Scînteia, februarie 1957 (Anul 26, nr. 3818-3842)

1957-02-01 / nr. 3818

Nr. 8818 M­ARI ADUNĂRI CETĂŢENEŞTI IN ÎNTREAGA ŢARĂ • » _ '.1 ••' --' "ai fi-' " tlPrl? jl it.- f!­­ !.■ I ! Democraţia populară este puterea poporului însuşi IAŞI (coresp. „Scînteii“). — In hala m­are a întreprinderii de transporturi auto Iaşi a avut loc, miercuri seara, o mare adunare cetăţenească la care au participat peste 5.000 de cetăţeni ve­niţi să asculte cuvîntul tovarăşului Iosif Chişinevschi, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală Iaşi-nord. Printre cei prezenţi se afla şi tova­răşul academician Alexandru Bîrlă­­deanu, membru al C.C. al P.M.R., vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, care candidează în circumscripţia elec­torală Ia IPrest. Multă vreme imensa hală a răsunat de puternice urale, oamenii muncii din Iaşi manifestînd cu însufleţire dragos­tea şi ataşamentul lor faţă de partid şi guvern, faţă de regimul nostru de­­mocrat-popu­lar. Adunarea a fost deschisă de tov. Du­mitru Gheorghiu,membru supleant al C.C. al P.M.R.,­ prim secretar al Comi­tetului regional de partid Iaşi. După ce a arătat marile realizări ale regimului de democraţie populară în dezvoltarea industriei, agriculturii şi culturii noastre, vorbitorul a sublit Adunarea cetăţenească de la Iaşi nlat succesele obţinute în ultimii ani de oamenii muncii din oraşul şi regiu­nea Iaşi. Hotărîrile recentei plenare a C.C. al P.M.R., a subliniat el, constituie pen­tru oamenii muncii din regiunea Iaşi un puternic imbold pentru noi reali­gn., _,alf v»­i/diiii/ipll BRlitwO Rînd pe rind au luat apoi cuvîntul numeroşi reprezentanţi ai oamenilor muncii din Iaşi. — Noi, muncitorii ceferişti din Iaşi, care am contribuit prin realizările noastre la dezvoltarea economică a re­giunii — a spus lăcătuşul Costache Crăciun de la Depoul C.F.R. Iaşi — vom da votul nostru candidaţilor F.D.P., iar prin munca noastră vom sprijini zi de zi partidul şi guvernul în înfăptuirea măreţelor sarcini trasate prin rezoluţia plenarei din decembrie. Tînărul cazangiu Tărcan Constan­tin de la Atelierele C.F.R. Ilie Pintilie a vorbit despre minunatele perspecti­ve pe care regimul democrat-popular le deschide în ţara noastră în faţa ori­cărui tînăr muncitor. — Pentru tot­­ceea ce dă partidul ti­nerei generaţii — a spus tov. Const. Tărcan — la 3 februarie tineretul din oraşul şi regiunea Iaşi va vota cu încredere pe candidaţii F.D.P. In­ cuvîntul său profesorul universi­tar Gheorghe Ciobanu, prorectorul Institutului politehnic, a vorbit despre larga dezvoltare a învăţămîntului su­perior din Iaşi. Ţăranul întovărăşit Pamfil Toader din comuna Holboca a spus: Vom vota pe candidaţii F. D. P. pentru că vedem chiar în realizările satului nostru, care este cu adevărat politica re­gimului democrat-popular : astăzi sa­tul nostru e electrificat, 120 de ţă­rani muncitori şi-au ridicat case noi, avem în comună 7 şcoli, biblioteci şi multe altele. Au mai luat cuvîntul tov. Surugiu Constantin, vechi militant al mişcării muncitoreşti, reprezentanţi ai forţe­lor armate ale R. P Româno şi alţii. In aplauzele entuziaste ale celor prezenți, a luat apoi cuvîntul tovară­șul Iosif Chișinevschi. Cuvintarea tovarăşului I. Chişinevschi Adunările însufleţite ale alegăto­rilor, care s-au ţinut şi se­­ţin în în­treaga ţară, sunt o expresie a unită­­ţii de monolit dintre partid, guvern şi popor, a profundului­ democratism al regimului de democraţie populară, ele dovedesc că politica partidului nostru este aprobată de toţi oamenii muncii din oraşe şi sate. Democraţia noastră este democraţia maselor, izvorîtă din mase, din mun­ca lor creatoare şi crescută in lupta pentru eliberarea oamenilor muncii de sub jugul capitaliştilor şi moşierilor; democraţia noastră este puterea po­porului însuşi. Ea asigură maselor ce­lor mai­­lărgi aie poporului participa­rea efectivă la conducerea treburilor obşteşti,şi sei deosebeşte profund de falsa „democraţie“ a lumii burgheze. Alegerile de azi se deosebesc ca ziua de noapte de Cele din trecut. Ele re­prezintă ceva nou, proaspăt, sănătos în viaţa politică a poporului român. Candidaţii propuşi de masele largi sunt dintre oamenii cei mai harnici şi mai pricepuţi, dintre cei mai destoinici şi mai reprezentativi fii ai poporului, oa­menii cei mai activi în construcţia so­cialistă şi care sînt animaţi în cel mai înalt grad de dorinţa de a munci pen­tru bună­starea şi fericirea poporului. Niciodată în istoria patriei noastre un regim nu s-a bucurat de atîta încredere din partea po­porului, cum se bucură regimul democrat-popular. Amintind marile prefaceri petrecute în ţara noastră, vorbitorul a spus: Rodnice­ sînt rezultatele aplicării po­liticii partidului şi guvernului în toate domeniile activităţii economice, culturale. Regimul democrat-popular a reuşit ca numai în cîţiva ani Romînia să se transforme intr-o ţară industrial­­agrară în plin progres. Poporul s-a convins că drumul in­dicat de partid este drumul just, că partidul nostru nu aruncă niciodată vorbe în vînt, că el a ştiut întotdeauna să mobilizeze oamenii muncii pentru înfrîngerea greutăţilor, pentru obţine­rea de noi şi noi succese pe ţărimul construirii socialismului. In anii puterii populare partidul nos­tru a dat o mare atenţie dezvoltării economice a tuturor regiunilor ţării. Vedem cu ochii noştri cum Moldova, lăsată în cruntă înapoiere şi sărăcie de către capitalişti şi moşieri, capătă o înfăţişare nouă. Au fost date în fo­losinţă numeroase şi importante obiec­tive industriale cum sunt: fabrica de rulmenţi Bîrlad, fabrica de antibiotice, fabrica de cherestea Ciurea, filatura de bumbac a fabricii „Moldova“. Nu­mărul întreprinderilor a crescut de la 62 la 73, au fost construite numeroa­se locuinţe şi au fost create obiective de interes social-cultural ca studioul regional de radio, Opera din Iaşi, Tea­trul de Stat din Bîrlad şi altele. Industria socialistă din regiunea Iaşi a făcut progrese mari în ultimii 4 ani. Sectorul socialist al agriculturii re­giunii reprezintă 32,55 la sută din su­prafaţa agricolă. Numai în cursul a­­nului 1956 s-au creat 425 gospodării colective şi întovărăşiri. Dar trebuie spus că printr-o muncă susţinută re­zultatele puteau să fie şi mai bune. In continuare, tovarăşul Iosif Chişi­nevschi a spus: „Au trecut peste 12 ani de la eliberarea ţării noastre, dar oamenii în vîrstă îşi amintesc viaţa din trecut plină de mizerie a munci­torilor, ţăranilor şi a unei bune părţi a intelectualilor viaţă de amară şi cruntă asuprire şi exploatare. Munci­torii din ţara noastră erau supuşi unei exploatări asemănătoare cu cea a mun­citorilor din ţările coloniale. Amintească­ şi muncitorii ieşeni mai bătrîni, dintre care mulţi au ieşit la pensie, cîte ore lucrau pe zi în fabri­cile ce aparţineau capitaliştilor şi cum trăiau ei pe atunci ! 12-14-16 ore de lucru cu salariu de foame, în condiţii igienice aproape in­suportabile, fără ventilaţie, fără asis­tenţă medicală, fără concedii de o­­dihnă. Cum locuiau oamenii muncii ? Toc­mai din cauza moştenirii nenorocite pe care ne-a lăsat-o regimul burghezo-mo­­şieresc şi a ruinelor produse de răz­boiul în care fascismul, marea burghe­zie şi moşierimea au tîrît ţara noastră, se mai resimt şi astăzi greutăţi în ceea ce priveşte spaţiul locativ; dar în vre­me ce în 1938 chiria reprezenta 1/3 din salariul mediu al unui muncitor sau funcţionar, acum ea reprezintă cel mult 4 la sută. .. ■ ! Cu totul altele sînt azi condiţiile de lucru ale muncitorilor. Astăzi clasa muncitoare este stăpînă pe mijloacele de producţie şi munceşte pentru ea, pentru creşterea puterii patriei sale, a înfloririi ei. Muncitorul harnic, gospo­dar simte răspunderea de stăpîn în ţara sa. Noile fabrici şi uzine sunt utilate cu maşini din cele mai moderne. In mul­te locuri s-a extins mecanizarea. Pe lîtîgă întreprinderi funcţionează canti­ne şi sanatorii de noapte pentru mun­citori. Statul se îngrijeşte de asistent• In regiunea Iaşi s-a dezvoltat o puternică in­dustrie, iar transforma­rea socialistă a agricul­turii a cuprins 32,55 la sută din suprafaţa agri­colă* în Iaşi funcţio­nează azi 4 institute de învăţămînt superior cu peste 7.000 studenţi, din­tre care 50 la sută bursieri­­a sanitară a populaţiei. Oamenii mun­cii primesc concedii de odihnă plăti­te, şi prin sindicate sunt trimişi la o­­­fihnă. In anii de tristă amintire ai regi­mului burghezo-moşieresc situaţia ţă­rănimii din Mold­ova ca şi din întreaga ţară era de­ neînndurat. Alături de co­nacele şi palatele boiereşti se întindea lumea bordeielor. Ţăranii muncitori şi copiii lor erau flămînzi şi roşi de boli nemiloase, lăsaţi pradă neştiinţei de carte. Azi în statul democrat-popu­lar ţăranii muncitori sînt stăpînul pă­­mîntului pe care-l muncesc. Amară era în trecut şi viaţa femeii muncitoare. Azi în patria noastră le­gislaţia muncii şi dezvoltarea reţelei sanitare asigură femeii muncitoare în caz de naştere asistenţă medicală şi spitalizare gratuită, concediu cu plata înainte şi după naştere, plata ajutoru­lui de naştere şi alăptare. Pentru Partidul Muncitoresc Român, pentru clasa muncitoare, problema li­chidării totale a neştiinţei de carte, problema dezvoltării ştiinţei şi cultu­rii constituie o condiţie indispensabilă pentru triumful construirii socialismu­lui. In 1938 în Iaşi exista numai o sin­gură universitate cu 2.170 studenţi din care numai 355 primeau burse. In pre­zent funcţionează la Iaşi 4 institute de învăţămînt superior cu 14 facultăţi şi cu un număr de peste 7.000 studenţi, dintre care peste 50 la sută sunt bur­sieri ; ei sînt găzduiţi în cămine şi iau masa la cantine în condiţii ce nu se pot compara cu cele din trecut. Bună­starea materială a studenţilor consti­tuie o preocupare permanentă a par­tidului şi guvernului ţării. In oraşul Iaşi au fost construite 4 cămine stu­denţeşti, iar alte două sînt în construc­ţie. De asemenea s-a construit o clă­dire a Institutului politehnic, Institutul de igienă şi altele. Partidul şi guvernul acordă o aten­ţie şi o grijă deosebită oamenilor de ştiinţă şi cultură Dispreţuiţi şi umi­liţi în trecut, oamenii ştiinţei şi artei, scriitorii, savanţii, artiştii se bucură azi de condiţii prielnice activităţii lor creatoare. Nu încape îndoială că şi în anii ur­mători ştiinţa şi arta în ţara noastră vor cunoaşte o nouă înflorire, demnă de epoca glorioasă a construirii socia­­lismului. ,..‘. In munca noastră ca în orice ac­ţiune mare — a continuat vorbitorul — au existat şi greşeli şi greutăţi generate de înapoierea economică din trecut a ţării noastre, de urmările răz­boiului, la care adăugăm insuficienta experienţă a cadrelor noastre în con­strucţia socialismului. Greşelile s-au comis atît în ceea ce priveşte înfăptuirea unor proporţii juste între diferite ramuri ale econo­miei naţionale cît şi în îndeplinirea sarcinilor de ridicare a nivelului de trai. Cu toate acestea oricît de se­rioasă ar fi natura greşelilor comise ele pot şi trebuie să fie îndepărtate. Rezoluţia plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956 a adoptat un şir de măsuri de cea mai mare impor­tanţă pentru crearea celor mai potri­vite condiţii unei desfăşurări şi mai largi a iniţiativei şi activităţii crea­toare a maselor. Hotărîrile plenarei vor consolida şi mai mult unitatea oamenilor muncii în jurul partidului şi guvernului, vor întări hotărîrea lor de a apăra şi dez­volta cuceririle revoluţionare ale po­porului, de a demasca şi zdrobi orice uneltiri ale cercurilor imperialiste şi ale agenţilor lor. întărirea vigilenţei revoluţionare, întărirea statului democrat-popular, instrument principal al construirii­ vie­ţii noi, este o înaltă îndatorire cetă­ţenească. Politica externă promovată de par­tidul şi guvernul nostru este o poli­tică neabătută de pace, de prietenie şi colaborare între toate popoarele lu­mii, o politică de coexistenţă paşnică între ţări cu sisteme sociale diferite. Sîntem încredinţaţi că orice neînţele­gere internaţională îşi poate găsi o soluţie paşnică pe calea tratativelor. Poporul nostru a condamnat şi va condamna totdeauna orice agresiune imperialistă ori unde s-ar produce şi va fi întotdeauna alături de popoare­le care mai au de dus lupta pentru libertate şi independenţă naţională. La baza politicii externe a ţării noastre stă prietenia veşnică, tot mai strinsă, cu marea Uniune Sovietică, China Populară şi celelalte ţări ale la­gărului socialist. După cum ştiţi, pentru a ne ajuta să învingem consecinţele recoltei slabe de anul trecut. Uniunea Sovie­tică ne va livra sub formă de credit încă din prima jumătate a anului 1957 o cantitate de 450.000 tone grîu şi 60.000 tone furaje. Mii de tone de cereale din U.R.S.S. au şi sosit în ţară. Dacă am fi încercat să procurăm grîu dintr-o ţară capitalistă, aceasta ar fi costat foarte scump poporul nos­tru. De o importanţă hotărîtoare pentru cauza păcii şi slăbirea încordării in­ternaţionale este problema dezarmării. Republica Populară Romînă a sprijinit şi sprijină cu fermitate propunerile Uniunii Sovietice cu privire la dezar­mare, la interzicerea armelor de ex­terminare în masă. Ţara noastră, alături de celelalte ţări socialiste, duce o politică fermă de pace îndreptată spre destinderea situaţiei internaţionale. Atîta vreme cît cercurile imperialiste nu au renun­ţat la planurile lor agresive, nu poate fi îngăduită nici o slăbire a vigilenţei. Cercurile imperialiste agresive ştiu că orice încercare de a pune piedici avîntului construcţiei economice şi culturale a ţărilor socialiste, de a se amesteca în treburile lor interne va primi riposta cuvenită. Pentru po­porul român şi pentru celelalte po­poare socialiste frăţeşti tratatul de la Varşovia constituie o garanţie împo­triva oricăror uneltiri îndreptate con­tra independenţei noastre naţionale şi a regimului democrat-popular. Oame­nii muncii din ţara noastră văd în acest tratat o chezăşie a păcii şi secu­rităţii în Europa. In încheierea cuvîntării sale, tova­răşul I Chişinevschi a spus: Poporul român păşeşte cu încredere înainte. El este însufleţit de ideile Partidului Muncitoresc Român. El este însufleţit de construcţia socialismului căreia îi consacră întreaga energie creatoare. Apropiatele alegeri vor de­monstra cu toată vigoarea devota­mentul poporului faţă de această mă­reaţă cauză. Ele vor demonstra în­semnătatea faptului că în ţara noastră partidul, guvernul şi poporul constituie o forţă politică unită şi atotbiruitoare. A început construcţia celei mai mari conducte magistrale de gaze ORAŞUL STALIN (coresp „Scîn­teii''). — In inima podişului transil­vănean se desfăşoară In aceste zile o mare şi importantă bătălie : sute de constructori aparţinînd întreprin­derii pentru montaje de conducte magistrale din Oraşul Stalin, au în­ceput lucrările pentru instalarea ce­lei mai mari conducte magistrale de gaze ce s-a construit vreodată în ţara noastră. Conducta va aprovi­ziona cu gaze naturale Hunedoara, Otelul Roşu, Reşiţa, precum şi ora­şele Timişoara şi Arad. La noua conducta lucrările vor fi în cea mai mare parte mecanizate. Din U­R­S­S au sosit încă de acum cî­teva luni excavatoare speciale şi buldozere pentru săpatul şi astupa­tul şanţurilor Prin construirea con­ductei, marile noastre centre side­rurgice vor fi aprovizionate cu un combustibil superior şi ieftin, eco­nomisindu-se astfel mii de vagoane de păcură şi cărbune s­c I­n­t­e­rra Reglementarea regimului de muncă a ucenicilor din şcolile profesionale In vederea îmbunătăţirii condiţiilor de pregătire a ucenicilor din şcolile profesionale, Ministerul Invăţămîntu­­lui în deplin acord cu ministerele şi instituţiile centrale care au în siste­mul lor şcoli profesionale a emis un ordin cu privire la stabilirea pragimu­­lui de muncă şi la măsurile pentru evitarea supraîncărcării ucenicilor., Se prevede ca durata instruirii teoretice sau practice să­ fie de cel mult 6 ore pe zi, iar un total tiragra­­mul mediu saptămînal, inclusiv me­ditaţii, cercuri şi alte activităţi, să nu depăşească 8 ore pe zi. îrn ultimul trimestru de şcolarizare pregătirea practică se va face 8 ore pe zi. Se stabileşte un program special pentru ucenicii care lucrează în agri­cultură, în mine şi în mediu toxic. După primele 3 ore de curs teoretic sau instruire practică se acordă o pauză de 20 minute." Se introduce vacanţa de primăvară de 7 zile la sfîrşitul trimestrului II. Ordinul stabileşte programul zilnic şi saptămînal de activitate al uceni­cilor, în cadrul căruia — pe lingă in­struirea teoretică sau practică — se acordă o deosebită atenţie orelor de studiu individual, de informare poli­tică, activităţi într-un cerc artistic, sportiv, tehnic sau literar, activităţi în cadrul organizaţiilor obşteşti etc. Se reglementează odihna ucenicilor la 9 ore de somn noaptea şi o oră de odihnă după masa de prînz. Timpul liber al ucenicilor, atît în zilele de lucru cît şi în zilele de săr­bători, va fi folosit pentru activităţi cultural-educative. Modificările care rezultă din apli­carea prevederilor acestui ordin nu schimbă salariile corpului didactic şi maiştrilor pentru anul școlar 1956— 1957. „DIE WAHRHEIT“ un nou ziar pentru populaţia germană TIMIŞOARA­­ (coresp. „Scriteii“). Azi la Timişoara a apărut pripiul număr al ziarului in limba germană „Die Wahrheit“ (Adevărul), organ al comitetului regional de partid şi al comitetului executiv al sfătuirii popu­lar regional. Astfel, populaţia germană vă acep de aci înainte un ziar local în limba maternă. Noua publicaţie „Die Wahr­­heit” va milita în coloanele sale pen­tru continua Întărire a frăţiei popu­laţiei germane cu poporul român şi minorităţile naţionale, va contribui la ridicarea nivelului politic și cultural al populației germane din regiune. SPECTACOLELE DE AZI RECITAL DE LIEDURI - Irlanda Măr­­culescu (orele 20) sala Dalles' TEATRE : GRAVIATA - Teatrul de Operă și Balet al R. P- Romíné; REGELE LEAR (orele 19) — Teatrul National „I. L. Caragia­­le“ (sala Comedia) ; DOCTOR FARA VOIE, CĂSĂTORIE SILITA - Teatrul National „I. L. Caragiale“ (sala Studio); DRAGOSTE TIRZIE - Teatrul Armatei (sala Masheru); AVARUL - Teatrul Armatei (sala din ca­lea 13 Septembrie); DON CARLOS — Tea­trul Municipal (sala Matei Millo); TAKE, IANKE ȘI CADIR — Teatrul Municipal­­(sala „Filimon Strbu“); FETE RĂTĂCITE - Tea­­trul Tineretului ; PATRIOTICA ROMINA - Studioul Actorului de Film „C. ,Nottatra"; PLICUL — Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giu­­lesti ; HAI SA RIDEM - Teatrul Evreiesc de Stat ; ALBA CA ZAPADA (orele 10) - Teatrul ţăndărică (sala Orfeu) ; POVESTEA PORCULUI (orele 16) - Teatrul Ţăndărică (sala din str. Academiei); UN BĂIAT IU­BEŞTE O FATA - Teatrul Satiric Muzical „C. Tănase“ (sala Savei); PARADA ME­LODIILOR - Teatrul Satiric Muzical „C. Tănase" (sala Victoria); VARIETE CON­CERT - Circul de Stat. CINEMATOGRAFE: MOARA CU NOROC — Patria, înfrăţirea între popoare ! EI AU FOST PRIMII - Republica, Central, Mioriţa, Volga ; PAPA DOLAR - 1 Mai, Gh. Coşbuc ; CAZUL PILOTULUI MA­­RESZ — V. Alerrindri, Lumina N. Băl­­cescu ; MISTERUL CELOR DOUA OCEANE — Bucureşti, Doina, Gh Doja, 23 August ; FEROVIARUL - I. C. Frimu/ V. Roalt», Popular, Libertăţii; PUI DE TIGRU - Al. Popov; MI-E SETE - Maghe­­ru, Elena Pavel; O NOAPTE FURTUNOA­SA — Victoria . Pag. Rezultatele îndeplinirii planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a U. R. S S. pe anul 1956 arată că. . .1956 a fost un an de mari­­victorii­ ale constructorilor comunismului­ ­ MOSCOVA 31 (Agerpres), — TASS. La Moscova a fost dat publicităţii Comunicatul Direcţiei Cen­trale de Statistică de pe­ lingă, Consiliul de Nfiniștri ai U.R.S.S. cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naționale a U.R.S.S. pe anul 1956. • ' ‘ • .• r ii » . * * ' ' H ♦ . f . I - - • ^ - I t- . C I I O I.............^'ț'lhfT............................. In comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică de pe lîngă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. Se arată că planul anual al producţiei globale în ansamblu pe industrie a fost de­păşit. în anul 1956 au fost realizate noi succese în dezvoltarea industriei şi, în primul rînd, a industriei grele. PRODUCŢIA GLOBALA A INDUSTRIEI SOVIETICE A CRES­CUT IN ANUL 1956 CU APROA­PE 11 LA SUTA IN COMPARA­TIE CU ANUL 1955. .Planul anual a fost depăşit în multe din principalele ramuri de producţie, ca extracţia de ţiţei, gaze, cărbune cocsifîcabil, şisturi, la producţia de energie electrică, aluminiu, metale ne­feroase, îngrăşăminte chimice, turbine hidraulice, motoare Diesel, case tip, vagoane, autocamioane şi multe alte produse. Peste planul anual au fost produse multe mărfuri de larg consum , ţesă­turi de lînă, încălţăminte, confecţii, tricotaje, ceasuri, motociclete, grăsimi animale, brînză şi alte produse lactate, uleiuri vegetale, mezeluri, ceai, vinuri şi alte mărfuri. PROGRESUL TEHNIC NEÎNTRERUPT In toate ramurile economiei na­ţionale au luat amploare electrifi­carea, mecanizarea complexă şi au­tomatizarea, introducerea celui mai modern utilaj de înaltă productivi­tate şi a tehnologiei înaintate. Industria sovietică constructoare de maşini a creat peste 1000 de noi tipuri de maşini, maşini-unelte şi utilaje foarte importante pentru in­dustrie, construcţii şi agricultură. Au fost Introduse circa 1500 de linii automate, în flux­­ul de conveiere. In domeniul folosirii energiei ato­mice in scopuri pașnice s-au efec­tuat lucrări pentru introducerea ei in procesele tehnologice de pro­­ducție. Astfel, s-au desfășurat lu­crări pentru folosirea izotopilor ra­dioactivi la studierea procesului e­­laborării fontei în furnale, la pro­ducţia oţelului, la controlul procese­lor tehnologice şi al intensificării lor, la laminarea metalelor feroase şi neferoase. A fost lărgită folosirea izotopilor radioactivi în medicină în scopuri curative şi în lucrările de cercetări ştiinţifice­, In anul 1956 a crescut şi mai mult iniţiativa creatoare şi activitatea in­ventatorilor şi raţio­­alizatorilor. In economia naţională au fost aplicate peste 1.209.000 de invenţii, perfec­ţionări tehnice şi propuneri de ra­ţionalizare. CEA MAI BOGATA RECOLTA DIN ISTORIA U.R.S.S. In anul 1956 în agricultura U.R.S.S. au fost dobîndite succese însemnate. Suprafeţele însămînţate cu toate cul­turile au reprezentat circa 195 milioa­ne ha. şi au crescut cu 8,9 milioane ha. în comparaţie cu anul 1955 şi în ultimii trei ani — cu aproape 38 mi­­■ 0oane ha. Recolta globală de cereale a crescut cu aproape 20 la sută în anul 1956 în comparaţie cu anul 1955 şi a depăşit considerabil recolta obţinută chiar şi în cei mai îmbelşugaţi ani în decursul între­gii istorii a ţării. De la 1 octombrie 1955 pînă la 1 oc­tombrie 1956, şeptelul de vite comute mari a crescut cu 3,3 milioane de ca­pete, ajungînd la 70,4 milioane de ca­ SPORIREA CONSIDERABILA A BRATELOR DE MUNCA I O dovadă a uriaşei I superiorităţi a sistemului jj l socialist al economiei faţă­­ I de sistemul capitalist­­ pete, numărul porcilor — cu 4,2 mi­lioane, ajungînd la 56,4 milioane, şi numărul oilor — cu 4,8 milioane, a­­jungînd la 129,8 milioane de capete. In 1956, în comparaţie cu 1955 a crescut producţia de produse animalie­re : lapte, carne, ouă, lînă etc. Pînă la 1 ianuarie 1957 au fost colectate, fără a socoti cantităţile livrate în cont şi înlocuirile cu alte produse, 3.304.000.000 puduri de ce­reale, adică cu peste 1.000.000.000 puduri mai mult decit în anii cu cea mai bună recoltă. In capitolul consacrat construcţii- Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică de pe l1 lingă Consiliul de jj Miniştri al U.R.S.S. jj lor capitale se arată că volumul In­vestiţiilor capitale de stat şi coo­peratiste (fără colhozuri) s-a ridi­cat în 1956 la 186 miliarde de ru­ble şî au depăşit cu 17 la sută In­­vestiţiil­e dfîn anul 1955. Planul­ de stat al investiţiilor capitale pe anul 1956 a fost îndeplinit cu 94 la sută. Au fost puse in funcţiune peste 800 de noi mari întreprinderi Industriale de stat. al U.R.S.S. a crescut cu 12 la sută in comparaţie cu anul 1955. Salariul mediu al muncitorilor şi funcţionari­lor l-a mărit în comparaţie cu anul 1955 cu 5 la sută, iar pensiile şi In­demnizaţiile primite de muncitori şi funcţionari au sporit tn decursul anului cu 19 la sută. Veniturile In bani şi in natură ale ţăranilor au crescut in decursul anului 1956 cu­ 12 la sută. Anul trecut s-au luat vaste măsuri ■ pentru îmbunătăţirea continuă­­ a­­ vieţii poporului. De la 1 octombrie 1956 s-au mărit considerabil pensiile de stat pentru aproximativ 15.000.000­­ persoane. In afară de aceasta, ptnă la sfîrşitul anului 1956 s-au majorat pensiile, potrivit noii legi, pentru aproximativ 1.000.000 de persoane care au ieşit la pensie. S-au desfiin­ţat taxele şcolare în şcolile medii şi superioare, s-a redus ziua de lu­­cru stmbăta şi in zilele din ajunul sărbătorilor, s-au mărit concediile de naştere, s-a stabilit ziua de lu­cru redusă pentru adolescenţi, a în­ceput trecerea muncitorilor la ziua de lucru redusă In industrie carbo­­niferă, s-a adoptat hotărîrea cu pri­vire la majorarea salariilor muncito­­rilor şi funcţionarilor cu salarii mici. S-au mărit preţurile de achiziţionare la produsele agricole. TOATE ACESTE MASURI ADOPTA­TE SI PUSE IN PRACTICA IN 1956 ASIGURA POPULAŢIEI DE LA ORAŞE ŞI SATE VENITURI SUPLIMENTARE IN VALOARE DE PESTE 55 MILIARDE RU­BLE ANUAL. In anul 1956 populaţia a primit In contul statului diferite credite şi a­­vantaje sub formă de indemnizaţii, pensii, asistenţă medicală gratuită etc. In sumă de aproximativ 169 mi­liarde ruble, sau cu 15 miliarde ruil.­­­ble mai mult decit in anul 1955. ÎNFLOREŞTE MEREU CULTURA v v SOCIALISTA In comunicat se arată că numărul muncitorilor şi funcţionarilor din economia U.R.S.S. s-a cifrat la sfîr­şitul anului 1956 la 50.000.000 oa­meni şi a fost cu 2,1 milioane oa­meni mai mare decit la sfîrşitul a­­nului 1955. In anul 1956, ca şi în anii pre­cedenţi,d­in ţară nu a existat şomaj. Productivitatea muncii muncitori­lor a crescut in comparaţie cu anul 1955 în industrie cu 7 la sută şi în construcţii cu 10 la sută. TOTUL PENTRU OM In anul 1956 nivelul material şi cultural de viaţă al poporului a con­tinuat să crească. Venitul naţional EXTINDEREA COMERŢULUI INTERIOR ŞI EXTERIOR In anul 1956 a avut loc o creştere a comerţului interior şi exterior al U­R­S­S. Volumul desfacerii mărfuri­lor cu amănuntul în ţară s-a cifrat in anul 1956 la 547 miliarde ruble şi a crescut cu 45 miliarde ruble în­ com­paraţie cu anul precedent. Totodată desfacerea mărfurilor cu amănuntul de către Cooperativele de consum, care asigură comerţul la sate, a crescut cu 11 la sută în comparaţie cu anul 1955. A continuat să se extindă comerţul exterior al Uniunii Sovietice. Volumul comerţului exterior al U.R.S.S a cres­cut cu 9 la sută în comparaţie cu anul­­ 1955. S-a extins comerţul cu ţările de democraţie populară, precum şi­­ cu o serie de ţări ale Europei occidentale, Orientului Apropiat şi Asiei de sud-est. Anul trecut s-au realizat succese noi în toate domeniile culturii so­cialiste. In şcolile de toate tipurile au învăţat în 1956 aproximativ 50.000. 000 oameni. In instituţiile de învăţămînt superior (inclusiv cursu­rile far de frecvenţă) au studiat 2.000. 000 studenţi. In şcolile­­medii tehnice şi în alte şcoli medii speciale­le (inclusiv cursurile fără frecvenţă),­­ au studiat aproximativ 2.000.000 persoane Instituţiile de învăţămînt ,­ superior şi medii speciale au promis­­vat peste 760.000 de tineri specia­lişti, sau cu 126.000 mai mult decit­, în anul 1955. Numărul lucrătorilor pe tărîm ştiinţific a crescut în de­cursul anului cu peste 15.000, ridi­­cîndu-se la sfîrşitul anului 1956 la 239.000 de persoane.­­ In anul 1956 organizaţiile de stat şi cooperatiste, precum şi populaţia orăşenească au construit in contul lor şi cu ajutorul creditului de stat case de locuit cu o suprafaţă totală de 36.000 000 m.p. Totodată în loca-­­ lităţile rurale colhoznicii şi intelec­tualitatea sătească au­ construit ,în..., decursul anului aproximativ 700.000 , de locuinţe. Rezultatele îndeplinirii planului de stat pe anul 1956, se spune In comunicat, arată că poporul sovietic, înfăptuind hotărîrile Congresului al XX-lea al P.C.U.S., a obţinut noi succese in dezvoltarea tuturor ra­murilor economiei nationale, a creşterii continue a bunăstării sale ma­teriale şi a nivelulu­i cultural. Un puternic izvor de forţă a regimului democrat-popular (Urmare din pag. 1­az­voltării economice şi culturale a ţării, propăşirii tuturor regiunilor şi raioa­nelor ţării, partidul şi guvernul dau un sprijin multilateral dezvoltării ace­lor regiuni locuite de naţionalităţi şi ţinute în trecut într-o mare înapoiere. De pildă, în Regiunea Autonomă Ma­ghiară au fost înfiinţate în anii regimu­lui democrat-popular 52 de întreprin­deri noi, iar nivelul producţiei indus­triale l-a depăşit în 1955 de patru ori pe cel din 1948. Importante progrese au fost realizate în agricultura regiu­nii, unde se dezvoltă puternic sectorul socialist. Odată cu cultura poporului român înfloreşte cultura minorităţilor naţio­nale, îmbogăţindu-se reciproc şi slu­jind deopotrivă opera de con­struire a socialismului. Pe terito­riile locuite de naţionalităţi sta­tul democrat-popular a creat o re­ţea întinsă de şcoli şi la un ni­vel mai înalt decît a existat vreodată în aceste locuri, cuprinzînd şi insti­tute de învăţămînt superior ca Uni­versitatea „Bolyai“, Institutul medico­­farmaceutic din Tg. Mureş etc. De unde pe timpul regimului bur­ghezo-moşieresc tipărirea unei cărţi, a unui ziar sau reviste în limbile mi­norităţilor naţionale era aproape un lucru subversiv, acum se tipăresc în aceste limbi, ca şi în limba română, opere literare, cărţi şi broşuri ştiinţi­fice şi de popularizare ştiinţifică, lu­crări cu caracter teoretic-ideologic, etc. şi zilnic apar ziare şi reviste în­­tr-un tiraj de zeci şi sute de mii. In limba maghiară, de pildă, apar 6 coti­­diane şi 5 săptămînale, fiind în pre­gătire la Cluj reapariţia revistei de cultură ,,Korunk“ care a jucat un rol important in mişcarea cultura­lă progresistă din Ardeal de dina­inte de eliberare. La Tg Mureş este în pregătire apariţia unei reviste de artă plastică şi teatru. întregul popor muncitor se mîndreşte cu creaţiile va­loroase ale unor scriitori maghiari, germani, sîrbi, ca şi cu cele ale scriitorilor romîni. Pînă în 1944 au existat un Ardeal doar două teatre maghiare permanente; astăzi funcţio­nează în limba maghiară 6 teatre şi opera de stat din Cluj, în limba ger­mană un teatru la Timişoara şi o sec­ţie nouă pe lîngă Teatrul de stat din Sibiu, în­ limba idiş două teatre etc. Ce pot opune tuturor acestor reali­zări ţările imperialiste, unde exploa­tarea oamenilor muncii, pregătirile de război se împletesc cu o crîncenă pri­goană naţională şi rasială ? Oricîte ca­lomnii ar răspîndi presa şi posturile reacţionare de radio din Occident, a­­cestea sînt sortite eşecului deoarece faptele vii, ce pot fi văzute cu ochii, sînt mai puternice. Poporul român nu primeşte lecţii în această privinţă din partea celor care au făcut din perse­cutarea şi linşarea negrilor o politică oficiată de stat, din partea acelora care storc profituri uriaşe din jefuirea popoarelor coloniale şi dezlănţuie îm­potriva lor războaie tîihăreşti, ca cel pornit împotriva poporului egiptean. In timp ce politica de asuprire na­ţională este un izvor de slăbiciune şi şubrezire pentru statele capitaliste, de­plina egalitate în drepturi între po­porul român şi minorităţile naţionale este un izvor de forţă pentru statul nostru democrat-popular. Tocmai a­­ceastă egalitate stă la baza relaţiilor de prietenie trainică, de colaborare frăţească şi într-ajutorare reciprocă ce s-au statornicit între poporul român şi­­minorităţile naţionale Cot la cot cu poporul romîn, oamenii muncii maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi, colaborează frăţeşte în întreprinderile industriei socialiste, par­ticipă cu acelaşi elan la întrecerea so­cialistă, lucrează împreună la elabora­rea de Inovaţii, se ajută reciproc în ridicarea calificării, luptă cot la cot pentru îndeplinirea hotărîrilor partidu­lui şi guvernului. La sate, ei se în­­tr-ajută pe ogoare, conlucrează fră­ţeşte în gospodării colective, coopera­tive cu rentă, întovărăşiri, îşi transmit experienţa în lupta pentru recolte bo­gate, muncesc cu însufleţire pentru ri­dicarea agriculturii patriei. Tocmai această colaborare este un factor de accelerare a progresului con­strucţiei socialiste în patria comună, Republica Populară Romînă. Patriotis­mul fierbinte, devotamentul neclintit faţă de Republica Populară Romînă au fost exprimate şi în scrisorile adre­sate C.C. al P.M . de oameni ai mun­cii maghiari în zilele cînd în Ungaria bandele fasciste ajutate de imperialiş­tii străini dezlănţuiseră patchul contra­revoluţionar. „Sîntem uniţi în credinţa că în, patria noastră scumpă, noi, parti­dul nostru, vom făuri fericirea, o via­ţă mai bună — au scris în scrisoarea lor scriitori din Regiunea Autonomă Maghiari şi lucrătorii instituţiilor lite­rare din Tg. Mureş Nu vom îngădui nimănui să zdruncine credinţa noas­tră, deoarece ea înseamnă viaţa pen­tru noi; pînă la ultima noastră su­flare vom apăra roadele muncii, ini­mii, creierului şi mîinilor noastre, ţara care construieşte socialismul". Unitate de monolit a poporu­lui romîn cu minorităţile naţionale constituie şi un factor de consolidare a uriaşei puteri comune a lagărului socialist — principala chezăşie a vieţii libere a poporului nostru ţi a--..apărării păcii tn lume. ,-•fr-Succesele dobîndite de partid şî de statul nostru democrat-popular,, tn lupta pentru rezolvarea deritocratică a problemei naţionale constituie un Titlu de mîndrie, o cauză sfîntă, care tre­buie apărată şi dusă mai departe. Aşa cum a subliniat însă şi Congre­sul "ai M lea al P.M.R. ele nu pot îndreptăţi cîtuşi­ de puţin slăbirea atenţiei faţă de această problemă,, faţă de manifestările negative care... mai există pe acest tărîm. . Nu trebuie uitat că naţionalismul, care a fost cultivat timp de secole de clasele exploatatoare şi pentru care mai există în ţara noastră o bază so­cială, şi anume rămăşiţele burgheziei şi chiaburimea , constituie o armă principală în mîinile duşmanilor po­porului muncitor, ale imperialiştilor,­­în încercările lor de a lovi în intere­sele oamenilor muncii romîni şi de alte naţionalităţi, în regimul demo­­crat-popular. Tocmai de aceea, organi­zaţiile de partid, organele de stat, co­muniştii şi toţi oamenii muncii au dato­ria să combată cu tărie naţionalismul burghez — cel romînesc ca şi naţio­nalismul din rîndul minorităţilor na­ţionale sub formele saie de „separa-­ tism cultural", „autonomie culturală“ sau orice altă formă oricine ar în­cerca să calce egalitatea în dreptur­­i între poporul romîn şi naţionalităţile conlocuitoare consfinţită în însăşi Con­stituţia ţării, trebuie să ştie că se va lovi de legile statului democrat­­popular, care condamnă cu asprime orice manifestare de şovinism Totoda­,­tă, trebuie dusă o muncă neobosită de educare a oamenilor muncii şi îndeo­ ■ sebi a tineretului, a intelectualilor, în­­ spiritul patriotismului socialist, al in­­­ ternaţionalismului proletar, al unotî­­rii între oamenii muncii romîni şi de alte naţionalităţi. Niciodată poporul romîn n a avut o ne­orînduire de stat de o coeziune şi trăi­nicie ca acelea ale regimului demo­crat-popular. Dîndu-şi votul la 3 fe­­bruarie, alături de întregul popor ror mîn candidaţilor F.D.P„ oamenii mun­cii din rindurile naţionalităţilor con-i-. locuitoare, toţi cei ce muncesc tn ţara noastră vor vota pentru regimul de­mocrat popular, pentru întărirea patriei­­ Iubite, Republica Populară Romînă, în care înfloreşte viaţa lor nouă.

Next