Scînteia, noiembrie 1956 (Anul 25, nr. 3741-3766)

1956-11-01 / nr. 3741

PROOSTARI DUH TOATE ȚĂRILE, CN1TFTA* ANUL XXVI Nr. 3741 ( Joi 1 noiembrie 1956 ) PAGINI - 20 BANI „Vom sprijini cu toate forţele politica partidului de ridicare a bunei stări a poporului muncitor“ In numeroase şi însufleţite mitinguri, muncitorii şi funcţionarii din toată ţara au salutat Hotărîrea Comitetului Central a Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor. Publicăm mai jos unele din telegramele trimise partidului şi guvernului de adunările oamenilor muncii. Către Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn şi guvernul R. P. R. odată noi chemăm pe toţi oamenii muncii să-şi strîngă şi mai mult rîndurile în jurul partidului şi guvernului nostru, să-şi intensifice eforturile în muncă şi luptă, pentru cauza scumpă a păcii şi socialismului. Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn şi Comitetul său Central ! Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii uzinelor de tractoare „Ernst Thälmann“-Oraşul Stalin Tovarăşilor Gh■ Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica Noi înţelegem că această Hotărîre — ca şi toate celelalte hotărîri ale partidului şi guvernului — oglindeşte politica partidului nostru de ridi­care continuă a nivelului material şi cultural al celor ce muncesc, oglin­deşte grija permanentă pe care partidul şi guvernul nostru o au pentru omul muncii, pentru familia lui. Salariaţii întreprinderii noastre îşi exprimă în mod sincer, din inimă, dragostea şi ataşamentul faţă de partid şi guvern, care nu cunosc alte interese mai înalte decît interesele celor ce muncesc şi a căror întreagă activitate este îndreptată în direcţia asigurării unei vieţi din ce în ce mai bune a poporului. Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din Depoul C.F.R. Bucureşti-Triaj Către Comitetul Central al P. M. R. tov. prim-secretar Gh. Gheorghiu-Dej întruniţi într-un miting, am luat cunoştinţă cu bucurie de Hotărîrea C.C. al P.M.R., a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindica­telor prin care se aduce o nouă îmbunătăţire a traiului oamenilor muncii din ţara noastră. Noi vă asigurăm pe dvs., şi prin dvs conducerea partidului, că vom continua să muncim cu abnegaţie şi devotament pentru transpunerea în viaţă a Hotărîrilor celui de-al II-lea Congres al P.M.R., hotărîri în care se oglindeşte grija partidului faţă de oamenii muncii. Pentru aceasta, noi ne luăm angajamentul ca, pe lîngă realizarea pla­nului de producţie înainte de termen, să obţinem pînă la sfîrşitul anului o creştere a productivităţii muncii de 3 la sută, iar calitatea produselor noastre s-o îmbunătăţim cu 1,2 la sută. De asemenea vom da consuma­torilor 10 sortimente noi. Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii întreprinderii Industria Bumbacului „B“ Către Comitetul Central al P. M. R. tov. prim-secretar Gh. Gheorghiu-Dej Către Consiliul de Miniştri al R. P. R. tov. preşedinte Chivu Stoica Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii uzinelor de tractoare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin, întruniţi în miting astăzi 31 octombrie 1956, salută plini de bucurie Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sin­dicatelor. Această Hotărîre este încă o dovadă a grijii partidului şi guvernu­lui nostru faţă de viaţa şi nevoile oamenilor muncii. Asigurăm partidul şi guvernul nostru că vom sprijini cu toate forţele noastre politica sa de ridi­care a bunei stări a întregului popor muncitor, că nu ne vom precupeţi nici un efort în munca şi lupta noastră pentru victoria deplină a socialismului în patria noastră scumpă. Strîns uniţi în jurul partidului şi guvernului nos­tru, noi ne angajăm să sprijinim recenta Hotărîre prin noi succese în lupta pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost — sin­gura cale justă pentru înflorirea economiei naţionale şi creşterea neîncetată a nivelului de trai al oamenilor muncii. In acest scop ne luăm angajamentul ca, mobilizînd forţele noastre în întrecerea socialistă, să îndeplinim pînă la 15 noiembrie a.c., deci cu 45 zile înainte de termen, planul producţiei globale pe anul în curs, să dăm agriculturii, peste planul anual, piese de schimb în valoare de 2 milioane 500 mii lei şi încă 80 de tractoare peste plan. Tot­tov, preşedinte Chivu Stoica Noi am primit cu adîncă satisfacţie Hotărîrea şi ne exprimăm mulţumi­rile pentru grija ce o poartă oamenilor muncii partidul şi guvernul pa­triei noastre. Asigurăm guvernul nostru că vom traduce în viaţă Hotărîrile celui de-al 1l-lea Congres al P.M.R., astfel ca pînă la 1 decembrie să realizăm producţia globala planificată pe 1956, iar producţia marfă pînă la 15 de­cembrie. Printr-o organizare mai bună a muncii, prin întărirea disciplinei pe lo­cul de muncă, vom lupta să depăşim sarcinile de reducere a preţului de cost cu 3 la sută faţă de procentul planificat pe 1956, iar din cele 14 sor­timente prevăzute în plan pe 1956 să realizăm pînă la 15 decembrie 12 sortimente. Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii uzinelor metalurgice „Vasile Roaită“ Bucureşti Către Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn tov- prim-secretar Gh. Gheorghiu-Dej Către Consiliul de Miniştri al R. P. R. tov. preşedinte Chivu Stoica Colectivul uzinelor textile „7 Noiembrie“, unitatea „B“, întrunindu-se în miting, a primit cu multă bucurie Hotărîrea Comitetului Central al Par­tidului Muncitoresc Romîn, a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Cen­tral al Sindicatelor. Aceasta ne-a arătat încă odată consecvenţa politicii partidului nostru îndreptată spre ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii. Cu această ocazie, asigurăm Comitetul Central al Partidului Muncito­resc Romîn că vom munci cu mai multă rîvnă pentru îndeplinirea şi depă­şirea planului de producţie, că vom depune toate eforturile pentru a asi­gura construirea socialismului în patria noastră. Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii uzinelor textile „7 Noiembrie“ Către Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn Iov, prim-secretar Gh. Gheorghiu-Dej Hotărîrea recent elaborată este o nouă dovadă că partidul și guvernul nostru se preocupă în mod permanent de ridicarea necontenită a nivelului de trai al celor ce muncesc, în anii regimului democrat-popular uzina noas­tră s-a mărit mult, iar condiţiile de trai ale muncitorilor s-au îmbunătăţit. Ţinînd seama de indicaţiile celui de-al II-lea Congres al Partidului Mun­citoresc Romîn, care ne-a arătat că ridicarea nivelului de trai depinde de rezultatele obţinute de fiecare la locul său de muncă, colectivul de munci­tori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari ai uzinei „1 Mai“-Ploeşti se anga­jează în faţa partidului să nu precupeţească nici un efort în lupta lor spre a da produse cît mai multe­­ utilaje petrolifere de bună calitate. Colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari ai uzinei „1 Mai“-Ploeşti IN PAG. 5-a ALTE TELEGRAME Către Consiliul de Miniştri al R. P. R. Mitingurile din Capitală şi din ţară Ieri, muncitori, tehnicieni, funcţio­nari din numeroase întreprinderi ale Capitalei şi altor oraşe din ţară s-au strîns în mitinguri şi adunări pentru a discuta Hotărîrea C.C. al P.M.R., a Consiliului de Miniştri şi a Consiliu­lui Central al Sindicatelor, pentru a-şi exprima satisfacţia în legătură cu pre­vederile ei şi a-şi manifesta ataşa­mentul indestructibil faţă de politica partidului şi guvernului. ...La uzinele „Semănătoarea“ din Bucureşti ziua apariţiei hotărîrii a coincis cu o altă zi însemnată , la 30 octombrie întreprinderea şi-a împlinit integral planul pe anul 1956. De fapt poate oare sluji drept mai grăitoare întruchipare a legăturii strînse, indi­solubile între creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii şi sporirea producţiei, ridicarea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost ? — Şi în colectivul meu de muncă, şi în „colectivul“ meu de-acasă — pen­tru că am şapte copii mici—hotărîrea a fost prilej de bucurie, a spus mai­strul Nicolae Munteanu. Voi munci cu toată puterea mea şi de-acum înainte, fiind convins că partidul ne conduce mereu înainte pe drumul îmbunătăţirii vieţii noastre şi a familiilor noastre... Muncitoarea lăcătuş Maria Persican a spus în cuvîntul său plin de căl­dură : — Noi ştim că ţelul cel mai înalt al politicii partidului este făurirea unei vieţi tot mai bune pentru po­por. De aceea sîntem devotaţi cu trup şi suflet partidului, şi păşim conduşi de el spre socialism... ...La secţia motoare a uzinelor „23 August" hala a fost neîncăpătoare pentru marele număr de participanţi a miting. Strungarul Tudor Iulian a vorbit despre aportul pe care-l va adu­ce în bugetul familiei sale alocaţia pentru cei doi copii. — Vestea că se va îmbunătăţi sis­temul de salarizare — a adăugat el — că şi noi, muncitorii, vom lua parte la elaborarea lui, că se va a­­corda un rol mai mare cointeresării fiecăruia în mersul înainte al produc­ţiei, ne face să privim viitorul cu în­credere. Prin munca noastră ne facem viaţa mai bună. — Sporurile de salarii nu sunt un dar, a spus strungarul Ion Nisipă­­reanu, ci un rezultat al eforturilor noastre ca să sporim productivitatea muncii şi să micşorăm preţul de cost. Continuarea acestor eforturi se va o­­glindi în nivelul nostru de trai. In încheiere, muncitorii secţiei mo­toare s-au angajat, într-o telegramă adresată C.C. al P.M.R. şi Consiliu­lui de Miniştri, să dea în lunile no­iembrie şi decembrie cu 80 la sută mai multe motoare de 450 CP, să spo­rească în trimestrul IV productivita­tea muncii cu 15 la sută şi să reducă preţul de cost cu 10 la sută faţă de trimestrele precedente. ...Cu satisfacţie a primit hotărîrea şi colectivul fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“. Muncitoarea Radu Mihai din sectorul IV, mamă a 5 copii sub 14 ani, a ară­tat că primea pînă acum 291 lei drept salariu şi 215 lei compensaţia pentru copii, de acum ea va primi a­­proape 900 lei. Muncitorul Radu Iorga, tată a 7 copii din care 6 sub 14 ani, va avea de acum un venit sim­ţitor mai mare decît în trecut. In cadrul mitingului au mai luat cuvîntul muncitorii şi tehnicienii Ion Cristache, Lucreţia Barbu, Maria Ru­­su, Aglaia Cojocaru, Maria Sofronie care, în numele colectivelor în care lucrează, au asigurat partidul şi gu­vernul de adîncul ataşament al oa­menilor muncii faţă de regimul demo­crat-popular. Şi în celelalte oraşe ale ţării oame­nii muncii au primit cu căldură Hotă­rîrea C.C. al P.M.R., a guvernului şi a C.C.S. La uzinele metalurgice „înfrăţirea“ din Oradea, muncitorii, tehnicienii şi inginerii au organizat un miting în care au dezbătut hotărîrea. Luînd cuvîntul în cadrul mitingului, lăcătuşul Alexandru Kenez a arătat că pe baza acestei hotărîri el va pri­mi drept alocaţie pentru copii 700 lei, care, adăugaţi la cîştigul lui lunar, însumează 1700 lei. El a mulţumit partidului şi guvernului pentru grija deosebită manifestată pentru îmbună­tăţirea nivelului de trai al oamenilor muncii. Toţi acei care au luat cuvîn­tul, romîni şi maghiari, şi-au exprimat dragostea pentru partid şi guvern, precum şi hotărîrea fermă de a lupta pentru construirea socialismu­lui în patria noastră. La Ploeşti, constructorii de utilaj petrolifer de la uzinele „1 Mai“ s-au întîlnit într-un impunător miting. — Mie şi familiei mele — a spus printre altele cazangiul Badea Mihăilă — hotărîrea ne-a adus o veste bună. Am 9 copii. Mulţumesc partidului şi guvernului că ne ajută să ne creştem mai bine copiii şi să ne făurim un trai mai bun. II încredinţăm de dragostea noastră fierbinte... ...La terminarea schimbului munci­torii, funcţionarii şi inginerii de la Atelierele C.F.R. Timişoara s-au întru­nit într-un miting. S-au arătat în cadrul mitingului a­­vantajele obţinute de numeroşi munci­tori de pe urma Hotărîrii. De la 1 noiembrie, lucrătorul Trifu Albu, de exemplu, cu alocaţia pentru cei 5 copii, va realiza lunar un cîştig de 1100 lei. Muncitorii Vasile Jurcă şi Ceslav Mosalschi vor primi cu 500 lei mai mult, iar muncitorii Ion Pan­­duru şi Florea Ciorbă vor primi un spor de 300 lei lunar. Muncitorul Ion Potorac a vorbit în numele tovarăşilor lui din grupa de instalatori: — Ca răspuns la măsurile adoptate recent, noi ne angajăm să realizăm lu­nar cîte o normă în plus la locul nos­tru de muncă. Mitinguri şi adunări însufleţite ale oamenilor muncii au mai avut loc la Cluj, Oraşul Stalin, Baia Mare şi în numeroase alte orașe și centre munci­torești. Grijă pentru apărarea sănătăţii oamenilor muncii bune, este in faza de finisare. Spitalul are subsol,­­ parter și două etaje, cuprinzînd în afară de labo- 8 ratoare zeci de camere pentru bolnavi. In clişeu : Vedere generală a spitalului. ______| £OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOM 8 La Hunedoara se apropie de sfîrşit construcţia g celui mai mare spital din oraş, spitalul de boli g contagioase. I In prezent clădirea noului spital, care urmează Y să fie dat în folosinţă în cinstea zilei de 7 Noiem- »OCOOOOOOOOOOCCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC*i IN INTERIORUL tI­ARULUI | Ecourile presei străine în legă­­t­­ură cu Declaraţia guvernului­­ U.R.S.S. (pag. 3-a). | Se întăreşte prietenia dintre­­ U.R.S.S. şi Afganistan (pag. 3-a) | [ Arestarea a 73 spioni în R. D. I Germană (pag. 3-a). | Sosirea la Moscova a preşedin­­t­­elui Siriei (pag. 4-a). SA ÎNCETEZE AGRESIUNEA ÎMPOTRIVA EGIPTULUI!; 1 Forţe armate anglo-franceze au­­ început operaţiunile militare îm-­­ potriva Egiptului; Trupele egip- t tene continuă lichidarea posturi-­­ lor înaintate ale forţelor israelie-­­ ne; O declaraţie a guvernului­­ egiptean; Declaraţia guvernului­­ sovietic; Declaraţia preşedintelui­­ R.P.F. Iugoslavia; Dezbaterile­­ în Consiliul de Securitate (pag. 1 Cu 6 zile mai devreme CALAN (coresp. „Scînteii“).­­ In ziua de 24 septembrie, cînd a intrat în reparaţie capitală Jurnalul nr. 2 de la uzinele „Victoria“ din Calan, con­structorii şi-au luat angajamentul in întrecere să scurteze durata lucrărilor cu 2 zile faţă de termenul planificat. Munca a început într-un ritm viu. La fiecare fază constructorii au reuşit să cîştige minute şi ore preţioase. De pildă, echipele conduse de Gh. Sandu, Anton Răceanu şi alţii au ter­minat lucrările ce le reveneau cu 3-5 zile mai devreme. Prin munca har­nică a tuturor constructorilor, repara­ţia furnalului a fost terminată cu 6 zile mai devreme în foc de 2, cît era angajamentul. In ziua de 26 octombrie a fost aprins focul în furnalul reparat, dîndu-se posibilitate muncitorilor să elaboreze o importantă cantitate de fontă peste pian. Pentru activitatea rodnică depusă, harnicii constructori de la I.C.S.M.­Calan au fost călduros felicitaţi de conducerea Ministerului Industriei Metalurgice şi Construcţii­lor de Maşini. .Cu prilejul repunerii în funcţiune a furnalului, constructorii au adresat to­varăşului Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri, o telegramă prin care anunţă obţinerea acestui în­semnat succes. O nouă gospodărie colectivă în raionul Brăila BRAILA (coresp. „Scînteii“).­­ Zi­lele trecute, în satul Boarea, din raionul Brăila, a fost inaugurată o nouă gospodărie agricolă colectivă în care au intrat 23 de familii de țărani muncitori. Membrii gospodăriei au adus ca avut obştesc 91,13 hectare te­ren arabil, 2,94 hectare vie, 11 cai, doi boi, 10 căruţe, pluguri, borcane, semănători ş.a. In consiliul de conducere al gospo­dăriei colective au fost aleşi Manea Vîlcu, Vasile Ungureanu, Dumitru Mo­­honea ş. a. Gospodăriile agricole de stat din regiunea Iaşi au terminat însămînţările IAŞI (coresp „Scînteii“).­­ Meca­nizatorii din gospodăriile de stat din regiunea Iaşi au terminat de însămîn­­ţat cu grîu, orz şi secară întreaga su­prafaţă planificată. In fruntea întrecerii socialiste ce se desfăşoară în cinstea zilei de 7 Noiem­brie între unităţile agricole de stat din regiune se află muncitorii şi teh­nicienii de la gospodăriile agricole de stat Todireşti, Hălăuceşti, Dagîţa, Murgeni şi altele, care, folosind în­treaga capacitate de lucru a tractoa­relor, au terminat printre primii însă­­mînţările de toamnă. Pentru asigurarea unei producţii sporite la hectar, au fost folosite a­­proape 30.000 tone gunoi de grajd şi 7.000 tone îngrăşăminte chimice. Pentru grăbirea ritmului însămînţă­­rilor în întreaga regiune, trustul Go­­stat-Iaşi a trimis în ajutorul gospo­dăriilor agricole colective şi al înto­vărăşirilor agricole din regiune 50 tractoare. Totodată tractoriştii continuă să semene alte suprafeţe peste plan şi fac arături adînci de toamnă. Noi perspective pentru învăţătură muncitorilor calificaţi, maiştrilor şi absolvenţilor şcolilor tehnice de maiştri De curînd a apărut Hotărîrea Consi­liului de Miniştri nr. 1434 cu privire la complectarea şi republicarea Hotă­­rîrii 91/1955 a C.C. al P.M.R. şi a Con­siliului de Miniştri ai R.P.R. privitoare la organizarea şcolilor profesionale de ucenici, a şcolilor tehnice şi a şcolilor tehnice de maiştri. Hotărîrea cuprinde importante pre­vederi menite să creeze muncitorilor calificaţi, maiştrilor şi absolvenţilor şcolilor tehnice de maiştri mari posibi­lităţi pentru a continua studiile în ins­titute tehnice de învăţămînt superior. In urma unor cursuri speciale de pregătire, organizate de Ministerul In­­văţămîntului, pe baza propunerilor mi­nisterelor interesate, absolvenţii şcoli­lor tehnice de maiştri, maiştrii din în­treprinderile productive, cu o înaltă pre­gătire tehnică şi practică îndelungată de conducere în producţie, vor trece un examen de diferenţă faţă de şcoala medie la principalele obiecte de învă­ţămînt,­ după care se vor putea pre­zenta la examenele de admitere in în­­văţămîntul superior. In Hotărîre se arată că studenţii proveniţi din aceste categorii vor pri­mi din partea întreprinderilor care i-au recomandat burse pe toată durata stu­diilor. Ministerul Invăţămîntului, în colabo­rare cu ministerele de resort, va elabora un regulament în vederea traducerii în viaţă a sarcinilor cuprinse în acea­stă Hotărîre, astfel, ca cel mai tîrziu de la 1 ianuarie 1957 să înceapă cursu­rile pregătitoare pentru trecerea exa­menului de diferenţă faţă de şcoala medie. Cheltuielile pentru rechizitele necesare în perioada cursurilor de pre­gătire, precum și pentru plata cadrelor didactice care vor preda la aceste cursuri, vor fi suportate de întreprin­derile respective. Producţie record la laminoarele Hunedoarei HUNEDOARA (coresp. „Scînteii“). Unul după altul blocurile de oţel în­roşite trec prin valţurile laminorului, obţinîndu-se diferite profile laminate. Cu fiecare oră, cu fiecare schimb creş­te numărul blocurilor laminate, între­cerea laminatorilor de la Combinatul siderurgic Hunedoara în întîmpinarea zilei de 7 Noiembrie este în toi. Nu­mărul de 100 de blocuri, cîte se la­minau înainte într-un schimb, este acum cu mult depăşit. In ziua de 20 octombrie, laminatorii din schimburile conduse de maiştrii Gheorghe Andră­­şescu şi Petre Constantin au laminat fiecare cîte 128 lingouri de oţel. Era un pas serios făcut înainte. Se credea chiar că s-a atins plafonul maxim. Şi totuşi, a doua zi, schimbul maistrului Gheorghe Andrăşescu s-a întrecut pe sine: a laminat 131 lingouri de oţel. Acest rezultat nemaiîntîlnit încă în istoria laminoarelor Hunedoarei a sti­mulat şi mai mult ambele schimburi în întrecere. In ziua de 22 octombrie s-a atins o producţie record: 134 de lin­gouri laminate ! Producţia s-a menţinut la un nivel ridicat şi în zilele următoare. Folosind din ce în ce mai bine capacitatea la­­minoarelor şi timpul de lucru, munci­torii şi tehnicienii laminatori sporesc zi de zi producţia de laminate. De la începutul lunii şi pînă ieri, ei au dat 2184 tone laminate peste sarcina de plan. Prin folosirea tehnicii înaintate Strungarul Răcu Constantin de la uzinele „Steagul Roşu" din Oraşul Stalin lucrează la o maşină nouă, de mare productivitate, sosită de curînd din Uniunea Sovietică. Prinderea pieselor se face pneumatic, iar operaţiile de prelucrare, cît şi oprirea maşinii se efectuează automat. înainte de a sosi în uzină această maşină de înaltă tehnicitate, la o maşină de frezat se prelucrau în 8 ore cel mult 12 piese. Acum, tov. Răcz prelucrează, in acelaşi timp, 30 piese, sporindu-şi totodată salariul. Iubim pe cine iubeşte poporul nostru Acum patruzeci şi ceva de ani am aflat într-o revistă care apărea la Bucureşti poezia lui G. Coşbuc, înti­tulată „Poetul“ şi care începea astfel: „Sunt suflet în sufletul neamului­­ meu Şi-l cint bucuria şi­ amarul...” Abia învăţasem să citesc. Căutam în sat cărţi şi cînd le găseam, ochii mei de copil sorbeau cu nesaţ paginile. Nu aveam cum să bănui că mai tîrziu voi deveni eu însumi poet, jurnalist, romancier. Dar mă simţeam, asemeni lui Coşbuc, „suflet în sufletul neamu­lui meu“. In ţinutul acela de lîngă Du­năre unde venisem pe lume vedeam însă — şi nu numai vedeam, ci sim­ţeam pe propria mea piele — că tră­iesc două „neamuri“. Un „neam“ era acela din care mă trăgeam. Şi neamul acesta, în al cărui suflet mă simţeam şi eu suflet, era mult, cît frunza şi iarba, şi muncea din zori şi pînă după scăpătat pămînturile grase şi negre ce se întindeau de la zare la zare. Cu toate acestea „neamul“ cel mult şi harnic vieţuia în cocioabe şi bordeie, dezbrăcat, rupt, gol, flă­­mînd, cu burta lipită de şira spină­rii. Chipurile oamenilor din acest „neam" erau negre, slabe, osoase. Spi­nările oamenilor din acest „neam“ erau gîrbove înainte de vreme. Femeile din acest „neam“ îmbătrîneau înainte de treizeci de ani, năşteau ca sălbăticiu­nile pe cîmp şi semănau mai curînd a umbre decît a femei. Copiii acestui „neam" nu cunoşteau culoarea lapte­lui, nici gustul zahărului şi rare­ori gurile lor cu buze plesnite de boală mestecau miezul dulce al unei fărîme de pîine. Se hrăneau, copiii acestui „neam“ cu mămăligă amară și cior­bă de ștevie, încercau să se vindece de friguri cu fiertură de coajă de sal­cie, iar drept leac pentru gîturile um­flate de anghina li se dădea să bea petrol lampant... Lîngă acest „neam" şi călare pe a­­cest „neam“ vieţuia cel de-al doilea „neam“. Puţin era acest „neam" la număr, dar fără măsură de puternic. Ale acestui „neam“ gras şi rumen şi învestmîntat în mătăsuri şi moi stofe străine erau bogatele pămînturi care se întindeau de la zare la zare şi din­colo de zare. Ale acestui „neam“ de făpturi „alese“ erau apele. Ale acestui „neam“ cu obraz subţire să-l tai cu de acad. ZAHARIA STANCU un fir de păr erau pădurile. Ale acestui „neam“ erau crestele munţilor care se vedeau uneori către miază-noapte. Ro­mîni erau cei cu ochii stinşi în fun­dul capului şi cu obrajii uscaţi. Ro­mîni erau şi cei bine hrăniţi care îşi puneau slugile şi jandarmii să-i pălmu­iască şi să-i schingiuiască pe cei flă­­mînzi. înţelesesem curînd că G. Coşbuc era „suflet în sufletul neamu­lui" cel asuprit şi că el, ca om şi scriitor, nu putea să se afle, cu mă­iastră lui pană, decît lîngă cei asu­priţi. In aceeaşi poezie G. Coşbuc mai spunea adresîndu-se „neamului“ asu­prit : „Şi-altarul speranţei ori­unde-o să-l duci Acolo-mi voi duce altarul”. Şi adăuga: „Sînt inimă-n inima neamului meu Şi-i cint şi iubirea şi ura”. Scriitorul — scriitorul adevărat, nu meşteşugarul mercenar — este „su­flet în sufletul neamului" său. Spe­ranţele lui sunt una cu speranţele ma­jorităţii neamului său, una cu speran­ţele celor mulţi. Inima lui e „Inimă-n inima neamului“ său, şi cu toa­tă puterea talentului cîntă iubirea neamului său, ura neamului său. Pe acest drum drept şi cinstit, al lui Coşbuc şi al tuturor marilor noştri cla­sici, merg scriitorii noştri. Ei se simt suflet în sufletul poporului şi năzuin­ţele lor sînt una cu năzuinţele poporu­lui ; ei iubesc ceea ce iubeşte poporul, ei urăsc cu ură de moarte ceea ce po­porul nostru urăşte cu ură de moarte. Nici n-ar putea fi altfel. Cei mai mulţi dintre noi ne tragem din ţărănimea să­racă a satelor, din muncitorime, din mica burghezie care, în trecut, a îndu­rat şi ea destule neajunsuri, adică din acel „neam" de obijnuiţi care a îndu­rat în timpul regimului burghezo-mo­­şieresc suferinţe de neînchipuit, care a năzuit să ajungă vremuri mai bune, care a luptat ca aceste năzuinţe să se împlinească şi care s-a bucurat cînd, acum doisprezece ani şi ceva, a izbutit să scuture rugul moşierilor, al banche­rilor, al industriaşilor. Iubim aşadar acea libertate pe care o iubeşte poporul nostru, libertate la adăpostul căreia sa putem, prin rîvnă şi muncă îndelungă, să ne construim o ţară nouă, socia­listă, în care să ne aflăm buna stare şi fericirea. Urîm, aşadar, cu înverşu­nare, tot ceea ce încearcă să ne împie­dice în împlinirea năzuinţelor noastre, tot ceea ce încearcă să frîneze mersul nostru înainte. Suntem­ recunoscători Partidului Muncitoresc Romîn, care conduce munca poporului nostru la toate sectoarele de activitate, că ne că­lăuzeşte cu grijă şi dragoste şi în sec­torul nostru, al literaturii. Sîntem cre­dincioşi marxism-leninismului, sîntem credincioşi partidului, sîntem credin­cioşi drumului spre socialism pe care, de buna lor voie, şi l-au ales mun­citorimea noastră, ţărănimea noastră, intelectualitatea noastră. Marii noştri înaintaşi Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici, Coşbuc, dacă ar trăi astăzi s-ar afla în nume­roasa şi puternica noastră ceată ţinînd fruntea. Opera lor, răspîndită astăzi in sute de mii de exemplare, se află, de altfel, în fruntea trainicului nostru front literar. Toate acestea se ştiu cu claritate. Şi nu de ieri, de alaltăieri. Se mai găsesc totuşi oameni — ca să nu le spunem altfel — care cred că măcar cîţiva scriitori din ţara noastră s-ar putea rupe de popor şi de partid, ar deveni unelte ale duşmanului şi ar ridica piatra împotriva poporului şi a partidului. Este adevărat insă că aceş­tia nu trăiesc printre noi, ci, de mulţi ani, îşi tîrăsc trupurile şi sufletele acrite şi întunecate prin ţările apusene, împărţiţi în grupuri care se ponegresc reciproc şi se sfîşie între ele, emigran­ţii aceştia dubioşi au un singur punct comun : dorinţa lor ca să întoarcă în­dărăt roata istoriei, să mai de iarăşi ceea ce a fost odată, cînd „neamul“ cel mare, de multe milioane, adică adevăratul popor romîn, necăjitul şi mult truditul nostru popor muncitor era exploatat pînă la sînge, batjocorit, bătut şi schingiuit de „neamul“ cel puţin al moşierilor, al bancherilor, al industriaşilor. Unul din aceste grupuri — cel ce îşi slujeşte stăpînii la postul de radio Paris — îşi mărturisea gîndurile în­­tr-una din emisiunile din serile trecute. (Continuare în pag. III-a, col. 3-4)

Next