Scînteia, iulie 1956 (Anul 25, nr. 3637-3662)
1956-07-04 / nr. 3639
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! 4PAGINI — 20 BANI C——KIMf miim—arai ANUL XXV Nr. 3839 Miercuri 4 iulie 1953 Un eveniment de seamă în viaţa culturală a ţării ! » Un mănunchi de oameni de ştiinţă şi litere, 21 la număr, chemaţi prin decretul locotenentei domneşti a Principatelor Unite Române, au constituit în 1866 „Societatea literară română“, nucleu din care s-a dezvoltat mai apoi Academia Romînă, împlinirea a 90 de ani de la acest eveniment este sărbătorită acum în cadrul sesiunii generale ştiinţifice a Academiei R. P. R. Rod al unei necesităţi istorice interne, expresie a conştiinţei naţionale ce se afirma tot mai puternic după răscoala din 1821 şi revoluţia din 1848, după Unire, noua instituție, bazată pe unitatea limbii vorbite de poporul român, avea ca misiune specială determinarea ortografiei, elaborarea gramaticii şi realizarea dicţionarului limbii române. Preocupările societăţii se lărgesc treptat. In 1867, cînd îşi schimbă numele în „Societatea Academică Romînă“, statutele ei arată că are „scopul de a lucra la înaintarea literelor şi a ştiinţelor intre romîni" şi stabilesc înfiinţarea a trei secţiuni: literară-filologică, istoricăarheologică şi secţiunea ştiinţelor naturii. Aceste secţiuni sunt păstrate şi atunci cînd, în 1879, ea devine institut naţional, cu dotaţie anuală fixă de la Stat, şi cînd îşi ia numele de „Academia Romînă“, întrunind în sinul ei o pleiadă de savanţi patrioţi cu vederi înaintate, legaţi de popor, în rîndul cărora aveau încă ecou ideile mişcării revoluţionare din 1848, Academia Romînă şi-a îndeplinit cu cinste menirea în primele decenii ale existenţei sale. Ea a stimulat creaţia ştiinţifică romînească, a îndemnat şi organizat cercetările, a propus subiecte de lucru. In diferitele domenii ale ştiinţei au activat învăţaţi ca C. Bacaloglu, G. Ţiţeica, D. Pompeiu, Spiru Haret, Petre Poni, dr. C. Istrati, N. Teclu, A. Saligny, D. Brindza, Gr. Antipa, Em. Racoviţă, Em. Teodorescu, Ion lonescu de la Brad, D. Voinov, Gr. Cobălcescu, G. Macovei, L. Mrazec, V. Babeş, I. Cantacuzino, Gh. Marinescu şi alţii. Şcolile noastre ştiinţifice cu tradiţii bogate — în matematică, medicină etc. — işi au izvorul în această perioadă a activităţii Academiei Romîne. Dar evoluţia ulterioară social-politică a Romîniei, domnia monstruoasei coaliţii burghezo-moşiereşti şi-a pus pecetea şi asupra Academiei Române. Activitatea ei s-a resimţit de pe urma străduinţelor burgheziei de a rupe ştiinţa şi cultura de popor, de a netezi calea şi a instaura dominaţia concepţiilor idealiste, retrograde, şovine. Academia nu şi-a propus să rezolve probleme legate de dezvoltarea industriei şi agriculturii, de apărarea sănătăţii poporului. A fost respinsă, de pildă, în 1930, propunerea unor oameni de ştiinţă progresişti de a se dezvolta cercetările asupra bolilor plantelor care distrugeau an de an recolta. Activitatea ştiinţifică era frînată şi de lipsa de fonduri: în 1934 se conturase, de pildă, pericolul ca, din cauza neachitării de către stat a subvenţiilor, să se ajungă la închiderea bibliotecii Academiei. Au existat însă şi în această perioadă, în rîndul membrilor Academiei, oameni de ştiinţă şi cultură luminaţi, devotaţi intereselor poporului, ca C. I. Parhon, G. Enescu, M. Sadoveanu, Traian Săvulescu, Gh. Ionescu- Siseşti şi alţii. Au fost realizate şi în acea vreme, în diferite domenii, studii şi cercetări valoroase. Totuşi, în condiţiile generale în care-şi desfăşura activitatea, Academia Romînă n a putut duce la capăt nici măcar obiectivele pentru care fusese creată „Societatea literară romînă". înfiinţarea, in 1948, a Academiei R.P.R., departe de a fi numai o modificare de nume, a însemnat o schimbare esenţială a conţinutului muncii Academiei, a orientării sale, a deschis activităţii ştiinţifice din ţara noastră largi perspective. Statutul de organizare şi funcţionare stabilea că „Sarcina fundamentală a Academiei Republicii Populare Române este să contribuie prin toate mijloacele ei la propăşirea generală a ştiinţei, literelor şi artelor în ţara noastră, precum şi să studieze, să folosească şi să dezvolte cuceririle ştiinţifico-culturale universale“. In făurirea culturii noi, socialiste, preluăm şi ducem mai departe tot ce a fost valoros in cultura trecutului. Aceasta se exprimă în studierea şi valorificarea critică a moştenirii progresiste a culturii din trecut, in declararea postmortem ca membri de onoare ai Academiei R. P. R. a marilor nedreptăţiţi ai ştiinţei, literaturii, artei romîneşti — M. Eminescu, I. Creangă, I. L. Caragiale, C. Dobrogeanu-Gherea, Al. Vlahuţă, Şt. Luchian, Th. Neculuţă, I. Păun-Pincio, N. Grigorescu, I. Andreescu, Aurel Vlaicu, dr. St. Stîncă, G. Ibrăileanu, Al. Sahia, dr. D. Bagdasar — în faptul că un însemnat număr de membri ai fostei Academii Române au fost numiţi membri fondatori ai Academiei R.P.R. Sprijinul material şi ideologic permanent acordat de partid oamenilor de ştiinţă şi cultură, sprijin concretizat in crearea unor condiţii de muncă şi de viaţă din ce în ce mai bune, în înarmarea lor cu singura concepţie cu adevărat ştiinţifică despre lume — materialismul dialectic — a dat roade bogate. Cei 192 membri activi şi corespondenţi ai Academiei şi cei aproape 4.000 de cercetători ştiinţifici şi cadre ajutătoare care lucrează în Capitală şi în filiale, insecţiile, institutele şi bazele de cercetări, în colectivele, muzeele şi atelierele Academiei R.P.R. au îmbogăţit tezaurul culturii romîneşti cu realizări remarcabile în toate ramurile ştiinţei, literaturii şi artei. Activitatea oamenilor de ştiinţă este din ce în ce mai puternică, organic legată cu munca şi lupta poporului nostru pentru construirea socialismului. Nici o problemă importantă a industrializării socialiste a ţării noastre, a dezvoltării agriculturii şi culturii n-a fost rezolvată fără participarea activă, fără contribuţia esenţială a oamenilor de ştiinţă, a institutelor, laboratoarelor şi colectivelor Academiei R.P.R. In 8 ani Academia R.P.R. a tipărit tot atitea lucrări originale cîte a tipărit Academia Romînă în 80 de ani. De nepreţuit în toate realizările obţinute a fost şi este sprijinul multilateral acordat Academiei noastre de Academia de ştiinţe a U.R.S.S., de oamenii de ştiinţă şi cultură sovietici. S-au lărgit considerabil în ultimii ani legăturile internaţionale ale Academiei R.P.R., ale oamenilor de ştiinţă din ţara noastră. Oamenii noştri de ştiinţă şi cultură, participă activ la congrese şi conferinţe, la sesiuni şi seminare naţionale şi internaţionale, trăgînd foloase pentru activitatea lor, aducîndu-şi, la rîndul lor, aportul la progresul ştiinţelor, la cauza păcii şi prieteniei între popoare. Unul din izvoarele succeselor obţinute de Academia R.P.R. este şi faptul că a început să se sprijine pe contribuţia practicienilor din producţie, să sintetizeze şi să folosească experienţa inovatorilor din industrie şi agricultură. Perseverarea pe acest drum va asigura savanţilor noştri noi succese în rezolvarea sarcinilor măreţe ce le stau în faţă. Este de asemenea necesară lărgirea şi adîncirea colaborării între oamenii de ştiinţă vîrstnici şi tineri, colaborare cu care pe drept cuvint se mindreşte Academia noastră. In lupta ei pentru mersul înainte al ştiinţei şi culturii, pentru ridicarea lor la cele mai înalte culmi, Academia R.P.R. se bazează pe ştiinţa marxistleninistă. De pe poziţiile materialismului dialectic luptă cei mai buni oameni de ştiinţă, literaţi, artişti, împotriva rămăşiţelor concepţiilor idealiste, retrograde, şi a liberalismului faţă de influenţele ideologiei burgheze, împotriva dogmatismului şi bucherismului. O mai largă desfăşurare a discuţiilor şi dezbaterilor, bazate pe confruntarea liberă a opiniilor, va asigura acestei lupte o mare eficacitate, va duce la o dezvoltare şi mai fructuoasă a muncii creatoare în ştiinţă, literatură, artă. Continuînd tradiţiile progresiste ale înaintaşilor, călăuziţi de partid, oamenii de ştiinţă din ţara noastră luptă pentru obţinerea de noi succese, care să sporească contribuţia ştiinţei la dezvoltarea economiei naţionale, să ducă la inflorirea culturii şi să ridice prestigiul lor internaţional. Apropiind ştiinţa de practica construcţiei socialiste, ei contribuie ca, aşa cum a cerut Lenin, „ştiinţa să devină pe deplin şi intr-adevăr un element component al vieţii noastre de toate zilele". Se dezvoltă reţeaua sanitară IAŞI (trimisul „Scînteii“) . Pînă în anul 1946 în regiunea Iaşi nu exista nici o casă de naştere. In 1948 funcţionau primele 25, iar la sfîrşitul anului trecut numărul acestora 3 a ridicat la 104. Numai în cursul anului trecut s-au născut în aceste case 13 898 copii. Raionul Tg Frumos are în fiecare comună cîte o casă de naştere. Anul acesta au mai fost înfiinţate alte 10 urmînd ca pini la sfîrşitul anului numărul lor să crească cu încă cinci Numărul circumscripţiilor sanitare rurale era de 66 in anul 1944. Astăzi sînt în regiune 118 circumscripţii cu unităţi bine utilate şi înzestrate cu personal sanitar corespunzător. In prezent 8 unităţi de circumscripţii rurale au intrat in reparaţii capitale, unele din ele devenind spitale rurale. Numărul spitalelor s-a mărit cu 6 faţă de cele existente în 1949 — şi bineînţeles — odată cu ele a crescut şi numărul paturilor de spital. In 1944 in Întreaga regiune era un singur dispensar TBC. La finele anului trecut cifra aceasta s-a ridicat la 9. Nici un dispensar de copii cu staţionar nu exista în regiune în anul 1944. Astăzi în cele 8 dispensare de copii cu staţionar din comunele Ivăneşti, Şipotte, Lespezi, Ţibăneşti, Dobrovăţ, Voineşti, Boţeşti şi Coarnele Caprii copiii ţăranilor muncitori primesc asistenţă medicală ambulatorie, medicamente şi spitalizare gratuită Deosebit de aceste dispensare cu staţionar, în ultimii 5 ani au mai fost create, pe lîngă spitale raionale şi de circumscripţii, 14 secţii de pediatrie. Unităţile sanitare sunt dotate cu utilajul necesar şi cu personalul medico sanitar corespunzător Ca urmare firească a dezvoltării reţelei sanitare, mortalitatea infantilă a scăzut. De pildă în raionul Iaşi ea a scăzut în 1955, faţă de 1938, de aproape 3 ori, iar pe întreaga regiune Iaşi, în 1955 faţă de 1947, de 3 ori. Mortalitatea generală a scăzut şi ea pe întreaga regiune în 1955 faţă de 1951 cu 25°/o. Sporul natural de populaţie în 1955 faţă de 1951 este mai mare cu 15V«. AGENŢIILE DE PRESĂ TRANSMIT: • Secretarul general al O.N.U. a sosit la Moscova (pag. 4-a). • Guvernul Siriei a hotărît recunoaşterea R.P. Chineze (pag. 4-a). • O delegaţie agricolă sovietică a sosit la Londra (pag. 4-a). • Un articol de Palmiro Togliatti publicat în ziarul italian „Unita“ (pag. 4-a). • Reluarea lucrărilor Comisiei O.N.U. pentru dezarmare (pag. 4-a). • Mişcarea grevistă din ţările capitaliste (pag. 4-a). BRIGADA, FRUNTAŞĂ Unul din principalele obiective pe care şi l-a propus colectivul fabricii textile „Ţesătura“-Iaşi să-l realizeze in cadrul întrecerii socialiste este acela de a produce fire şi ţesături mai multe şi de bună calitate. In secţia ringuri, brigada fruntaşă condusă de tînăra Paraschiva Hoştină a produs, in ultimele luni, mai bine de 800 kg. fire de bumbac de calitatea la peste sarcinile de producţie. In clişeu, Tov. Paraschiva Hoştină analizează, împreună cu celelalte membre ale brigăzii, calitatea firelor produse. VEŞTI DIN ÎNTREPRINDERI „1956 — Bun pentru cereale“ CLUJ (coresp. „Scînteii"). — Ceferiştii din regionala Cluj se preocupă intens de pregătirea parcului de vagoane cu care se va transporta recolta din acest an. Pînă în prezent, inscripţia ,,1955 — Bun pentru cereale“ a fost aplicată pe 2.313 vagoane, planul prevedea ca pînă la 15 iulie să fie reparate 2.000 vagoane. Prin buna organizare a muncii, echipele din această regională au reuşit să îndeplinească planul cu 13 zile înainte de termen. La lucrările de reparare a pereţilor, uşilor şi podelelor vagoanelor, precum şi a aparatelor de descărcare, s-au evidenţiat numeroase echipe de etanşare. Printre acestea se numără cea condusă de Gheorghe Tipănuţ, de la staţia C.F.R.-Oradea, cele ale şefilor de revizie Teodor Chiş de la staţia C.F.R. Satu Mare şi Ioachim Popa, de la staţia C.F.R.-Turda. O contribuţie însemnată la buna desfăşurare a lucrărilor de reparaţie a vagoanelor pentru transportul cerealelor a adus-o şi direcţia regională C.F R.-Cluj care, pe baza unui plan de muncă amănunţit, a pregătit temeinic echipele de muncitori şi le-a aprovizionat la timp cu materialele necesare. Prima șarja la cuptorul electric CRAIOVA (coresp. „Scînteii“). La fabrica „Electroputere“ a fost sărbătorit zilele trecute un eveniment de seamă: turnarea primei șarje de oţel la cuptorul electric de mare capacitate, a cărui montare a fost terminată de curînd. Elaborarea acestei șarje s-a făcut sub supravegherea inginerului Gheorghe Bica și a turnătorului Stan Moraru. Analiza făcută în laborator a arătat că oțelul elaborat la noul cuptor este de calitate bună. Cuptorul, transformatorul de curent, regulatorul automat sunt de fabricaţie sovietică. Lucrările de montare au fost executate de specialiştii noştri după documentaţia sovietică. Muncitorii fabricii şi-au dat şi ei contribuţia la realizarea noului cuptor, executîndtabloul de comandă şi alte dispozitive. Prin punerea în funcţiune a acestui cuptor fabrica „Electroputere“ va putea produce oţelul necesar diferitelor piese de tramvai pe care înainte le primea de la alte uzine din ţară. Noul cuptor electric satisface şi nevoile de oţel ale altor fabrici din regiune. La lucrările de instalare şi montaj a noului cuptor, muncitorii şi specialiştii fabricii au făcut economii de peste 500 mii lei. Au lichidat rămînerea în urmă PETROŞANI (coresp. „Scînteii“). Incepînd din luna martie a acestui an, minerii de la Lupeni şi-au îndeplinit lună de lună planul de extracţie a cărbunelui. Intre 1 şi 25 iunie colectivele tuturor sectoarelor minei au reuşit să recupereze rămînerea în urmă şi să obţină depăşiri ale sarcinilor de plan de 8,2%-16%. Aceasta se datoreşte îndeosebi preocupării întregului colectiv pentru realizarea unei producţii ritmice în abatajele brontale, prin aplicarea iniţiativei „O fişie de cărbune pe zi, cu tăierea intr-un singur schimb“. O largă extindere a căpătat organizarea ciclică a lucrului în abatajele frontale, prin extracţia unei fîşii de cărbune pe zi, în sectorul I B, condus de tehnicianul Nicolae Moraru. Luna trecută productivitatea muncii realizată în sectorul I B a fost cu 194 kg. cărbune pe post (8 ore) mai mare decît cea planificată. De la 1 la 25 iunie, colectivul minei Lupeni a dat economiei naționale 7079 tone cărbune cocsificabil peste plan, recuperînd întreaga rămînere în urmă din primele două luni ale anului. In 25 zile —peste 1100 tone Ţiţei în plus BACAU (coresp. „Scînteii“). — In schelele petrolifere din Moldova muncitorii şi tehnicienii desfăşoară întrecerea socialistă pentru sporirea producţiei de ţiţei. Colaborarea dintre muncitori, ingineri şi tehnicieni este din ce în ce mai rodnică. Inginerii Nicolae Roşea, Maria Dinu, Ion Giurgiu din schela Moineşti îi învaţă şi ii ajută pe muncitori să folosească mai bine tehnica nouă, să aplice metodele înaintate de lucru. In luna iunie, cu sprijinul efectiv al inginerilor, petroliştii de aici au efectuat fisurări hidraulice la un număr de 14 sonde. Ca urmare a operaţiilor de fisurare hidraulică, producţia de ţiţei a unor sonde a crescut cu 8—20 tone pe zi. In primele 25 zile ale lunii, colectivul schelei Moineşti a extras 1.110 tone ţiţei peste sarcinile de pian. In acelaşi timp productivitatea muncii a crescut cu 2,4 la sută, iar prețul de cost a fost redus cu 1,7 la sută. (Continuare în pag. 3-a) O problemă de mare : „Noi v-am arătat drumul, gospodăriilor colective , de-acuia descurcaţi-vă singuri!“ însemnătate, îndrumarea Gospodăria colectivă „30 Decembrie“ din satul Grindeni, raionul Gura Jiului, a luat fiinţă în toamna anului 1952. Cei mai mulţi dintre colectivişti au muncit cu rîvnă şi s-au străduit să contribuie la dezvoltarea gospodăriei. In anul trecut, de pildă, de pe o suprafaţă de 20 ha. cu porumb semănat in cuiburi aşezate în pătrat şi îngrijit mai bine s-au recoltat cîte 3200 kg. porumb ştiuleţi la ha. Avînd o recoltă bună gospodăria colectivă a repartizat cîte 8 kg. porumb la zi-muncă. Unele succese s-au obţinut şi în ceea ce priveşte creşterea oilor etc. Faţă de posibilităţile de dezvoltare ale gospodăriei însă aceste realizări sunt neînsemnate. Din cauză că mulţi colectivişti nu participă la lucru, culturile nu sunt îngrijite la timp. Faţă de fertilitatea solului recoltele sunt slabe. Din valorificarea legumelor de pe cele 3 ha. grădină s-a realizat anul trecut un venit de numai 16.000 lei, adică tot atît cit s-ar fi putut obţine de pe un singur hectar. Mari cantităţi de coceni de porumb, care ar fi putut fi daţi ca hrană vitelor, s-au stricat pe cîmp. Munca se desfăşoară la voia întîmplării. Brigada (una singură) şi echipele există numai pe hîrtie, căci muncile se fac de-a valma. O frînă în dezvoltarea gospodăriei este şi faptul că aci se încalcă în mod nepermis prevederile statutului model. Astfel, în vreme ce majoritatea colectiviştilor cinstiţi, hotărîţi să-şi creeze o viaţă mai bună şi-au adus în gospodărie tot ceea ce face parte din avutul obştesc, alţii şi-au oprit în afara gospodăriei vite de munca şi pămînt mai mult decît prevede statutul. Constantin Lungan, de pildă, a venit în gospodărie doar cu 4 ha. de pămînt, iar alte 2 ha. din pămîntul cel mai bun şi sculele de fierărie cu care lucrează in atelierul propriu le-a oprit. Oprea Căpriceanu are, de asemenea, 1 ha. de pămînt şi 0,25 ha. de vie, iar Dumitru Spina 50 ani de pămînt, un sfert de hectar de vie, 2 vaci şi un plug pe care trebuie să le aducă în gospodărie. Aceşti colectivişti sînt preocupaţi mai mult de gospodăria lor personală şi nu contribuie prin munca lor la dezvoltarea gospodăriei colective. Este lucru dovedit de gospodăriile colective fruntaşe că acolo unde colectiviştii şi-au ales singuri conducătorii,, oameni cinstiţi, buni organizatori, cu dragoste pentru gospodărie, şi rezultatele au fost bune. Dar, cum era să se petreacă acest lucru la gospodăria colectivă din Grindeni, unde democraţia internă a gospodăriei a fost adesea încălcată? In cei aproape 4 ani cii au trecut de la constituirea gospodăriei au fost schimbaţi 5 preşedinţi pe care organele raionale de stat şi de partid îi numeau fără să ţină seamă de părerile colectiviştilor. La începutul acestui an a fost numit ca preşedinte Oprea St. Căpriceanu, care era pe atunci funcţionar la poştă şi care s-a înscris în gospodărie ca să fie tot funcţionar. Cum poate oare să conducă activitatea unei gospodării colective un om care nu se pricepe la organizarea muncii şi, pe deasupra, nu are nici dragoste faţă de avutul obştesc? El se socotea ca pedepsit fiindcă a fost adus în gospodărie. Odată „ales“ ca preşedinte s-a şi apucat de diferite afaceri, fapt care a făcut ca după două luni să fie înlocuit din funcţia de preşedinte. Toate aceste nereguli au făcut ca gospodăria colectivă din Grindeni să bată pasul pe loc, să rămînă în acelaşi stadiu de la înfiinţare. In 4 ani, gospodăria a crescut doar cu 9 familii (de la 27 la 36). Şi nici nu putea fi altfel de vreme ce, nefiind îndrumată şi sprijinită, gospodăria n-a putut deveni centru de atracţie pentru ţăranii muncitori din sat. Veniturile gospodăriei sunt mici. Dacă munca era bine organizată pentru ca lucrările agricole să se poată face la timp, iar recoltele să crească, dacă ar fi existat preocupare pentru dezvoltarea avutului obştesc, fără îndoială că și veniturile repartizate pe ziua muncă ar fi fost mai mari. Gospodăria posedă, de pildă, 15 ha. teren inundabil, de pe care aproape în fiecare an recolta de cereale este compromisă. Acest teren este însă bun pentru orezărie. Cultura orezului ar fi adus gospodăriei venituri de sute de mii de lei. De ce nu pot face însă acest lucru colectiviştii ? Pentru că le lipseşte tocmai îndrumarea din partea tehnicienilor agronomi ca să facă acest lucru. In mare măsură se face simţită lipsa muncii politice din partea organizaţiei de bază din gospodărie. De la începutul anului şi pînă acum, membrii de partid din gospodărie nu au ţinut nici o adunare în care să discute problemele ce frămînd pe colectivişti. Organizaţia de bază nu s-a sezisat că consiliul de conducere nu are nici un plan de muncă şi nici nu ţine şedinţele normale, fiindcă nici ea nu a făcut acest lucru. Dumitru M. Căpriceanu, secretarul organizaţiei de bază, pe lîngă faptul că nu se preocupă de munca politică nu este nici exemplu în muncă, întrucît nici el, nici soţia sa, nu participă cu regularitate la lucru în gospodărie. Principalii răspunzători pentru starea de lucruri de la gospodăria colectivă din Grindeni sunt Comitetul raional de partid şi Sfatul popular raional Gura Jiului, care „cunosc“ situaţia de la această gospodărie doar din informări umflate şi din şedinţele care au avut loc la reşedinţa raionului. Nu se poate spune că membrii biroului comitetului raional de partid şi ai comitetului executiv al sfatului popular raional nu se deplasează pe teren. Ei merg pe teren, dar ocolesc din fuga maşinii raionul, se opresc pe ici pe colo, dau cîteva sfaturi şi se grăbesc să se reîntoarcă la reşedinţa de raion Să recoltăm la timp şi fără pierderi! Oamenii muncii din agricultură, urmînd îndemnul partidului, au însămînţat în toamna anului trecut o suprafaţă mai mare cu cereale păioase decît în ceilalţi ani. Veşti din unele regiuni ale patriei arată că recoltatul a şi început. Pînă la 2 iulie a.c. au fost secerate păioasele de pe 22.255 ha. Cele mai mari suprafeţe au fost recoltate în regiunile Craiova, Piteşti şi Timişoara. Muncitorii din gospodăria de stat Drăgăneşti-Olt, regiunea Piteşti, au recoltat orzul de pe o suprafaţă de 300 ha. şi au obţinut o producţie medie de 2500 kg. boabe la hectar. Aproape 200 de colectivişti de la G.A.C.-Roma, raionul Botoşani, intr-o însufleţită întrecere, au început recoltatul orzului. Condiţiile climaterice din acest an au făcut ca vegetaţia cerealelor păioase să întirzie. In următoarele zile însă vor da în pîrgă griul şi alte cereale păioase de pe mari suprafeţe de teren. Avînd în vedere că intr-un timp scurt vor trebui recoltate suprafeţe întinse este necesară o cit mai bună organizare a muncii, astfel ca seceratul — această importantă lucrare — să nu întîrzie nici o clipă. Orice zi de Intîrziere poate provoca mari pierderi prin scuturarea cerealelor. Printr-o bună organizare a muncii, cu forţele şi mijloacele existente in fiecare regiune, secerişul poate fi terminat în 10-12 zile. Pentru aceasta este necesar ca toate secerătorile, combinele etc. să lucreze cu întreaga lor capacitate. De asemenea, trebuie reparate în decurs de cîteva zile toate maşinile agricole care vor intra imediat în funcţiune; neîntîrziat trebuie fixate şi amenajate ariile de treier. Inginerii şi tehnicienii agronomi să cerceteze zi de zi starea culturilor şi să indice ţăranilor muncitori momentul cînd trebuie să înceapă recoltatul. O mare atenţie trebuie acordată transportului recoltei la aici, astfel ca treierişul să poată începe după 3—4 zile de la recoltat. In urma recoltării cerealelor este necesar ca în cel mai scurt timp să fie executat dezmiriştitul, lucrare de mare importanţă pentru obţinerea de recolte bogate în anul viitor. Oamenii muncii din agricultură sunt chemaţi să se îngrijească de executarea la vreme a lucrărilor de îngrijire a culturilor prăşitoare, să grăbească strîngerea finului şi să însămînţeze suprafeţe cît mai mari cu plante furajere în mirişti. Pentru realizarea volumului mare de lucrări în campania recoltărilor de vară este necesară folosirea fiecărei zile şi ore prielnice de lucru la cîmp. Organele de partid au datoria să ducă o temeinică muncă politică și organizatorică pentru stringerea recoltei la timp și fără pierderi, pentru asigurarea pîinii poporului muncitor. Teatrul „MHAT“ la Cluj Marţi la amiază a sosit în oraşul Cluj colectivul Teatrului Academic de Artă „Alaxim Gorki“ din Moscova („MHAT"). In întîmpinarea solilor artei dramatice din Uniunea Sovietică, pe peronul gării Cluj se aflau reprezentanţi ai comitetelor regional şi orăşenesc de partid, ai sfaturilor populare regional şi orăşenesc, ai institutelor de artă şi ai ansamblurilor de artişti amatori, artişti ai teatrelor şi operelor din localitate, oameni de cultură, numeroşi cetăţenii. Gh. Neamţu, vicepreşedinte al sfatului popular regional, a adresat oaspeţilor, în numele cetăţenilor din regiunea Cluj, un călduros şi frăţesc salut de bun sosit. Vorbind despre nerăbdarea cu care clujenii aşteaptă spectacolele „MHAT“ului, Gh. Neamţu a spus, adresîndu-se actorilor sovietici: „Avem în Cluj teatre, opere, o filarmonică , ne bucurăm de o viaţă artistică bogată. Spectacolele pe care le veţi da vor constitui un mare eveniment cultural şi în acelaşi timp un prilej pentru actorii noştri de a învăţa de la înalta dv. măiestrie artistică“. A luat apoi cuvîntul Alexandru Marius, artist emerit al R.P.R., care a spus printre altele : „Dumneavoastră nu sînteţi numai cetăţenii unui mare popor, ci reprezentaţi însuşi sufletul său, întruchipaţi pe scenă cu mare măiestrie idei luminoase şi sentimente copleşitoare. De aceea, noi vă adresăm un salut călduros şi vă exprimăm marea, adînca noastră admiraţie“. Mulţumind pentru primirea călduroasă făcută actorilor sovietici, A. V. Soodovnikov, directorul Teatrului „MHAT“, a spus : „Artiştii „MHAT“ului sînt bucuroşi de vizita lor în acest mare şi vechi centru cultural al Republicii Populare Române şi de aceea sîntem fericiţi că vom avea prilejul să ne cunoaştem mai îndeaproape în aceste 4 zile ale turneului nostru la Cluj. Am adus aici odată cu arta noastră un frăţesc salut din partea popoarelor Uniunii Sovietice“. Cei prezenţi au făcut o caldă manifestaţie de simpatie renumiţilor actori sovietici. Oaspeţilor li s-au oferit buchete de flori. Seara, colectivul teatrului „M.H.A.T.“ a prezentat la Teatrul Naţional piesa „Orologiul Kremlinului“ de N. Pogodin. Ca şi în spectacolele date la Bucureşti cu aceeaşi piesă, B. A. Smirnov, artist emerit al R.S.F.S.R., în rolul lui Lenin, B. N. Livanov, artist al poporului al U.R.S.S., în rolul bătrînului inginer Zabelin, B. I. Petker, artist al poporului al R.S.F.S.R., L. F. Zolotuhin, M. V. Anastasieva şi ceilalţi interpreţi ai presei au realizat creaţii de neuitat. Publicul clujan a răsplătit cu aplauze puternice la scenă deschisă pe marii actori sovietici. La sfîrşitul spectacolului o delegaţie de actori din Cluj au oferit interpreţilor flori. Artista Viorica Dimitriu a salutat prezenţa actorilor sovietici în mijlocul publicului şi artiştilor din Cluj. A răspuns I. M. Maievski, artist al poporului din R.S.S. Bielorusă. Se măreşte staţiunea ORAŞUL STALIN (coresp. „Scînteii“). La staţiunea de maşini şi tractoare din Proştea Mare, raionul Mediaş, se desfăşoară în prezent mari lucrări de construcţie. Unele dintre ele — 2 blocuri pentru locuit (unul cu 32 de camere pentru necăsătoriţi şi altul cu 12 apartamente pentru familişti), un castel de apă, o bază petroliferă şi altele — sunt începute cu un an şi chiar cu doi ani în urmă. Paralel cu lucrările de finisaj la aceste lucrări, în primăvara acestui an au început şi alte lucrări: un pavilion administrativ, un atelier mecanic, o rampă de spălat maşinile, precum şi lucrări de instalaţii electrice, canalizare şi gaz metan. Toate lucrările vor fi terminate pînă la sfîrşitul acestui an. Talente din popor La concursul echipelor de amatori de la sate Peste 1.000 de artişti amatori din satele raioanelor Cărei, Tăşnad, Satu Mare şi Cehul Silvaniei au trăit duminica trecută clipe cu adevărat emoţionante. Ei aveau să-şi măsoare forţele în cintece şi jocuri pe scena Teatrului de Stat din Baia Mare, in cadrul fazei regionale a concursului echipelor de amatori de la sate. Cei 90 de corişti din Medieşul Aurit, care au in repertoriu peste 30 de bucăţi corale, au apărut pe scenă in minunate costume naţionale, lucrate de ei, interpretind cu măiestrie bucata „Din Sătmar", prelucrare după o horă locală. Aceştia păreau singurii aspiranţi din acea zi la titlul de fruntaş al concursului. Dar iată că la acelaşi nivel de interpretare, cu costume şi mai frumoase, s-au prezentat şi coriştii din satul Bălăşeşti, raionul Satu Mare. Acest cor, alcătuit din aproape 100 de persoane, a impresionat auditoriul prin interpretarea frumoasă a bucăţilor corale „Mă mir pădure de tine’’ de l. Micu, „Răsunet de la Crigana” de l. Vidu, „In gospodărie’’ de M. Neagu. Cu şi mai mult entuziasm au fost primite echipele de joc, care au făcut o adevărată demonstraţie coregrafică. Suita de jocuri locale, interpretată de echipa din Motiş — Cehul Silvaniei şi îndeosebi „Invirtitele”, „Feciorescul”, „Ungurescul” etc., jucate de echipele din Cehul şi Racova, raionul Tăşnad, au primit nenumărate aplauze la scenă deschisă. Cele 8 coruri, 12 echipe de joc şi 4 brigăzi artistice de agitaţie care s-au produs in prima zi de concurs la Baia Mare au demonstrat pe deplin dezvoltarea continuă a activităţii echipelor de amatori şi îndeosebi creşterea nivelului artistic al acestora. PENTRU SPORTIVII ÎNTREPRINDERII « • ,Z I-----— ZI.--------------ut tu, latine ue inuit şi alte baze sportive construite la oraşe şi sate, oamenii muncii au la dispoziţie şi numeroase săli de sport în întreprinderi. Sub condu- fa cerea sindicatelor, aci se organizează competiţii sportive, campionate de * gimnastică etc. In clişeu: sala de gimnastică a uzinelor „Janos Herbak“ din Cluj. f »«COOOOOOooooooooooo©ooooooocooooocacoooo(jooo«5ooocooccccoo»o»e9cccc«<N?cvoccN:r>c-0-x-<?oc*c^l?ci