Scînteia, noiembrie 1956 (Anul 25, nr. 3741-3766)
1956-11-01 / nr. 3741
PROOSTARI DUH TOATE ȚĂRILE, CN1TFTA* ANUL XXVI Nr. 3741 ( Joi 1 noiembrie 1956 ) PAGINI - 20 BANI „Vom sprijini cu toate forţele politica partidului de ridicare a bunei stări a poporului muncitor“ In numeroase şi însufleţite mitinguri, muncitorii şi funcţionarii din toată ţara au salutat Hotărîrea Comitetului Central a Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor. Publicăm mai jos unele din telegramele trimise partidului şi guvernului de adunările oamenilor muncii. Către Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn şi guvernul R. P. R. odată noi chemăm pe toţi oamenii muncii să-şi strîngă şi mai mult rîndurile în jurul partidului şi guvernului nostru, să-şi intensifice eforturile în muncă şi luptă, pentru cauza scumpă a păcii şi socialismului. Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn şi Comitetul său Central ! Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii uzinelor de tractoare „Ernst Thälmann“-Oraşul Stalin Tovarăşilor Gh■ Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica Noi înţelegem că această Hotărîre — ca şi toate celelalte hotărîri ale partidului şi guvernului — oglindeşte politica partidului nostru de ridicare continuă a nivelului material şi cultural al celor ce muncesc, oglindeşte grija permanentă pe care partidul şi guvernul nostru o au pentru omul muncii, pentru familia lui. Salariaţii întreprinderii noastre îşi exprimă în mod sincer, din inimă, dragostea şi ataşamentul faţă de partid şi guvern, care nu cunosc alte interese mai înalte decît interesele celor ce muncesc şi a căror întreagă activitate este îndreptată în direcţia asigurării unei vieţi din ce în ce mai bune a poporului. Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din Depoul C.F.R. Bucureşti-Triaj Către Comitetul Central al P. M. R. tov. prim-secretar Gh. Gheorghiu-Dej întruniţi într-un miting, am luat cunoştinţă cu bucurie de Hotărîrea C.C. al P.M.R., a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor prin care se aduce o nouă îmbunătăţire a traiului oamenilor muncii din ţara noastră. Noi vă asigurăm pe dvs., şi prin dvs conducerea partidului, că vom continua să muncim cu abnegaţie şi devotament pentru transpunerea în viaţă a Hotărîrilor celui de-al II-lea Congres al P.M.R., hotărîri în care se oglindeşte grija partidului faţă de oamenii muncii. Pentru aceasta, noi ne luăm angajamentul ca, pe lîngă realizarea planului de producţie înainte de termen, să obţinem pînă la sfîrşitul anului o creştere a productivităţii muncii de 3 la sută, iar calitatea produselor noastre s-o îmbunătăţim cu 1,2 la sută. De asemenea vom da consumatorilor 10 sortimente noi. Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii întreprinderii Industria Bumbacului „B“ Către Comitetul Central al P. M. R. tov. prim-secretar Gh. Gheorghiu-Dej Către Consiliul de Miniştri al R. P. R. tov. preşedinte Chivu Stoica Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii uzinelor de tractoare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin, întruniţi în miting astăzi 31 octombrie 1956, salută plini de bucurie Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor. Această Hotărîre este încă o dovadă a grijii partidului şi guvernului nostru faţă de viaţa şi nevoile oamenilor muncii. Asigurăm partidul şi guvernul nostru că vom sprijini cu toate forţele noastre politica sa de ridicare a bunei stări a întregului popor muncitor, că nu ne vom precupeţi nici un efort în munca şi lupta noastră pentru victoria deplină a socialismului în patria noastră scumpă. Strîns uniţi în jurul partidului şi guvernului nostru, noi ne angajăm să sprijinim recenta Hotărîre prin noi succese în lupta pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost — singura cale justă pentru înflorirea economiei naţionale şi creşterea neîncetată a nivelului de trai al oamenilor muncii. In acest scop ne luăm angajamentul ca, mobilizînd forţele noastre în întrecerea socialistă, să îndeplinim pînă la 15 noiembrie a.c., deci cu 45 zile înainte de termen, planul producţiei globale pe anul în curs, să dăm agriculturii, peste planul anual, piese de schimb în valoare de 2 milioane 500 mii lei şi încă 80 de tractoare peste plan. Tottov, preşedinte Chivu Stoica Noi am primit cu adîncă satisfacţie Hotărîrea şi ne exprimăm mulţumirile pentru grija ce o poartă oamenilor muncii partidul şi guvernul patriei noastre. Asigurăm guvernul nostru că vom traduce în viaţă Hotărîrile celui de-al 1l-lea Congres al P.M.R., astfel ca pînă la 1 decembrie să realizăm producţia globala planificată pe 1956, iar producţia marfă pînă la 15 decembrie. Printr-o organizare mai bună a muncii, prin întărirea disciplinei pe locul de muncă, vom lupta să depăşim sarcinile de reducere a preţului de cost cu 3 la sută faţă de procentul planificat pe 1956, iar din cele 14 sortimente prevăzute în plan pe 1956 să realizăm pînă la 15 decembrie 12 sortimente. Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii uzinelor metalurgice „Vasile Roaită“ Bucureşti Către Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn tov- prim-secretar Gh. Gheorghiu-Dej Către Consiliul de Miniştri al R. P. R. tov. preşedinte Chivu Stoica Colectivul uzinelor textile „7 Noiembrie“, unitatea „B“, întrunindu-se în miting, a primit cu multă bucurie Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor. Aceasta ne-a arătat încă odată consecvenţa politicii partidului nostru îndreptată spre ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii. Cu această ocazie, asigurăm Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn că vom munci cu mai multă rîvnă pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie, că vom depune toate eforturile pentru a asigura construirea socialismului în patria noastră. Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii uzinelor textile „7 Noiembrie“ Către Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn Iov, prim-secretar Gh. Gheorghiu-Dej Hotărîrea recent elaborată este o nouă dovadă că partidul și guvernul nostru se preocupă în mod permanent de ridicarea necontenită a nivelului de trai al celor ce muncesc, în anii regimului democrat-popular uzina noastră s-a mărit mult, iar condiţiile de trai ale muncitorilor s-au îmbunătăţit. Ţinînd seama de indicaţiile celui de-al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Romîn, care ne-a arătat că ridicarea nivelului de trai depinde de rezultatele obţinute de fiecare la locul său de muncă, colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari ai uzinei „1 Mai“-Ploeşti se angajează în faţa partidului să nu precupeţească nici un efort în lupta lor spre a da produse cît mai multe utilaje petrolifere de bună calitate. Colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari ai uzinei „1 Mai“-Ploeşti IN PAG. 5-a ALTE TELEGRAME Către Consiliul de Miniştri al R. P. R. Mitingurile din Capitală şi din ţară Ieri, muncitori, tehnicieni, funcţionari din numeroase întreprinderi ale Capitalei şi altor oraşe din ţară s-au strîns în mitinguri şi adunări pentru a discuta Hotărîrea C.C. al P.M.R., a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor, pentru a-şi exprima satisfacţia în legătură cu prevederile ei şi a-şi manifesta ataşamentul indestructibil faţă de politica partidului şi guvernului. ...La uzinele „Semănătoarea“ din Bucureşti ziua apariţiei hotărîrii a coincis cu o altă zi însemnată , la 30 octombrie întreprinderea şi-a împlinit integral planul pe anul 1956. De fapt poate oare sluji drept mai grăitoare întruchipare a legăturii strînse, indisolubile între creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii şi sporirea producţiei, ridicarea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost ? — Şi în colectivul meu de muncă, şi în „colectivul“ meu de-acasă — pentru că am şapte copii mici—hotărîrea a fost prilej de bucurie, a spus maistrul Nicolae Munteanu. Voi munci cu toată puterea mea şi de-acum înainte, fiind convins că partidul ne conduce mereu înainte pe drumul îmbunătăţirii vieţii noastre şi a familiilor noastre... Muncitoarea lăcătuş Maria Persican a spus în cuvîntul său plin de căldură : — Noi ştim că ţelul cel mai înalt al politicii partidului este făurirea unei vieţi tot mai bune pentru popor. De aceea sîntem devotaţi cu trup şi suflet partidului, şi păşim conduşi de el spre socialism... ...La secţia motoare a uzinelor „23 August" hala a fost neîncăpătoare pentru marele număr de participanţi a miting. Strungarul Tudor Iulian a vorbit despre aportul pe care-l va aduce în bugetul familiei sale alocaţia pentru cei doi copii. — Vestea că se va îmbunătăţi sistemul de salarizare — a adăugat el — că şi noi, muncitorii, vom lua parte la elaborarea lui, că se va acorda un rol mai mare cointeresării fiecăruia în mersul înainte al producţiei, ne face să privim viitorul cu încredere. Prin munca noastră ne facem viaţa mai bună. — Sporurile de salarii nu sunt un dar, a spus strungarul Ion Nisipăreanu, ci un rezultat al eforturilor noastre ca să sporim productivitatea muncii şi să micşorăm preţul de cost. Continuarea acestor eforturi se va oglindi în nivelul nostru de trai. In încheiere, muncitorii secţiei motoare s-au angajat, într-o telegramă adresată C.C. al P.M.R. şi Consiliului de Miniştri, să dea în lunile noiembrie şi decembrie cu 80 la sută mai multe motoare de 450 CP, să sporească în trimestrul IV productivitatea muncii cu 15 la sută şi să reducă preţul de cost cu 10 la sută faţă de trimestrele precedente. ...Cu satisfacţie a primit hotărîrea şi colectivul fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“. Muncitoarea Radu Mihai din sectorul IV, mamă a 5 copii sub 14 ani, a arătat că primea pînă acum 291 lei drept salariu şi 215 lei compensaţia pentru copii, de acum ea va primi aproape 900 lei. Muncitorul Radu Iorga, tată a 7 copii din care 6 sub 14 ani, va avea de acum un venit simţitor mai mare decît în trecut. In cadrul mitingului au mai luat cuvîntul muncitorii şi tehnicienii Ion Cristache, Lucreţia Barbu, Maria Rusu, Aglaia Cojocaru, Maria Sofronie care, în numele colectivelor în care lucrează, au asigurat partidul şi guvernul de adîncul ataşament al oamenilor muncii faţă de regimul democrat-popular. Şi în celelalte oraşe ale ţării oamenii muncii au primit cu căldură Hotărîrea C.C. al P.M.R., a guvernului şi a C.C.S. La uzinele metalurgice „înfrăţirea“ din Oradea, muncitorii, tehnicienii şi inginerii au organizat un miting în care au dezbătut hotărîrea. Luînd cuvîntul în cadrul mitingului, lăcătuşul Alexandru Kenez a arătat că pe baza acestei hotărîri el va primi drept alocaţie pentru copii 700 lei, care, adăugaţi la cîştigul lui lunar, însumează 1700 lei. El a mulţumit partidului şi guvernului pentru grija deosebită manifestată pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor muncii. Toţi acei care au luat cuvîntul, romîni şi maghiari, şi-au exprimat dragostea pentru partid şi guvern, precum şi hotărîrea fermă de a lupta pentru construirea socialismului în patria noastră. La Ploeşti, constructorii de utilaj petrolifer de la uzinele „1 Mai“ s-au întîlnit într-un impunător miting. — Mie şi familiei mele — a spus printre altele cazangiul Badea Mihăilă — hotărîrea ne-a adus o veste bună. Am 9 copii. Mulţumesc partidului şi guvernului că ne ajută să ne creştem mai bine copiii şi să ne făurim un trai mai bun. II încredinţăm de dragostea noastră fierbinte... ...La terminarea schimbului muncitorii, funcţionarii şi inginerii de la Atelierele C.F.R. Timişoara s-au întrunit într-un miting. S-au arătat în cadrul mitingului avantajele obţinute de numeroşi muncitori de pe urma Hotărîrii. De la 1 noiembrie, lucrătorul Trifu Albu, de exemplu, cu alocaţia pentru cei 5 copii, va realiza lunar un cîştig de 1100 lei. Muncitorii Vasile Jurcă şi Ceslav Mosalschi vor primi cu 500 lei mai mult, iar muncitorii Ion Panduru şi Florea Ciorbă vor primi un spor de 300 lei lunar. Muncitorul Ion Potorac a vorbit în numele tovarăşilor lui din grupa de instalatori: — Ca răspuns la măsurile adoptate recent, noi ne angajăm să realizăm lunar cîte o normă în plus la locul nostru de muncă. Mitinguri şi adunări însufleţite ale oamenilor muncii au mai avut loc la Cluj, Oraşul Stalin, Baia Mare şi în numeroase alte orașe și centre muncitorești. Grijă pentru apărarea sănătăţii oamenilor muncii bune, este in faza de finisare. Spitalul are subsol, parter și două etaje, cuprinzînd în afară de labo- 8 ratoare zeci de camere pentru bolnavi. In clişeu : Vedere generală a spitalului. ______| £OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOM 8 La Hunedoara se apropie de sfîrşit construcţia g celui mai mare spital din oraş, spitalul de boli g contagioase. I In prezent clădirea noului spital, care urmează Y să fie dat în folosinţă în cinstea zilei de 7 Noiem- »OCOOOOOOOOOOCCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC*i IN INTERIORUL tIARULUI | Ecourile presei străine în legătură cu Declaraţia guvernului U.R.S.S. (pag. 3-a). | Se întăreşte prietenia dintre U.R.S.S. şi Afganistan (pag. 3-a) | [ Arestarea a 73 spioni în R. D. I Germană (pag. 3-a). | Sosirea la Moscova a preşedintelui Siriei (pag. 4-a). SA ÎNCETEZE AGRESIUNEA ÎMPOTRIVA EGIPTULUI!; 1 Forţe armate anglo-franceze au început operaţiunile militare îm- potriva Egiptului; Trupele egip- t tene continuă lichidarea posturi- lor înaintate ale forţelor israelie- ne; O declaraţie a guvernului egiptean; Declaraţia guvernului sovietic; Declaraţia preşedintelui R.P.F. Iugoslavia; Dezbaterile în Consiliul de Securitate (pag. 1 Cu 6 zile mai devreme CALAN (coresp. „Scînteii“). In ziua de 24 septembrie, cînd a intrat în reparaţie capitală Jurnalul nr. 2 de la uzinele „Victoria“ din Calan, constructorii şi-au luat angajamentul in întrecere să scurteze durata lucrărilor cu 2 zile faţă de termenul planificat. Munca a început într-un ritm viu. La fiecare fază constructorii au reuşit să cîştige minute şi ore preţioase. De pildă, echipele conduse de Gh. Sandu, Anton Răceanu şi alţii au terminat lucrările ce le reveneau cu 3-5 zile mai devreme. Prin munca harnică a tuturor constructorilor, reparaţia furnalului a fost terminată cu 6 zile mai devreme în foc de 2, cît era angajamentul. In ziua de 26 octombrie a fost aprins focul în furnalul reparat, dîndu-se posibilitate muncitorilor să elaboreze o importantă cantitate de fontă peste pian. Pentru activitatea rodnică depusă, harnicii constructori de la I.C.S.M.Calan au fost călduros felicitaţi de conducerea Ministerului Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini. .Cu prilejul repunerii în funcţiune a furnalului, constructorii au adresat tovarăşului Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri, o telegramă prin care anunţă obţinerea acestui însemnat succes. O nouă gospodărie colectivă în raionul Brăila BRAILA (coresp. „Scînteii“). Zilele trecute, în satul Boarea, din raionul Brăila, a fost inaugurată o nouă gospodărie agricolă colectivă în care au intrat 23 de familii de țărani muncitori. Membrii gospodăriei au adus ca avut obştesc 91,13 hectare teren arabil, 2,94 hectare vie, 11 cai, doi boi, 10 căruţe, pluguri, borcane, semănători ş.a. In consiliul de conducere al gospodăriei colective au fost aleşi Manea Vîlcu, Vasile Ungureanu, Dumitru Mohonea ş. a. Gospodăriile agricole de stat din regiunea Iaşi au terminat însămînţările IAŞI (coresp „Scînteii“). Mecanizatorii din gospodăriile de stat din regiunea Iaşi au terminat de însămînţat cu grîu, orz şi secară întreaga suprafaţă planificată. In fruntea întrecerii socialiste ce se desfăşoară în cinstea zilei de 7 Noiembrie între unităţile agricole de stat din regiune se află muncitorii şi tehnicienii de la gospodăriile agricole de stat Todireşti, Hălăuceşti, Dagîţa, Murgeni şi altele, care, folosind întreaga capacitate de lucru a tractoarelor, au terminat printre primii însămînţările de toamnă. Pentru asigurarea unei producţii sporite la hectar, au fost folosite aproape 30.000 tone gunoi de grajd şi 7.000 tone îngrăşăminte chimice. Pentru grăbirea ritmului însămînţărilor în întreaga regiune, trustul Gostat-Iaşi a trimis în ajutorul gospodăriilor agricole colective şi al întovărăşirilor agricole din regiune 50 tractoare. Totodată tractoriştii continuă să semene alte suprafeţe peste plan şi fac arături adînci de toamnă. Noi perspective pentru învăţătură muncitorilor calificaţi, maiştrilor şi absolvenţilor şcolilor tehnice de maiştri De curînd a apărut Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1434 cu privire la complectarea şi republicarea Hotărîrii 91/1955 a C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri ai R.P.R. privitoare la organizarea şcolilor profesionale de ucenici, a şcolilor tehnice şi a şcolilor tehnice de maiştri. Hotărîrea cuprinde importante prevederi menite să creeze muncitorilor calificaţi, maiştrilor şi absolvenţilor şcolilor tehnice de maiştri mari posibilităţi pentru a continua studiile în institute tehnice de învăţămînt superior. In urma unor cursuri speciale de pregătire, organizate de Ministerul Invăţămîntului, pe baza propunerilor ministerelor interesate, absolvenţii şcolilor tehnice de maiştri, maiştrii din întreprinderile productive, cu o înaltă pregătire tehnică şi practică îndelungată de conducere în producţie, vor trece un examen de diferenţă faţă de şcoala medie la principalele obiecte de învăţămînt, după care se vor putea prezenta la examenele de admitere in învăţămîntul superior. In Hotărîre se arată că studenţii proveniţi din aceste categorii vor primi din partea întreprinderilor care i-au recomandat burse pe toată durata studiilor. Ministerul Invăţămîntului, în colaborare cu ministerele de resort, va elabora un regulament în vederea traducerii în viaţă a sarcinilor cuprinse în această Hotărîre, astfel, ca cel mai tîrziu de la 1 ianuarie 1957 să înceapă cursurile pregătitoare pentru trecerea examenului de diferenţă faţă de şcoala medie. Cheltuielile pentru rechizitele necesare în perioada cursurilor de pregătire, precum și pentru plata cadrelor didactice care vor preda la aceste cursuri, vor fi suportate de întreprinderile respective. Producţie record la laminoarele Hunedoarei HUNEDOARA (coresp. „Scînteii“). Unul după altul blocurile de oţel înroşite trec prin valţurile laminorului, obţinîndu-se diferite profile laminate. Cu fiecare oră, cu fiecare schimb creşte numărul blocurilor laminate, întrecerea laminatorilor de la Combinatul siderurgic Hunedoara în întîmpinarea zilei de 7 Noiembrie este în toi. Numărul de 100 de blocuri, cîte se laminau înainte într-un schimb, este acum cu mult depăşit. In ziua de 20 octombrie, laminatorii din schimburile conduse de maiştrii Gheorghe Andrăşescu şi Petre Constantin au laminat fiecare cîte 128 lingouri de oţel. Era un pas serios făcut înainte. Se credea chiar că s-a atins plafonul maxim. Şi totuşi, a doua zi, schimbul maistrului Gheorghe Andrăşescu s-a întrecut pe sine: a laminat 131 lingouri de oţel. Acest rezultat nemaiîntîlnit încă în istoria laminoarelor Hunedoarei a stimulat şi mai mult ambele schimburi în întrecere. In ziua de 22 octombrie s-a atins o producţie record: 134 de lingouri laminate ! Producţia s-a menţinut la un nivel ridicat şi în zilele următoare. Folosind din ce în ce mai bine capacitatea laminoarelor şi timpul de lucru, muncitorii şi tehnicienii laminatori sporesc zi de zi producţia de laminate. De la începutul lunii şi pînă ieri, ei au dat 2184 tone laminate peste sarcina de plan. Prin folosirea tehnicii înaintate Strungarul Răcu Constantin de la uzinele „Steagul Roşu" din Oraşul Stalin lucrează la o maşină nouă, de mare productivitate, sosită de curînd din Uniunea Sovietică. Prinderea pieselor se face pneumatic, iar operaţiile de prelucrare, cît şi oprirea maşinii se efectuează automat. înainte de a sosi în uzină această maşină de înaltă tehnicitate, la o maşină de frezat se prelucrau în 8 ore cel mult 12 piese. Acum, tov. Răcz prelucrează, in acelaşi timp, 30 piese, sporindu-şi totodată salariul. Iubim pe cine iubeşte poporul nostru Acum patruzeci şi ceva de ani am aflat într-o revistă care apărea la Bucureşti poezia lui G. Coşbuc, întitulată „Poetul“ şi care începea astfel: „Sunt suflet în sufletul neamului meu Şi-l cint bucuria şi amarul...” Abia învăţasem să citesc. Căutam în sat cărţi şi cînd le găseam, ochii mei de copil sorbeau cu nesaţ paginile. Nu aveam cum să bănui că mai tîrziu voi deveni eu însumi poet, jurnalist, romancier. Dar mă simţeam, asemeni lui Coşbuc, „suflet în sufletul neamului meu“. In ţinutul acela de lîngă Dunăre unde venisem pe lume vedeam însă — şi nu numai vedeam, ci simţeam pe propria mea piele — că trăiesc două „neamuri“. Un „neam“ era acela din care mă trăgeam. Şi neamul acesta, în al cărui suflet mă simţeam şi eu suflet, era mult, cît frunza şi iarba, şi muncea din zori şi pînă după scăpătat pămînturile grase şi negre ce se întindeau de la zare la zare. Cu toate acestea „neamul“ cel mult şi harnic vieţuia în cocioabe şi bordeie, dezbrăcat, rupt, gol, flămînd, cu burta lipită de şira spinării. Chipurile oamenilor din acest „neam" erau negre, slabe, osoase. Spinările oamenilor din acest „neam“ erau gîrbove înainte de vreme. Femeile din acest „neam“ îmbătrîneau înainte de treizeci de ani, năşteau ca sălbăticiunile pe cîmp şi semănau mai curînd a umbre decît a femei. Copiii acestui „neam" nu cunoşteau culoarea laptelui, nici gustul zahărului şi rareori gurile lor cu buze plesnite de boală mestecau miezul dulce al unei fărîme de pîine. Se hrăneau, copiii acestui „neam“ cu mămăligă amară și ciorbă de ștevie, încercau să se vindece de friguri cu fiertură de coajă de salcie, iar drept leac pentru gîturile umflate de anghina li se dădea să bea petrol lampant... Lîngă acest „neam" şi călare pe acest „neam“ vieţuia cel de-al doilea „neam“. Puţin era acest „neam" la număr, dar fără măsură de puternic. Ale acestui „neam“ gras şi rumen şi învestmîntat în mătăsuri şi moi stofe străine erau bogatele pămînturi care se întindeau de la zare la zare şi dincolo de zare. Ale acestui „neam“ de făpturi „alese“ erau apele. Ale acestui „neam“ cu obraz subţire să-l tai cu de acad. ZAHARIA STANCU un fir de păr erau pădurile. Ale acestui „neam“ erau crestele munţilor care se vedeau uneori către miază-noapte. Romîni erau cei cu ochii stinşi în fundul capului şi cu obrajii uscaţi. Romîni erau şi cei bine hrăniţi care îşi puneau slugile şi jandarmii să-i pălmuiască şi să-i schingiuiască pe cei flămînzi. înţelesesem curînd că G. Coşbuc era „suflet în sufletul neamului" cel asuprit şi că el, ca om şi scriitor, nu putea să se afle, cu măiastră lui pană, decît lîngă cei asupriţi. In aceeaşi poezie G. Coşbuc mai spunea adresîndu-se „neamului“ asuprit : „Şi-altarul speranţei oriunde-o să-l duci Acolo-mi voi duce altarul”. Şi adăuga: „Sînt inimă-n inima neamului meu Şi-i cint şi iubirea şi ura”. Scriitorul — scriitorul adevărat, nu meşteşugarul mercenar — este „suflet în sufletul neamului" său. Speranţele lui sunt una cu speranţele majorităţii neamului său, una cu speranţele celor mulţi. Inima lui e „Inimă-n inima neamului“ său, şi cu toată puterea talentului cîntă iubirea neamului său, ura neamului său. Pe acest drum drept şi cinstit, al lui Coşbuc şi al tuturor marilor noştri clasici, merg scriitorii noştri. Ei se simt suflet în sufletul poporului şi năzuinţele lor sînt una cu năzuinţele poporului ; ei iubesc ceea ce iubeşte poporul, ei urăsc cu ură de moarte ceea ce poporul nostru urăşte cu ură de moarte. Nici n-ar putea fi altfel. Cei mai mulţi dintre noi ne tragem din ţărănimea săracă a satelor, din muncitorime, din mica burghezie care, în trecut, a îndurat şi ea destule neajunsuri, adică din acel „neam" de obijnuiţi care a îndurat în timpul regimului burghezo-moşieresc suferinţe de neînchipuit, care a năzuit să ajungă vremuri mai bune, care a luptat ca aceste năzuinţe să se împlinească şi care s-a bucurat cînd, acum doisprezece ani şi ceva, a izbutit să scuture rugul moşierilor, al bancherilor, al industriaşilor. Iubim aşadar acea libertate pe care o iubeşte poporul nostru, libertate la adăpostul căreia sa putem, prin rîvnă şi muncă îndelungă, să ne construim o ţară nouă, socialistă, în care să ne aflăm buna stare şi fericirea. Urîm, aşadar, cu înverşunare, tot ceea ce încearcă să ne împiedice în împlinirea năzuinţelor noastre, tot ceea ce încearcă să frîneze mersul nostru înainte. Suntem recunoscători Partidului Muncitoresc Romîn, care conduce munca poporului nostru la toate sectoarele de activitate, că ne călăuzeşte cu grijă şi dragoste şi în sectorul nostru, al literaturii. Sîntem credincioşi marxism-leninismului, sîntem credincioşi partidului, sîntem credincioşi drumului spre socialism pe care, de buna lor voie, şi l-au ales muncitorimea noastră, ţărănimea noastră, intelectualitatea noastră. Marii noştri înaintaşi Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici, Coşbuc, dacă ar trăi astăzi s-ar afla în numeroasa şi puternica noastră ceată ţinînd fruntea. Opera lor, răspîndită astăzi in sute de mii de exemplare, se află, de altfel, în fruntea trainicului nostru front literar. Toate acestea se ştiu cu claritate. Şi nu de ieri, de alaltăieri. Se mai găsesc totuşi oameni — ca să nu le spunem altfel — care cred că măcar cîţiva scriitori din ţara noastră s-ar putea rupe de popor şi de partid, ar deveni unelte ale duşmanului şi ar ridica piatra împotriva poporului şi a partidului. Este adevărat insă că aceştia nu trăiesc printre noi, ci, de mulţi ani, îşi tîrăsc trupurile şi sufletele acrite şi întunecate prin ţările apusene, împărţiţi în grupuri care se ponegresc reciproc şi se sfîşie între ele, emigranţii aceştia dubioşi au un singur punct comun : dorinţa lor ca să întoarcă îndărăt roata istoriei, să mai de iarăşi ceea ce a fost odată, cînd „neamul“ cel mare, de multe milioane, adică adevăratul popor romîn, necăjitul şi mult truditul nostru popor muncitor era exploatat pînă la sînge, batjocorit, bătut şi schingiuit de „neamul“ cel puţin al moşierilor, al bancherilor, al industriaşilor. Unul din aceste grupuri — cel ce îşi slujeşte stăpînii la postul de radio Paris — îşi mărturisea gîndurile într-una din emisiunile din serile trecute. (Continuare în pag. III-a, col. 3-4)