Scînteia, septembrie 1956 (Anul 25, nr. 3689-3714)

1956-09-01 / nr. 3689

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITIVA! ANUL XXVI Nr. 3689 Sâmbătă 1 septembrie 1966 4 PAGINI - 20 BANI Insilozarea furajelor, o Însemnată problemă economică Conducătorii unor unităţi agricole socialiste şi mulţi crescători de ani­male s-au obişnuit de-a lungul anilor să considere că în timpul păşunatului pot obţine de la animale producţii sporite cu cheltuială puţină, iar in timpul iernii producţii scăzute, cu cheltuială mare. „N-ai încotro , îşi zic ei, iarna nu creşte iarbă, iar finul şi grăunţele sunt scumpe, sau nici nu le ai“. Şi potrivit obiceiului se resem­nează, aşteptînd să vină primăvara şi să mine animalele la păşune. Ştiinţa şi practica zootehnică au găsit însă mijloace de a asigura şi pentru timpul iernii „o bună păşune“ necesară animalelor, prin insilozarea plantelor furajere şi mai ales a po­rumbului. Nutreţurile însilozate pă­strează aproape in întregime calită­ţile nutreţurilor verzi, sunt ieftine şi înlocuiesc în mare parte consumul de nutrețuri fibroase și concentrate, care sînt mai scumpe. Prin însilozare pier­derile de materii hrănitoare sînt de numai 5—10”/o, în timp ce prin usca­rea plantelor sub formă de fîn pier­­derile ajung la 40—50»/» și chiar mai mult, atunci cînd uscarea se face pe vreme ploioasă. Iată de ce pe bună dreptate, nutreţurile însilozatee pot fi numite „păşunea de iarnă a­­­ anima­lelor“. Un mic calcul ne arată că la o producţie de 30.000 kg. masă verde la ha. tulpinile şi frunzele de po­rumb însilozate au cu 1.350 unităţi nutritive mai mult faţă de cocenii uscaţi, iar boabele din porumbul în­­silozat în stadiul de vegetaţie „coa­cere în galben" au aceeaşi valoare cu a boabelor uscate. Aceasta în­seamnă că la aceeaşi producţie, de pe o suprafaţă de 100.000 ha, obţinem un cîştig de 135.000.000 unităţi nu­tritive, care echivalează cu valoarea a 135.000.000 kg. ovăz adică tot cam atît cît producţia de ovăz boabe de pe cca. 100.000 ha. De asemenea, a­­ceste unităţi nutritive ar putea asi­gura hrana unui mare număr de vaci de la care în timp de 150 de zile s-ar obţine 135.000.000 litri lapte (bine­înţeles cu complectările de albumină care mai sunt necesare). Prin insilo­zarea separată a ştiuleţilor şi a tul­pinilor şi frunzelor verzi de porumb avem posibilitatea să asigurăm o bună hrănire a porcilor şi în acelaşi timp o hrănire cu mult mai bună a celorlalte animale. Pe această cale se poate obţine un belşug de produse animale, la un preţ de cost scăzut. însilozarea furajelor şi mai ales a porumbului s-a dovedit atît de avan­tajoasă incit gospodăriile care au însilozat măcar odată furaje şi le-au folosit în hrana animalelor, nu mai pă­răsesc această metodă. Aşa fac colecti­viştii din Topraisar şi Palazu Mare, regiunea Constanţa, cei din Salonta, regiunea Oradea, Şemlac şi Sîntana, regiunea Timişoara, care însilozînd furaje reuşesc să obţină producţii mari de lapte în timpul iernii, la un preţ de cost redus. Un ajutor puternic în însuşirea ce­lor mai bune metode de însilozare l-a dat crescătorilor din ţara noastră de­legaţia de specialişti sovietici care ne-a vizitat ţara anul trecut. La de­monstraţiile practice de însilozare fă­cute de specialiştii sovietici au par­ticipat sute de colectivişti, muncitori din G.A.S., specialişti în creşterea a­­nimalelor etc. Mulţi participanţi au aplicat în practică cele auzite şi vă­zute, însilozînd cantităţi mari de po­rumb etc. In regiunea Constanţa, unde înainte vreme metoda însirozării era aproape necunoscută, s-au însi­­rozat anul trecut circa 50.000 tone de furaje. Cantităţile de furaje care s-au însilozat în general în ţară au fost insă mult prea mici faţă de ne­voi. Conducătorii unor gospodării, chiar din regiunile mari cultivatoare de porumb cum sunt Galaţi, Bucu­reşti şi altele, se pling de lipsa fu­rajelor şi se mulţumesc să hrănească animalele cu paie şi coceni uscaţi, din care cauză se obţin producţii scăzute. Pentru îmbunătăţirea apro­vizionării populaţiei cu produse ani­male şi pentru mărirea cîştigurilor colectiviştilor, întovărăşiţilor şi a crescătorilor de animale cu gospodării individuale, este necesar ca în acest an să se însilozeze cantităţi tot mai mari de furaje. Acum a început Insilozarea porum­bului, principala plantă pentru însilo­­zare. In faţa gospodăriilor de stat, a gospodăriilor colective şi sfaturilor populare stă sarcina de a lua toate măsurile pentru ca în timp scurt să se însilozeze cantităţile necesare de porumb potrivit numărului de animale existent. Pentru buna desfăşurare a lucrări­lor de însilozare se impune ca să se asigure mijloacele de recoltat, tran­sport şi tocat. Este necesar să se termine de repa­rat tocătorile mecanice din gospodă­riile de stat, gospodăriile colective, de la cooperative etc. şi să se asigure mijloacele de acţionare. Să nu se uite că în această perioadă tractoarele sunt folosite la diferite lucrări în cîmp şi dacă nu vor fi reparate motoarele sta­bile, tocătorile nu vor putea fi folosite. Cu multă grijă trebuie sprijinite şi popularizate iniţiativele preţioase ale unor gospodării care, cu toată lipsa de tocători mecanice, însilozează furaje tocate cu ajutorul batozelor reformate, cu casmale etc. sau prin adap­tarea unor cuţite la roţile tractorului cu care se trece peste masa de nutreţ. Anul trecut, colectiviştii din Slobozia Nouă, regiunea Bucureşti, au însilozat cu bune rezultate chiar porumb neto­cat, dar presat puternic cu un tractor K.D.-35. Un lucru principal de care trebuie să se ţină seama neapărat, este ca în fiecare gospodărie să se stabilească precis suprafeţele de pe care porum­bul va fi pus la siloz şi data cînd va începe lucrarea. Trebuie combătută cu hotărîre tendinţa unor conducători de gospodării care din comoditate sau din necunoaşterea avantajelor însirozării preferă să lase pentru boabe porum­bul destinat însirozării. Succesul însirozării furajelor depin­de în mare măsură de organizarea unei intense munci de răspîndire a metodelor de însilozare şi de lămurire asupra foloaselor mari ce se obţin prin hrănirea­­animalelor cu nutreţ însilozat. In această privinţă un rol important îl are popularizarea metodelor şi avantajelor însilozării, prin conferin­ţe la căminele culturale, staţiile de am­plificare etc. O mare atenţie trebuie dată muncii de popularizare a metode­lor de însilozare în gospodăriile care n-au mai însilozat furaje pînă acum şi îndeosebi /TiT gospodăriţii- —-colective. Deosebit de important este ca în gos­podăriile de stat şi gospodăriile colec­tive să fie alcătuite brigăzi şi echipe, care să se ocupe continuu de însiloza­re, plnă la terminarea lucrării. Totodată este necesar ca un număr tot mai mare de ţărani muncitori cu gospodării individuale să fie îndru­maţi să însilozeze furaje fie singuri, fie laolaltă, în aceleaşi gropi. O sarcină de mare răspundere a zoo­­tehniştilor de la raioane şi puncte a­­gricole, precum şi a specialiştilor de la I.C.Z. şi I.C.A.R., este de a arăta felul cum trebuie însilozate furajele şi de a sprijini practic însilozarea pînă la terminarea lucrării. Ei trebuie să dea la faţa locului indicaţiile tehnice necesare, arătind că tocarea şi presa­rea puternică a nutreţului, facerea a­­cestei lucrări în scurt timp, sunt con­diţii hotărîtoare pentru obţinerea unui nutreţ de bună calitate. In toată această perioadă presa cen­trală şi locală, ca şi radioul au sarcina de a populariza experienţa înaintată în organizarea însi­ozării furajelor şi de a combate lipsa de interes a unor or­gane agricole şi sfaturi populare pen­tru succesul acestei acţiuni de mare însemnătate economică. Printr-o intensă muncă politică de lămurire, organizaţiile de partid tre­buie să mobilizeze pe lucrătorii din gospodăriile de stat, pe colectivişti, în­tovărăşiţi şi ţăranii cu gospodării in­dividuale să însilozeze cantităţi cît mai mari de furaje. Comitetele regio­nale şi raionale de partid trebuie să analizeze mersul lucrărilor de însilo­zare şi să ia măsuri practice pentru înlăturarea lipsurilor. Este o datorie a fiecărui activist de partid şi de stat ca odată cu îndeplini­rea celorlalte sarcini ce-i revin să se preocupe cu răspundere de însilozarea furajelor — mijloc important de spo­rire a producţiei la animale, de asigu­rare a unor cantităţi tot mai mari de lapte şi carne pentru aprovizionarea oamenilor muncii. Agenţiile de presă transmit: • Comunicatul agenţiei TASS cu privire la noile expe­rienţe cu arma nucleară în Uniunea Sovietică (pag. 4-a). • Guvernul egiptean protes­tează împotriva declaraţiilor făcute de Eisenhower şi Dul­les în problema Suezului (pag. 4-a). Spre noi succese ale sindicatelor în lupta pentru construirea socialismului şi apărarea păcii Oamenii muncii sărbătoresc azi împlinirea a 50 de ani de la crea­rea Comisiei Generale a Sindica­telor din România şi 12 ani de la refacerea unităţii sindicatelor din ţara noastră. Clasa muncitoare, oamenii muncii din patria noastră cins­tesc gloriosul drum de luptă al mişcării noastre sindicale, care a devenit azi cea mai largă organi­zaţie de masă a clasei muncitoa­re, organizaţie ce numără 2.600.000 de membri, principalul ajutor al partidului in educarea şi organizarea oamenilor muncii in lupta pentru construirea so­cialismului. Refacerea după eliberarea Ro­­mîniei a unităţii mişcării sindi­cale, pe baza principiilor luptei de clasă şi ale internaţionalismu­lui proletar a adus o contribuţie însemnată la lupta clasei munci­toare pentru făurirea unităţii ei politice şi organizatorice. Sindi­catele au contribuit din plin la instaurarea regimului democrat­­popular, au sprijinit partidul să treacă la înfăptuirea sarcinilor revoluţiei socialiste. Sindicatele desfăşoară o vastă activitate politico-organizatorică in vederea antrenării clasei mun­citoare la lupta pentru industria­lizarea socialistă a ţării şi trans­formarea socialistă a agriculturii, la înfăptuirea revoluţiei cultu­rale ; ele antrenează sute de mii de muncitori şi tehnicieni in în­trecerea socialistă pentru realiza­rea sarcinilor celui de-al doilea plan cincinal. Sărbătorind dubla aniversare care marchează date memora­bile în istoria mişcării noastre muncitoreşti, clasa muncitoare, oamenii muncii de la oraşe şi sate, întregul nostru popor urează sindicatelor să-şi îndeplinească cu cinste sarcina de şcoală de con­ducere, şcoală de gospodărire, şcoală a comunismului, să fie şi de acum înainte principalul spri­jin al partidului in dezvoltarea iniţiativei creatoare a maselor, în organizarea luptei milioanelor de muncitori, tehnicieni şi func­ţionari pentru înfăptuirea sarci­nilor trasate de Congresul al ll-lea al P.M.R. Înainte spre noi succese în lupta pentru construirea socialis­mului şi ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, în lupta pentru apărarea păcii şi în­tărirea solidarităţii proletare in­ternaţionale ! întrecerea constructorilor de maşini agricole din Craiova CRAIOVA (coresp. „Scînteii“).­­ După congresul partidului, metalur­­giştii de la uzina de maşini şi inierie agricole „7 Noiembrie“-Craiova au în­ceput să fabrice, în serie, noi maşini agricole. Acum, colectivul uzinei se străduieşte să sporească producţia de tocătoare de nutreţ, remorci-cisterne, maşini mecanice pentru împrăştiat în­grăşăminte chimice, zdrobitoare şi teascuri pentru struguri etc. — maşini produse pentru prima dată. De­ la" începutul anului şi pînă în luna august îri uzină producti­vitatea muncii a sporit cu 18 la sută, plănul producţiei-marfă a fost depăşit cu 12%, iar preţul de cost al produselor a fost redus cu 2,66%, faţă de sarcinile planificate. In prima săptămînă după 23 Au­gust, numeroşi muncitori au obţinut noi realizări în producţie. De pildă, strun­garii utemişti Grigore Mihăilescu şi Adrian Ion şi-au depăşit sarcinile de plan ce le reveneau pe această pe­rioadă cu 50%, respectiv cu 37%. Rea­lizări asemănătoare au dobîndit şi strungarii Lucian Teodorescu şi Alexandru Bîrcu, lăcătuşul Ion Negrea, frezorul Stan Neagu şi alţii. In secţia turnătorie, fruntaşă în în­trecerea socialistă este echipa condusă de Marin Stănescu care, prin aplica­rea procedeului tehnologic de turnare în forme metalice, şi-a depăşit sarcina de plan în ultima săptămînă cu 195 la sută. Noi blocuri de locuinţe pentru muncitorii reşiţeni TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“).­ Liniştea ce domneşte pe străzile nou­lui cartier muncitoresc Lunca Pomos­­tului din Reşiţa arată că locatarii blocurilor nu-s acasă, ci la lucru, în combinat. Totuşi, în interiorul unui bloc, proaspăt tencuit, se aud lo­vituri de ciocan. Este echipa lui Baki Jănos, care muncește de zor să ter­mine ultimele lucrări de parchetaj. In alte camere, lucrează echipa de mo­zaicari condusă de Nicolae Băloi. Constructorii au ridicat un nou bloc cu 22 apartamente. Zilele acestea, în noile apartamente se vor muta alte familii de siderur­­gişti din combinat. Aici, în Lunca Po­­mostului, unde altădată era un maidan, s-au construit clădirile complexului şcolar, blocuri muncitoreşti, case de cultură, un magazin modern etc. In noul cartier muncitoresc au fost date în folosinţă peste 1.000 de aparta­mente. Acum, se continuă lucrările de construire a încă două noi blocuri pentru muncitorii reşiţeni. Un raion rămas in urmă cu treierişul şi colectările ORAŞUL STALIN (red. ziarului „Drum Nou“). — Raionul Rupea este în urma cu treierişul şi colectările. Conducătorii raionului caută să moti­veze această rămînere în urmă prin faptul că batozele sunt prea grele şi că vremea este nefavorabilă etc. Care este însă realitatea ? Secerişul griului şi orzului s-a terminat de două săptămîni, iar treierişul a început pe la sfîrşitul lunii iulie. Cu cele 53 ba­toze existente în raion s-ar fi putut treiera zilnic recolta de pe 378 ha. Totuşi pînă la data de 27 august, abia s-au treierat păioasele de pe 3631 ha. din cele 12.762 ha. In comuna Homorod, de pildă, din cele 5 batoze numai una singură mer­ge bine. Celelalte stau defecte de cîte o săptămînă. De asemenea, din cauza reparaţiilor slabe, cele 3 batoze ale S.M.T.-ului Rupea trimise în comuna Dacia, nu funcţionează bine. Batoza la care lucrează batozarul Mihail Wagner a stat în plină campanie de­­treieriş cinci zile, deoarece a fost ne­cesară o nouă reparaţie. Aceeaşi situa­ţie o poţi întîlni şi­ la unele batoze ale S.M.T-ului Sighişoara. Intîrzierea treierişului în raionul Rupea se datoreşte însă şi lipsei unor măsuri organizatorice. Astfel în unele sate din raion, ca Hoghiz şi Fîntîna, în fiecare zi treierişul începe cu multă întîrziere, în jurul orei 8, după ce a pornit din sat cireada de vite la păşune. Nimeni nu a luat mă­suri ca vitele să fie scoase mai de di­mineaţă, la păşune, astfel ca treieri­şul să înceapă mai devreme. Intîrzierea treierişului în raionul Rupea a dus şi la Intîrzierea îndepli­nirii planului de colectare. Rămînerea în­ urmă a treierişului şi colectărilor oglindeşte slaba preocupare a organe­lor de partid şi de stat din raion pen­tru realizarea sarcinilor importante ce le revin în această privinţă. Pe lîngă pierderile de boabe, întîr­­zierea treierişului duce în raionul Ru­pea la intîrzierea însămînţărilor de ■toamnă. Este timpul ca organele de partid şi de stat din raion să de­pună toate stăruinţele,­ astfel ca for­ţele şi­ posibilităţile existente în raion să fie folosite în întregime pentru grăbirea treierişului. Totodată trebuie intensificată munca politică pentru în­deplinirea planului de colectări. CÎT MAI MULTE FURAJE ÎNSILOZATE Colectiviştii din Straja, raio­nul Negru Vodă, s-au convins din propria lor experienţă de marile avantaje ale folosirii nu­treţului însilozat in hrana ani­malelor. Ca urmare a aplicării acestei metode, producţia de lapte a vacilor din gospodărie a sporit simţitor în ultimii ani. Anul acesta, colectiviştii insilo­­zează cantităţi de 3 ori mai mari de nutreţ decit în anul trecut. Astfel, ei vor insiloza în total 320 tone porumb, pe­peni furajeri, pleavă etc. In gospodărie însilozarea a şi în­ceput. In clişeu: O echipă a gospodă­riei colective din Straja însilozînd porumb. . . At DECLARA­ŢI­A C. C. al P.M.R. cu privire la interzicerea Partidului Comunist din Germania Partidul Muncitoresc Român, clasa muncitoare şi în­tregul popor romin au aflat cu adîncă indignare despre actul samavolnic, cu totul ilegal al autorităţilor vest-ger­mane de interzicere a Partidului Comunist din Germa­nia şi protestează cu energie împotriva acestui atac bru­tal, care loveşte în cele mai elementare drepturi şi liber­tăţi ale poporului german. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român aminteşte că actuala interzicere a Partidului Comunist din Germania repetă fapta sinistră petrecută cu 23 de ani în urmă. Se ştie că baia uriaşă de singe în care hitleris­­mul a scăldat Germania şi Europa întreagă a fost pre­cedată de interzicerea Partidului Comunist din Germania. Cele mai reacţionare cercuri imperialiste vor să decapi­teze clasa muncitoare din Germania vestică pentru a putea trece apoi la lichidarea tuturor libertăţilor democra­tice, la intensificarea şi mai făţişă a pregătirilor de răz­boi. Aşa au procedat hitleriştii în trecut. Pe acelaşi drum păşesc astăzi cercurile guvernante din Germania de vest. Experienţa istoriei arată că scoaterea în afara legii a partidului comunist pune în pericol şi celelalte partide şi organizaţii muncitoreşti şi democratice: partidul so­cial-democrat, sindicatele, organizaţiile de tineret. Nici un om cinstit nu poate rămîne pasiv faţă de politica cercurilor guvernante vest-germane îndreptată împotriva clasei muncitoare, a intereselor naţionale ale poporului german, împotriva cauzei păcii. Experienţa proprie a cla­sei muncitoare din România — care şi-a făurit unitatea sa în lupta împotriva regimului burghezo moşieresc şi a fascismului, pentru crearea şi consolidarea puterii popu­­lare — confirmă adevărul că, în faţa atacului fascist, cla­sa muncitoare are datoria să-şi unească forţele. Sîntem ferm convinşi că unirea muncitorimii germane, strînge­­rea în jurul său a tuturor forţelor democratice va izbuti să împiedice prăvălirea Germaniei occidentale pe drumul fascismului şi al războiului. Cercurile reacţionare conducătoare din R.F. Germană au interzis partidul comunist deoarece el slujeşte cu de­votament interesele clasei muncitoare şi ale poporului german şi este forţa cea mai hotărîtă în lupta împotriva remilitarizării, împotriva prefacerii Germaniei în focarul unui nou război. Partidul comunist a fost interzis pentru că el se pronunţă hotărît împotriva războiului şi mobi­lizează masele populare din R.F. Germană la lupta pen­tru unificarea paşnică a Germaniei, pentru pace şi de­mocraţie. Că acestea, şi nu altele, sunt motivele reale ale interzi­cerii partidului comunist se vede din întreaga politică pe care o duce guvernul vest-german. Puţin timp înainte de interzicerea Partidului Comunist din Germania, cercurile guvernante din Germania occidentală, sub oblăduirea for­ţelor imperialiste din Vest, au decretat serviciul militar ge­neral obligatoriu; ele dezvoltă rapid producţia de arma­ment, cresc din nou un Wehrmacht revanşard, avînd în frunte foști generali hitleriști. Interzicerea Partidului Co­munist din Germania este menită să netezească drumul acestei armate a agresiunii către un nou măcel mondial. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român consideră măsura fascistă de interzicere a Partidului Comunist din Germania drept un act de înăsprire a în­cordării internaţionale, o provocare la adresa forţelor păcii şi progresului omenirii. Sfidînd popoarele lumii, mi­litarismul fascist încearcă din nou să-şi ridice capul. Mă­surile represive, antidemocratice, ale autorităţilor vest-ger­mane sînt în contradicţie flagrantă cu hotărîrile istorice luate de puterile din coaliţia antihitleristă cu privire la organizarea Germaniei după război ca un stat democratic şi iubitor de pace. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român condamnă cu toată energia acest act agresiv al cercu­rilor reacţionare din R. F. Germană şi-l consideră drept o dovadă a faptului că aceste cercuri nu vor o unificare paşnică a Germaniei, ci o unificare prin forţă, pe calea războiului. Planurile nesăbuite ale cercurilor reacţionare nu au sorţi de izbîndă. Nu odată au dat greş încercările reac­­ţiunii de a lichida partidele de avangardă ale clasei mun­citoare. In ţara noastră interzicerea Partidului Comunist din Romînia in timpul regimului burghezo-moşieresc n-a putut împiedica pe comunişti să mobilizeze şi să conducă lupta maselor muncitoare pentru libertate, democraţie şi socialism. Partidul Comunist din Germania a fost interzis şi în timpul stăplnirii hitleriste. Cu toate acestea, eroicul par­tid al comuniştilor nu numai că nu a pierit, ci, in ciuda jertfelor şi a sacrificiilor suferite, a stat în fruntea for­ţelor democratice germane in lupta împotriva hitlerismu­­lui, pentru adevăratele interese naţionale ale poporului german, in vreme ce din Hitler şi regimul lui s-a ales praful şi pulberea. Astăzi situaţia este cu totul diferită de cea din 1933. Fas­cismul precum şi militarismul japonez au fost zdrobite. Nu­meroase ţări din Europa şi Asia, eliberate de sub jugul fas­cist, au păşit pe calea socialismului. Ţările socialismului, în frunte cu Uniunea Sovietică şi China populară, for­mează sistemul socialist mondial şi reprezintă o putere uriaşă, de neînvins. Există, se dezvoltă şi se întăreşte Re­publica­­Democrată Germană, primul stat muncitoresc-ţă­­rănesc din istoria Germaniei, stat care nu urmăreşte cu­ceriri imperialiste şi războaie de cotropire, ci realizarea năzuinţelor naţionale ale poporului german, realizarea paşnică a unităţii întregii patrii germane, colaborarea şi prietenia cu toate popoarele lumii. Se lărgeşte tot mai mult zona păcii, care cuprinde pe lîngă ţările socialismu­lui ţări ca India, Indonezia, Egipt şi altele. Astăzi, for­ţele democraţiei şi socialismului sunt mai puternice ca oricînd. Poporul român,­ în frunte cu eroica sa clasă muncitoare, alături de toate forţele iubitoare de pace din lumea în­treagă, se ridică cu hotărire împotriva actului ilegal şi antipopular al autorităţilor vest-germane. Poporul nostru nu­ poate uita cine a avut de suferit de pe urma milita­rismului german şi a fascismului şi de aceea înfierează cu cea mai adîncă revoltă sentinţa fascistă de la Karls­ruhe. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Ro­mân îşi exprimă ferma sa convingere că nici o fărădelege, nici o măsură teroristă nu vor putea opri gloriosul Par­tid Comunist din Germania să-şi facă datoria faţă de clasa şi poporul său, să mobilizeze masele populare în lupta împotriva militarismului german, pentru pace şi democraţie. Partidul Comunist din Germania a fost „interzis". Dar nu există forţă în lume să poată nimici partidul din rin­­durile căruia s-au ridicat mii şi mii de eroi care şi-au jertfit viaţa pentru libertatea şi fericirea poporului ger­man. Partidul comunist nu poate fi nimicit, deoarece el este parte componentă a clasei muncitoare germane, avangarda ei care apără cu fidelitate interesele vitale ale poporului german. In numele muncitorilor, țăranilor, intelectualilor patriei noastre, al întregului popor al Republicii Populare Romí­ne, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín trimite un salut fierbinte comuniştilor germani, tuturor patrioţilor care se opun samavolniciei fasciste. In lupta pentru o Germanie unită, democratică, iubitoare de pace, poporul german, clasa muncitoare germană, partidul ei comunist se pot bizui pe solidaritatea frăţească a clasei muncitoare din Romînia, a partidului său, pe simpatia În­tregului popor român. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român îşi exprimă încrederea că Partidul Comunist din Germania va găsi în mijlocul poporului forţe capabile de a conti­nua şi a intensifica lupta sa, în numele libertăţii, demo­­craţiei şi păcii. Trăiască Partidul Comunist din Germania! Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român -CX3- O impresionantă manifestare a solidarităţii frăţeşti a poporului român cu poporul german La marele miting care a avut loc ieri la Arenele Libertăţii, populaţia Capitalei a exprimat pro­testul său plin de indignare faţă de actul samavolnic al interzicerii P.C.G., afirmînd cu toată tăria şi în­sufleţirea solidaritatea frăţească a poporului român cu lupta curajoasă a comuniştilor şi a tuturor forţe­lor democratice şi patriotice din Germania. (Darea de seamă asupra mitingului precum şi cuvîntările rostite sunt publicate în pag. 3­ a). (Foto : GH. VINTILA) Puterea exemplului CLUJ (coresp. „Scînteii“).­­ Vizi­tatorul care trece prin hala de mon­taj a uzinelor „Unirea“-Cluj poate vedea, rînduite frumos, o maşină de aburi pentru şantierul naval Olteniţa, agregate de trefilat pentru uzinele „Industria Sîrmei" din Cîmpia Turzii, războaie automate de ţesut T-115 etc. Aceste maşini se produc pentru prima dată în uzină. In­secţii, muncitorii dau un puternic avînt întrecerii sporind necontenit productivitatea muncii. Bu­năoară, tov. Eugen Cîmpeanu a mon­tat arborele-motor al maşinii de aburi în două zile în loc de patru zile, Bodi Ştefan a montat pompele de aburi şi de aer ale maşinii în numai 3 zile în loc de 6 zile. Nu de mult, conducerea secţiei tur­nătorie a hotărît aplicarea unei noi metode de turnare-formare, şi anume folosirea pe maşină, la această opera­ţie, a unor cutii patente; la început, muncitorii au primit cu oarecare neîn­credere îndemnul metalurgului-şef şi al maiştrilor. De fapt, muncitorii turnători nu încercau pentru că expe­rienţă practică nu avea nimeni din uzină. La îndoială a stat şi Ştefan Şoiga, unul din turnătorii-formali cu­noscuţi în uzină, uneori însă, cînd dădea cîte un rebut, maiştrii stăteau de vorbă cu el şi aduceau iar vorba despre noua metodă şi, cu timpul, I au convins să o aplice. După cîteva zile, tov. Ştefan Şoiga, lucrînd la maşina de turnare-formare cu cutii patente, a sporit productivitatea muncii cu 50%. Recent, in loc de 15 piese el a tur­nat 65; în următoarele trei zile a turnat cîte 68—70 bucăţi. Primul pas era făcut. Cu timpul, şi ceilalţi turnă­tori s-au convins că, părăsind meto­dele folosite pînă acum, pot să lucreze cu productivitate mai mare şi să cîş­­tige mai bine. De aceea, de data asta au mers ei la conducerea secţiei şi au cerut, ca, pentru extinderea noii me­tode, să confecţioneze cît mai multe cutii patente. Printre primii care au trecut la aplicarea metodei este şi turnătorul Alexandru Morozov; acum, în întrecere, el execută zilnic 70—75 piese, luînd-o astfel înaintea lui Ște­fan Şoiga . Al doilea spectacol al ansamblului artistic chinez Vineri seara, pe scena Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R., a avut loc cel de-al doilea spectacol prezentat de Ansamblul artistic chinez, în cadrul turneului pe care îl întreprinde în ţara noastră. Operele clasice chineze „Scandal în castelul ceresc“, „Furtul buruienii fer­mecate“, „In munţii landan“, „Rtul de toamnă“, evocînd legende şi întîm­­plări istorice, scene din viaţa de toate zilele, au permis spectatorilor noştri să admire acest străvechi gen de artă chinezească, datînd încă din secolul al 7-lea. De asemenea interpretarea flau­tistului Lu Ciun-lin, a solistelor vo­cale Su Sen-lan şi Cen Vei a fost subliniată de vii aplauze. Tot atît de mult au plăcut publicului bucureştean dansul Uigurilor din Si­zian, dansul mongol „Ordos“ şi celelalte dansuri care au relevat încă odată înalta ţi­nută artistică a membrilor Ansamblu­­lui artistic chinez. (Agerpres)

Next