Scînteia, august 1956 (Anul 25, nr. 3663-3688)
1956-08-01 / nr. 3663
ANUL XXV Nr. 3663 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UIIPT## Miercuri 1 august 1956 4 PAGINI — 20 BANI LA LABORATORUL DE CERCETĂRI HIDROTEHNICE Incepînd de anul trecut, în Bucureşti „curg“ în afară de Dîmboviţa şi... Dunărea, Siretul, Mureşul şi alte rîuri ale patriei noastre. De necrezut, dar aşa este. S-a schimbat oare geografia ţării? Nicidecum. E vorba de activitatea Laboratorului de cercetări hidrotehnice, cea mai mare şi mai modernă instituţie de acest gen din ţara noastră. Prin activitatea sa, laboratorul aduce o contribuţie de seamă la executarea marilor construcţii şi amenajări hidrotehnice, a lucrărilor planului de electrificare a ţării, a celor hidroameliorative etc. Aici se fac studii pe modele reduse ale unor porţiuni de cursuri de apă, din ţara noastră. Acestea sunt reproduse în mic, cuprinzînd însă şi machetele unor construcţii hidrotehnice care urmează să se execute în anii următori. Pe o suprafaţa de peste 300 m.p., de pildă, se întinde modelul unui sector al Dunării. Cercetările pe acest model vor permite să se stabilească lucrările hidrotehnice cele mai eficace pentru a asigura navigaţia în sectorul respectiv în tot timpul anului. Alături sunt alte modele : o porţiune a Siretului, tindig pentru irigaţii pe rîul Mureş, modele de baraje etc. In curînd vor intra în lucruri modele de uzine hidroelectrice, construcţii portuare fluviale şi maritime etc. întreaga activitate a laboratorului are drept scop îmbunătăţirea proiectării construcţiilor hidrotehnice, găsirea şi aplicarea celor mai economice soluţii pentru executarea acestor lucrări. In clişeu : Clădirea laboratorului de cercetări hidrotehnice, iar în medalion modelul deversorului unui baraj înalt. (Foto: Ch. Vinţilă) Recomandări bine chibzuite Membrii gospodăriei noastre colective „8 Atartie“ din Biled, regiunea Timişoara au citit cu mare interes Rezoluţia şedinţei plenare a C. C. al P.M.R. din 16—17 iulie a.c. Ca întotdeauna şi de data aceasta partidul nostru ne dă un mare ajutor. Prin această rezoluţie partidul ne învaţă cum să întărim şi să dezvoltăm gospodăria noastră colectivă ca să asigurăm venituri tot mai mari colectiviştilor şi să fim exemplu bun de urmat pentru ţăranii muncitori cu gospodărie individuală. Este foarte importantă pentru dezvoltarea gospodăriilor colective recomandarea din Rezoluţie ca statutul model al gospodăriei colective să prevadă obligativitatea de a se repartiza avansuri băneşti lunar, sau cel mai tîrziu trimestrial, pînă la 50% din veniturile băneşti ce se cuvin colectiviştilor pentru munca depusă. Fiecare dintre noi ştie că colectivistul are nevoie de bani şi în decursul anului. Dacă gospodăria colectivă împarte bani pe zile muncă de mai multe ori pe an, colectivistul are cu ce să-şi împlinească la timp anumite nevoi şi participă regulat la munca şi la treburile gospodăriei. Gospodăria noastră a împărţit şi pînă acum bani colectiviştilor. Anul trecut de pildă familia colectivistului Ioan Schwerdner, pe lîngă un vagon de cereale şi alte produse, a primit şi 7.250 lei. Dar banii i-a primit aproape pe toţi la sfîrşitul anului. Ca să asigurăm venituri băneşti în tot cursul anului e necesar — aşa cum se spune în rezoluţie — să dezvoltăm în gospodăriile colective diferite ramuri de producţie, să creştem animale, să cultivăm legume — deoarece produsele obţinute de la aceste ramuri pot fi valorificate în tot timpul anului sau într-o mare parte din an. Gospodăria noastră a dezvoltat creşterea animalelor, cultura legumelor şi a plantelor tehnice şi a obţinut venituri însemnate. Spre exemplu, anul trecut, de pe urma cultivării plantelor tehnice am obţinut un venit de 1.260.000 lei, iar de pe cele 40 ha. grădină de legume aproape 500.000 lei. O sursă permanentă de venituri a gospodăriei noastre a fost şi creşterea animalelor. Astăzi în gospodăria noastră avem 98 vaci, 295 porci, 451 oi etc. Pentru dezvoltarea continuă a acestui sector ne-am construit 3 maternităţi pentru scroafe, 2 îngrăşătorii pentru porci, grajd pentru vaci. Anul acesta vom ridica noi construcţii pentru care cheltuim 1.000.000 lei. Prin aceasta va creşte mult fondul de bază — temelia dezvoltării gospodăriei colective — care astăzi este de 1.688.000 lei. Rezoluţia mai recomandă unele modificări in statut în legătură cu gospodăria personală, auxiliară a colectiviştilor şi cu asigurarea bătrîneţii colectiviştilor. Atît recomandarea ca membrilor tineri căsătoriţi să li se acorde terenuri pentru locuri de casă şi grădini cît şi aceea de sporire a fondului de ajutorare respectiv de la maximum 2% la maximum 4% din valoarea brută a producţiei (în natură şi în bani) au o deosebită însemnătate şi ele trebuie neapărat înscrise în statutul model. Aceasta sporeşte Interesul ţăranilor muncitori de a intra în gospodăria colectivă şi cointeresează şi mai mult pe colectivişti în muncă, le întăreşte răspunderea şi grija pentru dezvoltarea avutului obştesc şi întărirea continuă a gospodăriei. Sîntem siguri că punerea în practică a recomandărilor Rezoluţiei C.C. al P.M.R. va ajuta simţitor la întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective. Gospodăria noastră colectivă care astăzi numără 610 familii de ţărani muncitori ce lucrează în comun 3.130 ha. de pămint, se va dezvolta şi mai mult, mărîndu-şi puterea de atracţie în rîndul ţăranilor muncitori cu gospodărie individuală; ȘTEFAN BASTON, vicepreşedintele gospodăriei agricole colective „8 Martie“-Biled; MIHAI MUTAR, secretar al organizației de bază ; DUMITRU GEAMBAZU, inginer agronom. Toate muncile în comun Membrii a numeroase întovărăşiri agricole din regiunea Craiova au executat anul acesta toate muncile agricole in comun. Aceştia obţin în medie producţii mai mari cu peste 25 la sută decit întovărăşiţii care n-au făcut muncile in comun. Faţă de anul trecut, cînd muncile nu s au făcut în comun, întovărăşiţii din Oprişoru au obţinut în acest an un spor de recoltă la cele 50 ha. de 22.500 kg. Ei au predat la baza de recepţie întreaga cantitate de grîu datorată statului drept cotă pe acest an. Efectuînd toate muncile în comun, membrii întovărăşirii agricole „1907“ din satul Răcarii de Sus au fost primii din raionul Filiaşi care au terminat treieratul griului. Ei au obţinut o producţie medie de 1.800 kg. de grîu la hectar, cu 400 kg. mai mult decît ţăranii muncitori cu gospodării individuale din raion. După ce au terminat treierişul şi au predat statului cota de grîu, întovărăşiţii din satul Răcarii de Sus au trecut să împartă recolta bogată a anului acesta. Recolte bogate, ca urmare a efectuării tuturor muncilor în comun, au dobîndit şi alţi membri ai întovărăşirilor agricole din raioanele Calafat, Băilești, Corabia etc. (Agerpres). torul treierişului CONSTANŢA (coresp. „Scînteii). — In jurul batozei de pe aria gospodăriei colective din satul Straja, raionul Negru Vodă, căruţaşii M. Jianu şi Stancu Cuprian alimentează batoza cu snopi pe ambele părţi. Alături de Ion Cujmir, coşarul batozei, Elena Toma şi Ioana Mazilu taie legăturile snopilor, iar Eugenia Vulpe şi Florica Eremia înlătură paiele şi pleava de sub batoză. Colectiviştii din satul Straja, raionul Negru Vodă, au terminat de recoltat întreaga suprafaţă de păioase şi au treierat 430 ha. din 780 ha. păioase. Brigada condusă de Dumitru Drăguşin este fruntaşă pe gospodărie la recoltat şi treieriş. Ea a recoltat 75 ha. grîu şi 140 ha. orz numai în 9 zile lucrătoare, iar acum treieră zilnic, în medie, cîte 26 tone orz şi 18 tone grîu. -----------. Cea dinţii îndatorire A doua zi după ce a început treierişul în raion, la baza de recepţie din Focşani au şi început să sosească rînd pe rînd camioane şi căruţe ale colectiviştilor, întovărăşiţilor şi ale ţăranilor muncitori individuali care aduceau cotele de cereale cuvenite statului. Cei dintîi şi-au predat cotele colectiviştii din Jariştea şi întovărăşiţii din Goleşti, care au început mai devreme treierişul. întovărăşiţii din Goleştii de Sus, ca rezultat al muncii în comun, cu tractoarele şi maşinile statului, au obţinut peste 1.000 kg. grîu şi 1.500 kg. orz la hectar. După întovărăşiţii din Goleştii de Sus şi-au aşteptat rîndul la bază întovărăşiţii din Coteşti, Jariştea şi Odobeşti, ţăranii muncitori individuali din Gologanu, din satul Lămoteşti şi alţii. Ţăranii muncitori din raionul Focşani şi-au îndeplinit obligaţiile faţă de stat şi la celelalte produse agricole. Astfel, planul de colectare la lînă şi lapte de oaie a fost îndeplinit 100% pe întreg anul, iar la carne, pînă la 20 iulie s-a realizat 80,4% din plan. AGENŢIILE DE PRESĂ TRANSMIT: • Cuvîntarea rostită de N. S. Hruşciov la inaugurarea unui uriaş stadion sportiv la Moscova (pag. 4-a). • Reluarea tratativelor cu privire la normalizarea relaţiilor dintre U.R.S.S. şi Japonia (pag. 4-a). • în partidele comuniste şi muncitoreşti frăţeşti: Convorbire la C.C. al P.C.U.S. cu un grup de conducători ai organizaţiei din provincia Alberta , a Partidului Social-Democrat din Canada ; Hotărîrea plenarei a 7-a a C.C. al P.M.U.P.; Comunicatul asupra celei de-a 28-a plenare a C.C. al P.S.U.G. (pag. 3-a). In cinstea zilei de 23 August Noi realizări in producţie ★ ★ în fruntea întrecerii TELIUC (coresp. „Scînteii"). — Biroul organizaţiei de bază de la mina Teliuc a chemat pe comunişti ca, în întrecerea în cinstea zilei de 23 August, să fie în fruntea luptei pentru sporirea producţiei de minereu de fier. Munca politică desfăşurată de comunişti face ca întrecerea socialistă să cuprindă un număr din ce în ce mai mare de muncitori şi tehnicieni. In sectorul I, bunăoară, echipa minerului Pătraşcu Jean, candidat de partid, a extras în primele 25 de zile ale lunii 345 tone minereu peste plan iar echipa condusă de tov. Andrei Nicolae a dat 275 tone. Acum, acest sector este fruntaş pe întreprindere. In sectorul II, fruntaşe sunt echipele conduse de tov. Babiniuc Ladislau și Modîlcă Samoilă. Luna trecută, cele două sectoare au dat mai bine de 1000 tone minereu peste plan. 2-3 norme pe zi Constructorii de la sectorul tunelieşire al hidrocentralei „V. I. Lenin“Bicaz vor închide în betoane pînă la 23 August alte 7 inele. Fundaţiile altor 17 inele vor fi excavate, urmînd să se înceapă betonarea lor. Brigăzile conduse de Paul Tehaniuc, Zoltán Bene, Gheorghe Crişan şi Ludovic Cucinschi şi altele, care lucrează la cele 24 de inele, obţin în întrecerea desfăşurată în aceste zile cîte 2—3 norme pe zi. Acum se lucrează la terminarea unui important sector al tunelului: inelul 31. Acesta este ultimul inel din zona „pantalonului“ — locul de unde tunelul se desparte în cele două conducte forțate. Constructorii de aici intensifică eforturile pentru a termina la timp lucrările încredințate. Se extind procedeele moderne de turnare Consumul La uzinele „Măr--------—-tyás Rákosi“ din de metal Capitală, un grup sa reduc la de tehnicieni cums-a reaus la pus din inginerii jumătate Artin Debeserian, ------------- Irina Filoti și Maria Butuza face pregătirile necesare pentru turnarea unor piese în coji. Primele încercări au dat rezultate bune. Dimensiunile pieselor turnate în coji sunt foarte apropiate de cele pe care trebuie să le aibă după prelucrare, iar suprafeţele pieselor sunt netede. In felul acesta se obţine o reducere considerabilă a volumului de prelucrări mecanice a pieselor şi, ceea ce este mai important, se reduce la jumătate consumul de metal faţă de metoda obişnuită de turnare. In prezent, colectivul de tehnicieni execută ultimele pregătiri în vederea turnării în coji a două repere, iar apoi va trece la extinderea acestei metode pe scară largă. Un procedeu GALAŢI (coresp. rrr .—i— „Scînteii“). — La tehnologie Şantierul naval din ... , Galaţi s-a introdus uitat pe drum în producţie încă de anul trecut procedeul de turnare centrifugală a me - talelor. Timp de cîteva luni de zile, în turnătoria şantierului au fost turnate după noul procedeu cămăşi de cilindri pentru motoare, segmenţi şi alte piese. Rezultatul a fost pozitiv. Dacă prin turnarea în forme de nisip procentul de rebuturi la cămăşile de cilindri şi segmenţi ajungea pînă la 60—80%, prin turnarea centrifugală a scăzut la 5%. Din luna mai a anului trecut însă, cînd maşina centrifugală s-a defectat, s-a trecut din nou la turnarea în forme de nisip. Materialele necesare reparării maşinii nu trebuiau aduse din altă parte, deoarece ele se găsesc pe şantier. Aici a lipsit însă altceva şi anume preocuparea din partea conducerii şantierului naval pentru introducerea procedeelor tehnologice înaintate şi îndeosebi a unui procedeu verificat chiar în cadrul întreprinderii. Ce arată cifrele • In semestrul I ----------------------- al acestui an numărul de repere turnate în forme metalice este mai mare cu 15% faţă de anul trecut. De pildă, la uzinele de vagoane „Gheorghi Dimitrov“Arad se toarnă în forme metalice încă 18 repere, iar la uzinele „1 Mai“-Ploeşti numărul reperelor turnate a sporit cu încă 30. 1f Turnarea de precizie în forme realizate cu modele uşor fuzibile a fost extinsă la Combinatul metalurgic Reşiţa la încă 20 de repere. Prin reducerea adausului de prelucrare, se realizează o economie de metal de 50—60% faţă de cantitatea de metal necesară confecţionării pieselor prin forjare, iar preţul de cost este mai mic cu 15—40%. • Capacitatea de producţie a turnătoriei uzinei „I. C. Frimu"-Sinaia a crescut, prin aplicarea turnării de precizie, de 4 ori, iar volumul de manoperă necesar prelucrării pieselor turnate este mai redus cu 20—35%. • La uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin, în semestrul II al anului 1955 s-au turnat după procedeul de turnare centrifugală circa 55.000 bucăţi cuzineţi, economisindu-se importante cantităţi de metale neferoase. Intr-un magazin universal Oameni redaţi producţiei REŞIŢA (coresp. „Scînteii"). — ...Vă invităm să vizitaţi magazinul nostru universal unde puteţi cumpăra tot ce doriţi! Acest anunţ al staţiei de amplificare a magazinului atrage atenţia multor reşiţeni. Reţin atenţia şi mărfurile ce se descarcă : stofe bărbăteşti, ciorapi şi şosete, un camion cu vase emailate şi multe altele. Strungarul Zaicu Enea a cumpărat un costum bărbătesc. Printre cumpărătorii magazinului aufost şi muncitorii Francisc Iecsny de la secţia utilaj mecanic, care şi-a luat un covor, Iosif Grubicki, muncitor din combinat, şi Ludovic David, muncitor la distileria de lemn Caraş, care şi-au cumpărat cîte un (De la redacţia ziarului „Fulgerul“) In lunile de vară, în staţia telefonică interurbană centrală din Bucureşti aproape că nu mai există ore de vîrf. Trafic forte — cum îi spun telefonistele — se înregistrează acum şi în primele ore ale dimineţii şi la prînz şi seara. Sute şi sute de glasuri solicită acelaşi lucru: o convorbire telefonică. Să răsfoim bonurile de comenzi adunate în primele trei ore ale unei dimineţi; un abonat a cerut o convorbire cu localitatea Tuşnad la ora 8. Zece miIn ultimii ani, în regiunea Constanţa au fost electrificate mai bine de 40 sate şi comune. Munca de electrificare a satelor continuă cu intensitate. Anul acesta, în regiunea Constanţa au mai fost electrificate satele Filimon Sîrbu, Moşneni şi Remus Opreanu, care au primit laMinisterul Prevederilor Sociale a organizat învăţămîntul profesional special pentru calificarea sau recalificarea invalizilor de toate categoriile, dîndu-le posibilitatea să reintre în cîmpul muncii. Cele 18 aparat de radio. Casa a totalizat, într-una din aceste zile pînă la orele 12, vînzări în valoare de 66.120 lei. Sute mai tîrziu a și fost pus în legătură cu persoana dorită. Altul a cerut Sinaia la ora 9,20. După numai 20 de minute și această convorbire a fost efectuată. Brigada U.T.M. a telefonistelor care deserveşte staţiunile de pe însoritul ţărm al Mării Negre, a avut, ca de obicei o zi de intensă activitate. Telefonista fruntaşă în producţie Teodora Garbiş din această brigadă şi-a făcut la sfîrşitul orelor de muncă o mică socoteală; ea a reuşit ca la fiecare două minute să stabilească o legătură şi să deservească o convorbire telefonică, mină electrică de la Termocentrala Ovidiu II. Zeci de ţărani muncitori şi-au instalat lumină electrică în casă. Mulţi dintre ei şi-au cumpărat aparate de radio. Reţeaua electrică a mai fost extinsă şi în satele Amzacea, Cuza Vodă şi 23 August. (De la C. Constantinescu, coresp. voluntar), şcoli profesionale special create în acest scop sunt frecventate anual de circa 3.000 invalizi. In aceste şcoli se predau discipline de cultură generală, cunoştinţe tehnice de specialitate şi se asigură instructajul practic de atelier. In prezent invalizii sunt calificaţi pentru un număr de peste 40 profesiuni. întreţinerea lor în şcoli este gratuită ; ei primesc hrană, îmbrăcăminte, material didactic etc. HUNEDOARA(coresp. „Scînteii"). — Pe o coală albă se conturează treptat un chip, pe alta o vază cu flori, o construcţie. Un tînăr de vreo 20 de ani încearcă să redea un aspect de muncă la cocserie, altul un furnal. Sunt elevi ai cercului de artă plastică din cadrul clubului „Alexandru Lahia“ din Hunedoara, muncitori şi tehnicieni de la furnale, oţelărie, cocserie. Cei 74 elevi ai cercului au făcut progrese în ultimul timp. CursaPLOEŞTI (Coresp. „Scînteii“). In comuna Tîrgşorul Vechi din apropierea Ploeştiului au început de cîteva zile o serie de săpături arheologice. Organizate de muzeul regional de istorie, cu sprijinul Academiei R.P.R. şi al Institutului arheologic al R.P.R., aceste săpături au drept scop scoaterea la iveală a vechiului oraş Tîrgşor care apare în privilegiul comercial din anul 1413, dat de Mircea cel Bătrîn braşovenilor sub denumirea de „Novum Forum“ (Tîrgul cel nou). Mulţi dintre invalizii plasaţi în producţie au depăşit normele de lucru, devenind fruntaşi. Unii dintre ei au devenit inovatori. Anul trecut au fost calificaţi circa 400 invalizi, care au şi fost repartizaţi în cîmpul muncii.rile care se predau — teoretice şi practice — îi ajută să execute lucrări tot mai bune. Tînărul Hie Boca, muncitor la laminoare, a absolvit de curind şcoala profesională. Este nelipsit la cercul de artă plastică fiind unul dintre cei mai talentaţi elevi. Tot în cadrul acestui cerc se afirmă tînărul cocsar Ion Mihai, muncitorul Ionescu Vaier şi alţii. In acest an ei vor da examen pentru a intra in şcoala medie de artă plastică. Pînă în prezent au fost identificate ruinele a 4 biserici, dintre care una a fost clădită de Vlad Ţepeş. De asemenea, au fost descoperite ruinele unei mînăstiri înfiinţate în jurul anului 1670 de Antonie Vodă din Popeşti. In jurul mînăstirii să-,păturile au scos la iveală două pavaje de piatră de vin unul din secolul al XVII-lea şi altul din secolul al XV-lea, sub care au fost descoperite morminte din secolul al IV- lea ale. n Săpăturile continuă. Sute de glasuri Lumină la sate Siderurgişti... şi artişti plastici Săpături arheologice Constructori ai marelui furnal de la Hunedoara PETRE HUŢAN — inginer, şeful şantierului instalaţiilor de apă de la furnal, a condus cu multă pricepere lucrările de instalaţie. TRAIAN CURŞAN — şeful unei echipe de instalatori de apă. Echipa sa a executat la timp şi în bune condiţii lucrările. MARIA PATRUŢ-excavatoristă fruntaşă la lucrările de excavaţie de la construcţia furnalului; ea s-a evidenţiat şi în întreţinerea maşinii. ALEXANDRU GHEDEON - maistru, şeful sectorului de montaj, a dovedit pricepere şi simţ de răspundere în executarea lucrărilor. EMIL MOLDOVAN — inginer-şef al complexului I (Jurnal). A condus de la început pînă la sfîrşit lucrările de construcţie. PETRE STAN — brigada de lăcătuşi pe care a condus-o a fost mereu fruntaşă îr întreţinerea utilajelor. BENI SZOMBATI — şeful unei brigăzi de montatori; a demontat o macara (Derik) In 10 zile, In loc de 30 zile. GRIGORE DEAK— — maistru ; el este cel mai vechi şamotor al şantierului şi a calificat numeroşi tineri. ANDREI TOTH — zidar şamotor; lucrînd la zidirea furnalului el a făcut întotdeauna lucrări de calitate. GHEORGHEGALU — şofer, fruntaş în transportul materialelor necesare construcției furnalului. Rămînerea in urmi in întreprinderile carbonifere din Valea Jiului poate fi lichidată Cărbunele este „pîinea industriei“, iar în ţara noastră, aflată în plin avînt al dezvoltării industriale, nevoile de cărbune ca şi de alte resurse energetice cresc necontenit. In anii primului cincinal, Valea Jiului, cel mai mare bazin carbonifer al ţării, a cunoscut o puternică dezvoltare. Au fost deschise noi mine şi redeschise multe din cele închise de capitalişti, s-au dezvoltat simţitor minele existente. Toate întreprinderile carbonifere ale Văii Jiului au fost înzestrate cu tehnica nouă, cu maşini şi utilaje aduse din U.R.S.S. sau construite de propria noastră industrie metalurgică. S-au îmbunătăţit mult condiţiile de muncă şi de viaţă ale muncitorilor mineri. In centrele miniere din Valea Jiului au fost construite şi date în folosinţă mii de apartamente, s-au deschis noi magazine, cantine, cluburi, cinematografe. In aceste condiţii, prin munca harnică şi însufleţită a minerilor producţia de cărbune a crescut, ajungînd să întreacă în 1955 de peste 2 ori producţia din 1938. Totuşi, Valea Jiului a contribuit şi ea la rămînerea în urmă a industriei carbonifere care, aşa cum s-a arătat la Congresul partidului, a rămas datoare cu circa 2.000.000 tone faţă de nivelul prevăzut pentru anul 1955. Congresul a subliniat că printre principalele cauze ale neîndeplinirii planului sunt lipsa de preocupare din partea Ministerului Minelor şi a direcţiilor de mine pentru folosirea din plin a utilajelor şi mecanismelor de care dispun minele, pentru introducerea mecanizării complexe, pentru generalizarea experienţei fruntaşilor, aplicarea metodelor înaintate de muncă şi de organizare a producţiei. Aceşti factori negativi au continuat să acţioneze şi în 1956. In primele şase luni ale anului, bazinul carbonifer al Văii Jiului a rămas dator patriei peste 43.000 de tone de cărbune. Productivitatea muncii planificată n-a fost realizată decît în proporţie de cca. 94%. Ca urmare a slabei productivităţi a muncii şi a consumului exagerat de materiale şi în primul rînd de material lemnos, preţul de cost în loc să scadă a crescut cu 1 leu şi jumătate pe tona de cărbune faţă de cel planificat. Consumul exagerat de lemn se datoreşte în primul rînd faptului că industria carboniferă a fost aprovizionată cu lemn de mină de dimensiuni nepotrivite şi în mare parte verde. Experienţa dovedeşte că îndeplinirea sarcinilor cincinalului de către întreprinderile carbonifere este pe deplin posibilă. Există în Valea Jiului întreprinderi fruntaşe care-şi realizează ritmic sarcinile. Este caracteristică din acest punct de vedere activitatea minelor Lupeni şi Lonea. Aici, avîntul în muncă al muncitorilor şi tehnicienilor, îmbinat cu grija pentru buna organizare a muncii şi a producţiei, cu buna aprovizionare a locurilor de muncă, cu organizarea temeinică a transportului, a făcut cu putinţă ca aceste întreprinderi să dea în primele luni ale anului mii de tone de cărbune peste plan. Experienţa unor asemenea întreprinderi fruntaşe poate fi pe deplin însuşită şi de întreprinderi carbonifere ca Uricani, Aninoasa, Vulcan, Petrila, care trag înapoi producţia prin faptul că nu-şi îndeplinesc de luni de zile sarcinile de plan. In loc să studieze experienţa înaintată şi să ia măsurile tehnico-organizatorice necesare aplicării ei, unii directori ca tov. Meriu Pompiliu de la Aninoasa ş.a. îşi consumă multă energie în vederea... găsirii unor „justificări“ care să explice rămînerea în urmă a întreprinderilor respective. In adunările organizaţiilor de bază ţinute în ultima vreme în Valea Jiului, în unele consfătuiri de producţie pe sectoare şi pe întreprinderi, minerii au criticat aspru faptul că, la multe sectoare, utilaje de înaltă productivitate sunt slab folosite. Şi cum ar putea fi bine folosite cînd lipseşte grija pentru buna organizare a muncii, pentru aprovizionarea ritmică a locurilor de muncă cu material lemnos, cu vagonete goale, cu energie — în primul rînd cu aer comprimat — cînd lipseşte preocuparea pentru întreţinerea căilor de acces şi pentru organizarea transporturilor în subteran ? Sporirea producţiei de cărbune şi a productivităţii muncii în întreprinderile carbonifere din Valea Jiului este strîns legată de ridicarea nivelului de conducere a întreprinderilor carbonifere. Aceasta a devenit acum una din cele mai importante probleme în minele din Valea Jiului. In ultimii 5—6 ani a sporit simţitor numărul cadrelor medii tehnice şi inginereşti în întreprinderile carbonifere. In comparaţie cu anul 1949 numărul maiştrilor în minele din Valea Jiului a crescut cu peste 250, iar numărul inginerilor este de trei ori mai mare. Cu toate acestea, îndrumarea tehnică a minerilor nu este la nivelul cerinţelor procesului de producţie. Intr-o şedinţă tehnică organizată nu de mult la Petroşani cu muncitori, tehnicieni şi cadre de conducere din industria carboniferă, numeroşi vorbitori au arătat pe bună dreptate că în minele din Valea Jiului maistrul nu-şi îndeplineşte rolul-cheie pe care-l are în producţie, n-a devenit omul care să conducă şi să răspundă de întreaga producţie a sectorului său. Aceasta, datorită faptului că în multe locuri au fost promovate în munca de maistru cadre necorespunzătoare, care nu cunosc temeinic procesul de producţie, iar conducerile minelor şi Direcţia generală a cărbunelui Petroşani n-au mişcat un deget pentru a-i sprijini în ridicarea calificării lor. La aceasta se adaugă faptul că brigăzile de mineri nu pot primi un sprijin efectiv nici din partea cadrelor inginerești, deoarece, în marea lor majoritate, inginerii care conduc direct lucrările miniere folosesc cea mai mare parte din timpul de lucru pentru întocmirea unor lucrări cu caracter statistico-administrativ. In legătură cu aceasta trebuie spus că în industria minieră există încă un sistem birocratic greoi în lucrările contabile, financiare, statistice, ceea ce impune un aparat mare. O parte din acest aparat folosește mult (Continuare in pap. 2-a)