zile. Se lărgeşte considerabil reţeaua de maternităţi, creşe şi grădiniţe de copii. Numărul locurilor în grădiniţe şi creşe va spori în al 6-lea cincinal cu 45%. Peste 5,5 milioane copii sunt trimişi în fiecare vară la odihnă, în localităţile balneare şi climaterice. In U R.S.S. există astăzi 1911 palate şi case ale pionierilor, 575 şcoli de sport pentru copii, 4000 biblioteci pentru copii, în afara secţiilor pentru copii de pe lîngă celelalte biblioteci și 140 de teatre pentru copii. Copilărie lipsită de zîmbet Nu peste tot viaţa copiilor este aceeaşi, nu în toate ţările lumii tinerele vlăstare — viitorul omenirii se bucură de ocrotire şi priveghere Munca istovitoare, foametea, mizeria, bolile, întunericul etc. sunt însoţitorii vieţii a milioane de copii din ţările capitaliste, coloniale şi dependente. In Statele Unite copii fără părinţi sau cu părinţi săraci sunt obiectul unor tranzacţii comerciale din cele mai odioase,, de pe urma cărora afaceriştii încasează importante beneficii. După înseşi aprecierile senatorului american Refeuver, publicate într-un raport . ..mii de copii asemenea unor saci de făină sint negociați in vederea adoptărilor*’ (sub această denumire se ascunde de fapt vînzarea copiilor care oficial este interzisă în S.U.A.) la preturi variind între 500 —3.500 dolari... 10.000— 15.001* copii sînt anual obiectul unor asemenea tranzacţii de „adopţiune”. Relatînd acest odios procedeu, senatorul american nu e cuprins de scrupule şi cu atît mai puţin indignat. Mai mult decît atît , el cere ca comerţul cu copiii să fie legiferat în S.U.A. şi adresează sfidător, în continuare, întrebarea: „In definitiv de ce să existe norme de vînzare a automobilelor şi să nu existe norme de vînzare a copiilor“ ? Cheltuielile mereu crescinde pentru cursa înarmărilor fac ca alocaţiile bugetare pentru invăţămînt, cultură să fie mai restrinse în ţările capitaliste Aşa se explică de ce nu Italia sunt aproape 3 milioane de copii şi tineri care nu au posibilitatea să înveţe. Şi mai grea este situaţia copiilor din ţările coloniale şi dependente Datorită foametei şi mizeriei în aceste ţări, durata vieţii este în medie de 25- 27 ani, iar mortalitatea infantilă trece de 50% Se foloseşte pe scară largă munca copiilor. Pe plantaţiile din Kenya, Tanganica şi alte colonii din Africa, femeile şi copiii reprezintă jumătate din numărul muncitorilor. In Nigeria mai mult de jumătate din copii mor înainte de a împlini vîrsta de 5 ani Acestea sunt „binefacerile“ colonialismului Glorificarea crimei şi violenţei sunt propagate prin toate mijloacele — radio, televiziune, cinema Una din consecinţe este creşterea delictelor săvîrşite de minori însuşi comitetul judiciar al Senatului din SUA este nevoit să recunoască că anual „aproximativ 1.200.000 de minori se fac vinovaţi de infracţiuni" Iată un tablou sumar de acolo unde florile vieţii sunt strivite de goana după profit, de pregătirile de război Pentru a curma aceste stări de lucruri glasul milioanelor de mame de pretutindeni, glasul tuturor oamenilor cinstiţi răsună puternic împotriva acelora care ar dori să repete tragedia copiilor de la Hiroşima. „Vă exprim din toată inima marea mea admiraţie pentru felul in care vă ocupaţi de copiii voştri, urmărindu-i în dezvoltarea lor fizică şi culturală, pentru felul cum îi educaţi in dragostea pentru pace şi prietenie cu toate popoarele. Vă felicit pentru realizările dvs în folosul copiilor şi vă doresc noi succese” (Carolina Calcatelli — Italia). „Mi-au venit lacrimi de bucurie cind am luat cunoştinţă de viaţa copiilor voştri Copiii, sunt mai bine dezvoltaţi ca ai noştri Ei sunt veseli şi îndrăzneţi Feţele lor exprimă unui adevăr fericire Plîngeam de bucurie, dar în acelaşi timp se amestecau şi lacrimi de tristeţe pentru copiii din ţara mea Copiii noştri n-au nici creşe, nici că ruine nici educatoare care să aibă grijă de ei, să-i înveţe cîntece şi poezii frumoase Am constatat că in România şi la sate există cămine, creşe şi chiar case de naştere. Intr-adevăr e un mare noroc pentru copii că s-au născut într-un regim ca al dvs." (Rose Mehanna — Liban). „Felul în care sunt crescuţi şi educaţi copiii in ţara dvs., îngrijirea plină de dragoste de care se bucură copiii în creşe şi cămine desigur nu puteau să nu mă impresioneze profund La „Casa copilului“ din Timişoara m-am împrietenit in mod special cu o frumoasă fetiţă de 14 ani, cu două codiţe negre şi lungi pe care o cheamă Maria Gilda Maria mi-a dat cravata ei de pionieră pentru fetiţa mea Şi chiar dacă nu ne am înţeles prin cuvinte, am îndrăgit mult aceasta fetiţă Am aflat apoi că aceşti copii pot să înveţe potrivit Insuşirilor lor Mulţi dintre ei devin ingineri, profesori, medici, muncitori destoinici, fruntaşi in producţie. Cu toţi „Casa copilului* se mlndreşte" (Alice Kronnenbitter — Elveţia). „Dorim să vă exprimăm marea noastră admiraţie pentru tot ce aţi realizat pentru copiii dvs. Vizitînd „Palatul pionierilor” ne-am dat seama în ce măsură toţi copiii din ţara dvs. îşi pot dezvolta aptitudinile şi inteligenţa lor Felul în care copiii sunt pregătiţi în diferitele cercuri să-şi aleagă o anumită profesie e un sistem de educaţie foarte bun" (Marie Ange Gaubert — Franţa). „Ne-a impresionat grija pe care o acordă statul dvs. mamei şi copilului. Am observat vizitind o maternitate că toate pacientele se bucură de aceeaşi atenţie şi acest lucru m-a mişcat Am văzut într-un pat o tînără doctoriţă şi alături, într un alt pat o muncitoare cam de aceeaşi vîrstă In spitalele noastre doctoriţa ar îi avut o cameră separată, cu o infirmieră personală cu hrană și îngrijire deosebită, iar muncitoarea ar fi avut cu totul alt tratament ** (Annie Pashka — membră a Congresului femeilor canadiene). Părerile unor oaspeţi de peste hotare SCÎNTEIA AZI... • în ţara noastră s-a înfăptuit Invăţămîntul general obligatoriu şi gratuit de 4 ani. Faţă de anul 1938, numărul şcolilor elementare a crescut cu peste 2.900 unităţi. In anul şcolar 1954—1955 au funcţionat 4871 şcoli de 7 ani, adică de 6 ori mai mult decit numărul gimnaziilor şi cursurilor inferioare de liceu existente în 1938. În şcolile medii de 10 ani frecventează cursurile peste 86 000 elevi faţă de 29.000 cîţi frecventau liceele în anul şcolar 1938—1939. Un număr de 3.200 şcoli elementare de 7 ani şi medii funcţionează pentru copiii minorităţilor naţionale. • Pentru copiii noştri se editează cărţi şi reviste în milioane de exemplare şi ele ajung în cele mai depărtate colţuri ale ţării. In anii 1951—1955 în „Editura Tineretului“ au apărut 1438 titluri de cărţi pentru copii intr-un tiraj de peste 27 milioane exemplare. • Pe lingă toate bibliotecile regionale şi raionale există cîte o secţie specială pentru copii. In unele oraşe copiii au bibliotecile lor separate. Cinematografia noastră nu-i uită nici pe cei mici; pentru ei s-au turnat numeroase filme de scurt metraj, de desen animat. Avem transmisiuni radiofonice speciale pentru copii. Case şi palate ale pionierilor există acum în numeroase oraşe ale ţării. • Copiii patriei noastre îşi petrec vacanţa în tabere de pionieri şi colonii pentru preşcolari situate in cele mai pitoreşti locuri din ţară. In anii 1951 —1955 peste 500.090 copii au fost trimişi la cură şi odihnă in staţiunile balneo-climaterice. In curînd, pe malul insolit al mării şi In cabanele de la poalele munţilor va răsuna din nou glasul zglobiu al altor mii de copii veniţi să-şi petreacă vacanţa de vară. • în anii puterii populare au fost puse în funcţiune cinci facultăţi de pediatrie şi nenumărate şcoli de calificare pentru cadre medii specializate in pediatrie. Azi, numărul medicilor pediatri a atins cifra de peste 2.000. Alocaţiile bugetare destinate ocrotirii copilului au crescut de la an la an, iar in cel de-al ll-lea cincinal se prevede punerea în funcţiune a noi unităţi de ocrotire. Datorită măsurilor multilaterale luate pentru ocrotirea sănătăţii copiilor, mortalitatea infantilă a scăzut in 1955 cu 45,5%, faţă de anul 1948. ŞI ODINIOARĂ... « „La fabrica de sticlă „Geamul Moldovei“ (Hîrlău) lucrează 50—60 de copii între 9—1-14 ani, recrutaţi în satele de prin împrejurimile Hîrlăului... Nici nu se poate imagina starea acestor copii, pe care exploatarea nemiloasă i-a aruncat aşa de tineri în fabrici. Nici unul nu rezistă mai mult de 2—3 ani după care devin epave vii. Accidentele se ţin lanţ. Toţi sunt desfiguraţi de arsuri...“ (Ziarul antifascist „Clopotul" din Botoşani — 1930). • „Din copiii sub un an morţi în luna octombrie un număr de 6.839 adică 81,2% au murit fără a fi fost examinaţi de medic“. („Buletinul demografic" 1933). • Opt copii locuiesc într-o groapă. Vîrsta ? Cel mai mare are 12 ani, ucenic. Cel mai mic are 2 ani şi jumătate. Opt copii, între 2 şi 12 ani, fără mamă şi fără tată, căutindu-şi hrana pe maidane, şi în hîrdaie. Familia locuieşte în str. D-na Ghica nr. 52. Nu într-un bordei sau o magazie ci pur şi simplu în „GROAPA“. („Dimineaţa" din 5 noiembrie 1936). • „Dintr-o situaţie oficială se poate constata că în Municipiul Bucureşti sunt 57.000 copii în vîrstă de şcoală (între 7—16 ani). Dintre aceştia urmează la şcoală în condiţii mai mult rele decît bune un număr de 31.000 copii ; avem deci circa 26.000 copii lipsiţi de şcoală, analfabeţi asiguraţi.“ („Gazeta municipală" 1934). „ Vreme de 18 ani, intre 1920—1938, din 55 de sate cu 105.000 locuitori, au plecat la şcoli secundare sau superioare numai 1573 de tineri. Şi din aceştia 1573, abia 6% erau copii de oameni săraci sau foarte săraci. („Sociologia Românească" nr. 3 din 1938. Rezultatele globale ale anchetelor făcute de echipele sociologice studenţeşti). Vizitele membrilor delegaţiei Sovietului Suprem al U.R.S.S. Iaşul în sărbătoare IAŞI 31. In dimineaţa aceasta de mai Iaşul oferea un tablou neobişnuit prin freamătul imens al mulţimii de ieşeni — muncitori, oameni de cultură, elevi şi studenţi — veniţi în întîmpinarea delegaţiei Sovietului Suprem al U.R.S.S., oaspeţi dragi ai poporului român. Membrii delegaţiei sovietice au sosit la Iaşi la orele 10 dimineaţa pe bordul a două avioane. Pe aeroport, ei au fost salutaţi cu căldură de tovarăşii D. Gheorghiu, prim-secretar al Comitetului regional de partid Iaşi, Const. Nistor, preşedintele sfatului popular regional, V. Cracea, prim-secretar al comitetului orăşenesc de partid, Octav Iliescu, preşedintele sfatului popular orăşenesc, D. Zaharia, Victoria Cioflîngă, Emil Mazilu, deputaţi în Marea Adunare Naţională, O. Franke, rectorul Institutului de Medicină, Cr. Simionescu, rectorul Institutului Politehnic, C. Pîntea, rectorul Institutului Agronomic, I. Şandru, prorector al Universităţii „Al. I. Cuza“, reprezentanţi ai vieţii culturale şi politice a Iaşului. De-a lungul întregului parcurs, de la aeroport pînă în centrul oraşului, populaţia ieşeană a manifestat cu însufleţire pentru prietenia romîno-sovietică. În aclamaţiile zecilor de mii de cetăţeni, membrii delegaţiei parlamentare sovietice şi însoţitorii lor au luat loc pe tribuna instalată în Piaţa Unirii, unde s-a ţinut un miting. Luînd cuvîntul tov. Octav Iliescu, preşedintele sfatului popular orăşenesc, a adresat delegaţiei sovietice o caldă urare de bun sosit. Eliberarea patriei noastre de armata sovietică şi puternicul ajutor acordat poporului român de Statul sovietic — a spus vorbitorul — au creat condiţiile ca Iaşul să renască din ruinele războiului, realizînd o vastă operă de reconstrucţie. Folosind pe scară din ce în ce mai largă metodele înaintate sovietice, oamenii muncii din oraşul nostru luptă acum cu abnegaţie pentru traducerea în viaţă a istoricelor hotărîri ale celui de-al ll-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, întreprinderile industriale ale oraşului Iaşi şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan pe primul trimestru al acestui an. Cu nespusă bucurie au salutat oamenii muncii din patria noastră documentele istorice ale celui de-al XX-lea Congres al P.C.U.S. şi recenta declaraţie a guvernului Uniunii Sovietice în problema dezarmării. A luat apoi cuvîntul V. R. Boianova, membru în Prezidiul Sovietului Suprem al U R.S S., deputată în Sovietul Naţionalităţilor, ministrul Sănătăţii al R.A.S.S. Buriat-Mongole, care a transmis populaţiei Iaşului un salut frăţesc al poporului sovietic. A . Diordiţa, membru al Comisiei bugetare a Sovietului Naţionalităţilor, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.S.S. Moldoveneşti, a spus: Ne bucură mult succesele şi realizările poporului român a cărui prietenie cu poporul sovietic se bazează pe principiile frăţiei şi egalităţii, respectării reciproce a intereselor, ale întrajutorării socialiste. Intîlnirea parlamentarilor sovietici cu oamenii de cultură La Universitatea „Al. I. Cuza”, cea mai veche universitate din ţară, a avut loc întîlnirea reprezentanţilor poporului sovietic cu un mare număr de academicieni, profesori universitari, cercetători, oameni de artă şi litere din Iaşi. Profesorul Ioan Şandru, prorector, a făcut oaspeţilor o prezentare a activităţii acestei universităţi, începînd din anul înfiinţării ei — 1860. El a subliniat că însăşi înfiinţarea universităţii este rezultatul unui îndelung proces de transformări în desfăşurarea căruia poporul rus a jucat un mare rol, care nu va fi uitat niciodată. Ginditorii înaintaţi ruşi au avut o mare influenţă asupra cărturarilor moldoveni. După eliberarea Romîniei, în faţa corpului didactic s-au deschis posibilităţi nelimitate de creaţie. Cuceririle ştiinţei sovietice, contactul personal al universitarilor ieşeni cu savanţi sovietici care au vizitat R.P.R. au constituit un îndemn pentru dezvoltarea activităţii ştiinţifice a universităţii ieşene. Prof. Şandru a dăruit conducătorului delegaţiei sovietice un album cu aspecte din viaţa Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi. Mulţumind pentru darul primit, F. R. Kozlov a oferit universităţii ieşene un album înfăţişînd Universitatea „Lomonosov” din Moscova. Din partea delegaţiei sovietice a răspuns A. I. Sembaev, deputat în Sovietul Uniunii, prorector al Universităţii de Stat Kazahe, care a arătat că oamenii de ştiinţă sovietici stimează şi preţuiesc pe prietenii lor romîni şi a împărtăşit celor prezenţi bucuria cu care a luat cunoştinţă de realizările institutelor de învăţămînt superior pe care le-a vizitat la Cluj şi Tg. Mureş Oaspeţii sovietici au vizitat apoi monumentele istorice ale oraşului — biserica Trei Ierarhi şi biserica Golia — precum şi Palatul Cultural. In parcul Copou, oaspeţii s-au oprit la teiul lui Eminescu. La fabrica de antibiotice care este construită şi utilată cu ajutorul Uniunii Sovietice, oaspeţii au urmărit desfăşurarea procesului tehnologic. Membrii delegaţiei parlamentare sovietice s-au îndreptat apoi spre cimitirul eroilor „Eternitatea“, unde F. R. Kozlov, conducătorul delegaţiei, a depus coroane de flori la monumentele eroilor sovietici şi români. Concertul Filarmonicii de Stat „Moldova“ Seara, Filarmonica de Stat „Moldova“ din Iaşi a dat un concert de gală în cinstea parlamentarilor sovietici, interpretînd piese muzicale din operele compozitorilor sovietici şi români, înainte de începerea programului, tov. Mihai Dumitriu, redactor şef al ziarului local „Flacăra Iaşului“, a oferit membrilor delegaţiei sovietice ediţia specială, în culori, a ziarului care publică — în limbile rusă şi romina — reportajul vizitei delegaţiei sovietice la Iaşi şi fotografia primirii oaspeţilor sovietici pe aeroportul oraşului. ALEXANDRU PLAIESU MANOLE CORCACI Festivitatea decernării premiilor pentru Decada dramaturgiei originale In sala Teatrului Tineretului a avut loc joi seara festivitatea decernării premiilor participanţilor la Decada dramaturgiei originale organizată de Ministerul Culturii între 20—30 mai 1956 în Capitală. Au participat reprezentanţi ai Ministerului Culturii, numeroşi actori şi alţi oameni de teatru, fruntaşi ai vieţii culturale şi artistice. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tov. Paul Cornea, director general adjunct în Ministerul Culturii. Artista poporului Lucia Sturza Bulandra a dat citire listei teatrelor, actorilor, regizorilor şi pictorilor scenografi premiaţi. Premiul 1 a fost acordat colectivului Teatrului de Stat din Galaţi pentru spectacolul „Preludiu“ de Ana Novac şi colectivului Teatrului de Stat din Oradea, secţia maghiară, pentru piesa „Citadela sfărîmată” de Horia Lovinescu. Premiul 2 a fost obţinut de colectivul Teatrului Naţional din Iaşi pentru spectacolul „Horia“ de Mihail Davidoglu. Premiul 3 au primit colectivul Teatrului de Stat din Oradea, secţia romina, pentru spectacolul „Inima noastră" de Valeriu Luca, colectivul Teatrului de Stat din Baia Mare, secţia maghiară, pentru spectacolul „Zile obişnuite” de Földes Maria şi colectivul Teatrului de Stat din Baia Mare secţia romînă pentru piesa „Ultima oră“ de Mihail Sebastian. In afară de aceste premii au mai fost acordate un premiu onorific Teatrului Secuesc de Stat din Tg Mureş şi o menţiune onorifică colectivului Teatrului de Stat din Turda. Premiul individual pentru regie a fost acordat regizorilor dr. Grof László de la Teatrul de Stat din Oradea secţia maghiară şi Crin Teodorescu de la Teatrul de Stat din Galaţi. Premiul 2 a obţinut regizorul Harag György de la Teatrul de Stat din Baia Mare secţia maghiară, iar premiul III regizorii Mihai Dimiu de la Teatrul de Stat Baia Mare secţia romînă şi Corneliu Zdrehuş de la Teatrul de Stat din Oradea secţia romînă. Pentru scenografie a primit premiul II Al. Olian de la Teatrul de Stat din Piteşti, iar premiul III Elena Forţu de la Teatrul Naţional din Iaşi. Premiul I pentru interpretare a fost acordat artiştilor Cristina Tacoi de la Teatrul de Stat din Oradea, secţia romînă, şi Dukasz Anna de la Teatrul de Stat din Oradea, secţia maghiară. Premiul II au primit actorii Coca Andronescu, Gh. Leahu şi Ion Lascăr, iar premiul III Eugenia Petrescu, Orosz Lujza, Gh. Popovici, Maud Mary, Toma Caragiu şi alţii. De asemenea au fost acordate premii onorifice şi menţiuni. (Agerpres) INFORMAŢII ■ Joi a părăsit Capitala Djordje Petrovici, pictor şi critic de artă din R.P.F. Iugoslavia, care ne-a vizitat ţara la invitaţia Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea. ■ Continuîndu-şi vizitele în Capitală membrii delegaţiei Comitetului naţional pentru apărarea copilului din Franţa, precum şi Margareta De Ponce, preşedinta Uniunii Femeilor Argentiniene, au fostjoi dimineaţa în mijlocul micilor locuitori ai orăşelului copiilor de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej” Totodată oaspeţii au vizitat şi sectoare de lucru ale întreprinderii. Tot în cursul dimineţii, oaspeţii au făcut o vizită la Muzeul de Artă al RPR. În cursul după amiezii, membrii delegaţiei şi Margareta De Ponce s-au întîlnit cu pionierii în Palatul lor. ■ Membrele delegaţiei femeilor din Anglia care se află în ţara noastră la invitaţia Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R., au fost joi dimineaţa in diverse instituţii sanitare şi culturale ale ceferiştilor. Oaspeţii au văzut trenul sanitar C.F.R iar apoi spitalul căilor ferate nr. 2 şi secţia de copii a acestui spital. In cursul vizitei membrele delegaţiei s-au interesat de modul în care este organizată asistenţa sanitară pentru lucrătorii căilor noastre ferate şi familiile lor. In continuare membrele delegaţiei au vizitat biblioteca, sălile de şah, de lectură şi de spectacol de la clubul C.F.R. „Griviţa Roşie“. În cursul dupâ-amiezii delegaţia femeilor engleze a fost la Muzeul de istorie a partidului. ■ Joi s-au inapoiat în Capitală C. Paraschivescu Bălăceanu, vicepreşedinte al Asociaţiei juriştilor din R.P R., preşedintele Colegiului de avocaţi al Capitalei, şi conf univ. O. Olteanu, care au participat ca delegaţi ai Asociaţiei juriştilor din R.P . la cel de-al IV-lea Congres al Asociaţiei internaţionale a juriştilor democraţi, ţinut la Bruxelles între 22 şi 26 mai. (Agerpres) Pag. 3 Rodnicele lucrări ale Congresului matematicienilor romîni După o pauză de o zi, consacrată unor excursii la Snagov şi pe litoralul Mării Negre, Congresul matematicienilor romîni îşi reia vineri lucrările. Numeroasele comunicări prezentate pînă acum în secţii, ca şi conferinţele ţinute în adunările plenare, au scos îni evidenţă importanţa ştiinţifică deosebită a acestui congres Comunicările şi conferinţele îmbrăţişează aproape toate domeniile ştiinţei matematice moderne, de la algebra abstractă şi teoria numerelor la diversele capitole ale mecanicii aplicate, de la topologia şi analiza funcţională la statistica matematică şi la metodele de aproximare şi de calcul numeric., Contribuţia oamenilor de ştiinţă români la dezvoltarea cercetărilor matematice e apreciată de savanţii străini participanţi la congres ca foarte valoroasă. La sfîrşitul adunării plenare consacrate rapoartelor, prof. A Chatelet (Franţa), care a prezidat şedinţa, s-a arătat impresionat de varietatea cercetărilor matematice din Romînia, de contribuţia pe care o aduc tinerii la aceste cercetări şi de modul cum sînţt sprijiniţi şi încurajaţi de către profesori, de importanţa ce se acordă aplicaţiilor practice ale matematicii in scopul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale oamenilor. „Fie ca matematica să aducă oamenilor, mai multă înţelepciune“,a spus profesorul Chatelet, subliniind importanţa colaborării pe plan internaţional a oamenilor de ştiinţă pentru progresul omenirii. Lucrările de pînă acum ale congresului au arătat intr-adevăr cit de rodnic poate fi schimbul de experienţă între oamenii de ştiinţă din diferite ţări. Alături de cei cîteva sute de matematicieni români, savanţii străini participă în mod activ la lucrări. Cu deosebit interes au fost urmărite, de pildă, conferinţele şi comunicările unor savanţi de renume mondial ca:: A. Denjoy, J. Vekua, B. Segre, A. H. Stone, R. Kochendörfer şi W. Rinory, Chen Kien Kwong, Bourgin şi ale numeroşilor savanţi din ţările de democraţie populară. Alţi savanţi străini sunt programaţi pentru conferinţe şi comunicări pentru zilele următoare ale congresului. Cu prilejul celui de-al IV-lea Congres al matematicienilor romîni, Editura Academiei R.P . şi Editura Tehnică au tipărit cîteva importante lucrări noi de arta tematică cu privire la calculul probabilităţilor, la spaţiile vectoriale ordonate, la spaţiile haberiene etc. Aceste lucrâri, care îmbogăţesc literatura matematică romînească din ultimii ani, sunt cercetate cu interes de participanţii români şi străini ai celui de-al IV-lea Congres al matematicienilor. (Agerpres) ★ Lucrările Consfătuirii privind valorificarea complexă a Deltei Dunării TULCEA 31 (Agerpres). — Consfătuirea privind valorificarea complexăa Deltei Dunării, organizată de Comisia hidrologică a Academiei R.P.R., a dezbătut în cursul zilei de joi o serie de referate despre principiile de amenajare a Deltei*' pentru valorificarea fi cea mai 'econemata' din punct de vedere pisaicol, stuficol, ' agricol şi al navigaţiei. *'•' Referatele au analizat' de asemenea probleme priVTfu' îmbunătăţirea continuă a condiţiilor' de viaţă ale populaţiei din Deltă şiSuccesele obţinute în lupta împotriva malariei ■ In cursul după-amiezii, participanţii la consfătuire au făcut excursii documentare. La Ostrovul Maliuc s-au urmărit demonstraţiile cu ultimele tipuri de maşini de recoltat stuf, precum şi cu transportoarele speciale pentru ,pămînturile mlăştinoase şi apă. Grupul de participanți care s-a deplasat la Rusca a văzut primele lucrări de amenajare pentru sectorul de valorificare industrială a stufului din Delta Dunării. Noi călătorii turistice , în străinătate Astăzi încep la agenţiile O.N.T. Carpaţi din Bucureşti, Arad, Iaşi, Timişoara, Oradea, Oraşul Stalin şi Constanţa înscrierile pentru călătoriile turistice ce vor avea loc în lunile iuli, august şi septembrie a.c. în U.R.S.S., R.P. Ungară, R. Cehoslovacă, R.P. Bulgaria, R.P. Polonă şi R.D. Germană. •' Pentru Bucureşti înscrierile se fac la agenţia O . T. Garpaţi din str. Aristide Briand nr. 1. •—O—'— Prin magazine în baza unei decizii a Ministerului Comerţului Interior, zilele acestea au fost reduse preţurile unor mărfuri ca: încălţăminte cu talpă de crep şi, cauciuc microporos, unete tricotaje, ţesături şi baticuri de mătase naturală, vase din tablă de aluminiu, produse cosmetice şi altele în clişeu . Una din vitrinele magarzinului universal „Bucureşti“, unde sunt expuse mărfuri cu noile preţuri reduse.