Scînteia, ianuarie 1957 (Anul 26, nr. 3793-3817)
1957-01-03 / nr. 3793
* P«. _____ MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS V. Koucky, redactor şef al ziarului „Rude Pravo", organul Partidului Comunist Cehoslovac s-a adresat lui N. S. Hruşciov, primsecretar al C.C. al P.C.U.S., cu rugămintea de a răspunde la citeva întrebări. Urmează întrebările şi răspunsurile la aceste întrebări. ÎNTREBARE : Hotărîrile Congresului al XX-lea al P.C.U.S. arată limpede că masele populare sînt suficient de puternice pentru a preîntîmpina un război şi pentru a-şi asigura, în condiţiile dezvoltării paşnice, un viitor fericit. în anul care a trecut, omenirea a obţinut în această direcţie succese neîndoielnice, respingînd agresiunea in Egipt şi încercările de a restaura regimul reacţionar fascist in Ungaria. Care sunt, după părerea dv., sarcinile imediate ale luptei pentru micşorarea încordării internaţionale şi asigurarea unei păci trainice în întreaga lume ? RĂSPUNS: Evenimentele din anul 1956 au arătat în mod convingător că lupta pentru menţinerea şi consolidarea păcii este cea mai importantă sarcină a actualităţii. Această luptă exprimă interesele vitale fundamentale ale popoarelor. Se ştie că datorită eforturilor statelor iubitoare de pace s-a realizat o slăbire considerabilă a încordării internaţionale. Această desfăşurare a evenimentelor a nemulţumi însă în mod vădit acele cercuri războinice ale puterilor occidentale care sîn interesate în continuarea războiulu rece, în aţîţarea urii între popoare pentru ca monopolurilor capitaliste să le fie mai uşor să continue cursa înarmărilor şi să obţină de pe urma acesteia profituri fabuloase. Tocmai de aceea, reacţiunea a început să complice situaţia internaţională. Aceasta şi-a găsit expresia în atacul agresorilor anglo-franco-israelieni împotriva Egiptului şi în complotul fascist contrarevoluţionar împotriva orînduirii democrat-populare din Ungaria. Astfel, imediat s-a agrava simţitor primejdia unui nou răzbi mondial. Dar atît o aventură, cît cealaltă au eşuat. De ce nu au reuşit imperialiştii sa-i realizeze planurile ? In primul rim deoarece forţele care luptă pentru pac sînt acum suficient de puternice pertru a-i înfrîna pe acei aventurieri can urma rina scopu rUp lor egoiste, vor s împingă popoarele în npnorocirile Uni nou război. Acum trebuie să fie limpede pentr toţi că orice încercare a imperialist lor de a dezlănţui un război, orice încercare a forţelor reacţiunii de a atenta la cuceririle popoarelor ţările socialiste, vor primi riposta cuvenit. Unul din învăţămintele principal ale anului care a trecut este acela d a întări vigilenţa popoarelor împotriv uneltirilor agresorilor imperialişti, ci a desfăşura cu hotărîre lupta pentru pace. Este neîndoielnic că în noul ăi ■1957, forţele păcii se vor întări şi mi mult şi aceasta va contribui întrmăsură însemnată la îmbunătăţire situaţiei internaţionale. De o mare însemnătate pentru micşorarea încordării internaţionale şi întărirea păcii în întreaga lume ar fi astăzi, după părerea mea, reducerea armamentelor şi forţelor armate, interzicerea armei atomice şi cu hidrogen încetarea cursei înarmărilor ar contribui la întărirea încrederii internaţionale, iar reducerea uriaşelor cheltuiel pentru înarmare ar duce la ridicarea bunei stări a popoarelor. Guvernul sovietic a dat dovadă în repetate rînduri de iniţiativă şi a prezentat propuneri constructive în problema dezarmării. Mai mult, Uniunea Sovietică a înfăptuit în această direcţie o serie de măsuri practice, reducînc considerabil forţele sale armate. Ur r°l activ în lupta pentru consolidarea păcii îl au Republica Cehoslovacă, Republica Populară Chineză, toate ţările socialiste. O mare însemnătate pentru micşorarea încordării internaţionale ar avea-o crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa, ceea ce ar corespunde desigur intereselor vitale ■ale tuturor popoarelor, deoarece crearea unui asemenea sistem ar asigura menţinerea păcii. Dezvoltarea pe toate căile a legăturilor economice şi culturale internaţionale, bazate pe principiile egalităţii în drepturi, a fost şi continuă să fie un factor important în stabilirea unei mai mari încrederi şi înţelegeri între popoare. Uniunea Sovietică a fost şi este pentru colaborarea economică largă, nestingherită cu toate ţările, colaborare liberă de orice discriminare, pentru lărgirea legăturilor culturale. Acestea sunt, după părerea mea, unele probleme ale luptei pentru micşrarea încordării internaţionale şi asigurarea unei păci trainice în întreaga lume. ÎNTREBARE: Poporul muncitor din toate ţările va sărbători anul acesta o dată remarcabilă — cea de-a 4^*3 3 n I norc a t-a 4 M Ia ».. ^ I..ii* ^ Răspunsurile lui N. S. Hruşciov la întrebările redactorului şef al ziarului „Rude Pravo“ daliste din Octombrie. Această zi aminteşte partidelor comuniste şi muncitoreşti să se unească şi mai hotărit sub steagul marxism-leninismului, să lupte şi mai perseverent pentru crearea unei trainice unităţi internaţionale a clasei muncitoare. Care este după părerea dv. lucrul cel mai important în înfăptuirea acestui ţel? RĂSPUNS: In octombrie 1917, clasa muncitoare, oamenii muncii din ţara noastră, sub conducerea marelui Lenin, a partidului bolşevic, au răsturnat regimul capitalist, au creat statul socialist al muncitorilor şi ţăranilor. In calea construirii societăţii noi au stat greutăţi uriaşe. Poporul sovietic le-a biruit însă şi a construit socialismul. Se poate spune cu toată certitudinea că după 1917, întreaga evoluţie internaţională, înaintarea popoarelor pe calea progresului s-au desfăşurat sub influenţa Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. După popoarele din U.R.S.S., pe calea socialismului au păşit popoarele marii Chine, Cehoslovaciei şi ale altor ţări din Europa şi Asia. S-a format, se întăreşte şi se dezvoltă marea comunitate a ţărilor socialiste, care formează sistemul socialist mondial. In aceste ţări, forţa îndrumătoare şi conducătoare o constituie partidele comuniste şi muncitoreşti. , Victoriile clasei muncitoare, victoriile oamenilor muncii din Uniunea Sovietică şi din toate ţările socialiste se datoresc faptului că în activitatea lor, partidele comuniste şi muncitoreşti din aceste ţări s-au călăuzit neabătut dupî • învăţătura marxist-leninistă, unica învăţătură justă a proletariatului. Sub steagul marxist-leninismului - partidele comuniste din Franţa, Italia - şi alte ţâri duc o luptă intransigentă pentru cauza clase muncitoare, a tuturor oamenilor muncii. Tocmai de aceea duşmanii socialisimului îşi îndreaptă focul împotriva partidelor revoluţionari şi în primul rînd împotriva partidelor din acele ţări, în care clasa muncitoare a învins şi şi-a instaurat puterea de stat, în cari , se construieşte sau s-a construit socia -, lismul. La ce procedee mîrşave nu recurg îi duşmanii clasei muncitoare pentru a aduce dezbinare în mişcarea comunistă , pentru a zdruncina unitatea rîndurilor partidelor comuniste şi muncitoreşti! Ci reclamă deosebit de largă se face ideilor aşa-numitului „comunism naţional“ r opunerii elementelor de însemnătate universală pe care le-a dat Revoluţia dine Octombrie şi care sunt necesare pentru trecerea cu succes de la capitalism , a socialism—particularităţilor naţionale ale dezvoltării spre socialism în diferite ţări. Fireşte, că fiecare ţară ari f, particularităţile ei în luptă pentru victoria dictaturii proletariatului şi în construirea socialismului, particularităţi determinate de condiţiile naţionale istorice. Totuşi, oricare ar fi aceste particularităţi, ele nu desfiinţează legile fundamentale ale revoluţiei socialiste - Abordarea unilaterală, punerea pe primul plan a particularităţilor naţionale a „căilor aparte“ ale înaintării spre socialism într-o ţară sau alta aduc prejudicii atît cauzei construirii socialismului în ţara respectivă, cît şi întregii comunităţi a ţărilor socialiste. Sarcina constă în a întări vigilenţi faţă de uneltirile duşmanilor socialis-mului, în a da o ripostă hotărîtă tuturor încercărilor de a submina bazele ■ unităţii clasei muncitoare şi a avangărzii sale — partidele comuniste şi muncitoreşti. Este necesar să fim vigilenţi şi faţă de acei care sub masca de prieteni, substeagul luptei pentru socialism desfăşoară o activitate de dezbinare a rîndurilor socialiste, aducînd prin aceasta, intenţionat sau nu, un serviciu imperialiştilor, care caută să dezorganizeze forţele revoluţionare. Noi trebuie să ne pătrundem de sentimentul răspunderii istorice şi să mobilizăm forţele pentru întărirea partidelor comuniste şi muncitoreşti, pentru întarirea solidarităţii proletare şi a unităţii rîndurilor noastre, pentru strîngerea rîndurilor mişcării muncitoreşti internaţionale, să fim credincioşi principiilor marxism-leninismului, principiilor internaţionalismului proletar, chemării de luptă „Proletari din toate ţările uniţi-vă !“ ÎNTREBARE: Recentele evenimente au subliniat din nou necesitatea unităţii trainice şi a celei mai strânse colaborări a ţărilor lagărului socialist pe baza principiilor formulate în declaraţia guvernului sovietic din 30 octombrie 1956. Care sunt, după părerea dv., sarcinile principale ale Întăririi acestei colaborări in 1957 ? RĂSPUNS : Aveţi perfectă dreptate cînd spuneţi că recentele evenimente au subliniat din nou, cu toată forţa, necesitatea unităţii trainice şi a colaborării celei mai strînse a ţărilor lagărului socialist. Principiile formulate în declaraţia guvernului sovietic din 30 octombrie 1956 au constituit şi constituie temelia temeliilor în relaţiile dintre U.R.S.S. şi celelalte ţări socialiste. Din păcate însă, în trecut aceste principii au fost uneori încălcate. Aceasta nu putea, bineînţeles, să nu aducă prejudicii prieteniei dintre popoarele ţărilor socialiste şi a fost folosit de elemente duşmănoase pentru aţîţarea stărilor de spirit naţionaliste, pentru slăbirea unităţii ţărilor noastre, întărirea continuă a colaborării dintre ţările socialiste cere aplicarea întocmai a principiilor leniniste ale respectării intereselor naţionale ale tuturor popoarelor, acordarea de ajutor reciproc frăţesc, dezvoltarea prin toate mijloacele a legăturilor de prietenie, pentru ca poporul fiecăruia dintre statele noastre să simtă folosul practic al acestei colaborări. Care este izvorul forţei invincibile a ţărilor socialiste ? Izvorul rezidă în unitatea şi coeziunea, în tăria comunităţii ţărilor socialiste, aceasta constituie chezăşia unor noi succese ale socialismului. Trebuie să păzim această măreaţă cucerire a popoarelor. Aş vrea să atrag atenţia asupra ■ lărgirii continue a legăturilor economice dintre ţările socialiste, ceea ce va contribui la un nou avînt al economiei şi bunei stări a oamenilor muncii. Un rol important l-ar avea lărgirea schimbului de experienţă în ce priveşte organizarea muncii în diferite ramuri ale industriei şi agriculturii, sporirea productivităţii muncii, aplicarea în producţie a realizărilor , ştiinţei şi tehnicii. Este firească năzuinţa popoarelor ţărilor socialiste de a fi mai aproape unul de altul, de a şti mai mult unul despre altul. De aceea, este important să se adîncească şi să se lărgească legăturile culturale. Nu putem uita că oamenii muncii din ţările socialiste construiesc o via■ ţă nouă, fără exploatatori şi exploataţi, în condiţii cînd există lagărul ţărilor capitaliste, unde clasele momi-i nante, partidele şi guvernele lor au dus şi duc o politică îndreptată împo- triva ţărilor noastre. De acea, este necesar să perfecţionăm apărarea colectivă a ţărilor socialiste, să acţionăm intens pe arena internaţională pentru menţineri consolidarea părcii în întreagaÎNTREBARE: Evenimentele din ultimele luni au arătat din nou prietenia şi frăţia cehoslovaco- sovietui este trainică şi de nezdruncinarie * puteţi spune dv. Cîteva cuvinespre importanţa acestei prietenii pentru popoarele celor două tari pen. tru evoluţia internaţională ? 1 RĂSPUNS: Oamenii sovietici pre* ţuiesc mult relaţiile de sinceră şi fră. â ţească prietenie şi tovărăşie rare s-au * statornicit între popoarele noastre incă 5 din trecut. In anii războiului împotriva fascismului german şi înerioada de după război, prietenia sc rio-cehoslovacă s-a călit, s-a unti şi a devenit o prietenie veşnică. , Pe ce se bazează această petenie ? Ea se bazează pe comunita a intereselor fundamentale ale onoarelor ţărilor noastre, pe comunitatea idei-I lor şi ţelurilor în lupta pentru cauza socialismului şi comunismului, pentru o pace în întreaga lume, pentru ferici- rea popoarelor, pe profundă stimă şi încredere reciprocă. Ea se bazează pe principiile nobile ale internaţionalismului proletar şi constituie un exemplu de relaţii de tip nou între statele [ socialiste. ; întărirea prieteniei şi frăţiei dintre ’ popoarele noastre contribuie la dez- I voltarea economică şi culturală a ambelor ţări, ne dă posibilitatea de a ne ajuta unul pe altul şi de a învăţa ’ unul de la altul, de a merge înainte , cu mai mult succes, de a învinge mai uşor greutăţile. Considerăm că oamenii sovietici au ce învăţa de la oame-nii muncii cehoslovaci, care au multe realizări remarcabile în dezvoltarea economiei lor naţionale şi a culturii lor. Popoarele Cehoslovaciei şi Uniunii Sovietice trebuie să păzească cu grijă şi să întărească prin toate mijloacele prietenia lor,s-o apere împotriva uneltirilor duşmanilor. Trebuie să fim vigilenţi, să nu uităm că militariştii germani urzesc planuri revanşarde, pregătesc forţe pentru noi aventuri militare împotriva popoarelor ţărilor noastre, împotriva popoarelor Europei. Popoarele Cehoslovaciei pot fi sigure că poporul sovietic va fi întotdeauna prietenul lor sincer şi de nădejde. Ingăduiţi-mi, tovarăşe redactor, să urez cititorilor combativului ziar „Rude Pravo“, harnicelor şi talentatelor popoare ale Cehoslovaciei frăţeşti, gloriosului Partid Comunist Cehoslovac succese în construirea statului lor socialist, în ridicarea continuă a bunei stări a oamenilor muncii. T 4 t-n 11 1 ii uni J.a I g _ I I CUVINTE INSUFLEŢITOARE LA ÎNCEPUT DE AN N. S. HRUŞCIOVi Forţele care luptă pentru pace sînt acum suficient de puternice pentru a-i înfrîna pe aventurierii războinici Răspunsul lui N. S. Hruşciov la întrebarea corespondentului ziarului „L’Humanité“ inuoturA 31 (Agerpres). —TASS Corespondentul la Moscova al ziarului francez „L’HumanitéPierre Hentges, s-a adresat tovarăşului Hruşciov cu ÎNTREBAREA : „Ce urări aţi dori să transmiteţi oamenilor muncii francezi cu ocazia Anului Nou ?“ RĂSPUNS: Cu prilejul Anului Nou aş dori să transmit prin ziarul vostru de luptă, urările mele cele mai bune oamenilor muncii din Franţa şi întregului popor francez. Popoarele Uniunii Sovietice şi ale Franţei sunt unite prin legături tradiţionale de prietenie, cimentate prin lupta comună în două războaie mondiale împotriva duşmanului comun. In prezent, cînd militariştii germani îşi ridică din nou capul, îşi creează o armată, se pregătesc de noi aventuri militare, popoarele ţărilor noastre trebuie să-şi unească şi mai mult forţele în lupta pentru menţinerea şi întărirea păcii şi securităţii atît în Europa, cît şi in lumea întreagă. Poporul sovietic nutreşte un sentiment de profundă solidaritate frăţească pentru clasa muncitoare şi toţi oamenii muncii din Franţa care duc o lupta curajoasă pentru pace şi democraţie, pentru un viitor mai bun al Franţei. Oamenii muncii francezi au dat nu odată pilde de riposte hotaritoare forţelor negre ale reacţiunii şi fascismului, stîrnind admiraţia întregii omeniri iubitoare de libertate. Clasa muncitoare franceză, fidelă spiritului internaţionalismului proletar, în frunte cu conducătorul ei încercat— Partidul Comunist Francez —ă păşit întotdeauna şi păşeşte în avangard luptătorilor pentru ideile libertăţii s socialismului. Sunt ferm convins că clasa muncitoare, ţărănimea muncitoare, intelectualitatea progresistă, toţi democraţi din Franţa, unindu-şi forţele, va dobîndi în anul care vine succese îi lupta pentru preintîmpinarea unui noi război distrugător, pentru menţinereşi consolidarea păcii, pentru progresocial şi măreţia naţională a patrie lor. Oamenii muncii francezi vor ave întotdeauna în popoarele din Uniune Sovietică cei mai credincioşi prieten Fie ca anul 1957 să fie un an de întărire a prieteniei şi colaborării dintre popoarele noastre .Dragi prieteni, pentru noul an vă urez fericire ! SCENTEIA Cuvîntarea rostită de K. E. Voroşilov i Irrrilohil Am ihn Nmi MOSCOVA 1 (Agerpres). — TASS transmite cuvîntarea de Anul Nou a lui K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Dragi tovarăşi şi prieteni, cetăţeni ai Uniunii Sovietice 1 In numele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., al guvernului sovietic şi al Comitetului Central al Partidului Comunist, vă felicit călduros cu prilejul Anului Nou ! Anul 1956 a fost marcat prin mari realizări în viaţa poporului nostru, în eroica sa muncă paşnică, însufleţiţi de hotărîrile Congresului al XX-lea al partidului comunist, oamenii sovietici au depăşit planul anual în domeniul industriei, au strîns o recoltă excelentă de cereale şi de alte produse agricole. S-a făcut mult în anul care a trecut pentru îmbunătăţirea vieţii poporului sovietic, pentru ridicarea bunăstării sale şi pentru avîntul continuu al agriculturii, precum şi al activităţii oamenilor muncii în toate domeniile construcţiei comunismului. Avem tot temeiul să ne mîndrim cu succesele obţinute, fără să uităm însă de lipsurile şi greutăţile pe care va trebui să le lichidăm pe drumul victoriilor noastre. Anul care a trecut este remarcabil prin politica externă iubitoare de pace, activă a statului sovietic. Una din dovezile în acest sens o constituie vizitele făcute anul trecut în ţara noastră de multe delegaţii guvernamentale şi parlamentare. Pentru pace şi prietenie între popoare luptă alături de noi marea Republică Populară Chineză şi întregul lagăr al ţărilor socialiste. Popoarele Asiei şi Africei, care luptă împotriva jugului colonialist, pentru independenţă, văd în Uniunea Sovietică un puternic bastion al păcii şi libertăţii. Creşte şi se întăreşte mişcarea partizanilor păcii, care a şi devenit o forţă puternică împotriva aţiţătorilor la război. Fireşte că toate acestea stîrnesc furia şi ura imperialiştilor care vor să agraveze situaţia internaţională. Ei au atacat Egiptul paşnic şi au fost organizatorii rebeliunii contrarevoluţionare din Ungaria. Forţele păcii s-au dovedit însă a fi mai puternice. Aventurile periculoase ale imperialiştilor au fost lichidate. Trăgind învăţăminte din evenimentele anului care a trecut, poporul sovietic şi toţi prietenii păcii şilibertăţii îşi vor strînge şi mai mult rindurile pentru a asigura o pace şi o securitate trainică. Dragi tovarăşi şi prieteni ! Popoarele ţării noastre păşesc în noul an strins unite în jurul partidului lor comunist iubit, cu voie bună şi credinţă în triumful cauzei noastre măreţe. Cu prilejul Anului Nou — 1957 — felicit încă odată din toată inima pe toţi oamenii sovietici — pe muncitori, colhoznici, intelectuali, pe ostaşii sovietici, pe femeile şi tineretul nostru. Vă doresc din tot sufletul sănătate şi succese în muncă, în învăţătură şi în întreaga voastră activitate, spre fericirea patriei noastre ! Cu prilejul Anului Nou transmit felicitări şi urări de bine popoarelor frăţeşti din ţările socialiste, precum şi tuturor popoarelor lumii. La mulţi ani, dragi tovarăşi şi prie- l N. A. BULGANIN. Uniunea Sovietică nu va pierde nici cel mai mic prilej pentru a asigura pacea şi securitatea VARŞOVIA 2 (Agerpres).-- TASS Posturile de radio poloneze au transmis răspunsurile tovarăşului N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., la întrebările redactorului şef al radiodifuziunii poloneze. ÎNTREBARE: Care sunt perspectivele de dezvoltare a relaţiilor dintre U.R.S.S. şi Polonia In noul an ? RĂSPUNS: Anul 1956 a adus multe elemente noi in relaţiile de prietenie polono-sovietice. Au fost semnate acorduri importante care deschid mari posibilităţi pentru dezvoltarea şi consolidarea continuă a prieteniei frăţeşti indestructibile dintre popoarele Uniunii Sovietice şi Republicii Populare Polone. Am în vedere in primul rînd declaraţia comună în legătură cu tratativele între delegaţia Comitetului Central al P.C.U.S. şi guvernului Uni-i Sovietice , delegaţia C. C. al P.M.U.P. şi guvenului Republicii Populare Polone, precim şi acordul între guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi guvernul Republicii Populare Polone privind statutul MOSCOVA ’ •rés).— TASS transmite telegrama adresată de N. A. Bulganin redacţiei revistei italiene de fe viei ,„ - Donne". Felicit pe cititoai revistei „Noi Domie" şi prin: revista voastră poporul italian cu pi Noului an. Răspunsurile lui N. A. Bulganin la întrebările redactorului şef al radiodifuziunii poloneze juridic al trupelor sovietice care se află temporar în Polonia. Este fără îndoială că în noul an 1957 noi vom depune eforturi comune pentru a lărgi colaborarea rodnică polono-sovietică în toate domeniile vieţii economice, politice şi culturale, care corespunde intereselor vitale ale celor două ţări şi intereselor întregului lagăr al socialismului. ÎNTREBARE: După părerea dv. ce trebuie să aducă omenirii anul 1957? RĂSPUNS: Cercurile agresive ale unor ţări occidentale şi propaganda lor depun destule eforturi pentru a insufla oamenilor pesimism şi neîncredere în ce priveşte perspectivele menţinerii şi consolidării păcii, pentru a-i face pe oameni să creadă în necesitatea fatală a cursei înarmărilor şi a războiului. In dorinţa lor de a împie-dira clobirea înnmrilarii infernalmnalperez revistei voastre în noul an noi succese in lupta pentru pace, democraţie şi progres. Uniunea Sovietică a năzuit totdeauna spre dezvoltarea relaţiilor de prietenie lu Italia, spre o largă colaborare economică şi culturală între eie recurg la averturi mimare şi provocări. Agresiunea anglo-franco-israeliană în Egipt şi răscoala contrarevoluţionară din Ungaria au dovedit în mod grăitor acest lucru. Popoarele insă urăsc cursa înarmărilor şi războiul. Ele doresc o viaţă paşnică şi liniştită pentru ele şi generaţiile viitoare şi sunt însufleţite de năzuinţa de a zădărnici uneltirile duşmanilor păcii. Aceasta este o chezăşie sigură că ideea păcii va repurta noi şi noi succese în ciuda tuturor planurilor agresive ale reacţiunii internaţionale. Avem toate motivele să credem că noul an 1957 va fi marcat prin victorii importante ale popoarelor în lupta lor pentru menţinerea şi consolidarea păcii, pentru slăbirea încordării internaţionale, pentru triumful principiilor coexistenţei paşnice a statelor cu orînduiri sociale diferite. Ca şi în trecut, Uniunea Sovietică nu va pierde nici cel mai mic prilej pentru a asigura pacea şi securita ţările noastre. Fie ca anul 1957 să fie anul dezvoltării cu succes a relaţiilor sovieto-italiene. Urez din toată inima femeilor italiene şi întregului popor italian fericire în noul an. Perograma adresata de N. A. Bulganin redacției revistei îtrrliere» ..Noi Dinne" Noi uneltiri agresive ale imperialiştilor americani Un plan de stabilire a dominaţiei S. U. A. în Orientul mijlociu , informu,și agerpres.. — La 1 ianuarie preşedintele S.U.A., Eisenhower, şi reprezentanţii guvernului s-au consultat timp de 4 ore la Casa Albă cu liderii partidelor democrat şi republican din Congres. După cum rezultă din relatările presei pe marginea acestei consfătuiri, preşedintele Eisenhower şi Dulles au căutat să obţină sprijinul Congresul Im pentru planul guvernului care urmăreşte de fapt stabilirea dominaţiei americane în Orientul Mijlociu. Deşi potrivit relatărilor presei americane detaliile noii doctrine guvernamentale nu au fost încă elaborate, acest plan presupune o declaraţie politică care să echivaleze cu ameninţarea făţişă de a folosi forţe armate în Orientul Apropiat. O asemenea declaraţie trebuie să fie sprijinită de hotărârea Congresului de a acorda lui Eisenhower puteri depline în privinţa folosirii trupelor. În afară de aceasta, unul din scopurile planului este încercarea de a extinde influenţa economică americană în această regiune. O lovitură dată înţelegerii Nehru - Eisenhower Comentariile presei indiene DELHI 2 (Agerpres). Potrivit agenţiei Reuter presa indiană îşi exprimă dezamăgire faţă de intenţiile preşedintelui Eisenhower de a cere Congresului împuterniciri speciale pentru a interveni în Orientul mijlociu. Cele mai multe ziare consideră această hotărîre a preşedintelui de natură să agraveze „războiul rece“. Ziarul „Hindustan Standard“ scrie că acest plan loveşte bazele înţelegerii dintre Nehru şi Eisenhower. Ziarul Hindustan Times“ declară că planul lui Eisenhower a constituit o surpriză pentru guvernul Indiei. Premierul Nehru, scrie ziarul, este împotriva imixtiunii oricărei puteri din afara zonei Orientului mijlociu. In orice caz, după părerea ziarului, Orientul mijlociu „devine una din zonele cele mai importante ale strategiei războiului rece”. 800 de docheri din Londra in grevă LONDRA (Agerpres). La 31 decembrie au declarat grevă în portul dinn Londra 800 de docheri. Greva a început la 29 decembrie în semn deprotest împotriva condiţiilor neechitabile de muncă stabilite de patroni. ZEIN ED-DIN: Artoniului'i Luttgerpress. — Ambasadorul Siriei în S. U. A., Zein Ed-Din, a făcut la 31 decembrie o vizită subsecretarului de stat al S.U.A. pentru problemele Orientului apropiat. Asiei de sud şi Africii, William Rowentry, în urma căreia a comunicat reprezentanţilor presei că Siria se va împotrivi categoric încercării Statelor Unite de a se amesteca în treburile Orientului mijlociu sub pretextul creării aşa-numitei „zone de apărare“ în această regiune. După cum a declarat Zein Ed-Din, se ceează impresia că în prezent persoane oficiale din Statele Unite analizează problema cum să înlesnească folosirea forţelor armate americane în Orientul mijlociu. Zein Ed-Din a declarat în continuare că Siria şi celelalte ţări arabe nu vor acţiuni unilaterale din partea vreunei ţări şi cred că numai Carta O.N.U. poate servi drept bază pentru măsuri de reglementare a problemelor Incordarea in Orientul mijlociu este provocată de politica puterilor coloniale Orientului mijlociu. Ampasadorul a subliniat că încordarea în această regiune dla a fost provocată de aşazisa penetraţie sovietică, inexistentă şi născocită numai pentru a camufla adevărata situaţie, ci în primul rînd le politica puterilor coloniale şi a Iraelului. Zein Ed-Din a dezminţit categoric ,tirile publicate de presa americană după care Siria şi îndeosebi forţele ei rrmate ar fi sovietizate într-o măsuă tot mai mare. El a declarat că ofierii sovietici nu ocupă nici un fel de mncţiuni în armata siriană şi că forele armate siriene nu folosesc tehnicieni sovietici şi armament greu sovietic. Siria a cumpărat din Cehoslovacia o cantitate limitată de arme n baza unor acorduri care au exisat încă cu mult înaintea crizei din această regiune și a făcut aceasta penru că Occidentul refuzase să livreze Siriei armamentul de care are nevoie pentru autoapărare. Protestul Yemenului împe CAIRO 31 (Agerpres). — Presa egipteană anunţă că guvernul Yemenului a înaintat guvernului englez un protest împotriva neîncetatelor atacuri armate ale trupelor engleze asupra oraşelor şi aşezărilor din Yemen. În protest se vorbeşte în special de distrugerile barbare săvîrşite la 25 decembrie de trupele engleze în pra- Dtriva agresiunii engleze şui Kataba şi în alte localităţi. Sînt multe victime în rîndul locuitorilor. Agenţia M.E.N. relatează că Abdel Rahman Abu Taleb, trimisul Yemenului la Cairo a adresat statelor care au participat la conferinţa de la Bandung un memoriu în legătură cu recentele acţiuni armate ale Angliei împotriva Yemenului. El a vizitat de asemenea pe ambasadorii Uniunii Sovietice, Iugoslaviei şi Pakistanului şi i-a informat de agresiunea engleză împotriva Yemenului. Agenţia comunică că Yemenul a protestat pe lingă O. U. împotriva acţiunilor guvernului englez şi a cerut crearea unei comisii internaţionale care să ancheteze condiţiile în care s-a produs agresiunea engleză şi să stabilească pagubele produse. o . „Arabii vor zadarnici orice Presa siriană ! A critică încercare a americanilor cu asprime * de a impune prin forţa politica S.U.A.: „ influenţa forţurilor arabe" DAMASC (Agerpres).—Presa siriană critică cu asprime aşa-numitanouă linie politică“ a Statelor Unite . Orientul apropiat şi mijlociu şi în special intenţia de a folosi trupe amercane in această zonă. Intr-un articol de fond, intitulat ,Arabii vor zădărnici orice încercare a americanilor de a impune prin foră influenţa lor ţărilor arabe“, ziarul ,An-Nur“ scrie că planurile urzite în LU.A. „demască din nou afirmaţiile itamnice cu privire la faimoasa prieenie pe care America ar nutri-o faţă de arabi. Astăzi este limpede oricărui arab că politica S.U.A. faţă de ţările arabe este agresivă şi imperialistă“. Fiecare arab, scrie în continuare :iarul, îşi pune pe bună dreptate urnătoarea întrebare : de ce oare S.U.A. au respins la timpul său propunerea Uniunii Sovietice care prevedea recurgerea la forţă împotriva agresorilor care au atacat în mod perfid Egiptul, iar în prezent caută să-şi folosească forţele armate în Orientul mijlociu ? Răspunsul la această întrebare, scrie „An.Nut“, este clar. S.U.A. se tem de soarta pactului de la Bagdad. Ele au o atitudine negativă faţă de politica de eliberare naţională dusă de Siria, Egipt şi Iordania. S.U.A. se străduiesc de asemenea un fel şi chip să înlocuiască influenţa anglo-franceză în Orientul mijlociu, influenţă care a slăbit. Folosind influenţa lor, ele caută in acest scop să exercite presiuni asupra ţărilor din această zonă. Criticînd cu asprime planurile de folosire a trupelor americane în Orientul mijlociu, ziarul „Al-Hadara“ scrie că aceste planuri nu sunt altcevadecit o „încercare de a se organiza o nouă intervenţie imperialistă în treburile ţărilor arabe“. Nr. 3793 TELEGRAME EXTERNE Egiptul a abrogat acordul anglo-egiptean din 1954 CAIRO 2 (Agerpres). — Preşedintele Egiptului Gamal Abdel Nasser a semnat decretul cu privire la abrogarea acordului anglo-egiptean din 1954. Potrivit acestui acord Anglia avea dreptul si staţioneze trupe In zona Canalului de Suez, in anumite împrejurări. Cu participarea reprezentanţilor unităţilor din Patet-lao ÎN LAOS s-a creat UN GUVERN DE COALIţIE ............................................. HANOI 1 (Agerpres). — Agenţia vietnamerd de informaţii transmite : Prinţul Suvanna Fuma, primul ministru al guvernului regal al haosului, şi prinţul Sufanuvong, comandantul unităţilor din Patet Lao, au ajuns la un acord cu privire la crearea unui guvern de coaliţie al haosului. In comunicatul comun, semnat la 29 decembrie, se spune că părţile au hotărit să extindă componenţa actualului guvern laoţian şi să creeze un guvern de coaliţie cu participarea reprezentanţilor unităţilor din Patet Lao. După crearea guvernului de coaliţie unităţile din Patet Lao vor deveni o organizaţie politică care va purta numele „Frontul patriotic al haosului" şi vor desfăşura o activitate legală deopotrivă cu celelalte partide politice. S-a adoptat de asemenea hotărîrea ca autorităţile din provinciile Sam- Nea şi Fong-Sali şi forţele armate care se află acolo să treacă sub controlul guvernului de coaliţie şi să fie reorganizate, potrivit sistemului existent in regat. —o— Comunişti aleşi în organe conducătoare ale sindicatelor din Anglia LONDRA (Agerpres). — TASS Alegerile pentru organele conducătoare ale citorva sindicate engleze, care au avut loc recent, au adus succese partidului comunist. Astfel, comunistul S. Parry a fost ales preşedintele secţiei din Morley a sindicatului naţional al minerilor. Un alt comunist, F. Bootkok, a fost ales secretarul secţiei din Briston a sindicatului unit al construcţiilor. Membrii partidului comunist Danne şi Anderson au fost aleşi în comitetul şefilor de atelier ai întreprinderilor constructoare de maşini din Paisley afiliat sindicatului unit al constructorilor de maşini. Comunistul S. Gardner a fost ales preşedintele secţiei din Belfast a aceluiaşi sindicat. In acest sindicat a fost reales Intr-un post de conducere comunistul J. Graham. In lumina faptelor 600 mii copii exploataţi în agricultura S. U. A. *-*-*-*■*■■*■ ♦-♦♦♦♦■ -ț * NEW YORK 31 (Agerpres). —* 2 Comitetul national pentru probte- J I mele muncii copiilor a publicat o 4 J broșură a profesorului universitar 4 t Cyrus Karraker, in care se vorbes-« 4 te despre exploatarea neomenoasă 4 * a 600.000 de copii americani in a- * 1gricultura S.U.A. 4 T După cum arată autorul broşurii,* î pină şi copiii de cinei ani muncesc J 4Pe cimp la fel ca şi adulţii, şase 4 4 zile pe săptămină, cite 10—72 orei Z pe zi. Micii muncitori nu cunosc* J nici cele mai simple jucării pentru* 1 copii. „Dacă ar avea timp liber si 4 j putere — sepie autorul — singura * 4 lor jucărie ar fi niște betișoare". ^ 7 In continuare, autorul vorbeste * 2 despre indiferenta care se manifes J 4 id in /ară fată de soarta copiilor 4 * muncitorilor sezonieri. * 4 Sute de mii de copii ni muncii o- 4 * rilor sezonieri, scrie ziarul sindic 2 cal „Labour Leader" sunt lipsiţi de * 4 posibilitatea de a urma şcolile de 4 * stat. Ei măresc într-o măsură con * * siderabilă numărul analfabeţilor. » 4 4 * Ca să poată avea * 1 un adăpost... 4 După cum transmite agenția* * France Presse, un vagabond, de* * origine boliviană, a pătruns in* * Muzeul Louvre și a aruncat cu* * o piatră in celebrul tablou al lui * 2 Leonardo da Vinci „Gioconda" 4 4 Fostul cetățean bolivian fusese * expulzat din tara sa si nu avea $ 4 de lucru si nici alte resurse ma-* 4 iertate. El a declarat că a comis* * acest act pentru a fi arestat și* 4 a-și petrece vina în închisoare,* * lucru care i-a Trustt. * * *************** ******** **• IRATIA. Bucureşti, Plat« „Sctntell , Tel. 7.60 10. 7.60 70. 7.80 40 7 81 00. Ahanamerilde « lac la oficiile poştale,actorii poştali şi difuzorii voluntari din Intreprinderi şi Instituţii Tiparul: Combinatul Poligafic Caaa Sclntell „I. V. Stalin*. ®îjjj