Scînteia, ianuarie 1957 (Anul 26, nr. 3793-3817)

1957-01-03 / nr. 3793

* P«. _____ MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS V. Koucky, redactor şef al zia­rului „Rude Pravo", organul Parti­dului Comunist Cehoslovac s-a adresat lui N. S. Hruşciov, prim­­secretar al C.C. al P.C.U.S., cu ru­gămintea de a răspunde la citeva întrebări. Urmează întrebările şi răspunsu­rile la aceste întrebări. ÎNTREBARE : Hotărîrile Congresu­lui al XX-lea al P.C.U.S. arată lim­pede că masele populare sînt suficient de puternice pentru a preîntîmpina un război şi pentru a-şi asigura, în con­diţiile dezvoltării paşnice, un viitor fericit. în anul care a trecut, omeni­rea a obţinut în această direcţie suc­cese neîndoielnice, respingînd agresiu­nea in Egipt şi încercările de a resta­ura regimul reacţionar fascist in Un­garia. Care sunt, după părerea dv., sarci­nile imediate ale luptei pentru micşo­rarea încordării internaţionale şi asi­gurarea unei păci trainice în întreaga lume ? RĂSPUNS: Evenimentele din anul 1956 au arătat în mod convingător că lupta pentru menţinerea şi consolida­rea păcii este cea mai importantă­ sar­cină a actualităţii. Această luptă ex­primă interesele vitale fundamentale ale popoarelor. Se ştie că datorită efor­turilor statelor iubitoare de pace s-a realizat o slăbire considerabilă a în­cordării internaţionale. Această desfă­şurare a evenimentelor a nemulţumi însă în mod vădit acele cercuri război­nice ale puterilor occidentale care sîn interesate în continuarea războiulu rece, în aţîţarea urii între popoare pentru ca monopolurilor capitaliste să le fie mai uşor să continue cursa înar­mărilor şi să obţină de pe urma aces­teia profituri fabuloase. Tocmai de aceea, reacţiunea a în­ceput să complice situaţia internaţio­nală. Aceasta şi-a găsit expresia în a­tacul agresorilor anglo-franco-israe­lieni împotriva Egiptului şi în com­plotul fascist contrarevoluţionar împo­triva orînduirii democrat-populare din Ungaria. Astfel, imediat s-a agrava simţitor primejdia unui nou răzbi mondial. Dar atît o aventură, cît­­ cealaltă au eşuat. De ce nu au reuşit imperialiştii sa-i realizeze planurile ? In primul rim­ deoarece forţele care luptă pentru pac sînt acum suficient de puternice per­tru a-i înfrîna pe acei aventurieri can urma rina scopu rUp lor egoiste, vor s împingă popoarele în npnorocirile Uni nou război. Acum trebuie să fie limpede pentr toţi că orice încercare a imperialist lor de a dezlănţui un război, orice în­cercare a forţelor reacţiunii de a a­tenta la cuceririle popoarelor ţările socialiste, vor primi riposta cuvenit. Unul din învăţămintele principal ale anului care a trecut este acela d a întări vigilenţa popoarelor împotriv uneltirilor agresorilor imperialişti, ci a desfăşura cu hotărîre lupta pentr­u pace. Este neîndoielnic că în noul ăi ■1957, forţele păcii se vor întări şi mi mult şi aceasta va contribui într­­măsură însemnată la îmbunătăţire situaţiei internaţionale. De o mare însemnătate pentru mic­şorarea încordării internaţionale şi în­tărirea păcii în întreaga lume ar fi as­tăzi, după părerea mea, reducerea ar­mamentelor şi forţelor armate, inter­zicerea armei atomice şi cu hidrogen încetarea cursei înarmărilor ar contri­bui la întărirea încrederii internaţio­nale, iar reducerea uriaşelor cheltuiel pentru înarmare ar duce la ridicarea bunei stări a popoarelor. Guvernul sovietic a dat dovadă în repetate rînduri de iniţiativă şi a pre­zentat propuneri constructive în pro­blema­­ dezarmării. Mai mult, Uniunea Sovietică a înfăptuit în această direc­ţie o serie de măsuri practice, reducînc considerabil forţele sale armate. Ur r°l activ în lupta pentru consolidarea păcii îl au Republica Cehoslovacă, Re­publica Populară Chineză, toate ţările socialiste. O mare însemnătate pentru micşorarea încordării internaţionale ar avea-o crearea unui sistem de secu­ritate colectivă în Europa, ceea ce ar corespunde desigur intereselor vitale ■ale tuturor popoarelor, deoarece crea­rea unui asemenea sistem ar asigura menţinerea păcii. Dezvoltarea pe toate căile a legă­turilor economice şi culturale interna­ţionale, bazate pe principiile egalită­ţii în drepturi, a fost şi continuă să fie un factor important în stabilirea unei mai mari încrederi şi înţelegeri între popoare. Uniunea Sovietică a fost şi este pentru colaborarea economică largă, nestingherită cu toate ţările, colabo­rare liberă de orice discriminare, pen­tru lărgirea legăturilor culturale. Acestea sunt, după părerea mea, unele probleme ale luptei pentru mic­­ş­­­r­a­rea încordării internaţionale şi a­­sigurarea unei păci trainice în în­treaga lume. ÎNTREBARE: Poporul muncitor din toate ţările va sărbători anul a­­cesta o dată remarcabilă — cea de-a 4^*3 3 n I norc a t-a 4 M Ia ».. ^ I..ii* ^ Răspunsurile lui N. S. Hruşciov la întrebările redactorului şef al ziarului „Rude Pravo“ daliste din Octombrie. Această zi a­­minteşte partidelor comuniste şi mun­citoreşti să se unească şi mai hotărit sub steagul marxism-leninismului, să lupte şi mai perseverent pentru crearea unei trainice unităţi internaţionale a clasei muncitoare. Care este după părerea dv. lucrul cel mai important în înfăptuirea acestui ţel? RĂSPUNS­: In octombrie 1917, clasa muncitoare, oamenii muncii din ţara noastră, sub conducerea marelui Lenin, a partidului bolşevic, au răsturnat re­gimul capitalist, au creat statul socia­list al muncitorilor şi ţăranilor. In ca­lea construirii societăţii noi au stat greutăţi uriaşe. Poporul sovietic le-a biruit însă şi a construit socialismul. Se poate spune cu toată certitudinea că după 1917, întreaga evoluţie inter­naţională, înaintarea popoarelor pe ca­lea progresului s-au desfăşurat sub in­fluenţa Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. După popoarele din U.R.S.S., pe ca­lea socialismului au păşit popoarele marii Chine, Cehoslovaciei şi ale altor ţări din Europa şi Asia. S-a format, se întăreşte şi se dezvoltă marea comuni­tate a ţărilor socialiste, care formează sistemul socialist mondial. In aceste ţări, forţa îndrumătoare şi conducătoa­re o constituie partidele comuniste şi­­ muncitoreşti. , Victoriile clasei muncitoare, victoriile oamenilor muncii din Uniunea Sovieti­că şi din toate ţările socialiste se dato­­­resc faptului că în activitatea lor, par­tidele comuniste şi muncitoreşti din a­­­ceste ţări s-au călăuzit neabătut dupî • învăţătura marxist-leninistă, unica în­­­văţătură justă a proletariatului. Sub steagul marxist-leninismului - partidele comuniste din Franţa, Italia - şi alte ţâri duc o luptă intransigentă­­ pentru cauza clase muncitoare, a tu­­t­­uror oamenilor muncii.­­ Tocmai de aceea duşmanii socialis­­i­mului îşi îndreaptă focul împotriva partidelor revoluţionari şi în primu­l rînd împotriva partidelor din acele ţăr­i, în care clasa muncitoare a învins ş­i şi-a instaurat puterea de stat, în cari ,­ se construieşte sau s-a construit soci­a -, lismul.­­ La ce procedee mîrşave nu recurg îi duşmanii clasei muncitoare pentru a a­duce dezbinare în mişcarea comunistă , pentru a zdruncina unitatea rîndurilo­r­ partidelor comuniste şi muncitoreşti! C­i­ reclamă deosebit de largă se face idei­­­lor aşa-numitului „comunism naţional“ r opunerii elementelor de însemnătate u­­­­niversală pe care le-a dat Revoluţia din­e Octombrie şi care sunt necesare pentru­­ trecerea cu succes de la capitalism , a socialism—particularităţilor naţional­­e ale dezvoltării spre socialism în dife­­r­­ite ţări. Fireşte, că fiecare ţară ari f, particularităţile ei în luptă pentru vic­­­toria dictaturii proletariatului şi în con­­­struirea socialismului, particularităţ­i determinate de condiţiile naţionale­­ istorice. Totuşi, oricare ar fi aceste par­­­ticularităţi, ele nu desfiinţează legile­­ fundamentale ale revoluţiei socialiste - Abordarea unilaterală, punerea pe pri­­­mul plan a particularităţilor naţionale­­ a „căilor aparte“ ale înaintării spre so­­­­cialism într-o ţară sau alta aduc pre­­­judicii atît cauzei construirii socialis­­­­mului în ţara respectivă, cît şi întregi­i comunităţi a ţărilor socialiste.­­ Sarcina constă în a întări vigilenţi faţă de uneltirile duşmanilor socialis-­­­mului, în a da o ripostă hotărîtă tutu­­­ror încercărilor de a submina bazele ■ unităţii clasei muncitoare şi a avangăr­zii sale — partidele comuniste şi mun­­citoreşti. Este necesar să fim vigilenţi şi faţă de acei care sub masca de prie­teni, sub­­steagul luptei pentru socia­lism desfăşoară o activitate de dezbi­nare a rîndurilor socialiste, aducînd prin aceasta, intenţionat sau nu, un serviciu imperialiştilor, care caută să dezorganizeze forţele revoluţionare. Noi trebuie să ne pătrundem de sen­­timentul răspunderii istorice şi să mo­­bilizăm forţele pentru întărirea partide­lor comuniste şi muncitoreşti, pentru întarirea solidarităţii proletare şi a uni­tăţii rîndurilor noastre, pentru strînge­­rea rîndurilor mişcării muncitoreşti in­ternaţionale, să fim credincioşi princi­piilor marxism-leninismului, principii­lor internaţionalismului proletar, che­mării de luptă „Proletari din toate ţă­rile uniţi-vă !“ ÎNTREBARE: Recentele evenimen­te au­­ subliniat din nou necesitatea unităţii trainice şi a celei mai strânse colaborări a ţărilor lagărului socialist pe baza principiilor formulate în de­claraţia guvernului sovietic din 30 octombrie 1956. Care sunt, după părerea dv., sarcini­le principale ale Întăririi acestei co­laborări in 1957 ? RĂSPUNS : Aveţi perfectă dreptate cînd spuneţi că recentele evenimente au subliniat din nou, cu toată forţa, necesitatea unităţii trainice şi a cola­borării celei mai strînse a ţărilor la­gărului socialist. Principiile formulate în declaraţia guvernului sovietic din 30 octombrie 1956 au constituit şi constituie temelia temeliilor în rela­ţiile dintre U.R.S.S. şi celelalte ţări socialiste. Din păcate însă, în trecut aceste principii au fost uneori încăl­cate. Aceasta nu putea, bineînţeles, să nu aducă prejudicii prieteniei dintre popoarele ţărilor socialiste şi a fost folosit de elemente duşmănoase pentru aţîţarea stărilor de spirit naţionaliste, pentru slăbirea unităţii ţărilor noastre, întărirea continuă a colaborării din­tre ţările socialiste cere aplicarea în­tocmai a principiilor leniniste ale res­pectării intereselor naţionale ale tutu­ror popoarelor, acordarea de ajutor reciproc frăţesc, dezvoltarea prin toa­te mijloacele a legăturilor de priete­nie, pentru ca poporul fiecăruia din­tre statele noastre să simtă folosul practic al acestei colaborări. Care este izvorul forţei invincibile a ţărilor socialiste ? Izvorul rezidă în unitatea şi coeziunea, în tăria comu­nităţii ţărilor socialiste, aceasta con­stituie chezăşia unor noi succese ale socialismului. Trebuie să păzim aceas­tă măreaţă cucerire a popoarelor. Aş vrea să atrag atenţia asupra ■ lărgirii continue a legăturilor econo­mice dintre ţările socialiste, ceea ce va contribui la un nou avînt al eco­nomiei şi bunei stări a oamenilor mun­­­cii. Un rol important l-ar avea lăr­­­­girea schimbului de experienţă în ce priveşte organizarea muncii în dife­rite ramuri ale industriei şi agricul­­t­­urii, sporirea productivităţii muncii,­­ aplicarea în producţie a realizărilor , ştiinţei şi tehnicii. Este firească nă­­­­zuinţa popoarelor ţărilor socialiste de a fi mai aproape unul de altul, de a­­ şti mai mult unul despre altul. De­­ aceea, este important să se adînceas­­că şi să se lărgească legăturile cul­turale.­­ Nu putem uita că oamenii muncii­­ din ţările socialiste construiesc o via­■ ţă nouă, fără exploatatori şi exploa­taţi, în condiţii cînd există lagărul­­ ţărilor capitaliste, unde clasele m­omi-­i nante, partidele şi guvernele lor au­­ dus şi duc o politică îndreptată împo-­­ triva ţărilor noastre. De ac­ea, este­­ necesar să perfecţionăm apărarea co­­­­lectivă a ţărilor socialiste, să acţio­­­năm intens pe arena internaţională pentru menţiner­­i consolidarea pă­r­cii în întreaga­­ÎNTREBARE: Evenimentele din ul­­­­timele luni au arătat din nou prie­­t­­enia şi frăţia cehoslovaco- soviet­u­i­­ este trainică şi de nezdruncina­rie * puteţi spune dv. Cîteva cuvi­nes­­pre importanţa acestei prietenii pen­­­tru popoarele celor două tari­­ pen.­­ tru evoluţia internaţională ? 1 RĂSPUNS: Oamenii sovietici pre­* ţuiesc mult relaţiile de sinceră şi fră. â ţească prietenie şi tovărăşie rare s-au * statornicit între popoarele noastre incă 5 din trecut. In anii războiului împotri­va fascismului german şi în­erioada­­ de după război, prietenia sc rio-ce­­­­hoslovacă s-a călit, s-a unti­­ şi a­­ devenit o­ prietenie veşnică. , Pe ce se bazează această p­etenie ? Ea se bazează pe comunita a inte­­­reselor fundamentale ale o­noarelor ţărilor noastre, pe comunitatea idei-I lor şi ţelurilor în lupta pentru cauza socialismului şi comunismului, pentru o pace în întreaga lume, pentru ferici-­­ rea popoarelor, pe profundă stimă şi încredere reciprocă. Ea se bazează pe principiile nobile ale internaţionalis­mului proletar şi constituie un exem­plu de relaţii de tip nou între statele [ socialiste. ; întărirea prieteniei şi frăţiei dintre ’ popoarele noastre contribuie la dez- I voltarea economică şi culturală a am­belor ţări, ne dă posibilitatea de a ne ajuta unul pe altul şi de a învăţa ’ unul de la altul, de a merge înainte , cu mai mult succes, de a învinge mai uşor greutăţile. Considerăm că oame­nii sovietici au ce învăţa de la oam­e-­­­nii muncii cehoslovaci, care au multe realizări remarcabile în dezvoltarea economiei lor naţionale şi a cultu­­­­rii lor. Popoarele Cehoslovaciei şi Uniunii Sovietice trebuie să păzească cu grijă şi să întărească prin toate mijloacele prietenia lor,s-o apere împotriva unel­tirilor duşmanilor. Trebuie să fim vi­gilenţi, să nu uităm că militariştii germani urzesc planuri revanşarde, pregătesc forţe pentru noi aventuri militare împotriva popoarelor ţărilor noastre, împotriva popoarelor Euro­pei. Popoarele Cehoslovaciei pot fi sigu­re că poporul sovietic va fi întotdea­una prietenul lor sincer şi de nădejde. Ingăduiţi-mi, tovarăşe redactor, să urez cititorilor combativului ziar „Rude Pravo“, harnicelor şi talenta­telor popoare ale Cehoslovaciei fră­ţeşti, gloriosului Partid Comunist Cehoslovac succese în construirea statului lor socialist, în ridicarea continuă a bunei stări a oamenilor muncii. T 4 t-n 11 1 ii uni J.a I g _ I I CUVINTE INSUFLEŢITOARE LA ÎNCEPUT DE AN N. S. HRUŞCIOVi Forţele care luptă pentru pace sînt acum suficient de puternice pentru a-i înfrîna pe aventurierii războinici Răspunsul lui N. S. Hruşciov la întrebarea corespondentului ziarului „L’Humanité“ in­uoturA 31 (Agerpres). —TASS Corespondentul la Moscova al zia­rului francez „L’HumanitéPierre Hentges, s-a adresat tovarăşului Hruşciov cu ÎNTREBAREA : „Ce urări aţi dori să transmiteţi oamenilor muncii francezi cu ocazia Anului Nou ?“ RĂSPUNS: Cu prilejul Anului Nou aş dori să transmit prin ziarul vostru de luptă, urările mele cele mai bune oamenilor muncii din Franţa şi între­gului popor francez. Popoarele Uniunii Sovietice şi ale Franţei sunt unite prin legături tradi­ţionale de prietenie, cimentate prin lupta comună în două războaie mon­diale împotriva duşmanului comun. In prezent, cînd militariştii germani îşi ridică din nou capul, îşi creează o armată, se pregătesc de noi aventuri militare, popoarele ţărilor noastre tre­buie să-şi unească şi mai mult forţele în lupta pentru menţinerea şi întărirea păcii şi securităţii atît în Europa, cît şi in lumea întreagă. Poporul sovietic nutreşte un senti­ment de profundă solidaritate frăţeas­că pentru clasa muncitoare şi toţi oa­menii muncii din Franţa care duc o lupta curajoasă pentru pace şi demo­craţie, pentru un viitor mai bun al Franţei. Oamenii muncii francezi au dat nu odată pilde de riposte ho­­taritoare forţelor negre ale reacţiunii şi fascismului, stîrnind admiraţia în­tregii omeniri iubitoare de libertate. Clasa muncitoare franceză, fidelă spi­ritului internaţionalismului proletar, în frunte cu conducătorul ei încercat­­— Partidul Comunist Francez —­ă păşit întotdeauna şi păşeşte în avangard luptătorilor pentru ideile libertăţii s socialismului. Sunt ferm convins că clasa munci­toare, ţărănimea muncitoare, intelec­tualitatea progresistă, toţi democraţi din Franţa, unindu-şi forţele, va dobîndi în anul care vine succese îi lupta pentru preintîmpinarea unui noi război distrugător, pentru menţinere­­şi consolidarea păcii, pentru­ progre­social şi măreţia naţională a patrie lor. Oamenii muncii francezi vor ave întotdeauna în popoarele din Uniune Sovietică cei mai credincioşi prieten Fie ca anul 1957 să fie un an de întărire a prieteniei şi colaborării din­tre popoarele noastre­­ .Dragi prieteni, pentru noul an vă urez fericire ! S­C­E­N­T­E­I­A Cuvîntarea rostită de K. E. Voroşilov i I­­rrrilohil Am ihn Nmi MOSCOVA 1 (Agerpres). — TASS transmite cuvîntarea de Anul Nou a lui K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Dragi tovarăşi şi prieteni, cetăţeni ai Uniunii Sovietice 1 In numele Prezidiului Sovietului Su­prem al U.R.S.S., al guvernului sovie­tic şi al Comitetului Central al Parti­dului Comunist, vă felicit călduros cu prilejul Anului Nou ! Anul 1956 a fost marcat prin mari realizări în viaţa poporului nostru, în eroica sa muncă paşnică, însufleţiţi de hotărîrile Congresului al XX-lea al partidului comunist, oamenii sovietici au depăşit planul anual în domeniul industriei, au strîns o recoltă exce­lentă de cereale şi de alte produse a­­gricole. S-a făcut mult în anul care a tre­cut pentru îmbunătăţirea vieţii poporu­lui sovietic, pentru ridicarea bună­stă­rii sale şi pentru avîntul continuu al agriculturii, precum şi al activităţii oa­menilor muncii în toate domeniile construcţiei comunismului. Avem tot temeiul să ne mîndrim cu succesele obţinute, fără să ui­tăm însă de lipsurile şi greutăţile pe care va trebui să le lichidăm pe dru­mul victoriilor noastre. Anul care a trecut este remarcabil prin­ politica externă iubitoare de pace, activă a statului sovietic. Una din do­vezile în acest sens o constituie vizi­tele făcute anul trecut în ţara noastră de multe delegaţii guvernamentale şi parlamentare. Pentru pace şi prietenie între popoare luptă alături de noi marea Republică Populară Chineză şi întregul lagăr al ţărilor socialiste. Popoarele Asiei şi Africei, care luptă împotriva jugului colonialist, pentru independenţă, văd în Uniunea Sovie­tică un puternic bastion al păcii şi libertăţii. Creşte şi se întăreşte miş­carea partizanilor­ păcii, care a şi de­venit o forţă puternică împotriva aţi­­ţătorilor la război. Fireşte că toate acestea stîrnesc fu­ria şi ura imperialiştilor care vor să agraveze situaţia internaţională. Ei au atacat Egiptul paşnic şi au fost orga­nizatorii rebeliunii contrarevoluţionare din Ungaria. Forţele păcii s-au dove­dit însă a fi mai puternice. Aventu­rile periculoase ale imperialiştilor au fost lichidate. Trăgind învăţăminte din evenimen­tele anului care a trecut, poporul so­vietic şi toţi prietenii păcii şi­­libertăţii îşi vor strînge şi mai mult­ rindurile pentru a asigura o pace şi o securitate trainică. Dragi tovarăşi şi prieteni ! Popoarele ţării noastre păşesc în noul an strins unite în jurul partidului lor comunist iubit, cu voie bună şi credinţă în triumful cauzei noastre măreţe. Cu prilejul Anului Nou — 1957 — felicit încă odată din toată inima pe toţi oa­menii sovietici — pe muncitori, col­hoznici, intelectuali, pe ostaşii sovie­tici, pe femeile şi tineretul nostru. Vă doresc din tot sufletul sănătate şi suc­cese în muncă, în învăţătură şi în în­treaga voastră activitate, spre ferici­rea patriei noastre ! Cu prilejul Anului Nou transmit fe­licitări şi urări de bine popoarelor fră­ţeşti din ţările socialiste, precum şi tu­turor popoarelor lumii. La mulţi ani, dragi tovarăşi şi prie- ­l N. A. BULGANIN. Uniunea Sovietică nu va pierde nici cel mai mic prilej pentru a asigura pacea şi securitatea VARŞOVIA 2 (Agerpres).-- TASS Posturile de radio poloneze au transmis răspunsurile tovarăşului N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., la întrebă­rile redactorului şef al radiodifuziu­nii poloneze. ÎNTREBARE: Care sunt perspecti­vele de dezvoltare a relaţiilor dintre U.R.S.S. şi Polonia In noul an ? RĂSPUNS: Anul 1956 a adus multe elemente noi in relaţiile de prietenie polono-sovietice. Au fost semnate a­­corduri importante care deschid mari posibilităţi pentru dezvoltarea şi con­solidarea continuă a prieteniei frăţeşti indestructibile dintre popoarele Uniu­nii Sovietice şi Republicii Populare Polone. Am în vedere in primul rînd declaraţia comună în legătură cu tra­­tativele între delegaţia Comitetului Central al P.C.U.S. şi guvernului Uni-­i Sovietice , delegaţia C. C. al P.M.U.P. şi guven­ului Republicii Populare Polone, precim şi acordul între guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi guvernul Repu­blicii Populare Polone privind statutul MOSCOVA ’ •rés).— TASS t­ransmite telegrama adresată de N. A. Bulganin redacţiei revistei ita­liene de fe viei ,„ - Donne". Felicit pe cititoai revistei „Noi Domie" şi prin: revista voastră po­porul italian cu p­­i Noului an. Răspunsurile lui N. A. Bulganin la întrebările redactorului şef al radiodifuziunii poloneze juridic al trupelor sovietice care se află temporar în Polonia. Este fără îndoială că în noul an 1957 noi vom depune eforturi comune pentru a lărgi colaborarea rodnică po­­lono-sovietică în toate domeniile vie­ţii economice, politice şi culturale, care corespunde intereselor vitale ale celor două ţări şi intereselor între­gului lagăr al socialismului. ÎNTREBARE: După părerea dv. ce trebuie să aducă omenirii anul 1957? RĂSPUNS: Cercurile agresive ale unor ţări occidentale şi propaganda lor depun destule eforturi pentru a in­­sufla oamenilor pesimism şi neîncre­dere în ce priveşte perspectivele men­ţinerii şi consolidării păcii, pentru a-i face pe oameni să creadă în necesita­tea fatală a cursei înarmărilor şi a războiului. In dorinţa lor de a împie-dir­a clobirea înnmrilarii infernalmnalp­erez revistei voastre în noul an noi succese in lupta pentru pace, democra­ţie şi progres. Uniunea Sovietică a năzuit totdea­una spre dezvoltarea relaţiilor de prietenie lu Italia, spre o largă cola­borare economică şi culturală între eie recurg la averturi mimare şi pro­vocări. Agresiunea anglo-franco-israeliană în Egipt şi răscoala contrarevoluţiona­ră din Ungaria au dovedit în mod grăitor acest lucru. Popoarele insă urăsc cursa înarmă­rilor şi războiul. Ele doresc o viaţă paşnică şi liniştită pentru ele şi gene­raţiile viitoare şi sunt însufleţite de năzuinţa de a zădărnici uneltirile duşmanilor păcii. Aceasta este o che­zăşie sigură că ideea păcii va repurta noi şi noi succese în ciuda tuturor pla­nurilor agresive ale reacţiunii interna­ţionale. Avem toate motivele să credem că noul an 1957 va fi marcat prin victo­rii importante ale popoarelor în lupta lor pentru menţinerea şi consolidarea păcii, pentru slăbirea încordării inter­naţionale, pentru triumful principiilor coexistenţei paşnice a statelor cu orîn­­duiri sociale diferite. Ca şi în trecut, Uniunea Sovietică nu va pierde nici cel mai mic prilej pentru a asigura pacea şi securita­ ţările noastre. Fie ca anul 1957 să fie anul dezvoltării cu succes a relaţiilor sovieto-italiene. Urez din toată inima femeilor ita­liene şi întregului popor italian feri­­cire în noul an. P­erograma adresata de N. A. Bulganin redacției revistei îtrrliere» ..Noi Dinne" Noi uneltiri agresive ale imperialiştilor americani Un plan de stabilire a dominaţiei S. U. A. în Orientul mijlociu , inform­u,ș­i agerpres.. — La 1 ianuarie preşedintele S.U.A.,­­ Eisenhower, şi reprezentanţii guver­­­­nului s-au consultat timp de 4 ore la Casa Albă cu liderii partidelor de­mocrat şi republican din Congres.­­ După cum rezultă din relatările presei pe marginea acestei consfătuiri, preşedintele Eisenhower şi Dulles au căutat să obţină sprijinul Congresul Im pentru planul guvernului care ur­măreşte de fapt stabilirea dominaţiei americane în Orientul Mijlociu. Deşi potrivit relatărilor presei americane detaliile noii doctrine guvernamenta­le nu au fost încă elaborate, acest plan presupune o declaraţie politică care să echivaleze cu ameninţarea făţişă de a folosi forţe armate în Orientul Apropiat. O asemenea decla­raţie trebuie să fie sprijinită de ho­­tărârea Congresului de a acorda lui Eisenhower puteri depline în privinţa folosirii trupelor. În afară de aceas­ta, unul din scopurile planului este încercarea de a extinde influenţa economică americană în această re­giune. O lovitură dată înţelegerii Nehru - Eisenhower Comentariile presei indiene DELHI 2 (Agerpres).­­ Potrivit a­­genţiei Reuter presa indiană îşi expri­mă dezamăgire faţă de intenţiile pre­şedintelui Eisenhower de a cere Con­gresului împuterniciri speciale pentru a interveni în Orientul mijlociu. Cele mai multe ziare consideră această ho­tărîre a preşedintelui de natură să a­­graveze „războiul rece“. Ziarul „Hin­dustan Standard“ scrie că acest plan loveşte bazele înţelegerii dintre Nehru şi Eisenhower. Ziarul Hindustan Ti­mes“ declară că planul lui Eisenho­wer a constituit o surpriză pentru gu­vernul Indiei. Premierul Nehru, scrie ziarul, este împotriva imixtiunii orică­rei puteri din afara zonei Orientului mijlociu. In orice caz, după părerea ziarului, Orientul mijlociu „devine una din zonele cele mai importante ale strategiei războiului rece”. 800 de docheri din Londra in grevă LONDRA­­ (Agerpres).­­ La 31 decembrie au declarat grevă în portul dinn Londra 800 de docheri. Greva a început la 29 decembrie în semn de­­protest împotriva condiţiilor neechita­bile de muncă stabilite de patroni. ZEIN ED-DIN: Arton­iului'i L­uttgerpress. — Ambasadorul Siriei în S. U. A., Zein Ed-Din, a făcut la 31 decembrie o vi­zită subsecretarului de stat al S.U.A. pentru problemele Orientului apropiat. Asiei de sud şi Africii, William Ro­­wentry, în urma căreia a comunicat reprezentanţilor presei că Siria se va împotrivi categoric încercării Statelor Unite de a se amesteca în treburile Orientului mijlociu sub pretextul cre­ării aşa-numitei „zone de apărare“ în această regiune.­­ După cum a declarat Zein Ed-Din, se ceează impresia că în prezent per­soane oficiale din Statele Unite ana­lizează problema cum să înlesnească folosirea forţelor armate americane în Orientul mijlociu. Zein Ed-Din a declarat în continua­re că Siria şi celelalte ţări arabe nu vor acţiuni unilaterale din partea vreunei ţări şi cred că numai Carta O.N.U. poate servi drept bază pentru măsuri de reglementare a problemelor Incordarea in Orientul mijlociu este provocată de politica puterilor coloniale Orientului mijlociu. Ampasadorul a subliniat că încordarea în această re­­giune dla a fost provocată de aşa­­zisa penetraţie sovietică, inexistentă şi născocită numai pentru a camufla adevărata situaţie, ci în primul rînd le politica puterilor coloniale şi a Iraelului. Zein Ed-Din a dezminţit categoric ,tirile publicate de presa americană după care Siria şi îndeosebi forţele ei rrmate ar fi sovietizate într-o măsu­­ă tot mai m­are. El a declarat că ofi­­erii sovietici nu ocupă nici un fel de mncţiuni în armata siriană şi că for­­ele armate siriene nu folosesc tehni­­cieni sovietici şi armament greu so­vietic. Siria a cumpărat din Ceho­­slovacia o cantitate limitată de arme n baza unor acorduri care au exis­­at încă cu mult înaintea crizei din această regiune și a făcut aceasta pen­­ru că Occidentul refuzase să livreze Siriei armamentul de care are nevoie pentru autoapărare. Protestul Yemenului împe CAIRO 31 (Agerpres). — Presa e­­gipteană anunţă că guvernul Yeme­nului a înaintat guvernului englez un protest împotriva neîncetatelor atacuri armate ale trupelor engleze asupra o­­raşelor şi aşezărilor din Yemen. În protest se vorbeşte în special de distrugerile barbare săvîrşite la 25 decembrie de trupele engleze în pra- Dtriva agresiunii engleze şui Kataba şi în alte localităţi. Sînt multe victime în rîndul locuitorilor. Agenţia M.E.N. relatează că Abdel Rahman Abu Taleb, trimisul Yemenu­lui la Cairo a adresat statelor care au participat la conferinţa de la Ban­dung un memoriu în legătură cu re­centele acţiuni armate ale Angliei îm­potriva Yemenului. El a vizitat de a­­semenea pe ambasadorii Uniunii So­vietice, Iugoslaviei şi Pakistanului şi i-a informat de agresiunea engleză îm­potriva Yemenului. Agenţia comunică că Yemenul a protestat pe lingă O.­ U. împotriva acţiunilor guvernului englez şi a cerut crearea unei comisii internaţionale care să ancheteze condiţiile în care s-a produs agresiunea engleză şi să stabi­lească pagubele produse. o . „Arabii vor zadarnici orice Presa siriană ! A critică­­ încercare a americanilor cu asprime *­ de a impune prin forţa politica S.U.A.: „ influenţa for­ţurilor arabe" DAMASC­­ (Agerpres).—Presa siria­­nă critică cu asprime aşa-numita­­nouă linie politică“ a Statelor Unite . Orientul apropiat şi mijlociu şi în special intenţia de a folosi trupe ame­­rcane in această zonă. Intr-un articol de fond, intitulat ,Arabii vor zădărnici orice încercare a americanilor de a impune prin for­­ă influenţa lor ţărilor arabe“, ziarul ,An-Nur“ scrie că planurile urzite în LU.A. „demască din nou afirmaţiile itamnice cu privire la faimoasa prie­­enie pe care America ar nutri-o faţă de arabi. Astăzi este limpede oricărui arab că politica S.U.A. faţă de ţările arabe este agresivă şi imperialistă“. Fiecare arab, scrie în continuare :iarul, îşi pune pe bună dreptate ur­­nătoarea întrebare : de ce oare S.U.A. au respins la timpul său propunerea Uniunii Sovietice care prevedea re­­curgerea la forţă împotriva agresori­­lor care au atacat în mod perfid E­­giptul, iar în prezent caută să-şi folo­sească forţele armate în Orientul mijlociu ? Răspunsul la această în­trebare, scrie „An.Nut“, este clar. S.U.A. se tem de soarta pactului de la Bagdad. Ele au o atitudine negativă faţă de politica de eliberare naţiona­lă dusă de Siria, Egipt şi Iordania. S.U.A. se străduiesc de asemenea un fel şi chip să înlocuiască influenţa an­­glo-franceză în Orientul mijlociu, in­fluenţă care a slăbit. Folosind influ­enţa lor, ele caută in acest scop să exercite presiuni asupra ţărilor din a­­ceastă zonă. Criticînd cu asprime planurile de folosire a trupelor americane în O­­rientul mijlociu, zi­arul „Al-Hadara“ scrie că aceste planuri nu sunt altceva­­decit o „încercare de a se organiza o nouă intervenţie imperialistă în tre­burile ţărilor arabe“. Nr. 3793 TELEGRAME EXTERNE Egiptul a abrogat acordul anglo-egiptean din 1954 CAIRO 2 (Agerpres). — Preşedin­tele Egiptului Gamal Abdel Nasser a semnat decretul cu privire la a­­brogarea acordului anglo-egiptean din 1954. Potrivit acestui acord An­glia avea dreptul si staţioneze tru­pe In zona Canalului de Suez, in a­­numite împrejurări. Cu participarea reprezentanţilor unităţilor din Patet-lao ÎN LAOS s-a creat UN GUVERN DE COALIţIE ............................................. HANOI 1 (Agerpres). — Agenţia vietnamerd de informaţii transmite : Prinţul Suvanna Fuma, primul mi­nistru al guvernului regal al haosului, şi prinţul Sufanuvong, comandantul unităţilor din Patet Lao, au ajuns la un acord cu privire la crearea unui guvern de coaliţie al haosului. In comunicatul comun, semnat la 2­9 decembrie, se spune că părţile au hotărit să extindă componenţa actua­lului guvern laoţian şi să creeze un guvern de coaliţie cu participarea re­prezentanţilor unităţilor din Patet Lao. După crearea guvernului de coali­ţie unităţile din Patet Lao vor deveni o organizaţie politică care va purta numele „Frontul patriotic al haosu­lui" şi vor desfăşura o activitate le­gală deopotrivă cu celelalte partide po­litice. S-a adoptat de asemenea hotărî­rea ca autorităţile din provinciile Sam- Nea şi Fong-Sali şi forţele armate care se află acolo să treacă sub con­trolul guvernului de coaliţie şi să fie reorganizate, potrivit sistemului exis­tent in regat. —o— Comunişti aleşi în organe conducătoare ale sindicatelor din Anglia LONDRA­­ (Agerpres). — TASS Alegerile pentru organele conducă­toare ale citorva sindicate engleze, care au avut loc recent, au adus suc­­cese partidului comunist. Astfel, comu­nistul S. Parry a fost ales preşedin­tele secţiei din Morley a sindicatului naţional al minerilor. Un alt comunist, F. Bootkok, a fost ales secretarul sec­ţiei din Briston a sindicatului unit al construcţiilor. Membrii partidului co­munist Danne şi Anderson au fost aleşi în comitetul şefilor de atelier ai întreprinderilor constructoare de ma­şini din Paisley afiliat sindicatului u­­nit al constructorilor de maşini. Comunistul S. Gardner a fost ales preşedintele secţiei din Belfast a ace­luiaşi sindicat. In acest sindicat a fost reales Intr-un post de conducere co­munistul J. Graham. In lumina faptelor 600 mii copii exploataţi în agricultura S. U. A. *-*-*-*■*■■*■ ♦-♦♦♦♦■ -ț * NEW YORK 31 (Agerpres). —* 2 Comitetul national pentru probte- J I mele muncii copiilor a publicat o 4 J broșură a profesorului universitar 4 t Cyrus Karraker, in care se vorbes-« 4 te despre exploatarea neomenoasă 4 * a 600.000 de copii americani in a- * 1­gricultura S.U.A. 4 T După cum arată autorul broşurii,* î pină şi copiii de cinei ani muncesc J 4Pe cimp la fel ca şi adulţii, şase 4 4 zile pe săptămină, cite 10—72 orei Z pe zi. Micii muncitori nu cunosc* J nici cele mai simple jucării pentru* 1 copii. „Dacă ar avea timp liber si 4 j putere — sepie autorul — singura * 4 lor jucărie ar fi niște betișoare". ^ 7 In continuare, autorul vorbeste * 2 despre indiferenta care se manifes J 4 id in /ară fată de soarta copiilor 4 * muncitorilor sezonieri. * 4 Sute de mii de copii ni muncii o- 4 * rilor sezonieri, scrie ziarul sindi­c 2 cal „Labour Leader" sunt lipsiţi de * 4 posibilitatea de a urma şcolile de 4 * stat. Ei măresc într-o măsură con * * siderabilă numărul analfabeţilor. » 4 4 * Ca să poată avea * 1 un adăpost... 4 După cum transmite agenția* * France Presse, un vagabond, de* * origine boliviană, a pătruns in* * Muzeul Louvre și a aruncat cu* * o piatră in celebrul tablou al lui * 2 Leonardo da Vinci „Gioconda" 4 4 Fostul cetățean bolivian fusese *­­ expulzat din tara sa si nu avea $ 4 de lucru si nici alte resurse ma-* 4 iertate. El a declarat că a comis* * acest act pentru a fi arestat și* 4 a-și petrece vi­na în închisoare,* * lucru care i-a Trustt. *­­ * *************** ******** **• IRATIA. Bucureşti, Plat« „Sctntell , Tel. 7.60 10. 7.60 70. 7.80 40 7 81 00. Ahanamerilde « lac la oficiile poştale,­­actorii poştali şi difuzorii voluntari din Intreprinderi şi Instituţii Tiparul: Combinatul Polig­afic Caaa S­clntell „I. V. Stalin*. ®îjjj

Next