Scînteia, iunie 1956 (Anul 25, nr. 3610-3636)
1956-06-10 / nr. 3618
mreja ANUL XXV Nr. 3618 Duminică 10 iunie 1956 4 PAGINI — 20 BANI Organ al Comitetului Central al P.M.R. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Pentru realizarea în practică a unui program de dezarmare Oamenii iubitori de pace de pretutindeni au luat cunoştinţă cu satisfacţie de mesajul lui N. A. Bulganin către preşedintele S.U.A., Eisenhower, precum şi de mesajele adresate de N. A. Bulganin preşedintelui Consiliului de Miniştri al Franţei, Guy Mollet, primului ministru britanic, Eden, şi cancelarului Republicii Federale Germane, Adenauer. Mesajele şefului guvernului sovietic către şefii guvernelor unor puteri occidentale reprezintă o nouă şi importantă iniţiativă pe linia acelora pe care le ia necontenit guvernul sovietic în vederea slăbirii încordării internaţionale, a întăririi păcii. Problema dezarmării reprezintă una din cele mai vitale şi mai urgente probleme internaţionale. întreaga omenire înţelege primejdia acumulării de stocuri de armamente şi îndeosebi de arme atomice şi cu hidrogen, întreaga omenire năzuieşte ca uriaşele fonduri pentru Înarmare, care împovărează acum atit de greu popoarele, să fie destinate ridicării nivelului de trai al populaţiei, înfrumuseţării vieţii, dezvoltării acelor regiuni ale globului care au rămas mult in urmă din punct de vedere economic. In actualele împrejurări internaţionale, cînd în mod incontestabil s-au făcut paşi în direcţia restabilirii încrederii internaţionale, există premize favorabile pentru încetarea cursei înarmărilor şi aplicarea unor măsuri practice de dezarmare, de natură să ușureze poverile cheltuielilor militare ce apasă pe umerii maselor populare. Insemnătatea deosebită a noii initiative sovietice cuprinse in mesajele amintite constă în faptul că guvernul sovietic a hotărit să abordeze intr-un mod nou şi practic soluţionarea problemei dezarmării. Se ştie că în legătură cu această problemă în diferitele organisme ale O.N.U. se poartă de peste 19 ani discuţii între puterile interesate. Din păcate, aceste discuţii s-au dovedit sterile, fără rezultate concrete. In pofida eforturilor constructive făcute de Uniunea Sovietică, tratativele desfăşurate în ultimul timp în sesiunea subcomitetului Comisiei O.N.U. pentru dezarmare au ajuns în impas. S-a vădit că activitatea acestui subcomitet frînează de fapt orice progres in soluţionarea problemei dezarmării. Cauza acestei situaţii este bine cunoscută. Nu de mult, chiar săptămînalul englez „New Statesman and Naţion“ constata următoarele: „Unui observator obiectiv, sesiunea care s-a încheiat îi va lăsa impresia că ruşii şi-au concentrat tot timpul atenţia asupra problemei concrete a dezarmării, în timp ce Occidentul a încercat să obţină cu totul altceva...“ Ce anume ? După cum s-a exprimat chiar presa din Apus, în loc de o dezarmare controlată s-a încercat să se obţină un control fără dezarmare, fără reducerea înarmărilor. Oricine înţelege că un asemenea punct de vedere corespunde doar cu dorinţa unor cercuri monopoliste care sunt interesate în continuarea cursei înarmărilor, aducătoare de profituri uriaşe. Popoarele consideră că de discutat s-a discutat mult; acum a sosit vremea faptelor. Tocmai acestei opinii a popoarelor ii răspunde noua iniţiativă a U.R.S.S., cuprinsă in mesajele adresate şefilor guvernelor din ţările occidentale După cum se arată în mesaje, guvernul sovietic consideră că pină la realizarea unui acord internaţional in problema dezarmării, eforturile statelor trebuie să fie îndreptate spre înfăptuirea de către fiecare stat a unor măsuri concrete pentru reducerea armamentelor, care ar putea fi traduse in viaţă fără să se mai aştepte încheierea unui acord international cu privire la dezarmare. Oricine înţelege că înfăptuirea unor astfel de măsuri va contribui la sporirea încrederii reciproce, va favoriza posibilitatea încheierii ulterioare a acordului de dezarmare. Forţa propunerii guvernului sovietic provine din însăşi poziţia de pe care Uniunea Sovietică o formulează. Ea preconizează acest mod nou de abordare a programului de dezarmare de pe poziţia unei mari puteri, care a şi trecut la înfăptuirea lui. După cum se ştie, recent guvernul sovietic a luat hotărirea de a micşora efectivele militare cu 1.200.000 oameni, după ce ele au mai fost reduse în anul trecut cu încă 640.000 de oameni. Se prevede totodată o reducere corespunzătoare a armamentelor şi mijloacelor tehnice militare. Deosebit de important este faptul că, în cadrul acestor măsuri, guvernul sovietic a hotărit desfiinţarea unor importante unităţi militare cu un efectiv de peste 30.000 de oameni, care se află pe teritoriul R. D. Germane. Retragerea din Germania a trupelor sovietice cu efectivul de mai sus nu rezolvă pe de-a întregul problema, dar ea reprezintă un prim pas în această direcţie. Dacă şi guvernele celor trei puteri occidentale care au trupe în Germania ar proceda la fel, s-ar grăbi momentul reducerii considerabile sau retragerii forţelor armate străine de pe teritoriul Germaniei — moment esenţial pentru rezolvarea definitivă a problemei germane. Se ştie ce uriaş ecou internaţional a trezit recenta hotărîre a guvernului sovietic care anunţa reducerea efectivelor militare ale U.R.S.S. cu 1.200.000 oameni. Pretutindeni cercurile largi ale opiniei publice au salutat hotărîrea guvernului sovietic şi au cerut ca acest exemplu strălucit să fie urmat de toate marile puteri. Să amintim numai că in Anglia, după publicarea declaraţiei sovietice, un numeros grup de deputaţi laburişti de vază, între care foşti miniştri, au semnat un memoriu în care se spune că acţiunile guvernului sovietic „au creat o situaţie nouă, de o importanţă vitală pentru destinele omenirii“ şi au cerut cu hotărîre luarea de măsuri similare în Anglia. Şi în Statele Unite declaraţia sovietică a dat naştere unor reacţii pozitive. Este semnificativ că încercările secretarului de stat Duffes de a minimaliza însemnătatea măsurilor luate de guvernul sovietic şi de a le prezenta drept o simplă „acţiune propagandistică“ au întîmpinat riposta opiniei publice şi chiar a unor personalităţi politice, care consideră că este nepotrivit ca acum, în preajma alegerilor prezidenţiale din S. U. A., să se nesocotească părerile şi cerinţele cetăţenilor americani. Reacţia răuvoitoare a lui Dulles faţă de măsura guvernului sovietic a fost viu criticată de influentul senator democrat Walter George. In presa americană şi internaţională s-a subliniat de asemenea deosebirea de ton dintre declaraţiile lui Dulles şi cele ale consilierului preşedintelui S.U.A. pentru problemele dezarmării, Harold Stassen, care, recunoscînd eforturile făcute de U.R.S.S. pe calea dezarmării, a subliniat că acum „posibilităţile de a se ajunge la un acord sănătos cu privire la dezarmare s-au lărgit într-o oarecare măsură şi s-au îmbunătăţit oarecum". Deşi declaraţiile lui Stassen cuprind nu puţine inconsecvenţe şi erori, nu se poate trece cu vederea peste faptul că ele reflectă o luptă de opinii care se dă în Statele Unite în legătură cu problema dezarmării şi, în sens mai larg, în legătură cu întreaga politică externă a S.U.A. Mesajul adresat de N. A. Bulganin preşedintelui Eisenhower oferă guvernului american prilejul de a folosi posibilităţile care s-au ivit, urmind exemplul U.R.S.S. şi angajîndu-se pe calea traducerii în fapt a programului de dezarmare. Opinia publică aşteaptă ca preşedintele Eisenhower să-şi aducă in această chestiune vitală aportul cuvenit la acţiunea de încetare a cursei înarmărilor, la cauza slăbirii continue a incordării internaţionale şi a întăririi păcii. Acelaşi lucru il aşteaptă opinia publică din partea conducătorilor Franţei, Angliei, R. F. Germane. Poporul român este un adept hotărit al cauzei dezarmării, pentru victoria căreia luptă întreaga omenire iubitoare de pace. Ataşamentul nostru sincer faţă de această cauză nobilă şi-a găsit expresia in măsurile concrete întreprinse de guvernul R.P.R., cum au fost micşorarea efectivelor militare şi reducerea duratei serviciului militar. Poporul român salută din adîncul inimii noua iniţiativă a Uniunii Sovietice, convins că ea va contribui la soluţionarea problemei dezarmării, în interesul îmbunătăţirii vieţii oamenilor, al înseninării continue a orizontului politic, al statornicirii unei păci trainice. Situaţia construcţiilor din agricultură în discuţia biroului regional de partid Bucureşti Zilele trecute, biroul Comitetului regional P . R.Bucureşti a analizat, în cadrul unei şedinţe, situaţia construcţiilor din unităţile socialiste din agricultură. La această şedinţă au participat reprezentanţi ai sfatului popular regional, directori, ingineri şi tehnicieni din întreprinderile regionale de construcţii şi membri ai comitetului sindical regional al muncitorilor din construcţii. Discuţiile purtate cu acest prilej pe marginea referatului prezentat de către directorul Trustului-Construcţii au analizat îndeosebi probleme privind calitatea construcţiilor executate în ultima vreme, reducerea preţului de cost al lucrărilor şi rărmînerea în urmă a unor lucrări de construcţii din SMT -uri, gospodării agricole de stat şi gospodării colective din regiunea Bucureşti. Din discuţii a reieşit că unele construcţii executate la S.M.T.Gorneni, S.M.T.Călugăreni, în numeroase gospodării de stat şi colective, au fost de calitate cu totul necorespunzătoare. Din cauza lipsei de îndrumare şi control din partea conducerii Trustului I-Construcţii, pe numeroase şantiere şi-au făcut loc dezordinea şi risipa, iar în multe locuri lucrările începute se desfăşoară intr-un ritm nesatisfăcător. Cu acest prilej, membrii biroului comitetului regional de partid au atras atenţia constructorilor care efectuează lucrări în sectorul socialist al agriculturii asupra faptului că oamenii muncii din SMT-urile, gospodăriile de stat şi colective din regiunea Bucureşti sunt adesea nemulţumiţi de felul cum sunt executate construcţiile noi, în care statul învesteşte importante sume. In vederea unei mai bune aprovizionări a şantierelor cu materiale de construcţii, biroul comitetului regional a hotărît luarea unor măsuri pentru punerea în valoare, cu mai multă pricepere, de către sfatul popular regional a resurselor locale abundente existente în regiune ca : balast, argilă pentru fabricarea cărămizilor etc. De asemenea comitetele raionale de partid şi sfaturile populare raionale vor trebui să sprijine şi să exercite pe viitor un control temeinic asupra felului cum se desfăşoară lucrările de construcții în sectorul socialist al agriculturii din regiunea București. GRIJA PENTRU CALIFICAREA TINERELOR CADRE în atelierul de benzi al uzinei ,,Boleslaw Bierut" din Capitală, sub îndrumarea maistrului Gh. Silaghi, se califică in meseria de laminator tinerii Gheorghe Covaci şi Radu Constantinidis. In luna mai echipa din care fac parte aceşti tineri a realizat o depăşire a sarcinilor de producţie de 68% faţă de , cit prevedea angajamentul luat. La acest laminor, s-a realizat pentru prima dată in ţară laminarea benzilor de aluminiu necesare fabricării capsulelor pentru flacoanele de penicilină. In clişeu, Maistrul Gh. Silaghi controlează calitatea unor produse lucrate de echipa din care fac parte cei doi tineri. (Foto: Gh. Vintilă) Pe şantierul tineretului de la Năvodari CONSTANŢA (coresp. „Scînteii“). Din primele zile după chemarea C.C. al U.T.M., pe şantierul combinatului de superfosfaţi şi acid sulfuric de la Năvodari au sosit peste 100 tineri din comunele şi raioanele regiunii Constanţa. Muncind cu rîvnă, dînd dovadă de mult elan şi disciplină în muncă, tinerii brigadieri şi-au cîştigat chiar din primele zile ale venirii lor un prestigiu bine meritat pe şantier. In mod deosebit s-a evidenţiat în muncă brigada I-a de tineri, condusă de Izdrailă Ion, care lucrează la planşeul pentru turnarea prefabricatelor. De asemenea, brigada a IV-a de tineri îşi depăşeşte zilnic planul de muncă cu circa 25%. Din această brigadă s-au evidenţiat tinerii Ştefan Măcău şi Erveli Murseli. Brigada a 2-a condusă de Ion Comănescu, care lucrează la transportarea pietrei pentru aprovizionarea fabricii de beton, şi-a realizat în 6 zile planul de producţie pentru 11 zile. Din brigăzile I-a şi a II-a s-au mai evidenţiat în muncă tinerele brigadiere Tudora Ifrim şi Cornelia Mardare. Se construieşte o nouă cramă modernă ORAŞUL STALIN (red. ziarului „Drum Nou“). De curînd la secţia Bălcaciu a gospodăriei de stat Cetatea de Baltă s-a deschis un nou şantier. Aici se construieşte o cramă dintre cele mai moderne şi mai mari din ţară, cu o capacitate de peste 100 vagoane de vin. Noua cramă va fi înzestrată cu prese hidraulice, cisterne de beton căptuşite cu sticlă etc. Procesul de muncă în cramă va fi aproape în întregime mecanizat. Proiectul de construcţie al noii crame este întocmit pe bază de documentaţie sovietică. Pe şantier au fost instalate baracamente şi au fost transportate numeroase materiale de construcţie. Noua cramă va fi dată în folosinţă în anul viitor. - AGENTIILE DE PRESA TRANSMIT: • Mesajele adresate de N. A. Bulganin lui A. Eden şi K. Adenauer. • Vizita preşedintelui R.P.F. Iugoslavia, I. Broz- Tito, în U.R.S.S. • Delegaţia guvernamentală a R.P.D. Coreene a fost primită de conducătorii R.D. Germane. • Delegaţia medicală română în S.U.A. • Guvernul R. D. Vietnam se pronunță pentru consultări între cele două zone ale Vietnamului. • Plenara C.C. al P. S. Italian. • Muncitorii vest-germani se opun remilitarizării. Prin extinderea metodelor înaintate PLOEŞTI (Agerpres), stînd in folosirea unor In dorinţa de a con- calupuri de explosiv de tribui la lichidarea ră- forma unui sîmbure corr.înerii în urmă a pronie dublu, ducţiei de cărbune, nu- Noua metodă a dat meroase brigăzi de la rezultate bune în timpul mina Filipeştii de Pădu- experimentării. Ea dere se străduiesc să-şi înschide noi posibilităţi suşească şi să aplice noi pentru mărirea vitezei de metode înaintate de ia- înaintare în straturile de cru. Pentru a grăbi da cărbune. Organizîndu-şi rea în exploatare a noi munca după graficul cistraturi de cărbune, bri- clic şi folosind la lucrăgada minerului îontările de înaintări în cartul din sectorul IV apii- bune noua metodă, briză, la lucrările de maii- gada minerului Ion Vărare, o nouă metodă de tui a obţinut într-o gaperforare şi puşcare alerie cu profil de 5,6 m. găurilor de mină, con- o viteză lunară de peste 95 metri liniari, faţă de 50-60 metri liniari cit realiza înainte. Acum, un miner înaintează intr-un schimb cu 75 cm. mai mult decit înainte. Ca urmare a răspîndirii noii metode de lucru, realizări deosebite la lucrările de pregătire au obţinut şi alte brigăzi din sectoarele III şi IV ale minei. De pildă, brigăzile conduse de tov. Aron Moroianu, Nicolae Obrejea, Ion Nasta şi Nicolae P. Nicolae au realizat înaintări lunare de 70-80 m. liniari. Nu stau „bine“ lucrurile în raionul Cujmir! Cîmpii fertile se întind în raionul Cujmir, unul din raioanele de pe valea Dunării, din regiunea Craiova. Oamenii muncii din satele raionului scot producţii mari la hectar. Anul trecut, de pildă, gospodăria colectivă din Gruia a scos o producţie de 3000 kg. porumb la ha. In primele rînduri ale luptei pentru recolte mari sînt colectiviştii şi întovărăşiţii. Iţi creşte inima de bucurie cînd priveşti tarlaua de 200 ha. cu grîu a gospodăriei colective „Drumul lui Lenin“ din comuna Cetate. Nu se află prin împrejurimi aşa grîu frumos. Colectiviştii l-au grăpat şi l-au plivit de buruieni; pe o suprafaţă de vreo 24 ha., unde griul ieşise slăbit din iarnă, colectiviştii au împrăştiat îngrăşăminte chimice. Dar nu numai grîu, ei şi alte culturi sunt bine îngrijite. Sfecla de zahăr de pe cele 7 ha., fie pildă, a fost prăşită de două ori. Acum colectiviştii prăşesc a doua oară porumbul de pe cele 75 ha. Mult îi ajută pe membrii întovărăşirii agricole „Horia, Cloşca şi Crişan“ din comuna Cetate faptul că ei execută în comun toate lucrările de îngrijire a culturilor. In comun au grăpat şi plivit cele 45 ha. cu grîu, în comun au prăşit şi cele 57 ha. cu porumb. Muncind organizat, pe brigăzi şi echipe, ei au terminat încă de la 1 iunie prima praşilă la porumb. Şi în alte comune ale raionului s-au obţinut rezultate frumoase la îngrijirea culturilor. In comuna Salcia, de pildă, aproape întreaga suprafaţă de grîu a fost plivită, iar prăşitul celor peste 900 ha. cu porumbe pe terminate. Deşi în multe părţi ale raionului Cujmir s-au înregistrat asemenea realizări, totuşi nu poate fi trecut cu vederea faptul că pe întregul raion îngrijirea culturilor este rămasă în urmă. Faţă de stadiul de dezvoltare al culturilor, normal ar fi fost ca la data aceasta toate culturile de păioase să fi fost plivite, iar prima praşilă la porumb, sfeclă de zahăr şi floarea-soarelui să fi fost pe terminate. Care este insă situaţia ? — La plivit, din cele peste 20.000 ha. cu grîu, precum şi alte culturi de păioase — spune tovarăşul inginer agronom Paul Rotescu, vicepreşedinte al sfatului popular raional, s-a realizat aproape jumătate, iar la porumb din cele 17.000 ha. s-a prăşit jumătate. Această rămînere în urmă ar fi trebuit să-i neliniştească pe conducătorii raionului Cujmir. Dar tov. Petre Niculescu, secretar al comitetului raional de partid, tov. Tudor Dragomir, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular raional, şi ing. agronom Paul Rotescu, vicepreşedinte, afirmă că la aceste lucrări se stă „bine“. Boala automulţumirii s-a răspîndit şi în unele comune. In raion nu sunt bine folosite nici mijloacele mecanizate la prăşit La gospodăria de stat Gîrla Mare, de pildă, nu se folosesc toate mijloacele mecanizate la prăşit. Deşi gospodăria are 10 tractoare „Universal“, — speciale pentru prăşit — din lipsa de preocupare a conducerii şi a trustului regional Gostatele nu se folosesc nici pe jumătate. Organele de partid şi de stat din raionul Cujmir au datoria să-şi îmbunătăţească munca de îndrumare şi control pe teren, astfel încît printr-o mobilizare largă a ţăranilor muncitori să se plivească şi să se prăşească la timp culturile, spre a se obţine în anul acesta producţii mari la hectar. I. PIGULOIU Craiova Un nou soi de peşte aclimatizat în ţara noastră ocupîndu-se de popularea apelor dulci din ţara noastră cu cit mai mult peşte destinat aprovizionării populaţiei. Institutul de cercetări piscicole al Ministerului Industriei Alimentare a luat hotărirea de a importa din Uniunea Sovietică şi din Polonia peste 1 milion lcre embrionate de coregon, un nou soi de peşte comestibil ce poate fi aclimatizat la noi. Acest peşte face parte cea mai mare parte. Pendin familia păstrăvilor şi tru creşterea lor, în prise hrăneşte cu animale uele stadii, s-au făcut micielemente zooplane- culturi de hrană artitonice).ficială. La Tarcău şi La-o parte din icrele om- cui Roşu puietul ajunsese brionate au fost transport la începutul acestei luni tate la staţiunea de cer la 2Vs cm. lungime, iar cetări piscicole Tarcău în eleşteele staţiunii Nu(Piatra Neamţ), altă cet la 5 la cm. Creşterea cantitate la staţiunea puietului se face la Nucet piscicolă Nucet (în apro- în eleşteele de crappiere de Bucureşti). In curs de doi ani Puieţii care au ieşit puietul ajunge la o greadin icre supravieţuiesc în tate de 250-300 gr. Fii cu drepturi egale ai patriei Aşezata in mănoasa cimpie a Banatului!espre colţul cel mai de vest al ţării, Teremia Mare este un sat cu aspect gospodăresc, ordonat, cu uliţe , largi, umbrite de arbori falnici. Nici un locuitor al satului nu s-a abătut de la regula stabilită de mult, cind s-a pus temelia primei case pe aceste locuri, de a zidi la linie perfect dreaptă petreţele dinspre uliţă al casei sale. Cei mai mulţi locuitori ai satului sunt germani. Peste 200 de familii de ţărani muncitori, din care cei mai mulţi germani, muncesc in gospodăria agricolă colectivă „Lumina“, alături de colectivişti români şi maghiari. O mare parte dintre locuitorii de naţionalitate germană sunt angajaţi , permanenţi ai gospodăriei de stat, iar alţii lucrează pe bază de contract suprafeţe de teren ale gospodăriei. Viticultori şi agricultori pricepuţi, ei contribuie la obţinerea de recolte bogate în gospodăria de stat şi realizează venituri personale frumoase in bani şi diferite produse agricole. Zeci de ţărani germani, care în 1955 au lucrat vii ale gospodăriei de stat pe bază de contract, au ciştigat sume însemnate de bani şi cite 1.500—2.500 litri vin. Roadele politicii naţionale leniniste a partidului, de asigurare a egalităţii în drepturi a oamenilor muncii de toate naţionalităţile, se vădesc din plin în viaţa acestui sat bănăţean. Din sfatul popular care conduce treburile obşteşti ale satului Teremia Mare fac parte deputaţi de naţionalitate germană, romina şi maghiară. Copiii învaţă la şcoală in limba maternă, biblioteca căminului cultural este înzestrată cu un mare număr de cărţi în limba germană. S-au creat grădiniţe sezoniere şi o creşă a gospodăriei colective pentru ca femeile-mame să aibă unde-şi lăsa copiii în timpul cit merg la lucru. In gospodăria colectivă muncesc laolaltă ţărani germani, romini şi maghiari. Văduva Bogi Rozalia cu cei doi băieţi ai ei a realizat în 1955 nu mai puţin de 852 zile-muncă, pentru care a primit peste 6.000 kg. cereale, 2.172 kg. vin, 128 kg. zahăr şi 7.668 lei, iar familia lui Ardelean Iosif a realizat doar cu 40 de zile mai puţin. Dispar tot mai mult în negura trecutului prejudecăţile şovine, întreţinute decenii in şir de clasele exploatatoare spre a dezbina pe oamenii muncii de naţionalităţi diferite. Lupta neobosită a organizaţiilor de partid, a tuturor oamenilor cinstiţi împotriva învrăjbirii naţionaliste îşi arată pe zi ce trece roadele. Muncind laolaltă in gospodăria colectivă, petrecînd împreună timpul liber, tineri germani, romini, maghiari s-au cunoscut mai bine, au învăţat să se preţuiască şi astfel s-au înfiripat familii in care se vorbesc mai multe limbi, dar soţii se înţeleg cit se poate de bine. Nicolae Nicolae s-a căsătorit cu Dorothea Wolf, Gheorghe Voicilă cu Maria Sándor... Multe şi mari suferinţe a adus războiul hitlerist tuturor oamenilor muncii. De pe urma fascismului au avut de suferit şi numeroase familii germane, cărora aventura hitleristă, urgia războiului, Ie-a răscolit existenţa, le-a îndoliat. In aceste zile, în viaţa populaţiei germane din Banat şi din restul ţării se petrec însă fapte care umplu de bucurie inimile tuturor celor ce muncesc. Sute şi mii de familii germane au un nou prilej de a simţi solicitudinea statului democrat-popular — puterea oamenilor muncii de toate naţionalităţile — care veghează cu grijă părintească la apărarea intereselor tuturor fiilor patriei. Inlăturind cu consecvenţă orice piedici din calea înfăptuirii politicii de deplină egalitate în drepturi a oamenilor muncii de diferite naţionalităţi, orice ar putea umbri colaborarea lor frăţească, puterea populară continuă să ia măsuri pentru a pune capăt dificultăţilor intimpinate de populaţia germană in împrejurările din timpul războiului şi din perioada imediat următoare. Printr-o hotărîre recentă a guvernului se prevede ca cetăţenii romini de naţionalitate germană ale căror case au fost trecute în proprietatea statului să-şi recapete proprietatea sau, dacă acum n-au casă, să li se atribuie alte case cu terenul înconjurător. Această măsură, menită să întărească şi mai mult prietenia poporului român cu minorităţile naţionale, este un curs de aplicare şi in Teremia Mare, raionul Sinnicolau Mare, regiunea Timişoara. O comisie alcătuită din preşedintele sfatului popular, deputaţi de naţionalitate romină şi germană, a şi rezolvat o serie de cazuri. Celor îndreptăţiţi cărora nu li se pot restitui casele sau atribui alte case cu terenul respectiv li se vor acorda despăgubiri, credite pe termen de 10—15 ani, loturi de casă gratuite şi tot sprijinul spre a-şi procura materiale de construcţie contra cost. In ziua de 3 iunie a avut loc o adunare in cadrul căreia s-au înminat primele 74 acte de proprietate unor cetăţeni de naţionalitate germană. Adunarea s-a desfăşurat intr-o atmosferă însufleţită, de ataşament faţă de regimul democrat-popular. „Mulţumesc partidului şi guvernului pentru această măsură care ne umple inima de bucurie — a spus Mohaupt Eduard, care a primit primul actul de proprietate. „ Ne vom arăta recunoştinţa prin fapte, prin muncă neobosită pentru înflorirea comunei noastre, pentru ca patria noastră, care ne înconjoară cu grijă părintească, să devină tot mai puternică“. ★ De măsurile prevăzute în hotărîre beneficiază şi cetăţenii români de naţionalitate germană care se repatriază. Unii dintre aceştia, printre care Kolleth Karl, au şi primit acte de proprietate. După luni şi luni de pribegie istovitoare pe drumurile răscolite de bombardamente, Kolleth Karl, împreună cu soţia, cu doi fii şi soacra, s-a pomenit la Passau, în lagărul Schaldinger. Dorul de casă a fost însă mai puternic decit minciunile şi momelile unora. In 1947 el a reuşit să obţină repatrierea soacrei sale şi, odată cu ea, a trimis in ţară şi pe fiul mai mic, sperînd că in curînd se va putea întoarce şi el cu soţia şi fiul mai mare. Intre timp, o altă nenorocire — fiul mai mare s-a îmbolnăvit de tuberculoză şi a murit. Abia anul acesta, mulţumită măsurilor luate de statul democrat-popular pentru înlesnirea repatrierii cetăţenilor români aflaţi peste hotare, a putut să se întoarcă şi el in ţară. Sint abia două luni de atunei. Dar in acest răstimp oamenii din sat s-au obişnuit ca zilnic, la răsăritul soarelui, să-l intilnească din nou pe Kolleth Karl grăbind cu bicicleta spre cîmp. E aşa cum il ştiau dintotdeauna: harnic, cumpătat, sfătos la o halbă cu bere, iar la popice... „Der hat aber einen guten Wurf!“ („Are ăsta o lovitură straşnică !“). Seara, după lucru, cind se adună cu toţi in cerdacul larg, umbrit de viţă de vie, membrii familiei lui Kulleth Karl, amintindu-şi încercările prin care au trecut, se bucură de marea fericire a revederii după o despărţire atit de lungă şi amară. — Cind trenul s-a apropiat de locurile unde mi-am petrecut copilăria — (Continuare in pag. 2-a) Printre ţăranii de naţionalitate germană din Teremia Mare Desfiinţarea taxelor şcolare în Uniunea Sovietică MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS transmite următorul comunicat al Consiliului de iiiniştri al U.R.S.S.: Cu privire la desfiinţarea taxelor şcolare în clasele superioare ale şcolilor medii, în şcolile medii speciale şi în instituţiile de învăţămînt superior ale U R.S.S. Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. a hotărit: Să desfiinţeze, începînd de la 1 septembrie 1956, taxele şcolare în clasele superioare ale şcolilor medii, în şcolile medii speciale şi instituţiile de învăţămînt superior ale U.R.S.S. în scopul creării celor mai favorabile condiții pentru a înfăptui în ţară învățămintul mediu general şi pentru ca tineretul să facă studii superioare. 6 iunie 1956. Intr-o uzină din R. P. D* Coreeană Oamenii muncii din R.P.D. Coreeană obţin zi de zi importante succese in producţie. Membrii brigăzii Ro ' Sin Mo, din secţia cuptoare electrice a uzinei de prelucrare a metalelor din Nampho, işi realizează cu succes angajamentele luate în întrecere. In clişeu. Membrii brigăzii descarcă o șarjă de oțel.