Scînteia, decembrie 1956 (Anul 25, nr. 3767-3792)

1956-12-01 / nr. 3767

Reparaţiile de iarna la tractoare şi maşini agricole ------ „Bunul gospo­dar iţi face iarna car ţi vara sanie" spune un proverb. Şi, intr-adevăr, a­cele S.M.T.-uri ţi gospodării de stat care şi-au pus la punct din iarnă toate mijloacele mecanizate au putut ieşi In cimp din primele zile ale primăverii, au făcut lucrările agricole la timp şi de bună calitate. Pot fi amintite ca exemple in această privinţă S.M.T. Cobadin, Fă­găraş, Turniţor ş.a., G.A.S. u­rleasca, Satu Mare etc. Volumul lucrărilor ce va trebui exe­cutat cu mijloace mecanizate in anul viitor va fi şi mai mare. De aceea, revi­zuirea ţi repararea temeinică a tutu­ror tractoarelor ţi maşinilor agricole are o deosebită importanţă, cu atît mai mult cu cit maşinile au avut de suferit mult de pe urma condiţiilor grele in care au lucrat in acest an. Practica a dovedit că cea mai importantă condiţie pentru reuşita reparaţiilor este luarea măsurilor tehnico-organizatorice pentru buna desfăşurare a muncii in ateliere: încălzirea atelierelor, pregătirea dispo­zitivelor, sculelor şi locurilor de muncă, aprovizionarea cantinelor cu alimente, amenajarea dormitoarelor pentru lucrătorii nefamilişti etc. Buni gospodari, conducătorii S.M.T.-urilor Şendreni, Bujor, Tg. Mureş, Miercurea Sibiului ca şi ai gospodăriilor de stat Virtopu, Brăila ş. a. au şi asigurat astfel de condiţii de muncă şi de viaţă pentru mecanizatori. Ca urmare, mecanizatorii de la S.M.T. Şendreni, de pildă, au şi reparat o parte din ma­şinile agricole. Aşa ar fi trebuit să se petreacă lu­crurile in toate S.M.T.-urile şi gospo­dăriile de stat. Unii conducători de unităţi însă, cum sînt cei de la S.M.T. Dbliţia de Cimp-Craiova — mecanic şef Anghel Dragostin şi şef de ate­lier Ştefan Popescu — nu s-au prea ostenit să asigure condiţiile pentru bunul mers al reparaţiilor. Măsuri de îmbunătăţire a organizării reparaţii­lor trebuie luate şi în unele gospodă­rii de stat din regiunile Bucureşti, Constanţa, Craiova, Timişoara ş.a., unde efectuarea reparaţiilor, potrivit graficului stabilit In „Calendarul de termene", este rămasă In­ urmă. Se impune ca S.M.T.-urile din regiunile Ploeşti, Craiova, Oradea ş.a. să tri­mită neintirziat tractoarele şi motoare­le ce urmează a fi reparate în centre mecanice şi întreprinderi industriale. Reuşita reparaţiilor este organic le­gată de existenţa pieselor de schimb, in cantităţi suficiente şi de bună ca­litate. Aprovizionarea cu piese de schimb a produs în anii trecuţi multă bătaie de cap mecanizatorilor. Lucru­rile nu merg prea bine nici In momen­tul de fată. I.M.U.-Medgidia, I.M.S.­­Roman, U.T.O.S. şi alte uzine sunt datoare agriculturii cu însemnate can­tităţi de piese de schimb, iar In unele cazuri piesele nu au o calitate cores­punzătoare. Datoria ministerelor de resort este de a colabora ţi a lua mă­suri urgente pentru rezolvarea acestei probleme importante. Ar fi greşit însă ca S.M.T.-urile şi gospodăriile de stat să se situeze pe poziţia de a folosi numai piese noi. Ele au posibilitatea de a recondiţiona pie­sele care mai pot fi folosite, realizind astfel o însemnată reducere a cheltu­ielilor pentru reparaţii. Organizaţiile de partid, de U.T.M. şi sindicale din S.M.T. şi G.A.S., în­drumate şi sprijinite de organele regio­nale şi raionale de partid şi de stat, sunt chemate să antreneze pe toti me­canizatorii in întrecerea pentru execu­tarea reparaţiilor la timp şi de cea mai bună calitate. Ele au datoria să sprijine conducerile unităţilor ca să organizeze reparaţiile pe ansamble şi subansamble, să stimuleze iniţiativele valoroase, popularizând fruntaşii şi metodele lor de muncă. Întărind sim­ţul de răspundere față de calitatea reparațiilor. ^ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA­L ANUL XXVI Nr. 3767 Sîmbătă 1 decembrie 1956 4 PAGINI - 23 BANI Foto: Gh. Vintilă O FAMILIE OBIŞNUITA ...O familie obişnuită. Cel mai ti­nu­­m vlăstar al familiei Râcz, micuţa Elisabeta, unde fericită la creşa fabricii. (clişeul de sus) Şi in timp ce la creşă micuţa este sub supravegherea atentă a educatoarei, tatăl său, Francisc Râcz, muncitor la fabrica „Herbolk János“ din Cluj, lucrează de zor la maşina lui. (clişeul din stingă). Cit despre sofia sa, Minerva Râcz de la secţia cusut II din aceeaşi fabrică, ea face parte din fruntaşele întreprinderii. (clişeul din dreapta) Cei doi sefi, Francisc şi Minerva Râcz, muncesc cu dragoste, convinși că fiecare procent dat peste normă se adaugă la efortul general al întregu­lui popor pentru ridicarea nivelului de trai. Asemenea familii sunt mii si mii in patria noastră. Furnaliştii din Vlahiţa dau fontă peste planul anual TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“). La poalele munţilor Harghita stră­juiesc furnalele uzinelor de fier Vla­­hiţa. Furnaliştii de aici muncesc cu în­sufleţire în întrecere, străduindu-se să trimită oţelarilor de la Reşiţa cu­ mai multe tone de fontă de bună calitate. De zece zile jurnaliştii de la Vlahiţa şi-au îndeplinit sarcinile anuale de plan şi dau fontă în contul anului viitor. In acelaşi timp preţul de cost al fontei a scăzut simţitor faţă de sar­cina planificată. — Succesele noastre — spune Or­bán Ferentz, maistru principal la fur­nale — se datoresc în bună parte şi faptului că am fost aprovizionaţi din plin cu minereu şi manga. Se crease la noi prostul obicei ca în lunile de iarnă să lucrăm mai încet din cauza lipsurilor în aprovizionare. De cînd a venit ca director al uzinei tov, in­giner Pankó Péter, care cu ani în urmă a fost muncitor la noi în în­treprindere, lucrurile s-au schimbat mult în bine. Succese însemnate au dobîndit şi turnătorii uzinei, care şi-au realizat sar­cinile anuale de plan încă de la jumă­tatea lunii noiembrie. Numai în luna noiembrie ei au dat 50 de tone de vase, sobe, piese de plug, cilindri etc. peste plan. Tehnica nouă în slujba creşterii productivităţii muncii la fabrica „Electro - Ba­nat“ din Timi­şoara a intrat nu de mult în funcţiune un cuptor - tunel de uscare cu ajutorul raze­lor infraroşii a pieselor vop­site. Cu a­­jutorul acestui cuptor - tunel timpul de us­care a unei piese vopsite se reduce de la 3 ore la 15 mi­nute. In clișeu : In­teriorul cupto­­rului-tunel. INpsm! Prietenia chino-indiană este o mare forță în opera de apărare a păcii. — Cuvîntarea rostită de premierul R. P. Chineze, Ciu En-lai, in parlamentul indian (pag. 3-a). Conferința consacrată alegeri­lor în Seimul R. P Polone — I Cuvîntarea rostită de W. Go­ j mulka (pag. 3-a). ^ împărţirea veniturilor în G. A. C. GALAŢI (coresp. „Scînteii"). — In gospodăriile colective din raioanele Panciu şi Focşani a început împărţi­rea veniturilor. Multe dintre gospodă­riile colective din aceste raioane au un sector viticol dezvoltat, care, după cum se ştie, aduce venituri mari. La Diocheti, raionul Panciu, este o gospodărie colectivă viticolă care a luat fiinţă în luna aprilie a acestui an. Membrii gospodăriei au muncit cu multă hărnicie ca să obţină recolte mari. De la vie, colectiviştii au obţi­nut peste 7.000 kg. struguri la ha. din care au valorificat cea mai mare parte. După ce s-au făcut reţinerile pentru fondul de bază şi pentru celelalte fon­duri, atît cît prevede statutul, s-a trecut la împărţirea veniturilor. In ur­ma veniturilor mari realizate, gospo­dăria a împărţit cîte 100 lei la ziua­­muncă. Colectivistul Pîsu Ioniţă, de pildă, care a făcut împreună cu cei­lalţi membri ai familiei sale 460 zile­­muncă, a primit 46.000 lei. Colectivis­tul Hangiu Hristodor a făcut singur anul acesta 170 zile­ muncă şi a primit 17.000 lei. Sume importante au primit şi colectiviştii Mihalache Mihai, Pa­­raschiv Pătrăşcanu, Gheorghe Pîsu ş.a. Roade bogate au obţinut şi membrii gospodăriei colective „Griviţa Roşie" din comuna Neicu : 3100 kg. porumb la ha., 8100 kg. struguri la ha. etc. La împărţirea veniturilor colectivistul Vasile C. Costin a primit pentru cele 756 zile­ muncă făcute împreună cu familia sa : 3300 kg. porumb, 700 litri vin, 280 kg. struguri şi 29.365 lei. Gospodăria colectivă „Viaţă Nouă" din comuna Păţeşti, raionul Focşani, a împărţit la ziua-muncă cele 67,56 lei, 1 litru vin, 0,900 kg. porumb ş.a. Pentru cele 458 zile-muncă, familia colectivistului Vasile Niculăică a pri­mit, în afară de produse în natură, şi 31.000 lei. Aceste fapte grăiesc de la sine. Ele arată cum îşi pot făuri ţăranii mun­citori un trai cu adevărat îmbelşugat. Distinşi pentru merite în muncă Tehnicieni şi ingineri din in­dustria produselor finite din lemn din cadrul Ministerului Industriei Lem­nului au reuşit să dea ţării o serie de produse noi, printre care: cabina pen­tru autocamioane din placaj mulat (I.P.R.O . I.L.-Măgura Codlei), plăci aglomerate din aşchii de lemn şi tu­buri din placaj (I.P.R O.F.I.L.-,,Bu­­toiu“) etc In acelaşi timp, ei au pus la dispoziţia producţiei utilaje şi apa­rate de mare precizie: aparat electric pentru determinat umiditatea, indicator de gater, etuvă electrică etc. Pentru merite deosebite în elaborarea acestor produse noi. Prezidiul Marii Adunări Naţionale a conferit recent „Ordinul Muncii" clasa II-a şi „Me­dalia Muncii" unui mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingineri din cadrul acestui sector. PUTEREA EXEMPLULUI In anul 1951, la formarea gospo­dăriei colective din satul Straja, regiu­nea Constanţa, mijlocaşul Nicolae Sîrbu, ca şi alţi consăteni de-ai săi, s-a ţinut deoparte. Cei doi fii ai săi, care au gospodărit în sat, au făcut la fel. Un lucru obişnuit, firesc. Ni­meni şi nimic nu l-a silit să intre în gospodăria colectivă. Era doar stăpin pe pămîntul lui, avea vite şi unelte ca să-l lucreze. N avea să se mai teamă că ar putea fi sărăcit de mo­şierul Munteanu care, cu­­­­0 ani în urmă, trăgea cu puşca după oameni şi urla că va dărima şi muta satul în altă parte ca să-şi lărgească moşia; n avea să se teamă căci hrăpăreţul mo­şiei, ca şi ceilalţi moşieri din ţară, fusese aruncat pentru vecie de pe spa­tele ţăranilor muncitori. Că în gospo­dăria colectivă ar putea să trăiască mai bine ? Poate să fie adevărat. Dar mai intii să vadă. Aşa s-a întimplat că mijlocaşul Ni­colae Sirbu s-a ţinut la o parte. Nu­mai că viaţa n-a stat in loc şi­­ a a­­rătat că nu este în interesul lui să mai stea deoparte. An de an, cei care au păşit pe calea muncii colective izbu­teau să obţină recolte mai bune, să dezvolte creşterea animalelor, să ridice construcţii gospodăreşti, au crescut astfel şi veniturile lor. Gospodăria co­lectivă şi-a cumpărat autocamioane şi tot mai mult se discută despre elec­trificare. Trăind în sat, mijlocaşul Sîrbu nu putea să nu vadă toate a­­cestea Nu putea să nu vadă că oa­meni care înainte de a intra în gospo­dăria colectivă duceau o viaţă grea, trăiesc acum din ce în ce mai bine, iar el cam stă pe loc. Şi în primăvara acestui an a hotărît să se alăture co­lectiviştilor. Odată cu el s-au înscris în gospodăria colectivă şi fiii lui. Pînă la 15 octombrie bătrînul Nicolae Sîrbu şi soţia sa au făcut 270 zile­­muncă. Pentru munca lor primesc de la gospodăria colectivă circa 3.000 kg. cereale 1.500 lei, cantităţi însemnate de floarea-soarelui, fasole, ceapă, ulei, in, ţuică, brînză, furaje Familia fiu­lui său Ilie va primi peste 4 000 kg. cereale şi 2.500 lei, plus din toate ce­lelalte. Toate numai pentru traiul lor, căci pentru producţia anului viitor s au pus deoparte cele trebuitoare la gospodăria colectivă. Şi trebuie spus că în acest an gospodăria colectivă îm­parte mai puţini bani, căci a cumpărat 17 tunei de rasă, încă un autocamion, o basculă, butoaie, cazan de ţuică. Mijlocaşul Nicolae Sîrbu nu este sin­gurul din sat care a văzut, s-a convins de superioritatea agriculturii socialiste şi a păşit pe calea gospodăriei colec­tive. In momentul de faţă, în satul Straja nici un ţăran muncitor n-a ră­mas în afara gospodăriei colective şi a întovărăşirii. Am relatat mai pe larg felul cu la realizările colectiviştilor din Straja in sporirea producţiei agricole şi în îm­bunătăţirea traiului lor au exercitat o puternică influenţă asupra ţăranilor muncitori cu gospodărie individuală din sat. Dar astfel de exemple sunt în fiecare regiune şi în fiecare raion. Rezultatele gospodăriei colective din Berveni, regiunea Baia Mare, nu nu­mai că au făcut ca din primii ani toţi ţăranii muncitori din sat să pă­şească pe calea agriculturii socialiste, dar au avut un rol însemnat în for­marea de gospodării colective şi înto­vărăşiri în satele din împrejurimi. Dacă-i întrebi de ce s-au înscris în gospodăriile colective sau întovărăşi­rile agricole, sute şi sute de ţărani muncitori dau acelaşi răspuns: am văzut că colectiviştii obţin recoltă mai bună, cîştigă mai mult şi trăiesc mai bine. In aceste cuvinte simple este cu­prins un mare adevăr: justeţea poli­ticii partidului nostru, care arată ţă­rănimii muncitoare că-şi poate făuri o viaţă îmbelşugată şi fericită numai prin cooperarea în producţia agricolă. Succesul întregii munci pentru trans-NICOLAE ENUȚA (Continuare în pag. II-a, col. 6-7) Festivalul filmului pentru sate Ministerul Culturii în colaborare cu Ministerul Agriculturii organizează in­tre 15 decembrie şi 1 aprilie 1957 în întreaga ţară Festivalul filmului pen­tru sate Filmele vor fi prezentate la cinematografele săteşti şi raionale, precum şi de caravanele cinematogra­fice. Timp de 4 săptămîni în fiecare comună vor rula cîte 3 zile un film artistic, însoţit de un film documen­tar agricol şi un jurnal agricol. (Agerpres) La 3 februarie 1950 alegeri de deputaţi în Marea Adunare Naţională Decret cu privire la fixarea datei alegerii deputaţilor în Marea Adunare Naţională şi pentru stabilirea numărului şi delimitarea circumscripţiilor electorale Avînd în vedere că mandatul Marii Adunări Na­ţionale a Republicii Populare Romine a expirat la data de 30 noiembrie 1956 şi că potrivit art. 39 din Constituţie, în termen de cel mult trei luni de la ex­pirarea acestui mandat, Prezidiul Marii Adunări Na­ţionale fixează noi alegeri pentru Marea Adunare Na­ţională . Ţinînd seama de prevederile art. 64 din Legea pen­tru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională a R.P.R. potrivit cărora data alegerilor trebuie sta­bilită cu cel puţin două luni înainte de ziua alegerilor. Avînd în vedere totodată şi faptul că potrivit art. 14 din Legea pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională a R.P.R., numărul şi delimitarea circumscripţiilor electorale se stabileşte de către Pre­zidiul Marii Adunări Naţionale odată cu fixarea da­tei alegerilor . Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romine• decretează: Art. I. — Data alegerii deputaţilor în Marea Adu­nare Naţională se stabileşte pentru ziua de 3 febru­arie 1957. Art. 2. — Numărul şi delimitarea circumscripţiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adu­nare Naţională sunt cele stabilite in tabelul anexă care face parte integrantă din prezentul decret. Bucureşti la 1 decembrie 1956. Potrivit art. 39 din Constituţia Re­publicii Populare Romine, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romine prin Decretul nr. 638 a stabilit pentru alegerile de de­putaţi în Marea Adunare Naţională ce vor avea loc la 3 februarie 1957, un număr de 437 circumscripţii elec­torale, repartizate pe regiuni după cum urmează : — Regiunea Bacău 24 circumscrip­ţii electorale. — Regiunea Baia-Mare 18 cir­cumscripţii electorale. — Regiunea Bucureşti 39 circum­scripţii electorale. ★ ★ — Regiunea Cluj 31 circumscripţii electorale. — Regiunea Constanţa 16 circum­scripţii electorale. — Regiunea Craiova 38 circum­scripţii electorale. — Regiunea Galaţi 26 circumscrip­ţii electorale. — Regiunea Hunedoara 14 circum­scripţii electorale. — Regiunea Iaşi 23 circumscripţii electorale. — Regiunea Oradea 21 circumscrip­ţii electorale. — Regiunea Piteşti 28 circumscrip­ţii electorale. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Dr. PETRU GROZA Locţiitorul secretarului Prezidiului Marii Adunări Naţionale GHEORGHE MARUSI — Regiunea Ploeşti 34 circumscrip­ţii electorale. — Regiunea Stalin 23 circumscripţii electorale — Regiunea Suceava 23 circum­scripţii electorale. — Regiunea Timişoara 30 circum­scripţii electorale — Regiunea Autonomă Maghiară 18 circumscripţii electorale. — Oraşul Bucureşti 31 circum­scripții electorale. Delimitarea circumscripțiilor electo­rale este stabilită în anexa Decretului nr. 638. România este profund şi organic interesată într-o politică de pace şi colaborare internaţională Discursul rostit în şedinţa din 29 noiembrie a Adunării Generale a O. N. U. de Gri­gore Preoteasa, ministrul Afacerilor Externe al R. P. R. „Domnule preşedinte! Sesiunea actuală a Adunării Genera­le a Naţiunilor Unite a căpătat o im­portanţă deosebită datorită împrejură­rilor internaţionale pline de încordare în care ea se desfăşoară, înainte de a prezenta punctul de vedere al delega­ţiei Republicii Populare Române în pro­blemele de mare însemnătate aflate in faţa Adunării, vă rog să-mi permiteţi să înfăţişez pe scurt — ca membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite — ele­mentele de bază ale politicii externe a Romîniei. Romînia se află angajată într-un vast program de construcţie, de dez­voltare a economiei civile în scopul ri­dicării nivelului de trai material şi cultural al poporului. Romînia a fost cunoscută şi descrisă deseori ca o ţară a contrastului adine între bogăţia e­­conomică a ţării şi sărăcia cronică a maselor populare, sărăcie atît de grea încît afecta biologic naţiunea. Pentru a măsura efortul întreprins şi progre­sul realizat faţă de vechea stare a Ro­mîniei, este grăitor faptul că la sfîrşi­­tul anului 1955 producţia industrială a depăşit de 3 ori nivelul din 1938 şi că pentru a realiza astăzi o producţie egală cu cea a întregului an 1938 este nevoie de o producţie de energie elec­trică realizată numai In 3 luni, de mi­nereu de fier în 84 de zile, de oţel în 4 luni, de gaz metan în 28 zile, de produse de carne In 9 luni. Dintr-o ţară agrară şi producătoare de mate­rii prime, România s-a transformat în­­tr-o ţară industrial-agrară în plină dezvoltare. Ea şi-a construit o indus­trie de maşini-unelte, de tractoare şi , ceea ce este concludent, a reuşit să-şi construiască o industrie complec­tă de utilaj petrolifer care să exploa­teze această bogăţie în folosul propriu­lui popor şi al intereselor sale de stat. Avînd drept preocupare principală îndeplinirea acestui program construc­tiv, Romînia este profund şi organic interesată într-o politică de pace şi colaborare internaţională. Aceasta o determină să promoveze cu stăruinţă in politica sa externă principiile coexistenţei paşnice, colaborarea cu toate ţările pe picior de egalitate, res­pectarea reciprocă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale, neamestecul în treburile interne ale altor state. Por­nind de la aceste principii, Romînia tinde in mod constant către lărgirea efectivă a relaţiilor politice, culturale şi de afaceri cu toate ţările indiferent de regimul lor social. Strînsele rela­ţii de prietenie şi ajutor reciproc care s-au creat intre Romînia, Uniunea Sovietică, China populară şi celelalte ţări socialiste servesc în modul cel mai fidel atît intereselor proprii ale acestor ţări cit şi intereselor păcii şi ale securităţii internaţionale. Totul în această prietenie sprijină şi întăreşte cauza păcii. In ultimul deceniu, peri­oadă în care regimul de democraţie populară s-a dezvoltat şi s-a consoli­dat definitiv, Romînia şi-a lărgit re­laţiile cu numeroase ţări din Europa, Asia, Orientul apropiat, cu unele din aceste ţări stabilind pentru prima oară relaţii diplomatice şi economice. Repu­blica Populară Romina întreţine relaţii economice cu 62 de ţări şi susţine prin eforturi practice dezvoltarea relaţiilor economice, politice şi culturale cu sta­tele Europei apusene, Americii de nord şi Americii Latine. Pornind de la ideea că nu există problemă litigioasă care să nu poată fi rezolvată pe calea tratativelor, gu­vernul român a luat iniţiativa rezol­vării problemelor pendinte cu alte ţări. In urmărirea acestui obiectiv de îmbunătăţire continuă a relaţiilor sale internaţionale, Romînia a restabilit în ultimele luni relaţiile diplomatice, în­trerupte în cursul războiului, cu Gre­cia — unul dintre vecinii săi apro­piaţi. Republica Populară Romina a invitat Statele Unite ale Americii să ducă tratative pentru a discuta pro­(Continuare in pag. 4-a) EXCEPŢIONALE VICTORII OLIMPICE ALE SPORTIVILOR ROMÂNI De la Melbourne, ne-au sosit ieri veşti deosebit de îmbucurătoare. Leon Rotman a cucerit medalia de aur şi titlul de campion olimpic la proba de canoe-fond (10.000 m.), iar Olga Orbán a terminat pe locul doi, un turneul feminin de floretă, obţinind medalia de argint. (Citiţi reportajul in pag. 3-a) ‘Mmimiim iihumhu CINE PROVOACĂ— De zeci de ani de zile, propaganda burgheză are in arsenalul ei o princi­pală „armă ideologică", caraghioasă şi invariabilă. Dacă într-o ţară din Apus muncitorii sunt nemulţumiţi de salarii înseamnă că „ruşii sunt de vină", dacă un artist de la Hollywood protestează împotriva fas­cistei comisii de cercetare a activităţii antiamericane, tot „ruşii sunt de vină", iar dacă popoarele coloniale — care cu mult înainte de apariţia pe lume a U R.S.S aspirau la libertate — dacă aceste popoare nu se împacă cu colonialiştii care se jefuiesc, atunci, desigur, iarăşi „ruşii sunt de vină". Purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat din Washington, Lincoln White, „ca răspuns la întrebarea dacă Uniu­nea Sovietică este princi­pala sursă de încordare în Orientul mijlociu" a de­clarat — după cum trans­mite o agenţie străină — că „oricine urmăreşte cu atenţie ştirile de la radio Moscova sau din „Pravda" işi dă seama cine pro­voacă încordarea". E clar: încordarea n-au provocat-o agresorii an­glo-francezi care au pe conştiinţa lor viaţa a mii de egipteni paşnici, încor­darea n-o provoacă toţi aceia care-i căsăpesc pe patrioţii algerieni, care exploatează popoarele din Orientul mijlociu şi pun la cale, prin Irak, noi atentate contra păcii — ci... ştirile din „Pravda". S-AU GRĂBIT SA DEZMINTĂ In presa americană a a­­părut o informaţie potrivit căreia Consiliul Naţional de Securitate al S.U.A. ar stu­dia o problemă: posibilita­tea pentru S.U A. de a re­trage din Europa occiden­tală o parte a trupelor ame­ricane, dacă o astfel de mă­sură (aşa cum a propus gu­vernul U.R.S.S. in cunoscuta sa declaraţie) ar fi urmată de o retragere similară a trupelor sovietice. Propunerea sovietică era clară: să se retragă toate trupele străine, să fie des­fiinţate orice baze. Ştirea strecurată în presa americană era făcută cu mii de precauţii. Consiliul „ar studia" „problema" „posibi­lităţii". Dar până şi aceas­tă eventualitate i-a speriat pe partizanii cursei înarmă­rilor. Purtătorul de cu­vînt al Departamentului de Stat american a declarat — după cum transmite France Presse: „In cercurile ofi­ciale americane se declară... că guvernul S.U.A. nu are deloc intenţia să efectueze o retragere totală sau par­ţială a trupelor sale din Eu­ropa ca o compensaţie pen­tru o retragere similară a trupelor sovietice.«“. Patronii trusturilor de ar­mament şi-au spus iarăşi cuvintul: SOCIALIŞTI ÎNFOCAŢI«. După cum l-a mai anun­ţat in ziarul nostru, guver­nul ungar a fixat atribuţiile consiliilor muncitoreşti care vor activa în fabrici. Aceas­tă hotărîre a fost luată pe baza consultării cu sindi­catele. Există insă un mare şi sărman nemulţumit, care socoteşte că aceste atribuţii n-au fost bine fixate şi nu sunt destul de „socialiste“, aşa că muncitorii ar trebui să declare grevă. Nemulţu­mitul este... trustul de pre­să „United Press“, purtăto­rul de cuvînt al marelui ca­pital american. Intr-adevăr, capitaliştii americani s-au supărat şi, fiind ştiută înfo­carea lor de totdeauna pen­tru socialism şi iubirea lor pentru clasa muncitoare, mi­lionarii yankei îşi spun pă­rerea despre felul cum ar trebui organizată democra­ţia socialistă în fabricile naţionalizate din Unga­ria. Ca să fie mai con­vingători, le-am propune să explice cum funcţionea­ză marile trusturi capitalis­te şi ce rol au acolo celebrii Ford, Rockefeller, Mellon şi alţi astfel de­„ proletari şi socialişti. CE-I PASA­JUI! Ziarul Italian „Paese Sera“ publică o corespondenţă din Viena în care, printre altele, declaraţiile unui ofiţer ame­rican care a avut legături cu „grupuri subterane“ din Un­garia. Ofiţerul a declarat că se iau toate măsurile ca să dureze cit mai mult „campa­nia" cu privire la Ungaria. Cind i s-a atras atenţia că o asemenea acţiune ar putea mări numărul victimelor, o­­fiţerul yanken a răspuns : „Citeva mii de noi victimă nu-i la urma urmei decit un preț moderat pentru ca pro­blema ungară să rămite pe ordinea de zi a Adunării Ge­nerale O.N.U. cît mai mult posibil".

Next