Scînteia, decembrie 1956 (Anul 25, nr. 3767-3792)
1956-12-01 / nr. 3767
Reparaţiile de iarna la tractoare şi maşini agricole ------ „Bunul gospodar iţi face iarna car ţi vara sanie" spune un proverb. Şi, intr-adevăr, acele S.M.T.-uri ţi gospodării de stat care şi-au pus la punct din iarnă toate mijloacele mecanizate au putut ieşi In cimp din primele zile ale primăverii, au făcut lucrările agricole la timp şi de bună calitate. Pot fi amintite ca exemple in această privinţă S.M.T. Cobadin, Făgăraş, Turniţor ş.a., G.A.S. urleasca, Satu Mare etc. Volumul lucrărilor ce va trebui executat cu mijloace mecanizate in anul viitor va fi şi mai mare. De aceea, revizuirea ţi repararea temeinică a tuturor tractoarelor ţi maşinilor agricole are o deosebită importanţă, cu atît mai mult cu cit maşinile au avut de suferit mult de pe urma condiţiilor grele in care au lucrat in acest an. Practica a dovedit că cea mai importantă condiţie pentru reuşita reparaţiilor este luarea măsurilor tehnico-organizatorice pentru buna desfăşurare a muncii in ateliere: încălzirea atelierelor, pregătirea dispozitivelor, sculelor şi locurilor de muncă, aprovizionarea cantinelor cu alimente, amenajarea dormitoarelor pentru lucrătorii nefamilişti etc. Buni gospodari, conducătorii S.M.T.-urilor Şendreni, Bujor, Tg. Mureş, Miercurea Sibiului ca şi ai gospodăriilor de stat Virtopu, Brăila ş. a. au şi asigurat astfel de condiţii de muncă şi de viaţă pentru mecanizatori. Ca urmare, mecanizatorii de la S.M.T. Şendreni, de pildă, au şi reparat o parte din maşinile agricole. Aşa ar fi trebuit să se petreacă lucrurile in toate S.M.T.-urile şi gospodăriile de stat. Unii conducători de unităţi însă, cum sînt cei de la S.M.T. Dbliţia de Cimp-Craiova — mecanic şef Anghel Dragostin şi şef de atelier Ştefan Popescu — nu s-au prea ostenit să asigure condiţiile pentru bunul mers al reparaţiilor. Măsuri de îmbunătăţire a organizării reparaţiilor trebuie luate şi în unele gospodării de stat din regiunile Bucureşti, Constanţa, Craiova, Timişoara ş.a., unde efectuarea reparaţiilor, potrivit graficului stabilit In „Calendarul de termene", este rămasă In urmă. Se impune ca S.M.T.-urile din regiunile Ploeşti, Craiova, Oradea ş.a. să trimită neintirziat tractoarele şi motoarele ce urmează a fi reparate în centre mecanice şi întreprinderi industriale. Reuşita reparaţiilor este organic legată de existenţa pieselor de schimb, in cantităţi suficiente şi de bună calitate. Aprovizionarea cu piese de schimb a produs în anii trecuţi multă bătaie de cap mecanizatorilor. Lucrurile nu merg prea bine nici In momentul de fată. I.M.U.-Medgidia, I.M.S.Roman, U.T.O.S. şi alte uzine sunt datoare agriculturii cu însemnate cantităţi de piese de schimb, iar In unele cazuri piesele nu au o calitate corespunzătoare. Datoria ministerelor de resort este de a colabora ţi a lua măsuri urgente pentru rezolvarea acestei probleme importante. Ar fi greşit însă ca S.M.T.-urile şi gospodăriile de stat să se situeze pe poziţia de a folosi numai piese noi. Ele au posibilitatea de a recondiţiona piesele care mai pot fi folosite, realizind astfel o însemnată reducere a cheltuielilor pentru reparaţii. Organizaţiile de partid, de U.T.M. şi sindicale din S.M.T. şi G.A.S., îndrumate şi sprijinite de organele regionale şi raionale de partid şi de stat, sunt chemate să antreneze pe toti mecanizatorii in întrecerea pentru executarea reparaţiilor la timp şi de cea mai bună calitate. Ele au datoria să sprijine conducerile unităţilor ca să organizeze reparaţiile pe ansamble şi subansamble, să stimuleze iniţiativele valoroase, popularizând fruntaşii şi metodele lor de muncă. Întărind simţul de răspundere față de calitatea reparațiilor. ^ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VAL ANUL XXVI Nr. 3767 Sîmbătă 1 decembrie 1956 4 PAGINI - 23 BANI Foto: Gh. Vintilă O FAMILIE OBIŞNUITA ...O familie obişnuită. Cel mai tinum vlăstar al familiei Râcz, micuţa Elisabeta, unde fericită la creşa fabricii. (clişeul de sus) Şi in timp ce la creşă micuţa este sub supravegherea atentă a educatoarei, tatăl său, Francisc Râcz, muncitor la fabrica „Herbolk János“ din Cluj, lucrează de zor la maşina lui. (clişeul din stingă). Cit despre sofia sa, Minerva Râcz de la secţia cusut II din aceeaşi fabrică, ea face parte din fruntaşele întreprinderii. (clişeul din dreapta) Cei doi sefi, Francisc şi Minerva Râcz, muncesc cu dragoste, convinși că fiecare procent dat peste normă se adaugă la efortul general al întregului popor pentru ridicarea nivelului de trai. Asemenea familii sunt mii si mii in patria noastră. Furnaliştii din Vlahiţa dau fontă peste planul anual TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“). La poalele munţilor Harghita străjuiesc furnalele uzinelor de fier Vlahiţa. Furnaliştii de aici muncesc cu însufleţire în întrecere, străduindu-se să trimită oţelarilor de la Reşiţa cu mai multe tone de fontă de bună calitate. De zece zile jurnaliştii de la Vlahiţa şi-au îndeplinit sarcinile anuale de plan şi dau fontă în contul anului viitor. In acelaşi timp preţul de cost al fontei a scăzut simţitor faţă de sarcina planificată. — Succesele noastre — spune Orbán Ferentz, maistru principal la furnale — se datoresc în bună parte şi faptului că am fost aprovizionaţi din plin cu minereu şi manga. Se crease la noi prostul obicei ca în lunile de iarnă să lucrăm mai încet din cauza lipsurilor în aprovizionare. De cînd a venit ca director al uzinei tov, inginer Pankó Péter, care cu ani în urmă a fost muncitor la noi în întreprindere, lucrurile s-au schimbat mult în bine. Succese însemnate au dobîndit şi turnătorii uzinei, care şi-au realizat sarcinile anuale de plan încă de la jumătatea lunii noiembrie. Numai în luna noiembrie ei au dat 50 de tone de vase, sobe, piese de plug, cilindri etc. peste plan. Tehnica nouă în slujba creşterii productivităţii muncii la fabrica „Electro - Banat“ din Timişoara a intrat nu de mult în funcţiune un cuptor - tunel de uscare cu ajutorul razelor infraroşii a pieselor vopsite. Cu ajutorul acestui cuptor - tunel timpul de uscare a unei piese vopsite se reduce de la 3 ore la 15 minute. In clișeu : Interiorul cuptorului-tunel. INpsm! Prietenia chino-indiană este o mare forță în opera de apărare a păcii. — Cuvîntarea rostită de premierul R. P. Chineze, Ciu En-lai, in parlamentul indian (pag. 3-a). Conferința consacrată alegerilor în Seimul R. P Polone — I Cuvîntarea rostită de W. Go j mulka (pag. 3-a). ^ împărţirea veniturilor în G. A. C. GALAŢI (coresp. „Scînteii"). — In gospodăriile colective din raioanele Panciu şi Focşani a început împărţirea veniturilor. Multe dintre gospodăriile colective din aceste raioane au un sector viticol dezvoltat, care, după cum se ştie, aduce venituri mari. La Diocheti, raionul Panciu, este o gospodărie colectivă viticolă care a luat fiinţă în luna aprilie a acestui an. Membrii gospodăriei au muncit cu multă hărnicie ca să obţină recolte mari. De la vie, colectiviştii au obţinut peste 7.000 kg. struguri la ha. din care au valorificat cea mai mare parte. După ce s-au făcut reţinerile pentru fondul de bază şi pentru celelalte fonduri, atît cît prevede statutul, s-a trecut la împărţirea veniturilor. In urma veniturilor mari realizate, gospodăria a împărţit cîte 100 lei la ziuamuncă. Colectivistul Pîsu Ioniţă, de pildă, care a făcut împreună cu ceilalţi membri ai familiei sale 460 zilemuncă, a primit 46.000 lei. Colectivistul Hangiu Hristodor a făcut singur anul acesta 170 zile muncă şi a primit 17.000 lei. Sume importante au primit şi colectiviştii Mihalache Mihai, Paraschiv Pătrăşcanu, Gheorghe Pîsu ş.a. Roade bogate au obţinut şi membrii gospodăriei colective „Griviţa Roşie" din comuna Neicu : 3100 kg. porumb la ha., 8100 kg. struguri la ha. etc. La împărţirea veniturilor colectivistul Vasile C. Costin a primit pentru cele 756 zile muncă făcute împreună cu familia sa : 3300 kg. porumb, 700 litri vin, 280 kg. struguri şi 29.365 lei. Gospodăria colectivă „Viaţă Nouă" din comuna Păţeşti, raionul Focşani, a împărţit la ziua-muncă cele 67,56 lei, 1 litru vin, 0,900 kg. porumb ş.a. Pentru cele 458 zile-muncă, familia colectivistului Vasile Niculăică a primit, în afară de produse în natură, şi 31.000 lei. Aceste fapte grăiesc de la sine. Ele arată cum îşi pot făuri ţăranii muncitori un trai cu adevărat îmbelşugat. Distinşi pentru merite în muncă Tehnicieni şi ingineri din industria produselor finite din lemn din cadrul Ministerului Industriei Lemnului au reuşit să dea ţării o serie de produse noi, printre care: cabina pentru autocamioane din placaj mulat (I.P.R.O . I.L.-Măgura Codlei), plăci aglomerate din aşchii de lemn şi tuburi din placaj (I.P.R O.F.I.L.-,,Butoiu“) etc In acelaşi timp, ei au pus la dispoziţia producţiei utilaje şi aparate de mare precizie: aparat electric pentru determinat umiditatea, indicator de gater, etuvă electrică etc. Pentru merite deosebite în elaborarea acestor produse noi. Prezidiul Marii Adunări Naţionale a conferit recent „Ordinul Muncii" clasa II-a şi „Medalia Muncii" unui mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingineri din cadrul acestui sector. PUTEREA EXEMPLULUI In anul 1951, la formarea gospodăriei colective din satul Straja, regiunea Constanţa, mijlocaşul Nicolae Sîrbu, ca şi alţi consăteni de-ai săi, s-a ţinut deoparte. Cei doi fii ai săi, care au gospodărit în sat, au făcut la fel. Un lucru obişnuit, firesc. Nimeni şi nimic nu l-a silit să intre în gospodăria colectivă. Era doar stăpin pe pămîntul lui, avea vite şi unelte ca să-l lucreze. N avea să se mai teamă că ar putea fi sărăcit de moşierul Munteanu care, cu0 ani în urmă, trăgea cu puşca după oameni şi urla că va dărima şi muta satul în altă parte ca să-şi lărgească moşia; n avea să se teamă căci hrăpăreţul moşiei, ca şi ceilalţi moşieri din ţară, fusese aruncat pentru vecie de pe spatele ţăranilor muncitori. Că în gospodăria colectivă ar putea să trăiască mai bine ? Poate să fie adevărat. Dar mai intii să vadă. Aşa s-a întimplat că mijlocaşul Nicolae Sirbu s-a ţinut la o parte. Numai că viaţa n-a stat in loc şi a arătat că nu este în interesul lui să mai stea deoparte. An de an, cei care au păşit pe calea muncii colective izbuteau să obţină recolte mai bune, să dezvolte creşterea animalelor, să ridice construcţii gospodăreşti, au crescut astfel şi veniturile lor. Gospodăria colectivă şi-a cumpărat autocamioane şi tot mai mult se discută despre electrificare. Trăind în sat, mijlocaşul Sîrbu nu putea să nu vadă toate acestea Nu putea să nu vadă că oameni care înainte de a intra în gospodăria colectivă duceau o viaţă grea, trăiesc acum din ce în ce mai bine, iar el cam stă pe loc. Şi în primăvara acestui an a hotărît să se alăture colectiviştilor. Odată cu el s-au înscris în gospodăria colectivă şi fiii lui. Pînă la 15 octombrie bătrînul Nicolae Sîrbu şi soţia sa au făcut 270 zilemuncă. Pentru munca lor primesc de la gospodăria colectivă circa 3.000 kg. cereale 1.500 lei, cantităţi însemnate de floarea-soarelui, fasole, ceapă, ulei, in, ţuică, brînză, furaje Familia fiului său Ilie va primi peste 4 000 kg. cereale şi 2.500 lei, plus din toate celelalte. Toate numai pentru traiul lor, căci pentru producţia anului viitor s au pus deoparte cele trebuitoare la gospodăria colectivă. Şi trebuie spus că în acest an gospodăria colectivă împarte mai puţini bani, căci a cumpărat 17 tunei de rasă, încă un autocamion, o basculă, butoaie, cazan de ţuică. Mijlocaşul Nicolae Sîrbu nu este singurul din sat care a văzut, s-a convins de superioritatea agriculturii socialiste şi a păşit pe calea gospodăriei colective. In momentul de faţă, în satul Straja nici un ţăran muncitor n-a rămas în afara gospodăriei colective şi a întovărăşirii. Am relatat mai pe larg felul cu la realizările colectiviştilor din Straja in sporirea producţiei agricole şi în îmbunătăţirea traiului lor au exercitat o puternică influenţă asupra ţăranilor muncitori cu gospodărie individuală din sat. Dar astfel de exemple sunt în fiecare regiune şi în fiecare raion. Rezultatele gospodăriei colective din Berveni, regiunea Baia Mare, nu numai că au făcut ca din primii ani toţi ţăranii muncitori din sat să păşească pe calea agriculturii socialiste, dar au avut un rol însemnat în formarea de gospodării colective şi întovărăşiri în satele din împrejurimi. Dacă-i întrebi de ce s-au înscris în gospodăriile colective sau întovărăşirile agricole, sute şi sute de ţărani muncitori dau acelaşi răspuns: am văzut că colectiviştii obţin recoltă mai bună, cîştigă mai mult şi trăiesc mai bine. In aceste cuvinte simple este cuprins un mare adevăr: justeţea politicii partidului nostru, care arată ţărănimii muncitoare că-şi poate făuri o viaţă îmbelşugată şi fericită numai prin cooperarea în producţia agricolă. Succesul întregii munci pentru trans-NICOLAE ENUȚA (Continuare în pag. II-a, col. 6-7) Festivalul filmului pentru sate Ministerul Culturii în colaborare cu Ministerul Agriculturii organizează intre 15 decembrie şi 1 aprilie 1957 în întreaga ţară Festivalul filmului pentru sate Filmele vor fi prezentate la cinematografele săteşti şi raionale, precum şi de caravanele cinematografice. Timp de 4 săptămîni în fiecare comună vor rula cîte 3 zile un film artistic, însoţit de un film documentar agricol şi un jurnal agricol. (Agerpres) La 3 februarie 1950 alegeri de deputaţi în Marea Adunare Naţională Decret cu privire la fixarea datei alegerii deputaţilor în Marea Adunare Naţională şi pentru stabilirea numărului şi delimitarea circumscripţiilor electorale Avînd în vedere că mandatul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romine a expirat la data de 30 noiembrie 1956 şi că potrivit art. 39 din Constituţie, în termen de cel mult trei luni de la expirarea acestui mandat, Prezidiul Marii Adunări Naţionale fixează noi alegeri pentru Marea Adunare Naţională . Ţinînd seama de prevederile art. 64 din Legea pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională a R.P.R. potrivit cărora data alegerilor trebuie stabilită cu cel puţin două luni înainte de ziua alegerilor. Avînd în vedere totodată şi faptul că potrivit art. 14 din Legea pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională a R.P.R., numărul şi delimitarea circumscripţiilor electorale se stabileşte de către Prezidiul Marii Adunări Naţionale odată cu fixarea datei alegerilor . Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romine• decretează: Art. I. — Data alegerii deputaţilor în Marea Adunare Naţională se stabileşte pentru ziua de 3 februarie 1957. Art. 2. — Numărul şi delimitarea circumscripţiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională sunt cele stabilite in tabelul anexă care face parte integrantă din prezentul decret. Bucureşti la 1 decembrie 1956. Potrivit art. 39 din Constituţia Republicii Populare Romine, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romine prin Decretul nr. 638 a stabilit pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională ce vor avea loc la 3 februarie 1957, un număr de 437 circumscripţii electorale, repartizate pe regiuni după cum urmează : — Regiunea Bacău 24 circumscripţii electorale. — Regiunea Baia-Mare 18 circumscripţii electorale. — Regiunea Bucureşti 39 circumscripţii electorale. ★ ★ — Regiunea Cluj 31 circumscripţii electorale. — Regiunea Constanţa 16 circumscripţii electorale. — Regiunea Craiova 38 circumscripţii electorale. — Regiunea Galaţi 26 circumscripţii electorale. — Regiunea Hunedoara 14 circumscripţii electorale. — Regiunea Iaşi 23 circumscripţii electorale. — Regiunea Oradea 21 circumscripţii electorale. — Regiunea Piteşti 28 circumscripţii electorale. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Dr. PETRU GROZA Locţiitorul secretarului Prezidiului Marii Adunări Naţionale GHEORGHE MARUSI — Regiunea Ploeşti 34 circumscripţii electorale. — Regiunea Stalin 23 circumscripţii electorale — Regiunea Suceava 23 circumscripţii electorale. — Regiunea Timişoara 30 circumscripţii electorale — Regiunea Autonomă Maghiară 18 circumscripţii electorale. — Oraşul Bucureşti 31 circumscripții electorale. Delimitarea circumscripțiilor electorale este stabilită în anexa Decretului nr. 638. România este profund şi organic interesată într-o politică de pace şi colaborare internaţională Discursul rostit în şedinţa din 29 noiembrie a Adunării Generale a O. N. U. de Grigore Preoteasa, ministrul Afacerilor Externe al R. P. R. „Domnule preşedinte! Sesiunea actuală a Adunării Generale a Naţiunilor Unite a căpătat o importanţă deosebită datorită împrejurărilor internaţionale pline de încordare în care ea se desfăşoară, înainte de a prezenta punctul de vedere al delegaţiei Republicii Populare Române în problemele de mare însemnătate aflate in faţa Adunării, vă rog să-mi permiteţi să înfăţişez pe scurt — ca membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite — elementele de bază ale politicii externe a Romîniei. Romînia se află angajată într-un vast program de construcţie, de dezvoltare a economiei civile în scopul ridicării nivelului de trai material şi cultural al poporului. Romînia a fost cunoscută şi descrisă deseori ca o ţară a contrastului adine între bogăţia economică a ţării şi sărăcia cronică a maselor populare, sărăcie atît de grea încît afecta biologic naţiunea. Pentru a măsura efortul întreprins şi progresul realizat faţă de vechea stare a Romîniei, este grăitor faptul că la sfîrşitul anului 1955 producţia industrială a depăşit de 3 ori nivelul din 1938 şi că pentru a realiza astăzi o producţie egală cu cea a întregului an 1938 este nevoie de o producţie de energie electrică realizată numai In 3 luni, de minereu de fier în 84 de zile, de oţel în 4 luni, de gaz metan în 28 zile, de produse de carne In 9 luni. Dintr-o ţară agrară şi producătoare de materii prime, România s-a transformat într-o ţară industrial-agrară în plină dezvoltare. Ea şi-a construit o industrie de maşini-unelte, de tractoare şi , ceea ce este concludent, a reuşit să-şi construiască o industrie complectă de utilaj petrolifer care să exploateze această bogăţie în folosul propriului popor şi al intereselor sale de stat. Avînd drept preocupare principală îndeplinirea acestui program constructiv, Romînia este profund şi organic interesată într-o politică de pace şi colaborare internaţională. Aceasta o determină să promoveze cu stăruinţă in politica sa externă principiile coexistenţei paşnice, colaborarea cu toate ţările pe picior de egalitate, respectarea reciprocă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale, neamestecul în treburile interne ale altor state. Pornind de la aceste principii, Romînia tinde in mod constant către lărgirea efectivă a relaţiilor politice, culturale şi de afaceri cu toate ţările indiferent de regimul lor social. Strînsele relaţii de prietenie şi ajutor reciproc care s-au creat intre Romînia, Uniunea Sovietică, China populară şi celelalte ţări socialiste servesc în modul cel mai fidel atît intereselor proprii ale acestor ţări cit şi intereselor păcii şi ale securităţii internaţionale. Totul în această prietenie sprijină şi întăreşte cauza păcii. In ultimul deceniu, perioadă în care regimul de democraţie populară s-a dezvoltat şi s-a consolidat definitiv, Romînia şi-a lărgit relaţiile cu numeroase ţări din Europa, Asia, Orientul apropiat, cu unele din aceste ţări stabilind pentru prima oară relaţii diplomatice şi economice. Republica Populară Romina întreţine relaţii economice cu 62 de ţări şi susţine prin eforturi practice dezvoltarea relaţiilor economice, politice şi culturale cu statele Europei apusene, Americii de nord şi Americii Latine. Pornind de la ideea că nu există problemă litigioasă care să nu poată fi rezolvată pe calea tratativelor, guvernul român a luat iniţiativa rezolvării problemelor pendinte cu alte ţări. In urmărirea acestui obiectiv de îmbunătăţire continuă a relaţiilor sale internaţionale, Romînia a restabilit în ultimele luni relaţiile diplomatice, întrerupte în cursul războiului, cu Grecia — unul dintre vecinii săi apropiaţi. Republica Populară Romina a invitat Statele Unite ale Americii să ducă tratative pentru a discuta pro(Continuare in pag. 4-a) EXCEPŢIONALE VICTORII OLIMPICE ALE SPORTIVILOR ROMÂNI De la Melbourne, ne-au sosit ieri veşti deosebit de îmbucurătoare. Leon Rotman a cucerit medalia de aur şi titlul de campion olimpic la proba de canoe-fond (10.000 m.), iar Olga Orbán a terminat pe locul doi, un turneul feminin de floretă, obţinind medalia de argint. (Citiţi reportajul in pag. 3-a) ‘Mmimiim iihumhu CINE PROVOACĂ— De zeci de ani de zile, propaganda burgheză are in arsenalul ei o principală „armă ideologică", caraghioasă şi invariabilă. Dacă într-o ţară din Apus muncitorii sunt nemulţumiţi de salarii înseamnă că „ruşii sunt de vină", dacă un artist de la Hollywood protestează împotriva fascistei comisii de cercetare a activităţii antiamericane, tot „ruşii sunt de vină", iar dacă popoarele coloniale — care cu mult înainte de apariţia pe lume a U R.S.S aspirau la libertate — dacă aceste popoare nu se împacă cu colonialiştii care se jefuiesc, atunci, desigur, iarăşi „ruşii sunt de vină". Purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat din Washington, Lincoln White, „ca răspuns la întrebarea dacă Uniunea Sovietică este principala sursă de încordare în Orientul mijlociu" a declarat — după cum transmite o agenţie străină — că „oricine urmăreşte cu atenţie ştirile de la radio Moscova sau din „Pravda" işi dă seama cine provoacă încordarea". E clar: încordarea n-au provocat-o agresorii anglo-francezi care au pe conştiinţa lor viaţa a mii de egipteni paşnici, încordarea n-o provoacă toţi aceia care-i căsăpesc pe patrioţii algerieni, care exploatează popoarele din Orientul mijlociu şi pun la cale, prin Irak, noi atentate contra păcii — ci... ştirile din „Pravda". S-AU GRĂBIT SA DEZMINTĂ In presa americană a apărut o informaţie potrivit căreia Consiliul Naţional de Securitate al S.U.A. ar studia o problemă: posibilitatea pentru S.U A. de a retrage din Europa occidentală o parte a trupelor americane, dacă o astfel de măsură (aşa cum a propus guvernul U.R.S.S. in cunoscuta sa declaraţie) ar fi urmată de o retragere similară a trupelor sovietice. Propunerea sovietică era clară: să se retragă toate trupele străine, să fie desfiinţate orice baze. Ştirea strecurată în presa americană era făcută cu mii de precauţii. Consiliul „ar studia" „problema" „posibilităţii". Dar până şi această eventualitate i-a speriat pe partizanii cursei înarmărilor. Purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat american a declarat — după cum transmite France Presse: „In cercurile oficiale americane se declară... că guvernul S.U.A. nu are deloc intenţia să efectueze o retragere totală sau parţială a trupelor sale din Europa ca o compensaţie pentru o retragere similară a trupelor sovietice.«“. Patronii trusturilor de armament şi-au spus iarăşi cuvintul: SOCIALIŞTI ÎNFOCAŢI«. După cum l-a mai anunţat in ziarul nostru, guvernul ungar a fixat atribuţiile consiliilor muncitoreşti care vor activa în fabrici. Această hotărîre a fost luată pe baza consultării cu sindicatele. Există insă un mare şi sărman nemulţumit, care socoteşte că aceste atribuţii n-au fost bine fixate şi nu sunt destul de „socialiste“, aşa că muncitorii ar trebui să declare grevă. Nemulţumitul este... trustul de presă „United Press“, purtătorul de cuvînt al marelui capital american. Intr-adevăr, capitaliştii americani s-au supărat şi, fiind ştiută înfocarea lor de totdeauna pentru socialism şi iubirea lor pentru clasa muncitoare, milionarii yankei îşi spun părerea despre felul cum ar trebui organizată democraţia socialistă în fabricile naţionalizate din Ungaria. Ca să fie mai convingători, le-am propune să explice cum funcţionează marile trusturi capitaliste şi ce rol au acolo celebrii Ford, Rockefeller, Mellon şi alţi astfel de„ proletari şi socialişti. CE-I PASAJUI! Ziarul Italian „Paese Sera“ publică o corespondenţă din Viena în care, printre altele, declaraţiile unui ofiţer american care a avut legături cu „grupuri subterane“ din Ungaria. Ofiţerul a declarat că se iau toate măsurile ca să dureze cit mai mult „campania" cu privire la Ungaria. Cind i s-a atras atenţia că o asemenea acţiune ar putea mări numărul victimelor, ofiţerul yanken a răspuns : „Citeva mii de noi victimă nu-i la urma urmei decit un preț moderat pentru ca problema ungară să rămite pe ordinea de zi a Adunării Generale O.N.U. cît mai mult posibil".