Scînteia, iunie 1956 (Anul 25, nr. 3610-3636)

1956-06-01 / nr. 3610

141. 8610 r Generali^ demiliveni Să educăm buni cetăţeni De peste 20 de ani muncesc ca în­văţătoare. In tot acest lung răstimp, cea mai de seamă preocupare a mea a fost să mă apropii cit mai mult de copii, să le îndrum paşii pe dru­mul cinstei, al omeniei, să stau de Veghe ca influenţele nesănătoase să nu pătrundă la sufletele lor fragede. Zi de zi mi-am notat intr-un carnet observaţiile asupra dezvoltării co­piilor încredinţaţi. Socot că nu exa­gerez dacă spun că fiecare trăsătu­ră, fiecare particularitate, fiecare aptitudine şi deprindere a lor, imi este cunoscută şi mă călăuzeşte în alegerea metodelor şi mijloacelor de educare. Greutăţile pe care le-am întîmpi­­nat în munca instructivă n-au fost mai puține decit cele cu care m-am luptat pentru închegarea şi educarea colectivului de elevi. Este cu neputință însă ca un edu­cator îndrăgostit de munca lui să nu găsească soluții pentru problemele ridicate de viaţa copiilor. Jocuri in Comun, excursii, cor, sarcini de răs­pundere individuală — iată cum am căutat să sădesc prietenia între e­­levii mei. Aurelia Oprea, Florica Zamfir şi altele ca ele nu mai sunt egoiste. Balazar Ludovic şi Iancu Marin nu mai sunt bătăuşi. Clasa e astăzi cimentată prin legături trai­­­mice de prietenie, de tovărăşie. Clasa a lll-a numără acum 28 de pionieri — marea majoritate a clasei. Toţi elevii promovează în clasa a IV-a, iar disciplina realiza­tă a fost hotăritoare pentru succesul clasei la învăţătură. Părticică a u­­nui colectiv mai mare, clasa a lll-a participă activ la manifestările cul­­tural-artistice date în cadrul şcolii. Mi-e mai mare dragul să-i auzi pe elevii clasei declamind o poezie, cintind, sau să admiri un lucru exe­cutat de mîinile lor îndemînatice. M-am străduit să sădesc în sufletele lor dragostea de muncă împletită cu dragostea pentru frumos, cu dra­gostea de natură, de patrie, de cu­ceririle şi înfăptuirile puterii noas­tre populare. 1 Iunie, Ziua internaţională a co­pilului, nu poate fi pentru noi, în­văţătorii, decît un nou imbold in muncă. Să facem ca fiecare copil ce ne este încredinţat să simtă şi să se bucure de roadele muncii noastre, să crească un bun cetăţean. ALEXANDRINA MILEA învăţătoare la Şcoala elementară de 7 ani nr. 2 mixtă din Tîrgovişte Socoteala pare să se rezolve cu ajutorul numărătorului. Cornel Novac, fiul muncitoarei fruntaşe Ecaterina Novac de la fabrica de cio­rapi „Ocskó Terezia“ din Timişoara, va deveni la toamnă şcolar. Pentru acest eveniment, el este pregătit încă din cămin unde capătă primele cunoştinţe despre viaţă şi despre lucrurile înconjurătoare. Al unsprezecelea nou născut Anul acesta am născut al 11-lea copil. Un băieţel zdravăn, căruia i-am dat numele Constantin. L-am născut la casa de naştere din comu­nă unde m-a îngrijit foarte bine moaşa Veronica Bica. Eu îi mulţu­mesc din inimă pentru strădania ei. Acum am 5 feciori şi 6 fete. De multe ori oamenii din sat ne în­treabă, pe mine şi pe soţul meu: „Cum o scoateţi la capăt cu atitia copii ?" Cum vă puteţi descurca cu o familie atît de numeroasă? E drept că nu-i atît de simplu să creşti 11 copii. Trebuie să-i păzeşti de boli, să te ocupi de educaţia lor, să-i hrăneşti şi să-i îmbraci pînă se fac mari. Dar la toate astea mă a­­jută mult statul. Şase membri ai fa­miliei mele — eu, soţul şi 4 copii mai mari — lucrăm ca muncitori forestieri. Noi cîştigăm bine şi avem in casă ce ne trebuie. Ceilalţi copii sînt la şcoală unde învaţă gratuit, iar pentru cei mici primesc ajutor familial de stat. Eu simt cit de mult e preţuită o mamă in republica noastră populară. Pe vremuri, naşterea unui copil în­semna griji in plus, necazuri, nesi­guranţă. Azi, la fiecare pas, simţim braţul ocrotitor al statului în creş­terea şi îngrijirea copiilor. Merită să lupţi pentru a da ţării adevăraţi ce­tăţeni pe care să se poată bizui pri­­cind. ŞERB I­­ANA muncitoare, mamă a­­l copil Comuna Dragoslavele, raionul Muscel ■Poveste din uliţa noastră CICERONE THEODORESCU Vă spun — de pe uliţa noastră. Ţin minte... Sunt treizeci de ani. ...E-o fată. Se joaca-n fereastră. E-o casă. De oameni sărmani. Ţin minte... Aici lingă curte Trăgea o maşină mereu. — „Copoii“... Cu şoaptele scurte Cu pasul de pindă şi greu. Vinează pe tata, fireşte ! Pe mama, ascunsă-n vecini... ....Fetiţa din uliţă creşte Sub pinda acestor străini. E mică. Nu ştie ce-i viaţa. Se uită şi nu zice pis. Se -ntoarce spre soare cu faţa... Dă-n mugure, cald, un suris. Se duse — pe mama, pe tata— De unde să ştie-n ce loc ? ...E-n grija vecinilor fata, Tovarăşa noastră de joc. Privind pe sub gene, din joacă, Ea creşte cu ochii atenţi: — Şi azi percheziţii-or să facă . Şi mîine-or să vină agenţi ? Cind lumea aude motorul, Scrîşneşte ca frînele -n roţi... îşi lasă, ferestrele, storul... „.Şi noapte, şi pindă e-n toţi. ★ Trec, astăzi, pe uliţa noastră— Mă uit — un tablou amintit: ...Băiatul ce zburdă-n fereastră Ii seamănă fetei, leiţi Tn soare se-ntoarce cu faţa Privind, pe sub gene, spre drum : Aşteaptă să-l ia, dimineaţa, Maşina — la creşă, acum. Ce zgîlţiie caroseria? ...Şoferul nu spune nici pis: Ii joacă in ochi bucuria Că saltă maşina, de ris... In hohot pufneşte motorul, In tumbele repezi de roţi­­îşi -nalţă ferestrele storul... Şi soare, şi viaţă e-n toţi­­ ...De chiot maşina e plină. De risui atitor copii. — Or, {i-e de mirare, vecină ? — Vecine, copii să tot fii ! (Din volumul „Făurari de frumusețe", Ed. Tineretului). Grija pentru mamă şi copil în U. R. S. S. Ocrotirea mamei şi copilului este în Uniunea Sovietică o sarcină de seamă a statului, o problemă a întregului popor Constituţia sovietică pre­vede obligaţia statului de a acorda ajutor mamelor cu mulţi copii şi mamelor singure, concedii de naştere cu plata salariului­ şi organizarea unei întinse reţele de instituţii sanitare şi educative, a căror activitate stîrneşte admiraţia oricărui străin care vizitează U.R.S.S. Cel de-al 6-lea plan cincinal al U.R.S.S. prevede importante măsuri pentru îmbunătăţirea sistemului de ocrotire a mamei şi copilului. Concediul de naştere cu plata salariului pentru femei însărcinate a fost mărit de la 77 la 112 zile. Se lărgeşte considerabil reţeaua de maternităţi, creşe şi grădiniţe de copii. Numărul locurilor în grădiniţe şi creşe va spori în al 6-lea cincinal cu 45%. Peste 5,5 milioane copii sunt trimişi în fiecare vară la odihnă, în localităţile balneare şi climaterice. In U R.S.S. există astăzi 1911 palate şi case ale pionierilor, 575 şcoli de sport pentru copii, 4000 biblioteci pentru copii, în afara secţiilor pentru copii de pe lîngă celelalte biblioteci și 140 de teatre pentru copii. Copilărie lipsită de zîmbet Nu peste tot viaţa co­piilor este aceeaşi, nu în toate ţările lumii ti­nerele vlăstare — viito­rul omenirii se bucură de ocrotire şi priveghe­re Munca istovitoare, foametea, mizeria, bolile, întunericul etc. sunt în­soţitorii vieţii a milioane de copii din ţările ca­pitaliste, coloniale şi de­pendente. In Statele Unite copii fără părinţi sau cu pă­rinţi săraci sunt obiectul unor tranzacţii comercia­le din cele mai odioase,, de pe urma cărora afa­ceriştii încasează im­portante beneficii. După înseşi aprecierile se­natorului american Re­fe­uver, publicate într-un raport . ..mii de copii a­­semenea unor saci de fă­ină sint negociați in ve­derea adoptărilor*’ (sub această denumire se as­cunde de fapt vînzarea copiilor care oficial este interzisă în S.U.A.) la preturi variind între 500 —3.500 dolari... 10.000— 15.001* copii sînt anual obiectul unor aseme­nea tranzacţii de „adop­ţiune”. Relatînd acest odios procedeu, senatorul a­­merican nu e cuprins de scrupule şi cu atît mai puţin indignat. Mai mult decît atît , el cere ca co­merţul cu copiii să fie le­giferat în S.U.A. şi adre­sează sfidător, în conti­nuare, întrebarea: „In definitiv de ce să exis­te norme de vînzare a automobilelor şi să nu existe norme de vînzare a copiilor“ ? Cheltuielile mereu cres­­cinde pentru cursa înar­mărilor fac ca alocaţiile bugetare pentru invăţă­­mînt, cultură să fie mai restrinse în ţările capita­liste Aşa se explică de ce nu Italia sunt aproape 3 milioane de copii şi ti­neri care nu au posibili­­tatea să înveţe. Şi mai grea este situa­ţia copiilor din ţările co­loniale şi dependente Da­torită foametei şi mizeriei în aceste ţări, durata vie­ţii este în medie de 25- 27 ani, iar mortalitatea infantilă trece de 50% Se foloseşte pe scară lar­­gă munca copiilor. Pe plantaţiile din Kenya, Tanganica şi alte colonii din Africa, femeile şi co­piii reprezintă jumătate din numărul muncitorilor. In Nigeria mai mult de jumătate din copii mor înainte de a împlini vîrs­ta de 5 ani Acestea sunt „binefacerile“ colonialis­mului Glorificarea crimei şi violenţei sunt propagate prin toate mijloacele — radio, televiziune, cinema Una din consecinţe este creşterea delictelor săvîr­­şite de minori însuşi co­mitetul judiciar al Sena­tului din SUA este nevoit să recunoască că anual „aproximativ 1.200.000 de minori se fac vinovaţi de infracţiuni" Iată un tablou sumar de acolo unde florile vie­ţii su­nt strivite de goana după profit, de pregătiri­le de război Pentru a curma aceste stări de lu­cruri glasul milioanelor de mame de pretutindeni, glasul tuturor oamenilor cinstiţi răsună puternic împotriva acelora care ar dori să repete tragedia copiilor de la Hiroşima. „Vă exprim din toa­tă inima marea mea ad­miraţie pentru felul in care vă ocupaţi de copiii voştri, urmărindu-i în dezvoltarea lor fizică şi culturală, pentru felul cum îi educaţi in dragos­tea pentru pace şi priete­nie cu toate popoarele. Vă felicit pentru realiză­­rile dvs în folosul copii­­lor şi vă doresc noi suc­cese” (Carolina Calcatelli — Italia). „Mi-au venit lacrimi de bucurie cind am luat cunoştinţă de viaţa co­piilor voştri Copiii, sunt mai bine dezvoltaţi ca ai noştri Ei sunt veseli şi îndrăzneţi Feţele lor ex­primă unui adevăr feri­cire Plîngeam de bucu­rie, dar în acelaşi timp se amestecau şi lacrimi de tristeţe pentru copiii din ţara mea Copiii noştri n-au nici creşe, nici că ruine nici educatoare care să aibă grijă de ei, să-i înveţe cîntece şi poezii frumoase Am constatat că in România şi la sate există cămine, creşe şi chiar case de naştere. Intr-adevăr e un mare noroc pentru copii că s-au născut într-un regim ca al dvs." (Rose Mehanna — Liban). „Felul în care sunt crescuţi şi educaţi copiii in ţara dvs., îngrijirea plină de dragoste de care se bucură copiii în creşe şi cămine desigur nu puteau să nu mă impresioneze profund La „Casa copilului“ din Ti­mişoara m-am împrie­tenit in mod special cu o frumoasă fetiţă de 14 ani, cu două codiţe negre şi lungi pe care o cheamă Maria Gilda Ma­ria mi-a dat cravata ei de pionieră pentru fetiţa mea Şi chiar dacă nu ne am înţeles prin cuvin­­te, am îndrăgit mult a­ceasta fetiţă Am aflat apoi că aceşti copii pot să înveţe potrivit Insu­­şirilor lor Mulţi dintre ei devin ingineri, profe­sori, medici, muncitori destoinici, fruntaşi in producţie. Cu toţi „Casa copilului* se mlndreşte" (Alice Kronnenbitter — Elveţia). „Dorim să vă expri­măm marea noastră ad­miraţie pentru tot ce aţi realizat pentru copiii dvs. V­izitînd „Palatul pionierilor” ne-am dat seama în ce măsură toţi copiii din ţara dvs. îşi pot dezvolta aptitudinile şi inteligenţa lor Felul în care copiii sunt pregă­tiţi în diferitele cercuri să-şi aleagă o anumită profesie e un sistem de educaţie foarte bun" (Marie Ange Gaubert — Franţa). „Ne-a impresionat gri­ja pe care o acordă sta­tul dvs. mam­ei şi copi­lului. Am observat vizi­­tind o maternitate că toate pacientele se bucu­ră de aceeaşi atenţie şi acest lucru m-a mişcat Am văzut într-un pat o tînără doctoriţă şi ală­turi, într un alt pat o muncitoare cam de a­­ceeaşi vîrstă In spitalele noastre doctoriţa ar îi avut o cameră separată, cu o infirmieră personală cu hrană și îngrijire deo­sebită, iar muncitoarea ar fi avut cu totul alt trata­ment ** (Annie Pashka — membră a Congresu­lui femeilor canadiene). Părerile unor oaspeţi de peste hotare S­C­Î­N­T­E­I­A AZI... • în ţara noastră s-a înfăptuit In­­văţămîntul general obligatoriu şi gra­tuit de 4 ani. Faţă de anul 1938, nu­mărul şcolilor elementare a crescut cu peste 2.900 unităţi. In anul şcolar 1954—1955 au funcţionat 4871 şcoli de 7 ani, adică de 6 ori mai mult decit numărul gimnaziilor şi cursurilor in­ferioare de liceu existente în 1938. În şcolile medii de 10 ani frecventează cursurile peste 86 000 elevi faţă de 29.000 cîţi frecventau liceele în anul şcolar 1938—1939. Un număr de 3.200 şcoli elementare de 7 ani şi medii funcţionează pentru copiii minorităţilor naţionale. • Pentru copiii noştri se editează cărţi şi reviste în milioane de exem­plare şi ele ajung în cele mai depăr­tate colţuri ale ţării. In anii 1951—1955 în „Editura Ti­neretului“ au apărut 1438 titluri de cărţi pentru copii intr-un tiraj de peste 27 milioane exemplare. • Pe lingă toate bibliotecile regio­nale şi raionale există cîte o secţie specială pentru copii. In unele oraşe copiii au bibliotecile lor separate. Ci­nematografia noastră nu-i uită nici pe cei mici; pentru ei s-au turnat nume­roase filme de scurt metraj, de desen animat. Avem transmisiuni radiofonice speciale pentru copii. Case şi palate ale pionierilor există acum în numeroase oraşe ale ţării. • Copiii patriei noastre îşi petrec vacanţa în tabere de pionieri şi co­lonii pentru preşcolari situate in cele mai pitoreşti locuri din ţară. In anii 1951 —1955 peste 500.090 copii au fost trimişi la cură şi odihnă in staţiunile balneo-climaterice. In curînd, pe malul insolit al mării şi In cabanele de la poalele munţilor va răsuna din nou glasul zglobiu al altor mii de copii veniţi să-şi petreacă vacanţa de vară. • în anii puterii populare au fost puse în funcţiune cinci facultăţi de pediatrie şi nenumărate şcoli de cali­ficare pentru cadre medii specializate in pediatrie. Azi, numărul medicilor pediatri a atins cifra de peste 2.000. Alocaţiile bugetare destinate ocrotirii copilului au crescut de la an la an, iar in cel de-al ll-lea cincinal se pre­vede punerea în funcţiune a noi uni­tăţi de ocrotire. Datorită măsurilor multilaterale luate pentru ocrotirea sănătăţii copiilor, mor­talitatea infantilă a scăzut in 1955 cu 45,5%, faţă de anul 1948. ŞI ODINIOARĂ... « „La fabrica de sticlă „Geamul Moldovei“ (Hîrlău) lucrează 50—60 de copii între 9—1-14 ani, recrutaţi în satele de prin împrejurimile Hîrlău­­lui... Nici nu se­ poate imagina starea acestor copii, pe care exploatarea ne­miloasă i-a aruncat aşa de tineri în fabrici. Nici unul nu rezistă mai mult de 2—3 ani după care devin epave vii. Accidentele se ţin lanţ. Toţi sunt des­figuraţi de arsuri...“ (Ziarul antifascist „Clopotul" din Botoşani — 1930). • „Din copiii sub un an morţi în luna octombrie un număr de 6.839 adică 81,2% au murit fără a fi fost examinaţi de medic“. („Buletinul demografic" 1933). • Opt copii locuiesc într-o groapă. Vîrsta ? Cel mai mare are 12 ani, uce­nic. Cel mai mic are 2 ani şi jumă­tate. Opt copii, între 2 şi 12 ani, fără mamă şi fără tată, căutindu-şi hrana pe maidane, şi în hîrdaie. Familia lo­cuieşte în str. D-na Ghica nr. 52. Nu într-un bordei sau o magazie ci pur şi simplu în „GROAPA“. („Dimineaţa" din 5 noiembrie 1936). • „Dintr-o situaţie oficială se poate constata că în Municipiul Bucureşti sunt 57.000 copii în vîrstă de şcoală (între 7—16 ani). Dintre aceştia ur­mează la şcoală în condiţii mai mult rele decît bune un număr de 31.000 copii ; avem deci circa 26.000 copii lipsiţi de şcoală, analfabeţi asiguraţi.“ („Gazeta municipală" 1934). „ Vreme de 18 ani, intre 1920—1938, din 55 de sate cu 105.000 locuitori, au plecat la şcoli secundare sau superioa­re numai 1573 de tineri. Şi din aceştia 1573, abia 6% erau copii de oameni săraci sau foarte săraci. („Sociologia Românească" nr. 3 din 1938. Rezultatele globale ale anchete­lor făcute de echipele sociologice stu­denţeşti). Vizitele membrilor delegaţiei Sovietului Suprem al U.R.S.S. Iaşul în sărbătoare IAŞI 31. In dimineaţa aceasta de mai Iaşul oferea un tablou neobişnuit prin freamătul imens al mulţimii de ieşeni — muncitori, oameni de cultură, elevi şi studenţi — ve­niţi în întîmpinarea delegaţiei So­vietului Suprem al U.R.S.S., oaspeţi dragi ai poporului român. Membrii de­legaţiei sovietice au sosit la Iaşi la orele 10 dimineaţa pe bordul a două avioane. Pe aeroport, ei au fost salutaţi cu căldură de tovarăşii D. Gheorghiu, prim-secretar al Comitetu­lui regional de partid Iaşi, Const. Nis­­tor, preşedintele sfatului popular re­gional, V. Cracea, prim-secretar al co­mitetului orăşenesc de partid, Octav Iliescu, preşedintele sfatului popular orăşenesc, D. Zaharia, Victoria Cio­­flîngă, Emil Mazilu, deputaţi în Ma­rea Adunare Naţională, O. Franke, rectorul Institutului de Medicină, Cr. Simionescu, rectorul Institutului Poli­tehnic, C. Pîntea, rectorul Institutului Agronomic, I. Şandru, prorector al Universităţii „Al. I. Cuza“, reprezen­tanţi ai vieţii culturale şi politice a Iaşului. De-a lungul întregului parcurs, de la aeroport pînă în centrul oraşului, populaţia ieşeană a manifestat cu în­sufleţire pentru prietenia romîno-sovie­­tică. În aclamaţiile zecilor de mii de ce­tăţeni, membrii delegaţiei parlamenta­re sovietice şi însoţitorii lor au luat loc pe tribuna instalată în Piaţa Uni­rii, unde s-a ţinut un miting. Luînd cuvîntul tov. Octav Iliescu, preşedin­tele sfatului popular orăşenesc, a adre­sat delegaţiei sovietice o caldă urare de bun sosit. Eliberarea patriei noastre de armata sovietică şi puternicul ajutor acordat poporului român de Statul sovietic — a spus vorbitorul — au creat condiţiile ca Iaşul să renască din ruinele răz­boiului, realizînd o vastă operă de re­construcţie. Folosind pe scară din ce în ce mai largă metodele înaintate sovie­tice, oamenii muncii din oraşul nos­tru luptă acu­m cu abnegaţie pentru traducerea în viaţă a istoricelor hotă­­rîri ale celui de-al ll-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, între­prinderile industriale ale oraşului Iaşi şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan pe primul trimestru al a­­cestui an. Cu nespusă bucurie au salutat oame­nii muncii din patria noastră docu­­mentele istorice ale celui de-al XX-lea Congres al P.C.U.S. şi recenta decla­raţie a guvernului Uniunii Sovietice în problema dezarmării. A luat apoi cuvîntul V. R. Boianova, membru în Prezidiul Sovietului Su­prem al U R.S S., deputată în Sovietul Naţionalităţilor, ministrul Sănătăţii al R.A.S.S. Buriat-Mongole, care a trans­mis populaţiei Iaşului un salut frăţesc al poporului sovietic. A . Diordiţa, membru al Comisiei bugetare a Sovietului Naţionalităţilor, vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri al R.S.S. Moldoveneşti, a spus: Ne bucură mult succesele şi realizările poporului român a cărui prietenie cu poporul sovietic se bazează pe princi­piile frăţiei şi egalităţii, respectării re­ciproce a intereselor, ale într­ajutoră­­rii socialiste. Intîlnirea parlamentarilor sovietici cu oamenii de cultură La Universitatea „Al. I. Cuza”, cea mai veche universitate din ţară, a avut loc întîlnirea reprezentanţilor poporu­lui sovietic cu un mare număr de a­­cademicieni, profesori universitari, cer­cetători, oameni de artă şi litere din Iaşi. Profesorul Ioan Şandru, prorector, a făcut oaspeţilor o prezentare a acti­vităţii acestei universităţi, începînd din anul înfiinţării ei — 1860. El a subliniat că însăşi înfiinţarea univer­sităţii este rezultatul unui îndelung proces de transformări în desfăşura­rea căruia poporul rus a jucat un mare rol, care nu va fi uitat niciodată. Ginditorii înaintaţi ruşi au avut o mare influenţă asupra cărturarilor mol­doveni. După eliberarea Romîniei, în faţa corpului didactic s-au deschis po­sibilităţi nelimitate de creaţie. Cuceri­rile ştiinţei sovietice, contactul perso­nal al universitarilor ieşeni cu savanţi sovietici care au vizitat R.P.R. au con­stituit un îndemn pentru dezvoltarea activităţii ştiinţifice a universităţii ieşene. Prof. Şandru a dăruit conducătoru­lui delegaţiei sovietice un album cu aspecte din viaţa Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi. Mulţumind pentru da­rul primit, F. R. Kozlov a oferit uni­versităţii ieşene un album înfăţişînd Universitatea „Lomonosov” din Mos­cova. Din partea delegaţiei sovietice a răspuns A. I. Sembaev, deputat în So­vietul Uniunii, prorector al Universi­tăţii de Stat Kazahe, care a arătat că oamenii de ştiinţă sovietici stimează şi preţuiesc pe prietenii lor romîni şi a împărtăşit celor prezenţi bucuria cu care a luat cunoştinţă de realizările institutelor de învăţămînt superior pe care le-a vizitat la Cluj şi Tg. Mureş Oaspeţii sovietici au vizitat apoi monumentele istorice ale oraşului — biserica Trei Ierarhi şi biserica Go­­lia — precum şi Palatul Cultural. In parcul Copou, oaspeţii s-au oprit la teiul lui Eminescu. La fabrica de antibiotice care este construită şi uti­lată cu ajutorul Uniunii Sovietice, oaspeţii au urmărit desfăşurarea pro­cesului tehnologic. Membrii delegaţiei parlamentare so­vietice s-au îndreptat apoi spre cimi­tirul eroilor „Eternitatea“, unde F. R. Kozlov, conducătorul delegaţiei, a de­pus coroane de flori la monumentele eroilor sovietici şi români. Concertul Filarmonicii de Stat „Moldova“ Seara, Filarmonica de Stat „Mol­dova“ din Iaşi a dat un concert de gală în cinstea parlamentarilor sovietici, interpretînd piese muzicale din operele compozitorilor sovietici şi români, înainte de începerea progra­mului, tov. Mihai Dumitriu, redactor şef al ziarului local „Flacăra Iaşului“, a oferit membrilor delegaţiei sovietice ediţia specială, în culori, a ziarului care publică — în limbile rusă şi ro­mina — reportajul vizitei delegaţiei sovietice la Iaşi şi fotografia primirii oaspeţilor sovietici pe aeroportul ora­şului. ALEXANDRU PLAIESU MANOLE CORCACI Festivitatea decernării premiilor pentru Decada dramaturgiei originale In sala Teatrului Tineretului a avut loc joi seara festivitatea decernării premiilor participanţilor la Decada dramaturgiei originale organizată de Ministerul Culturii între 20—30 mai 1956 în Capitală. Au participat reprezentanţi ai Mi­nisterului Culturii, numeroşi actori şi alţi oameni de teatru, fruntaşi ai vieţii culturale şi artistice. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tov. Paul Cornea, director general adjunct în Ministerul Culturii. Artista poporului Lucia Sturza Bu­­landra a dat citire listei teatrelor, ac­torilor, regizorilor şi pictorilor sceno­grafi premiaţi. Premiul 1 a fost acordat colectivului Teatrului de Stat din Galaţi pentru spectacolul „Preludiu“ de Ana Novac şi colectivului Teatrului de Stat din Oradea, secţia maghiară, pentru piesa „Citadela sfărîmată” de Horia Lovi­­nescu. Premiul 2 a fost obţinut de colec­tivul Teatrului Naţional din Iaşi pen­tru spectacolul „Horia“ de Mihail Da­­vidoglu. Premiul 3 au primit colecti­vul Teatrului de Stat din Oradea, secţia romina, pentru spectacolul „Inima noastră" de Valeriu Luca, co­lectivul Teatrului de Stat din Baia Mare, secţia maghiară, pentru specta­colul „Zile obişnuite” de Földes Maria şi colectivul Teatrului de Stat din Baia Mare secţia romînă pentru piesa „Ultima oră“ de Mihail Sebastian. In afară de aceste premii au mai fost acordate un premiu onorific Tea­trului Secuesc de Stat din Tg Mureş şi o menţiune onorifică colectivului Teatrului de Stat din Turda. Premiul­­ individual pentru regie a fost acordat regizorilor dr. Grof László de la Teatrul de Stat din Ora­dea secţia maghiară şi Crin Teodo­­rescu de la Teatrul de Stat din Ga­laţi. Premiul 2 a obţinut regizorul Harag György de la Teatrul de Stat din Baia Mare secţia maghiară, iar premiul III regizorii Mihai Dimiu de la Teatrul de Stat Baia Mare secţia romînă şi Corneliu Zdrehuş de la Teatrul de Stat din Oradea secţia ro­mînă. Pentru scenografie a primit premiul II Al. Olian de la Teatrul de Stat din Piteşti, iar premiul III Elena Forţu de la Teatrul Naţional din Iaşi. Premiul I pentru interpretare a fost acordat artiştilor Cristina Tacoi de la Teatrul de Stat din Oradea, secţia ro­mînă, şi Dukasz Anna de la Teatrul de Stat din Oradea, secţia maghiară. Premiul II au primit actorii Coca An­­dronescu, Gh. Leahu şi Ion Lascăr, iar premiul III Eugenia Petrescu, Orosz Lujza, Gh. Popovici, Maud Mary, Toma Caragiu şi alţii. De asemenea au fost acordate premii onorifice şi menţiuni. (Agerpres) INFORMAŢII ■ Joi a părăsit Capitala Djordje Petrovici, pictor şi critic de artă din R.P.F. Iugoslavia, care ne-a vizitat ţara la invitaţia Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinăta­tea. ■ Continuîndu-şi vizitele în Capi­tală membrii delegaţiei Comitetului naţional pentru apărarea copilului din Franţa, precum şi Margareta De Ponce, preşedinta Uniunii Femeilor Argenti­­niene, au fost­­joi dimineaţa în mijlo­cul micilor locuitori ai orăşelului co­piilor de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej” Totodată oaspeţii au vizitat şi sectoare de lucru ale între­prinderii. Tot în cursul dimineţii, oaspeţii au făcut o vizită la Muzeul de Artă al R­P­R. În cursul după amiezii, mem­brii delegaţiei şi Margareta De Ponce s-au întîlnit cu pionierii în Palatul lor. ■ Membrele delegaţiei femeilor din Anglia care se află în ţara noastră la invitaţia Comitetului Femeilor De­mocrate din R.P.R., au fost joi dimi­neaţa in diverse instituţii sanitare şi culturale ale ceferiştilor. Oaspeţii au văzut trenul sanitar C.F.R iar apoi spitalul căilor ferate nr. 2 şi secţia de copii a acestui spital. In cursul vizitei membrele delegaţiei s-au interesat de modul în care este organizată asistenţa sanitară pentru lucrătorii căilor noastre ferate şi fa­miliile lor. In continuare membrele delegaţiei au vizitat biblioteca, sălile de şah, de lectură şi de spectacol de la clubul C.F.R. „Griviţa Roşie“. În cursul dupâ-amiezii delegaţia fe­meilor engleze a fost la Muzeul de istorie a partidului. ■ Joi s-au inapoiat în Capitală C. Paraschivescu Bălăceanu, vicepreşedin­te al Asociaţiei juriştilor din R.P R., preşedintele Colegiului de avocaţi al Capitalei, şi conf univ. O. Olteanu, care au participat ca delegaţi ai Aso­ciaţiei juriştilor din R.P . la cel de-al IV-lea Congres al Asociaţiei interna­ţionale a juriştilor democraţi, ţinut la Bruxelles între 22 şi 26 mai. (Agerpres) Pag. 3 Rodnicele lucrări ale Congresului matematicienilor romîni După o pauză de o zi, consacrată unor excursii la Snagov şi pe litoralul Mării Negre, Congresul matematicie­nilor romîni îşi reia vineri lucrările. Numeroasele comunicări prezentate pînă acum în secţii, ca­ şi conferinţele ţinute în adunările plenare, au scos îni evidenţă importanţa­­ ştiinţifică deose­­­bită a acestui congres Comunicările şi conferinţele îmbrăţişează aproape toate domeniile ştiinţei matematice moderne, de la algebra abstractă şi teoria nu­merelor la diversele capitole ale me­canicii aplicate, de la topologia şi a­­naliza funcţională la statistica mate­­­matică şi la metodele de aproximare şi de calcul numeric., Contribuţia oamenilor de ştiinţă români la dezvol­tarea cercetărilor matematice e apre­ciată de savanţii străini participanţi la congres ca foarte valoroasă. La sfîrşitul adunării plenare consa­crate rapoartelor, prof. A Chatelet (Franţa), care a prezidat şedinţa, s-a arătat impresionat de varietatea cerce­tărilor matematice din Rom­înia, d­e contribuţia pe care o aduc tinerii la aceste cercetări şi de modul cum sînţt sprijiniţi şi încurajaţi de către profe­sori, de importanţa ce se acordă apli­caţiilor practice ale matematicii in scopul îmbunătăţirii condiţiilor de via­­­ţă ale oamenilor. „Fie ca matematica să aducă oamenilor, mai multă înţelep­ciune“,­a spus profesorul Chatelet, su­bliniind importanţa colaborării pe plan internaţional a oamenilor de ştiinţă pentru progresul omenirii. Lucrările de pînă acum ale congre­sului au arătat intr-adevăr cit de rod­nic poate fi schimbul de experienţă în­tre oamenii de ştiinţă din diferite ţări. Alături de cei cîteva sute de mate­maticieni români, savanţii străini par­ticipă în mod activ la lucrări. Cu deosebit interes au fost urmărite, de pildă, conferinţele şi comunicările unor savanţi de renume mondial ca:: A. Denjoy, J. Vekua, B. Segre, A. H. Stone, R. Kochendörfer şi W. Rinory, Chen Kien Kwong, Bourgin şi ale nu­meroşilor savanţi din ţările de demo­craţie populară. Alţi savanţi străini sunt programaţi pentru conferinţe şi comunicări pentru zilele următoare ale congresului.­­ Cu prilejul celui de-al IV-lea Con­gres al matematicienilor romîni, Edi­tura Academiei R.P . şi Editura Teh­nică au tipărit­ cîteva importante lu­crări noi de arta tem­atică cu privire la calculul probabilităţilor, la spaţiile vectoriale ordonate, la spaţiile haber­­iene etc. Aceste lucrâri, care îmbogăţesc lite­ratura matematică romînească din ul­timii ani, sunt cercetate cu interes de participanţii români şi străini ai celui de-al IV-lea Congres al matematicie­nilor. (Agerpres) ★ Lucrările Consfătuirii privind valorificarea complexă a Deltei Dunării TULCEA 31 (Agerpres). — Consfă­tuirea privind­ valorificarea complexă­­a Deltei Dunării, organizată de Comisia hidrologică a Academiei R.P.R., a dez­bătut în cursul zilei de joi o serie de referate despre principiile de amena­­jare a Deltei*' pentru valorificarea fi cea mai 'econemata' din punct de ve­dere pisaicol, stuficol, ' agricol şi al navigaţiei. *'•' Referatele au analizat' de asemenea probleme priVTfu­' îmbunătăţirea conti­nuă a condiţiilor' de viaţă ale popu­laţiei din Deltă şi­­Succesele obţinute în lupta împotriva malariei ■ In cursul după-amiezii, participanţii la consfătuire au făcut excursii docu­mentare. La Ostrovul Maliuc s-au ur­mărit demonstraţiile cu ultimele tipuri de maşini de recoltat stuf, precum şi cu transportoarele speciale pentru ,pă­­mînturile mlăştinoase şi apă. Grupul de participanți care s-a deplasat la Rusca a văzut primele lucrări de a­­menajare pentru sectorul de valorifi­care industrială a stufului din Delta Dunării. Noi călătorii turistice , în străinătate Astăzi încep la agenţiile O.N.T. Car­­paţi din Bucureşti, Arad, Iaşi, Timi­şoara, Oradea, Oraşul Stalin şi Con­stanţa înscrierile pentru călătoriile tu­ristice ce vor avea loc în lunile iuli, august şi septembrie­ a.c. în U.R.S.S., R.P. Ungară, R. Cehoslovacă, R.P. Bulgaria, R.P. Polonă şi R.D. Ger­mană. •' Pentru Bucureşti înscrierile se fac la agenţia O . T. Garpaţi din str. Aris­tide Briand nr. 1. •—O—'— Prin magazine în baza unei decizii a Ministerului Comerţului Interior­, zilele acestea au­ fost reduse preţurile unor mărfuri ca: încălţăminte cu talpă de crep şi, cau­­ciuc microporos, unete tricotaje, ţesă­turi şi baticuri de mătase naturală, vase din tablă de aluminiu, produse cosmetice şi altele în clişeu . Una din vitrinele magar­zinului universal „Bucureşti“, unde sunt expuse mărfuri cu noile preţuri reduse.

Next