Scînteia, iulie 1956 (Anul 25, nr. 3637-3662)

1956-07-01 / nr. 3637

ANUL XXV nr. 3637 Duminică 1 iulie 1956 4 PAGINI — 20 BANI . j [ Agenţiile de presă j transmit: • Convorbirea lui D. T. j ( Sepilov cu primul ministru j I al Greciei. j • Greve în industria en- e­n­gleză de automobile. • Cereri în Uruguay i r pentru stabilirea de relaţii ] [ economice cu tarile lagăru- j f lui socialist. (pag. 4­ a) j MITINGUL TINERETULUI BUCUREȘTEAN Un aspect de la mitingul tineretului, după încheierea celui de-al II-lea Congres al U.T.M. (Darea de seamă în pag. 3-a) (Continuare In pag. 2-a) Cuvîntarea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la cel de-al II-lea Congres al U. T. M. Dragi tovarăşi Permiteţi-mi ca, în numele şi din însărcinarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, să aduc un fierbinte salut celui de-al doilea Congres al Uniunii Tineretului Mun­citor şi, prin el, celor peste 1.200.000 utemişti, întregului tineret al patriei noastre, luptător entuziast şi înflăcă­rat pe frontul construcţiei paşnice, so­cialiste. Uniunea Tineretului Muncitor, orga­nizaţia revoluţionară a tineretului nostru, este continuatoarea glorioaselor tradiţii de luptă ale Uniunii Tinere­tului Comunist. De-a lungul celor 35 de ani ai existenţei sale, partidul nos­tru a vegheat cu dragoste şi grijă pă­rintească la apărarea intereselor ■ vi­tale ale tineretului, la educarea aces­tuia în spiritul dragostei faţă de po­­rt al credinţei ,r .. .uza socialis­mului.­­ Sub stăpînirea burgheziei şi moşie­­rimii tineretul ducea o viaţă de mi­zerie, era ţinut în stare de înapoiere, lipsit de cele mai elementare drepturi cetăţeneşti. Floarea tineretului pierea în războaie tîlhăreşti pentru o cau­ză străină intereselor poporului. Burghezia şi moşierimea au creat numeroase grupări şi organizaţii reac­ţionare fasciste pentru a întuneca min­tea tineretului prin lozinci demagogi­ce, diversioniste, a-i otrăvi spiritul cu naţionalism şi misticism şi a-l atrage pe un făgaș opus intereselor sale şi intereselor generale ale poporului. Singurul apărător consecvent al in­tereselor tineretului a fost partidul clasei muncitoare — Partidul Comu­nist. Sub conducerea încercată a Par­tidului Comunist din Romînia, Uniu­nea Tineretului Comunist a mobilizat tineretul la luptă împotriva exploată­rii şi mizeriei, împotriva fascismului şi a folosirii tineretului drept carne de tun. Partidul şi U.T.C. au luptat spre a feri tineretul de otrava fas­cistă, a-i arăta calea luptei pentru a­­devăratele sale interese, calea luptei pentru democraţie, pentru pace şi so­cialism. Tineretul a dat nenumărate jertfe pentru cauza eliberării poporu­lui din lanţurile robiei capitalisto-mo­­şiereşti. Pilda luminoasă a zeci şi zeci d­e eroi utecişti însufleţeşte tineretul nostru în munca şi lupta sa pentru fericirea poporului, pentru înflorirea patriei. Vieţii de robie şi chin a tineretului i-au pus capăt măreţele transformări revoluţionare prin care a trecut pa­tria noastră după 23 August 1944. Ziua eliberării naţionale a marcat o piatră de hotar şi în viaţa tineretului nostru. Neuitată va rămîne contribuţia adu­să de tineretul nostru, în frunte cu uteciştii şi sub conducerea Partidului Comunist Român, la înfăptuirea insu­recţiei armate din 23 August 1944, eroismul de masă manifestat de tine­retul nostru, atît pe frontul antihitle­rist, cît şi în anii luptei pentru in­staurarea şi consolidarea puterii popu­lare. Masele de tineri au răspuns cu entuziasm şi devotament la chemările partidului. N-a fost acţiune politică în­treprinsă de partid în cei 12 ani care au trecut de la eliberarea ţării, la care tineretul să nu-şi fi adus din plin contribuţia, dovedindu-şi patriotismul şi spiritul de sacrificiu. Partidul, po­porul nostru muncitor privesc cu în­credere tineretul patriei şi se mîndresc cu faptele lui eroice. Tineretul reprezintă o forţă uriaşă a dezvoltării sociale, aceasta atît da­torită greutăţii specifice pe care o au milioanele de tineri ai patriei noastre, cît şi datorită dinamismului şi com­bativităţii proprii tineretului. Partidul a unit în jurul său şi a condus la luptă majoritatea covîrşi­­toare a tineretului datorită atracţiei irezistibile pe care o exercită asupra tineretului ţelurile nobile, pentru a că­ror înfăptuire luptă partidul. „Nu e oare firesc — spune Lenin — că la noi, în partidul revoluţiei, precumpăneşte tineretul ? Noi sîntem partidul viito­rului, iar viitorul aparţine tineretului. Noi sîntem partidul inovatorilor, iar pe inovatori totdeauna tineretul îi urmea­ză mai cu dragă inimă. Noi sîntem partidul luptei pline de abnegaţie, îm­potriva putregaiului vechi, iar la luptă plină de abnegaţie totdeauna tineretul merge primul“. Tineretul nostru trăieşte azi cea mai măreaţă epocă din istoria patriei noastre — epoca construirii socialis­mului — care creează tineretului po­sibilităţi nelimitate de manifestare a energiei sale creatoare, a entuziasmu­lui şi patriotismului său fierbinte, a dorinţei sale de a săvîrşi fapte mari. Toate aceste minunate trăsături ale ti­nerei generaţii, stimulate şi dezvoltate de Uniunea Tineretului Muncitor, ro­desc azi în marile victorii ale con­strucţiei socialiste în patria noastră liberă. Partidul, poporul nostru dau o înal­tă preţuire a portului pe care l-a adus Uniunea Tineretului Muncitor în mo­bilizarea maselor largi de tineret la îndeplinirea primului nostru cincinal, la succesele construcţiei noastre eco­nomice, culturale şi de stat. O ade­vărată epopee a muncii dîrze, pline de abnegaţie şi eroism au scris-o ze­cile de mii de brigadieri de pe şan­tierele Agnita-Botorca, Salva-Vişeu, Bumbeşti-Livezeni, constructorii fabri­cii de rulmenţi de la Bîrlad, ai uzi­nei cocso-chimice de la Hunedoara, ai căilor ferate Ozana-Cracău şi Cerna- Jiu. Zeci de mii de tineri au făcut să clocotească munca entuziastă, creatoa­re, pe marile şantiere naţionale, înăl­­ţînd uzine şi hidrocentrale, construind poduri şi căi ferate. Desfăşurîndu-şi activitatea sub conducerea directă a partidului, Uni­unea Tineretului Muncitor a adus o importantă contribuţie la educarea comunistă a tineretului. In multe sec­toare ale construcţiei socialiste, în di­ferite munci în aparatul de partid şi de stat activează cadre crescute şi educate de U.T.M. Zeci de mii de ino­vatori, raţionalizatori, fruntaşi ai în­trecerii socialiste în industrie şi frun­taşi ai recoltelor bogate, luptători în­flăcăraţi pentru transformarea socia­listă a agriculturii, studenţi şi elevi fruntaşi, tineri ingineri, agronomi, pro­fesori, medici, oameni de ştiinţă, scri­itori şi artişti ce-şi închină toate for­ţele dezvoltării economiei şi culturii — aceştia sînt fruntaşii tinerei generaţii cu care se mîndresc partidul, poporul nostru muncitor. Uniunea Tineretului Muncitor dez­voltă tot mai larg contactele şi co­laborarea prietenească cu tineretul iu­bitor de pace din toate ţările lumii. Participînd cu succes la Festivalurile Mondiale ale Tineretului, la diferitele manifestări politice, culturale şi spor­tive internaţionale, reprezentanţii tine­retului nostru au făcut larg cunoscute peste hotare înflorirea talentului şi ca­pacităţilor creatoare ale tineretului din Republica Populară Romînă în anii puterii populare. Uniunea Tineretului Muncitor întă­reşte în permanenţă legăturile cu glo­riosul . Komsomol leninist, din expe­rienţa căruia trage bogate învăţămin­te, dezvoltă legăturile frăţeşti cu or­ganizaţiile de tineret din ţările socia­liste, cu organizaţiile democratice de tineret din toate ţările lumii. Tinere­tul muncitor din Republica Populară Romînă şi întregul popor se bucură sincer că, odată cu restabilirea rela­ţiilor prieteneşti dintre Republica Popu­lară Romînă şi Republica Populară Fe­derativă Iugoslavia, s-au restabilit şi legăturile de prietenie şi colaborare în­tre Uniunea Tineretului Muncitor şi Uniunea Tineretului Popular din Iugo­­slavia — organizaţia bravului tineret al Iugoslaviei socialiste. In prezent sunt create toate condiţiile pentru dezvolta­rea continuă a acestor legături în in­teresul comun al tineretului şi al po­poarelor ţărilor noastre. In cei doi ani care au trecut de la publicarea Hotărîrii Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la activita­tea Uniunii Tineretului Muncitor şi de la conferinţa pe ţară a U. T. M., în munca Uniunii Tineretului Muncitor s-au realizat progrese incontestabile. Ele nu ne pot face însă să trecem cu vederea neajunsurile muncii partidului în rîndurile tineretului și lipsurile care dăinuie în activitatea Uniunii Tinere­tului Muncitor. Care sînt lipsurile principale ale muncii partidului și U.T.M.-ului în rîn­durile tineretului ? Marile transformări revoluţionare din ultimul deceniu au atras tineretul la o participare tot mai activă la viaţa obştească; politica partidului este în­suşită de masele largi ale tineretului, iu­t toate acestea, cuprinderea organi­zatorică a maselor tineretului a rămas în urma influenței noastre­ politice a­­supra lor. Aceasta se referă în primul rînd la tineretul sătesc, şi — în parte — la tineretul din industrie. Cauza acestei stări de lucruri constă în lipsa unei preocupări sistematice, continue, pentru munca politico-orga­­nizatorică în rîndurile tineretului. Unele organe şi organizaţii de partid manifestă tendinţa de a lăsa organi­zaţiile U. T. M. să se descurce cum pot, deşi partidul a subliniat nu odată că îndrumarea şi sprijinirea organi­zaţiilor de U.T.M. este una din sar­cinile principale ale partidului. Lipsa unei munci permanente, răbdătoare, cu tineretul înseamnă de fapt subaprecie­rea rolului tineretului în construcţia socialistă. Fără a munci zi de zi cu tineretul, în primul rînd cu organiza­ţiile U.T.M., nu poate fi descoperită şi generalizată experienţa înaintată a acestora, spre a deveni un bun al în­tregului tineret, nu pot fi ajutate or­ganizaţiile U.T.M. să-şi ridice munca la un nivel superior. Sarcinile măreţe, trasate de cel de-al doilea Congres al Partidului Muncit,­terese Romín pun în faţa Uniunii Ti­neretului Muncitor cerinţe sporite, ri­dică cu deosebită ascuţime necesita­tea lichidării lipsurilor existente în ac­tivitatea Uniunii Tineretului Muncitor. Congresul a trasat sarcina înlăturării deficienţelor serioase în educaţia po­litică şi ridicarea culturală a tinere­tului, a cerut organizaţiilor de partid şi, sub conducerea lor, organizaţiilor de U.T.M. să acorde atenţia principală participării active a tineretului la lupta pentru realizarea celui de-al doilea cincinal. Congresul al II-lea al P.M.R. a ce­rut organelor de partid să ajute or­ganizaţiile U.T.M. în găsirea unor for­me cît mai atrăgătoare, specifice muncii în rîndurile tineretului, elimi­­nînd şablonul, tendinţele de copiere mecanică a metodelor de muncă pro­prii organizaţiilor de partid sau sin­dicate. Lipsurile muncii organizaţiilor de partid şi U.T.M. în rîndurile tinere­tului se manifestă în al doilea rînd prin insuficienta atenţie acordată muncii politice de masă, vii, comba­tive, diferenţiate pentru diverse cate­gorii ale tineretului. Munca educativă a Uniunii Tinere­tului Muncitor este lipsită de conti­nuitate ; îndeosebi se neglijează mun­ca politico-educativă în rîndurile tine­rilor din afara organizaţiilor U.T.M. Nu este de mirare că acolo unde este neglijată munca de educaţie politică şi cultural-educativă slăbeşte capacita­tea de mobilizare a organizaţiilor de U.T.M. şi se fac simţite influenţele ideologiei străine. Cine ar putea nega interesul arză­tor al tineretului faţă de problemele internaţionale, dorinţa sa fierbinte de a-şi închina toate forţele luptei pen­tru pace, pentru apărarea şi înflorirea patriei ! Dar au făcut oare organiza­ţiile de partid şi Uniunea Tineretului Muncitor tot ce era necesar pentru a clarifica tineretului principalele eveni­mente internaţionale, problemele ac­tuale ale luptei pentru pace? Este lim­pede că nu. In vremea noastră are loc un mare avînt al forţelor păcii şi socialismului Ţările socialiste cuprind în prezent 25% din suprafaţa globului şi 37% din populaţia lumii, se lărgeşte conti­nuu zona păcii, cuprinzînd un mare număr de ţări socialiste şi nesocialiste din Europa şi Asia. Succese impor­tante au fost dobîndite în ultimele luni în destinderea încordării interna­ţionale, în urma iniţiativelor U.R.S.S. şi altor ţări socialiste. Cu toate aces­tea, marile monopoluri, fabricanţii de armament, cercurile agresive îşi con­tinuă uneltirile. De aceea este necesară întărirea vigilenţei popoarelor iubi­toare de pace. Este necesară ridicarea la un nivel mai înalt a muncii de educaţie patriotică a tineretului, în scopul creşterii unor cetăţeni cu înaltă conştiinţă politică şi morală, apără­tori dîrzi ai cuceririlor revoluţionare ale poporului, ai independenţei şi su­veranităţii patriei, luptători hotărîţi pentru continua consolidare a puterii populare. Tovarăşi, Multe sute de mii de tineri lucrează în fabrici, uzine, mine, pe şantierele patriei noastre. In centrul preocupări­lor organizaţiilor de tineret în indu­strie trebuie pusă lupta pentru pro­gresul tehnic, pentru însuşirea tehnicii noi şi folosirea din plin a tehnicii existente, pentru ridicarea continuă a calificării profesionale a tineretului. Cui nu-i este cunoscut puternicul interes al tinerilor pentru tehnică! Oricine poate să-şi dea seama de uriaşa însemnătate a înarmării tinerei gene­raţii cu temeinice cunoştinţe tehnice, astfel incit să fie capabilă a stăpîni tehnica nouă şi a scoate din ea tot ce poate da ! Trebuie să spunem însă că unele organizaţii de partid şi U.T.M. pre­cum şi muncitori vîrstnici nu acordă atenţia necesară schimbului de mîine. sprijinirii acestuia în ce priveşte însu­şirea cunoştinţelor profesionale , tehnice şi gospodăreşti. Noile uzine şi fabrici ale celui de-al doilea cincinal aşteaptă mii şi mii de cadre de înaltă calificare şi asemenea cadre nu cad din cer, ele trebuie formate în fiecare fabrică, în fiecare atelier şi secţie, prin munca plină de grijă părintească a comuniştilor, a muncitorilor vîrst­nici. După cum se ştie, Directivele Con­gresului P.M.R. cu privire la cel de-al doilea cincinal prevăd executarea unui volum de lucrări capitale de cca. 105— 110 miliarde lei, creşterea producţiei globale industriale cu 60—65%, ridi­carea productivităţii muncii în indu­strie cu cel puţin 45—50% şi redu­cerea preţului de cost în industria re­publicană cu cel puţin 15—20%. Un rol din cele mai importante în înfăptuirea acestor sarcini, de care depinde dezvoltarea întregii economii naţionale şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale poporului revine tineretu­lui. Datoria organizaţiilor de partid şi U.T.M. din industrie este de a ajuta zi de zi tineretul în însuşirea noilor procese tehnologice, de a îndruma spi­ritul de iniţiativă al tineretului spre descoperirea şi folosirea imenselor re­zerve interne ale întreprinderilor, de a-l ajuta să înţeleagă aportul ce-l poate aduce în îmbunătăţirea organi­zării producţiei şi a muncii. Ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost se realizea­ză nu prin vorbărie, ci prin măsuri tehnico-organizatorice concrete, prin organizarea activităţii practice a ma­sei muncitorilor, prin înarmarea lor cu cunoştinţe tehnice, prin extinderea metodelor avansate. Pe tot întinsul patriei noastre se deschid: noi şantiere pentru construi­rea de uzine şi fabrici, hidro şi termo­centrale, lăcaşuri de cultură, stadioane etc. Partidul este încredinţat că Uniu­nea Tineretului Muncitor îşi va dovedi capacitatea sa de mobilizare a tinere­tului la acţiuni voluntare de interes obştesc, îndreptînd energia clocotitoa­re şi entuziasmul tineretului spre ma­rile şantiere ale construcţiei socialis­mului, că va face din acestea înalte şcoli ale bărbăţiei şi perseverenţei, de călire a zeci şi zeci de mii de tineri cu­rajoşi, plini de elan patriotic, construc­tori conştienţi ai vieţii noi. Partidul acordă o deosebită însemnătate parti­cipării tineretului la lupta pentru re­cuperarea terenurilor înţelenite sau degradate. Sîntem încredinţaţi că ti­neretul va răspunde cu însufleţire che­mării partidului, redînd agriculturii, prin munca sa harnică, zeci şi zeci de mii hectare de pămînt roditor. Sarcini de mare însemnătate stau în faţa organizaţiilor U.T.M. de la sate. Trebuie ca fiecare tînăr să cu­noască obiectivele principale ale celui de-al doilea cincinal în agricultură : a­­sigurarea preponderenţei sectorului so­cialist al agriculturii, atît ca suprafaţă cît şi ca producţie-marfă, realizarea pînă la sfîrşitul cincinalului a unei producţii anuale de cel puţin 15.000.000 tone de cereale. Acestea sînt sarcini mari şi complexe, a căror realizare nu poate fi asigurată prin lozinci şi discursuri, ci printr-o intensă muncă politico-organizatorică. Trebuie anali­zat în fiecare regiune, raion şi comu­nă în parte, ce măsuri politico-orga­­nizatorice trebuie luate spre a antre­na din plin tineretul la înfăptuirea a­­cestor sarcini grandioase, îmbunătăţind şi lărgind munca poli­­tico-educativă, găsind forme de acti­ Scrisoarea celui de-al II-lea Congres al U. T. M. către C. C. al P. M. R. In numele utemiştilor, în numele milioanelor de băieţi şi fete — tineri constructori ai socialismului în patria noastră — Congresul al II-lea al Uniunii Tineretului Muncitor transmite Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român un fierbinte şi entuziast salut ute­­mist ! Tineretul patriei noastre datorează poporului nostru, condus de partid, întreaga sa viaţă nouă, perspectivele şi mai luminoase de mîine. De aceea, ne îndreptăm astăzi gîndurile cu nespusă recunoştinţă către făuritorul vieţii noastre libere, Partidul Muncitoresc Român. Conducerea de către partid constituie chezăşia sigură a succeselor Uniunii Tineretului Muncitor, chezăşia creş­terii şi întăririi rolului şi influenţei organizaţiei noastre în masele largi ale tinerilor de la oraşe şi sate. In cuvîn­­tul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej adresat Congresului în numele şi din însărcinarea C.C. al P.M.R. noi ve­dem un nou şi preţios ajutor, un puternic îndemn pentru îmbunătăţirea întregii noastre activităţi. La al II-lea Congres al său, Uniunea Tineretului Mun­citor se prezintă mai strîns unită ca oricînd în jurul Par­tidului Muncitoresc Român. Tînăra noastră generaţie crescută de partid a îmbră­ţişat cu entuziasm hotărîrile celui de-al II-lea Congres al P.M.R. încredinţăm partidul că tineretul îşi va închina toate forţele sale luptei poporului nostru pentru înfăptui­rea celui de-al II-lea plan cincinal, pentru creşterea pro­ductivităţii muncii, reducerea preţului de cost, ridicarea activităţii gospodăreşti a întreprinderilor. Vom intensifi­ca munca în sprijinul ridicării nivelului de calificare pro­fesională a tineretului şi al însuşirii tehnicii înaintate, vom da mai mult sprijin învăţămîntului tehnic, profesio­nal, întăririi disciplinei în muncă, unei tot mai largi manifestări a iniţiativei creatoare a tinerilor. Asigurăm partidul că vom da un avînt şi mai larg muncii tineretului pe şantierele celui de-al doilea plan cincinal, dovedind odată mai mult patriotismul fierbinte de care e însufleţit tineretul. Nu vom cunoaşte răgaz în munca de convingere a ti­neretului de la sate asupra superiorităţii agriculturii mari, socialiste. Vom munci cu mai multă stăruinţă pen­tru obţinerea de recolte bogate, pentru sporirea produc­ţiei vegetale şi animale. Uniunea Tineretului Muncitor va acorda şi mai mare atenţie educării comuniste a tineretului, înarmării lui cu bazele învăţăturii marxist-leniniste, creşterii unui ti­neret puternic, sănătos, plin de voioşie, a unui tineret însufleţit de un înalt patriotism, de dragoste de muncă, hotărît să înfrunte cu curaj greutăţile, devotat partidu­lui şi poporului, cauzei măreţe a socialismului. Uniunea Tineretului Muncitor va munci cu toată hotă­­rîrea pentru a-şi îndeplini sarcinile ce-i revin din Hotă­­rîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la unele măsuri pentru îmbunătăţirea muncii politico-educative în rîndul studenţilor. . .. Vom lupta pentru a îmbunătăţi simţitor munca Uniunii Tineretului Muncitor în rîndul elevilor. Organizaţia noa­stră va îndruma cu mai multă pricepere organizaţia de pionieri, îndeplinindu-şi cu cinste sarcinile date de partid. Punînd la baza activităţii sale Statutul, adoptat de Congres, U.T.M. îşi va îmbunătăţi metodele sale de mun­că pentru întărirea necontenită a legăturilor cu masele largi ale tineretului, pentru continua creştere a rînduri­­lor U.T.M. Vom folosi metode şi forme de muncă mai atrăgătoare, specifice tineretului, corespunzătoare cerinţe­lor sale. Pentru fiecare utemist, pentru fiecare tînăr nu există cinste mai înaltă, cel mai nobil decît acela de a deveni membru al partidului clasei muncitoare. U.T.M. se anga­jează să educe mii şi mii de utemişti demni să intre în rîndurile glorioase ale P.M.R. Animaţi de ideile atotbiruitoare ale internaţionalismu­lui, vom consolida şi mai mult prietenia frăţească , de nezdruncinat cu gloriosul tineret sovietic, cu tineretul Chi­nei populare şi al celorlalte ţâri socialiste, cu tineretul iubitor de pace din întreaga lume. Cauza partidului clasei muncitoare, cuvîntul partidului sînt pentru noi mai presus de orice. Congresul nostru asigură Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Ro­mân că Uniunea Tineretului Muncitor îşi va îndeplini sar­cinile date de partid. Toate forţele noastre le vom închina luptei pentru în­făptuirea hotărîrilor Congresului al II-lea al Partidului Muncitoresc Romín, pentru realizarea celui de-al doilea plan cincinal. Trăiască Partidul Muncitoresc Romín, conducătorul şi îndrumătorul poporului nostru muncitor în lupta pentru construirea socialismului, educatorul şi părintele tinere­tului ! Trăiască scumpa noastră patrie, Republica Populară Romînă ! Componența Comitetului Central al U. T. M. Membrii Comitetului Central Alecu Costică, Alexovici Antoa­­neta, Amariei Constantin, Apostol Maria, Arhideanu Liviu, Bartha Margareta, Bejan Dumitru, Bilal Leman, Bîrlea Ștefan, Bîrzescu Fi­­lofteia, Bögözi Ana, Budura Maria, Buzatu Ioan, Ciovîrnache Gheorghe, Cîrcei loan, Cirţînă Constantin, Co­­concea I. Cristache, Costea Dumitru, Cristea Polizu, Dan Deşliu, Dan Gavrilă, Dinu Cristiţa, Dinu Munte, Domocoş Géza, Dumitru Victor, Enache Marcel, Ene Oprea, Florea Vasile, Fodor Alexandru, Fülöp Irina, Găvruş Gheorghe, Gheorghe Nicolae, Giurgiu Alexandrina, Gra­­şoi loan, Grigoraş Ecaterina, György Ambruş, Hajdú Győző, Hera Florea, latin Veselin, Iliescu loan, Ionescu Dumitru loan, Isacov Nevenca, Istrate Mihai, Iureş Ştefan, Ko­pândi Alexandru, Lăbunet Vaier, Leica Adam, Lupu Costică, Manciuc Ioan, Mateescu Cornelia, Medgyasai Francisc, Merei Nicolae, Micula Gheorghe, Moldovan Zenovie, Mun­teanu Eleonora, Năstase Mitroi, Nicoară Alexandru, Olteanu Miron, Andrica Ion, Brad Ion, Catranici Ileana, Chirilă Maria, Ciobanu Va­­leriu, Constantin Viorica, Croicu Dumitru, Dumitriu Stelian, Eisen­­bü­rper Grete, Enache Elena, Far­­czádi Elisabeta, Foltişka Francisc, fiilimari Mihrcru­ Iirisn Silvia, Azoiţei Vasile, Cimpoi Mihai Ciurdăreanu Valeria, Faifer Iosif Ga­vrea Iosif, Grivei Gheorghe Lărgeanu Maria, Lungu Iordan, Petre Gheorghe, Petre C. Ion, Petre S. Maria, Petrov Ivan, Petrovici Vasile, Piucă Petru, Pop Gheorghe, Popa Ion, Popescu Dumitru, Punga Elisabeta, Raţec Ioan, Ristache Florea, Roman Hoţea Petru, Roşu Ioan, Schiffer Magda, Sebeşan Vir­gil, Spiridon Ana, Stanciu Dumitru, Tarcan Constantin, Trofin Virgil, Tudor A. Valeria, Ungureanu Geor­­geta, Varadi Judith, Vereș Nicolae, Vintilă Florea, Viorel Viorica, Win­ter Richard, Hnatiuc Victor, Iorga Maria, Iovă­nescu Eugenia, Mahler Fred, Mano­lescu Diogene, Marinescu Tom­a, Mija Ioan, Nadu Gh. loan, Naga­­cevschi Grigorii, Nichita Iosif, Pa­coste Corneliu, Petrovici Camenco, Matache Elisabeta, Mihăescu Maria, Neagoe Vasile, Postelnicu Tudor, Rugea Sabin, Şerban Dumitru, Si­ Prisecan Vasile, Rotaru Anişoara, Sandu Dumitru loan, Săuciuc loan, Sărăţeanu Maria, Stanciu Rafira, Tănase Valentin, Trandafir Gheor­ghe, Vulpe Nicolae, Zamfirescu Stela, Ionea Iuliu, Smărăndeanu Simion, Tudoraiiu Constanţa, Vlad Vasile, Ziman Andrei. Membrii supleanţi ai Comitetului Central Componenta Comisiei Centrale de Revizie Şedința plenară a C. C. al U. T. M. Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor, ales de cel de-al 11-lea Congres al U.T.M., s-a întrunit în şedinţă plenară în dimineaţa zilei de 30 iunie 1956. MEMBRII BIROULUI C.C. al U.T.M. Plenara a ales în unanimitate Biroul C.C. al U.T.M. în următoarea componenţă : Apostol Marta, Bejan Dumitru, Bîrlea Ştefan, Cîrcei Ion, Domocoş Géza, Iliescu Ion, Ionescu Ion, Kopándi Alexandru, Mateescu Cornelia, Munteanu Eleonora, Olteanu Miron, Petre Gheorghe, Popescu Dumitru, Trofin Virgil, Winter Richard. MEMBRII SUPLEANŢI AI BIROULUI C.C. al U.T.M. Următorii tovarăşi au fost aleşi în unanimitate membri supleanţi ai Biroului: Florea Vasile, Isakov Nevenka, Manciuc Ion, Ristache Florea, Spiridon Ana, Vintilă Florea. SECRETARIATUL C.C. al U.T.M. Plenara a ales în unanimitate Secretariatul C. C. al U.T.M. Prim-secretar al C.C. al U.T.M. a fost ales tov. Trofin Virgil. Ca secretari ai C.C. al U.T.M. au fost aleşi tovarăşii: Cîrcei Ion, Iliescu Ion, Kopándi Alexandru, Mateescu Cornelia, Petre Gheorghe. Şedinţa Comisiei Centrale de Revizie a C.C. al U.T.M. Tot în cursul dimineţii de 30 iunie a avut loc şedinţa­­ U.T.M. A fost ales ca preşedinte al Comisiei Centrale de de­constituire a Comisiei Centrale de Revizie a C.C. al­­ Revizie a C.C. al U.T.M. tov. Neagoe Vasile. ■ —■ ' ................................ . . ■ I I H—V ■ ■ - — ■ --­ La nivelul orelor celor mai productive BRAILA (coresp. „Scînteii“). — Ini­ţiativa muncitorilor de la uzina „1 Mai“ din Ploeşti, — de a lucra în­tregul schimb la nivelul orelor celor mai productive —, este aplicată cu bune rezultate şi de muncitoarele fa­bricii de confecţii din Brăila. Respon­sabilii brigăzilor 109 şi 110 au făcut un studiu amănunţit al procesului de producţie. Ei au reuşit astfel să cu­noască care sînt orele cele mai produc­tive, să constate unde şi cînd se pierd cele mai­­multe minute din producţie. Din această analiză a reieşit că se iroseşte timp preţios la pregătirea ma­şinilor, repararea curelelor etc. De asemenea, datorită unor deficienţe teh­nico-organizatorice, numai într-o sin­gură zi muncitoarele unei brigăzi pierdeau aproape 150 minute. Cunoaşterea defecţiunilor existente în folosirea timpului de lucru a dat putinţă muncitoarelor să propună o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea muncii. Pregătindu-şi lucrul şi maşi­nile cu 15 minute înainte de înce­perea schimbului, cele două brigăzi au produs într-o zi cu 6 pijamale mai mult decît în alte zile, realizînd ace­eaşi producţie în fiecare oră a schim­bului. Aranjarea în fiecare zi a cure­lelor maşinilor de către mecanicii fa­bricii, asigurarea la timp a locurilor de muncă cu materie primă şi mate­riale — iată cîteva din măsurile prin care conducerea fabricii a hotărît să sprijine iniţiativa celor două brigăzi. Toata atenţia lucrărilor agricole de vara ! Lucrările de îngrijire a culturilor şi pregătirile pentru strîngerea recoltei de cereale păioase sînt în toi în toate regiunile ţării. In multe părţi a în­ceput recoltatul orzului, iar recoltarea rapiţei este pe terminate. Perioada muncilor agricole în care ne aflăm este cea mai încordată din tot cursul anului. Atît lucrările de Îngrijire a culturilor cît şi recoltatul cer un volum mare de muncă. Acea­sta înseamnă că în următoarele săp­­tămîni va trebui ca muncitorii şi tehnicienii din gospodăriile de stat şi S.M.T., colectiviştii, întovărăşiţii şi ţă­ranii muncitori cu gospodării indivi­duale să-şi organizeze cît mai bine munca, astfel ca să poată face toate lucrările la timpul potrivit. Orice în­­tîrziere în executarea lucrărilor de în­grijire a culturilor şi recoltat provoacă mari pierderi de recoltă. Folosirea largă a mijloacelor mecanizate va da putinţa să se facă toate aceste lucrări intr-un timp mult mai scurt. Pentru aceasta este necesar ca întregul parc de tractoare, batoze, secerători simple şi secerători-legători etc. să fie adus în bună stare de funcţionare pentru a se putea incepe seceratul din plin. In­ regiunile Bucureşti, Timişoara, Oradea şi altele, unde recoltatul ra­­piţei s-a terminat, treieratul a rămas mult în urmă. Acest lucru duce la o pierdere însemnată de recoltă. Din cauza ploilor repetate, în unele părţi, şi îndeosebi în regiunile Timi­şoara, Stalin, Autonomă Maghiară culturile păioase au fost culcate la pămînt. Pentru acestea e necesar să se pregătească ridicători, să se folo­sească la recoltat coase, seceri­ele. Pentru a nu se intirzia treieratul este necesar ca sfaturile populare comunale să fixeze şi să amenajeze în timpul cel mai scurt ariile, să se instaleze batozele şi să înceapă treierişul după cîteva zile de la începerea recoltatului. Trebuie dată o deosebită atenţie controlului culturilor, pentru a le feri de atacul dăunătorilor şi bolilor. Este de mare însemnătate semnalarea către organele de stat şi agricole a apariţiei gîndacului de Colorado, cel mai mare duşman al cartofului. Timpul umed este prielnic pentru apariţia manei la viţa de vie ; de aceea trebuie făcute stropiri dese, îm­­piedicînd astfel efectul dăunător al acestei boli. Organele de partid, de stat şi agri­cole sînt datoare să-i îndrume şi să-i sprijine pe oamenii muncii de pe ogoare pentru a face la timp lucrările agricole de vară, pentru a strînge re­colta la timp şi fără pierderi.

Next