Scînteia, februarie 1957 (Anul 26, nr. 3818-3842)
1957-02-01 / nr. 3818
Nr. 8818 MARI ADUNĂRI CETĂŢENEŞTI IN ÎNTREAGA ŢARĂ • » _ '.1 ••' --' "ai fi-' " tlPrl? jl it.- f! !.■ I ! Democraţia populară este puterea poporului însuşi IAŞI (coresp. „Scînteii“). — In hala mare a întreprinderii de transporturi auto Iaşi a avut loc, miercuri seara, o mare adunare cetăţenească la care au participat peste 5.000 de cetăţeni veniţi să asculte cuvîntul tovarăşului Iosif Chişinevschi, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală Iaşi-nord. Printre cei prezenţi se afla şi tovarăşul academician Alexandru Bîrlădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, care candidează în circumscripţia electorală Ia IPrest. Multă vreme imensa hală a răsunat de puternice urale, oamenii muncii din Iaşi manifestînd cu însufleţire dragostea şi ataşamentul lor faţă de partid şi guvern, faţă de regimul nostru democrat-popular. Adunarea a fost deschisă de tov. Dumitru Gheorghiu,membru supleant al C.C. al P.M.R., prim secretar al Comitetului regional de partid Iaşi. După ce a arătat marile realizări ale regimului de democraţie populară în dezvoltarea industriei, agriculturii şi culturii noastre, vorbitorul a sublit Adunarea cetăţenească de la Iaşi nlat succesele obţinute în ultimii ani de oamenii muncii din oraşul şi regiunea Iaşi. Hotărîrile recentei plenare a C.C. al P.M.R., a subliniat el, constituie pentru oamenii muncii din regiunea Iaşi un puternic imbold pentru noi realign., _,alf v»i/diiii/ipll BRlitwO Rînd pe rind au luat apoi cuvîntul numeroşi reprezentanţi ai oamenilor muncii din Iaşi. — Noi, muncitorii ceferişti din Iaşi, care am contribuit prin realizările noastre la dezvoltarea economică a regiunii — a spus lăcătuşul Costache Crăciun de la Depoul C.F.R. Iaşi — vom da votul nostru candidaţilor F.D.P., iar prin munca noastră vom sprijini zi de zi partidul şi guvernul în înfăptuirea măreţelor sarcini trasate prin rezoluţia plenarei din decembrie. Tînărul cazangiu Tărcan Constantin de la Atelierele C.F.R. Ilie Pintilie a vorbit despre minunatele perspective pe care regimul democrat-popular le deschide în ţara noastră în faţa oricărui tînăr muncitor. — Pentru totceea ce dă partidul tinerei generaţii — a spus tov. Const. Tărcan — la 3 februarie tineretul din oraşul şi regiunea Iaşi va vota cu încredere pe candidaţii F.D.P. In cuvîntul său profesorul universitar Gheorghe Ciobanu, prorectorul Institutului politehnic, a vorbit despre larga dezvoltare a învăţămîntului superior din Iaşi. Ţăranul întovărăşit Pamfil Toader din comuna Holboca a spus: Vom vota pe candidaţii F. D. P. pentru că vedem chiar în realizările satului nostru, care este cu adevărat politica regimului democrat-popular : astăzi satul nostru e electrificat, 120 de ţărani muncitori şi-au ridicat case noi, avem în comună 7 şcoli, biblioteci şi multe altele. Au mai luat cuvîntul tov. Surugiu Constantin, vechi militant al mişcării muncitoreşti, reprezentanţi ai forţelor armate ale R. P Româno şi alţii. In aplauzele entuziaste ale celor prezenți, a luat apoi cuvîntul tovarășul Iosif Chișinevschi. Cuvintarea tovarăşului I. Chişinevschi Adunările însufleţite ale alegătorilor, care s-au ţinut şi seţin în întreaga ţară, sunt o expresie a unităţii de monolit dintre partid, guvern şi popor, a profundului democratism al regimului de democraţie populară, ele dovedesc că politica partidului nostru este aprobată de toţi oamenii muncii din oraşe şi sate. Democraţia noastră este democraţia maselor, izvorîtă din mase, din munca lor creatoare şi crescută in lupta pentru eliberarea oamenilor muncii de sub jugul capitaliştilor şi moşierilor; democraţia noastră este puterea poporului însuşi. Ea asigură maselor celor mailărgi aie poporului participarea efectivă la conducerea treburilor obşteşti,şi sei deosebeşte profund de falsa „democraţie“ a lumii burgheze. Alegerile de azi se deosebesc ca ziua de noapte de Cele din trecut. Ele reprezintă ceva nou, proaspăt, sănătos în viaţa politică a poporului român. Candidaţii propuşi de masele largi sunt dintre oamenii cei mai harnici şi mai pricepuţi, dintre cei mai destoinici şi mai reprezentativi fii ai poporului, oamenii cei mai activi în construcţia socialistă şi care sînt animaţi în cel mai înalt grad de dorinţa de a munci pentru bunăstarea şi fericirea poporului. Niciodată în istoria patriei noastre un regim nu s-a bucurat de atîta încredere din partea poporului, cum se bucură regimul democrat-popular. Amintind marile prefaceri petrecute în ţara noastră, vorbitorul a spus: Rodnice sînt rezultatele aplicării politicii partidului şi guvernului în toate domeniile activităţii economice, culturale. Regimul democrat-popular a reuşit ca numai în cîţiva ani Romînia să se transforme intr-o ţară industrialagrară în plin progres. Poporul s-a convins că drumul indicat de partid este drumul just, că partidul nostru nu aruncă niciodată vorbe în vînt, că el a ştiut întotdeauna să mobilizeze oamenii muncii pentru înfrîngerea greutăţilor, pentru obţinerea de noi şi noi succese pe ţărimul construirii socialismului. In anii puterii populare partidul nostru a dat o mare atenţie dezvoltării economice a tuturor regiunilor ţării. Vedem cu ochii noştri cum Moldova, lăsată în cruntă înapoiere şi sărăcie de către capitalişti şi moşieri, capătă o înfăţişare nouă. Au fost date în folosinţă numeroase şi importante obiective industriale cum sunt: fabrica de rulmenţi Bîrlad, fabrica de antibiotice, fabrica de cherestea Ciurea, filatura de bumbac a fabricii „Moldova“. Numărul întreprinderilor a crescut de la 62 la 73, au fost construite numeroase locuinţe şi au fost create obiective de interes social-cultural ca studioul regional de radio, Opera din Iaşi, Teatrul de Stat din Bîrlad şi altele. Industria socialistă din regiunea Iaşi a făcut progrese mari în ultimii 4 ani. Sectorul socialist al agriculturii regiunii reprezintă 32,55 la sută din suprafaţa agricolă. Numai în cursul anului 1956 s-au creat 425 gospodării colective şi întovărăşiri. Dar trebuie spus că printr-o muncă susţinută rezultatele puteau să fie şi mai bune. In continuare, tovarăşul Iosif Chişinevschi a spus: „Au trecut peste 12 ani de la eliberarea ţării noastre, dar oamenii în vîrstă îşi amintesc viaţa din trecut plină de mizerie a muncitorilor, ţăranilor şi a unei bune părţi a intelectualilor viaţă de amară şi cruntă asuprire şi exploatare. Muncitorii din ţara noastră erau supuşi unei exploatări asemănătoare cu cea a muncitorilor din ţările coloniale. Amintească şi muncitorii ieşeni mai bătrîni, dintre care mulţi au ieşit la pensie, cîte ore lucrau pe zi în fabricile ce aparţineau capitaliştilor şi cum trăiau ei pe atunci ! 12-14-16 ore de lucru cu salariu de foame, în condiţii igienice aproape insuportabile, fără ventilaţie, fără asistenţă medicală, fără concedii de odihnă. Cum locuiau oamenii muncii ? Tocmai din cauza moştenirii nenorocite pe care ne-a lăsat-o regimul burghezo-moşieresc şi a ruinelor produse de războiul în care fascismul, marea burghezie şi moşierimea au tîrît ţara noastră, se mai resimt şi astăzi greutăţi în ceea ce priveşte spaţiul locativ; dar în vreme ce în 1938 chiria reprezenta 1/3 din salariul mediu al unui muncitor sau funcţionar, acum ea reprezintă cel mult 4 la sută. .. ■ ! Cu totul altele sînt azi condiţiile de lucru ale muncitorilor. Astăzi clasa muncitoare este stăpînă pe mijloacele de producţie şi munceşte pentru ea, pentru creşterea puterii patriei sale, a înfloririi ei. Muncitorul harnic, gospodar simte răspunderea de stăpîn în ţara sa. Noile fabrici şi uzine sunt utilate cu maşini din cele mai moderne. In multe locuri s-a extins mecanizarea. Pe lîtîgă întreprinderi funcţionează cantine şi sanatorii de noapte pentru muncitori. Statul se îngrijeşte de asistent• In regiunea Iaşi s-a dezvoltat o puternică industrie, iar transformarea socialistă a agriculturii a cuprins 32,55 la sută din suprafaţa agricolă* în Iaşi funcţionează azi 4 institute de învăţămînt superior cu peste 7.000 studenţi, dintre care 50 la sută bursieria sanitară a populaţiei. Oamenii muncii primesc concedii de odihnă plătite, şi prin sindicate sunt trimişi la ofihnă. In anii de tristă amintire ai regimului burghezo-moşieresc situaţia ţărănimii din Moldova ca şi din întreaga ţară era de neînndurat. Alături de conacele şi palatele boiereşti se întindea lumea bordeielor. Ţăranii muncitori şi copiii lor erau flămînzi şi roşi de boli nemiloase, lăsaţi pradă neştiinţei de carte. Azi în statul democrat-popular ţăranii muncitori sînt stăpînul pămîntului pe care-l muncesc. Amară era în trecut şi viaţa femeii muncitoare. Azi în patria noastră legislaţia muncii şi dezvoltarea reţelei sanitare asigură femeii muncitoare în caz de naştere asistenţă medicală şi spitalizare gratuită, concediu cu plata înainte şi după naştere, plata ajutorului de naştere şi alăptare. Pentru Partidul Muncitoresc Român, pentru clasa muncitoare, problema lichidării totale a neştiinţei de carte, problema dezvoltării ştiinţei şi culturii constituie o condiţie indispensabilă pentru triumful construirii socialismului. In 1938 în Iaşi exista numai o singură universitate cu 2.170 studenţi din care numai 355 primeau burse. In prezent funcţionează la Iaşi 4 institute de învăţămînt superior cu 14 facultăţi şi cu un număr de peste 7.000 studenţi, dintre care peste 50 la sută sunt bursieri ; ei sînt găzduiţi în cămine şi iau masa la cantine în condiţii ce nu se pot compara cu cele din trecut. Bunăstarea materială a studenţilor constituie o preocupare permanentă a partidului şi guvernului ţării. In oraşul Iaşi au fost construite 4 cămine studenţeşti, iar alte două sînt în construcţie. De asemenea s-a construit o clădire a Institutului politehnic, Institutul de igienă şi altele. Partidul şi guvernul acordă o atenţie şi o grijă deosebită oamenilor de ştiinţă şi cultură Dispreţuiţi şi umiliţi în trecut, oamenii ştiinţei şi artei, scriitorii, savanţii, artiştii se bucură azi de condiţii prielnice activităţii lor creatoare. Nu încape îndoială că şi în anii următori ştiinţa şi arta în ţara noastră vor cunoaşte o nouă înflorire, demnă de epoca glorioasă a construirii socialismului. ,..‘. In munca noastră ca în orice acţiune mare — a continuat vorbitorul — au existat şi greşeli şi greutăţi generate de înapoierea economică din trecut a ţării noastre, de urmările războiului, la care adăugăm insuficienta experienţă a cadrelor noastre în construcţia socialismului. Greşelile s-au comis atît în ceea ce priveşte înfăptuirea unor proporţii juste între diferite ramuri ale economiei naţionale cît şi în îndeplinirea sarcinilor de ridicare a nivelului de trai. Cu toate acestea oricît de serioasă ar fi natura greşelilor comise ele pot şi trebuie să fie îndepărtate. Rezoluţia plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956 a adoptat un şir de măsuri de cea mai mare importanţă pentru crearea celor mai potrivite condiţii unei desfăşurări şi mai largi a iniţiativei şi activităţii creatoare a maselor. Hotărîrile plenarei vor consolida şi mai mult unitatea oamenilor muncii în jurul partidului şi guvernului, vor întări hotărîrea lor de a apăra şi dezvolta cuceririle revoluţionare ale poporului, de a demasca şi zdrobi orice uneltiri ale cercurilor imperialiste şi ale agenţilor lor. întărirea vigilenţei revoluţionare, întărirea statului democrat-popular, instrument principal al construirii vieţii noi, este o înaltă îndatorire cetăţenească. Politica externă promovată de partidul şi guvernul nostru este o politică neabătută de pace, de prietenie şi colaborare între toate popoarele lumii, o politică de coexistenţă paşnică între ţări cu sisteme sociale diferite. Sîntem încredinţaţi că orice neînţelegere internaţională îşi poate găsi o soluţie paşnică pe calea tratativelor. Poporul nostru a condamnat şi va condamna totdeauna orice agresiune imperialistă ori unde s-ar produce şi va fi întotdeauna alături de popoarele care mai au de dus lupta pentru libertate şi independenţă naţională. La baza politicii externe a ţării noastre stă prietenia veşnică, tot mai strinsă, cu marea Uniune Sovietică, China Populară şi celelalte ţări ale lagărului socialist. După cum ştiţi, pentru a ne ajuta să învingem consecinţele recoltei slabe de anul trecut. Uniunea Sovietică ne va livra sub formă de credit încă din prima jumătate a anului 1957 o cantitate de 450.000 tone grîu şi 60.000 tone furaje. Mii de tone de cereale din U.R.S.S. au şi sosit în ţară. Dacă am fi încercat să procurăm grîu dintr-o ţară capitalistă, aceasta ar fi costat foarte scump poporul nostru. De o importanţă hotărîtoare pentru cauza păcii şi slăbirea încordării internaţionale este problema dezarmării. Republica Populară Romînă a sprijinit şi sprijină cu fermitate propunerile Uniunii Sovietice cu privire la dezarmare, la interzicerea armelor de exterminare în masă. Ţara noastră, alături de celelalte ţări socialiste, duce o politică fermă de pace îndreptată spre destinderea situaţiei internaţionale. Atîta vreme cît cercurile imperialiste nu au renunţat la planurile lor agresive, nu poate fi îngăduită nici o slăbire a vigilenţei. Cercurile imperialiste agresive ştiu că orice încercare de a pune piedici avîntului construcţiei economice şi culturale a ţărilor socialiste, de a se amesteca în treburile lor interne va primi riposta cuvenită. Pentru poporul român şi pentru celelalte popoare socialiste frăţeşti tratatul de la Varşovia constituie o garanţie împotriva oricăror uneltiri îndreptate contra independenţei noastre naţionale şi a regimului democrat-popular. Oamenii muncii din ţara noastră văd în acest tratat o chezăşie a păcii şi securităţii în Europa. In încheierea cuvîntării sale, tovarăşul I Chişinevschi a spus: Poporul român păşeşte cu încredere înainte. El este însufleţit de ideile Partidului Muncitoresc Român. El este însufleţit de construcţia socialismului căreia îi consacră întreaga energie creatoare. Apropiatele alegeri vor demonstra cu toată vigoarea devotamentul poporului faţă de această măreaţă cauză. Ele vor demonstra însemnătatea faptului că în ţara noastră partidul, guvernul şi poporul constituie o forţă politică unită şi atotbiruitoare. A început construcţia celei mai mari conducte magistrale de gaze ORAŞUL STALIN (coresp „Scînteii''). — In inima podişului transilvănean se desfăşoară In aceste zile o mare şi importantă bătălie : sute de constructori aparţinînd întreprinderii pentru montaje de conducte magistrale din Oraşul Stalin, au început lucrările pentru instalarea celei mai mari conducte magistrale de gaze ce s-a construit vreodată în ţara noastră. Conducta va aproviziona cu gaze naturale Hunedoara, Otelul Roşu, Reşiţa, precum şi oraşele Timişoara şi Arad. La noua conducta lucrările vor fi în cea mai mare parte mecanizate. Din URSS au sosit încă de acum cîteva luni excavatoare speciale şi buldozere pentru săpatul şi astupatul şanţurilor Prin construirea conductei, marile noastre centre siderurgice vor fi aprovizionate cu un combustibil superior şi ieftin, economisindu-se astfel mii de vagoane de păcură şi cărbune sc Interra Reglementarea regimului de muncă a ucenicilor din şcolile profesionale In vederea îmbunătăţirii condiţiilor de pregătire a ucenicilor din şcolile profesionale, Ministerul Invăţămîntului în deplin acord cu ministerele şi instituţiile centrale care au în sistemul lor şcoli profesionale a emis un ordin cu privire la stabilirea pragimului de muncă şi la măsurile pentru evitarea supraîncărcării ucenicilor., Se prevede ca durata instruirii teoretice sau practice să fie de cel mult 6 ore pe zi, iar un total tiragramul mediu saptămînal, inclusiv meditaţii, cercuri şi alte activităţi, să nu depăşească 8 ore pe zi. îrn ultimul trimestru de şcolarizare pregătirea practică se va face 8 ore pe zi. Se stabileşte un program special pentru ucenicii care lucrează în agricultură, în mine şi în mediu toxic. După primele 3 ore de curs teoretic sau instruire practică se acordă o pauză de 20 minute." Se introduce vacanţa de primăvară de 7 zile la sfîrşitul trimestrului II. Ordinul stabileşte programul zilnic şi saptămînal de activitate al ucenicilor, în cadrul căruia — pe lingă instruirea teoretică sau practică — se acordă o deosebită atenţie orelor de studiu individual, de informare politică, activităţi într-un cerc artistic, sportiv, tehnic sau literar, activităţi în cadrul organizaţiilor obşteşti etc. Se reglementează odihna ucenicilor la 9 ore de somn noaptea şi o oră de odihnă după masa de prînz. Timpul liber al ucenicilor, atît în zilele de lucru cît şi în zilele de sărbători, va fi folosit pentru activităţi cultural-educative. Modificările care rezultă din aplicarea prevederilor acestui ordin nu schimbă salariile corpului didactic şi maiştrilor pentru anul școlar 1956— 1957. „DIE WAHRHEIT“ un nou ziar pentru populaţia germană TIMIŞOARA (coresp. „Scriteii“). Azi la Timişoara a apărut pripiul număr al ziarului in limba germană „Die Wahrheit“ (Adevărul), organ al comitetului regional de partid şi al comitetului executiv al sfătuirii popular regional. Astfel, populaţia germană vă acep de aci înainte un ziar local în limba maternă. Noua publicaţie „Die Wahrheit” va milita în coloanele sale pentru continua Întărire a frăţiei populaţiei germane cu poporul român şi minorităţile naţionale, va contribui la ridicarea nivelului politic și cultural al populației germane din regiune. SPECTACOLELE DE AZI RECITAL DE LIEDURI - Irlanda Mărculescu (orele 20) sala Dalles' TEATRE : GRAVIATA - Teatrul de Operă și Balet al R. P- Romíné; REGELE LEAR (orele 19) — Teatrul National „I. L. Caragiale“ (sala Comedia) ; DOCTOR FARA VOIE, CĂSĂTORIE SILITA - Teatrul National „I. L. Caragiale“ (sala Studio); DRAGOSTE TIRZIE - Teatrul Armatei (sala Masheru); AVARUL - Teatrul Armatei (sala din calea 13 Septembrie); DON CARLOS — Teatrul Municipal (sala Matei Millo); TAKE, IANKE ȘI CADIR — Teatrul Municipal(sala „Filimon Strbu“); FETE RĂTĂCITE - Teatrul Tineretului ; PATRIOTICA ROMINA - Studioul Actorului de Film „C. ,Nottatra"; PLICUL — Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giulesti ; HAI SA RIDEM - Teatrul Evreiesc de Stat ; ALBA CA ZAPADA (orele 10) - Teatrul ţăndărică (sala Orfeu) ; POVESTEA PORCULUI (orele 16) - Teatrul Ţăndărică (sala din str. Academiei); UN BĂIAT IUBEŞTE O FATA - Teatrul Satiric Muzical „C. Tănase“ (sala Savei); PARADA MELODIILOR - Teatrul Satiric Muzical „C. Tănase" (sala Victoria); VARIETE CONCERT - Circul de Stat. CINEMATOGRAFE: MOARA CU NOROC — Patria, înfrăţirea între popoare ! EI AU FOST PRIMII - Republica, Central, Mioriţa, Volga ; PAPA DOLAR - 1 Mai, Gh. Coşbuc ; CAZUL PILOTULUI MARESZ — V. Alerrindri, Lumina N. Bălcescu ; MISTERUL CELOR DOUA OCEANE — Bucureşti, Doina, Gh Doja, 23 August ; FEROVIARUL - I. C. Frimu/ V. Roalt», Popular, Libertăţii; PUI DE TIGRU - Al. Popov; MI-E SETE - Magheru, Elena Pavel; O NOAPTE FURTUNOASA — Victoria . Pag. Rezultatele îndeplinirii planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a U. R. S S. pe anul 1956 arată că. . .1956 a fost un an de marivictorii ale constructorilor comunismului MOSCOVA 31 (Agerpres), — TASS. La Moscova a fost dat publicităţii Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică de pe lingă, Consiliul de Nfiniștri ai U.R.S.S. cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naționale a U.R.S.S. pe anul 1956. • ' ‘ • .• r ii » . * * ' ' H ♦ . f . I - - • ^ - I t- . C I I O I.............^'ț'lhfT............................. In comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică de pe lîngă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. Se arată că planul anual al producţiei globale în ansamblu pe industrie a fost depăşit. în anul 1956 au fost realizate noi succese în dezvoltarea industriei şi, în primul rînd, a industriei grele. PRODUCŢIA GLOBALA A INDUSTRIEI SOVIETICE A CRESCUT IN ANUL 1956 CU APROAPE 11 LA SUTA IN COMPARATIE CU ANUL 1955. .Planul anual a fost depăşit în multe din principalele ramuri de producţie, ca extracţia de ţiţei, gaze, cărbune cocsifîcabil, şisturi, la producţia de energie electrică, aluminiu, metale neferoase, îngrăşăminte chimice, turbine hidraulice, motoare Diesel, case tip, vagoane, autocamioane şi multe alte produse. Peste planul anual au fost produse multe mărfuri de larg consum , ţesături de lînă, încălţăminte, confecţii, tricotaje, ceasuri, motociclete, grăsimi animale, brînză şi alte produse lactate, uleiuri vegetale, mezeluri, ceai, vinuri şi alte mărfuri. PROGRESUL TEHNIC NEÎNTRERUPT In toate ramurile economiei naţionale au luat amploare electrificarea, mecanizarea complexă şi automatizarea, introducerea celui mai modern utilaj de înaltă productivitate şi a tehnologiei înaintate. Industria sovietică constructoare de maşini a creat peste 1000 de noi tipuri de maşini, maşini-unelte şi utilaje foarte importante pentru industrie, construcţii şi agricultură. Au fost Introduse circa 1500 de linii automate, în fluxul de conveiere. In domeniul folosirii energiei atomice in scopuri pașnice s-au efectuat lucrări pentru introducerea ei in procesele tehnologice de producție. Astfel, s-au desfășurat lucrări pentru folosirea izotopilor radioactivi la studierea procesului elaborării fontei în furnale, la producţia oţelului, la controlul proceselor tehnologice şi al intensificării lor, la laminarea metalelor feroase şi neferoase. A fost lărgită folosirea izotopilor radioactivi în medicină în scopuri curative şi în lucrările de cercetări ştiinţifice, In anul 1956 a crescut şi mai mult iniţiativa creatoare şi activitatea inventatorilor şi raţioalizatorilor. In economia naţională au fost aplicate peste 1.209.000 de invenţii, perfecţionări tehnice şi propuneri de raţionalizare. CEA MAI BOGATA RECOLTA DIN ISTORIA U.R.S.S. In anul 1956 în agricultura U.R.S.S. au fost dobîndite succese însemnate. Suprafeţele însămînţate cu toate culturile au reprezentat circa 195 milioane ha. şi au crescut cu 8,9 milioane ha. în comparaţie cu anul 1955 şi în ultimii trei ani — cu aproape 38 mi■ 0oane ha. Recolta globală de cereale a crescut cu aproape 20 la sută în anul 1956 în comparaţie cu anul 1955 şi a depăşit considerabil recolta obţinută chiar şi în cei mai îmbelşugaţi ani în decursul întregii istorii a ţării. De la 1 octombrie 1955 pînă la 1 octombrie 1956, şeptelul de vite comute mari a crescut cu 3,3 milioane de capete, ajungînd la 70,4 milioane de ca SPORIREA CONSIDERABILA A BRATELOR DE MUNCA I O dovadă a uriaşei I superiorităţi a sistemului jj l socialist al economiei faţă I de sistemul capitalist pete, numărul porcilor — cu 4,2 milioane, ajungînd la 56,4 milioane, şi numărul oilor — cu 4,8 milioane, ajungînd la 129,8 milioane de capete. In 1956, în comparaţie cu 1955 a crescut producţia de produse animaliere : lapte, carne, ouă, lînă etc. Pînă la 1 ianuarie 1957 au fost colectate, fără a socoti cantităţile livrate în cont şi înlocuirile cu alte produse, 3.304.000.000 puduri de cereale, adică cu peste 1.000.000.000 puduri mai mult decit în anii cu cea mai bună recoltă. In capitolul consacrat construcţii- Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică de pe l1 lingă Consiliul de jj Miniştri al U.R.S.S. jj lor capitale se arată că volumul Investiţiilor capitale de stat şi cooperatiste (fără colhozuri) s-a ridicat în 1956 la 186 miliarde de ruble şî au depăşit cu 17 la sută Investiţiile dfîn anul 1955. Planul de stat al investiţiilor capitale pe anul 1956 a fost îndeplinit cu 94 la sută. Au fost puse in funcţiune peste 800 de noi mari întreprinderi Industriale de stat. al U.R.S.S. a crescut cu 12 la sută in comparaţie cu anul 1955. Salariul mediu al muncitorilor şi funcţionarilor l-a mărit în comparaţie cu anul 1955 cu 5 la sută, iar pensiile şi Indemnizaţiile primite de muncitori şi funcţionari au sporit tn decursul anului cu 19 la sută. Veniturile In bani şi in natură ale ţăranilor au crescut in decursul anului 1956 cu 12 la sută. Anul trecut s-au luat vaste măsuri ■ pentru îmbunătăţirea continuă a vieţii poporului. De la 1 octombrie 1956 s-au mărit considerabil pensiile de stat pentru aproximativ 15.000.000 persoane. In afară de aceasta, ptnă la sfîrşitul anului 1956 s-au majorat pensiile, potrivit noii legi, pentru aproximativ 1.000.000 de persoane care au ieşit la pensie. S-au desfiinţat taxele şcolare în şcolile medii şi superioare, s-a redus ziua de lucru stmbăta şi in zilele din ajunul sărbătorilor, s-au mărit concediile de naştere, s-a stabilit ziua de lucru redusă pentru adolescenţi, a început trecerea muncitorilor la ziua de lucru redusă In industrie carboniferă, s-a adoptat hotărîrea cu privire la majorarea salariilor muncitorilor şi funcţionarilor cu salarii mici. S-au mărit preţurile de achiziţionare la produsele agricole. TOATE ACESTE MASURI ADOPTATE SI PUSE IN PRACTICA IN 1956 ASIGURA POPULAŢIEI DE LA ORAŞE ŞI SATE VENITURI SUPLIMENTARE IN VALOARE DE PESTE 55 MILIARDE RUBLE ANUAL. In anul 1956 populaţia a primit In contul statului diferite credite şi avantaje sub formă de indemnizaţii, pensii, asistenţă medicală gratuită etc. In sumă de aproximativ 169 miliarde ruble, sau cu 15 miliarde ruil.ble mai mult decit in anul 1955. ÎNFLOREŞTE MEREU CULTURA v v SOCIALISTA In comunicat se arată că numărul muncitorilor şi funcţionarilor din economia U.R.S.S. s-a cifrat la sfîrşitul anului 1956 la 50.000.000 oameni şi a fost cu 2,1 milioane oameni mai mare decit la sfîrşitul anului 1955. In anul 1956, ca şi în anii precedenţi,din ţară nu a existat şomaj. Productivitatea muncii muncitorilor a crescut in comparaţie cu anul 1955 în industrie cu 7 la sută şi în construcţii cu 10 la sută. TOTUL PENTRU OM In anul 1956 nivelul material şi cultural de viaţă al poporului a continuat să crească. Venitul naţional EXTINDEREA COMERŢULUI INTERIOR ŞI EXTERIOR In anul 1956 a avut loc o creştere a comerţului interior şi exterior al URSS. Volumul desfacerii mărfurilor cu amănuntul în ţară s-a cifrat in anul 1956 la 547 miliarde ruble şi a crescut cu 45 miliarde ruble în comparaţie cu anul precedent. Totodată desfacerea mărfurilor cu amănuntul de către Cooperativele de consum, care asigură comerţul la sate, a crescut cu 11 la sută în comparaţie cu anul 1955. A continuat să se extindă comerţul exterior al Uniunii Sovietice. Volumul comerţului exterior al U.R.S.S a crescut cu 9 la sută în comparaţie cu anul 1955. S-a extins comerţul cu ţările de democraţie populară, precum şi cu o serie de ţări ale Europei occidentale, Orientului Apropiat şi Asiei de sud-est. Anul trecut s-au realizat succese noi în toate domeniile culturii socialiste. In şcolile de toate tipurile au învăţat în 1956 aproximativ 50.000. 000 oameni. In instituţiile de învăţămînt superior (inclusiv cursurile far de frecvenţă) au studiat 2.000. 000 studenţi. In şcolilemedii tehnice şi în alte şcoli medii specialele (inclusiv cursurile fără frecvenţă), au studiat aproximativ 2.000.000 persoane Instituţiile de învăţămînt , superior şi medii speciale au promisvat peste 760.000 de tineri specialişti, sau cu 126.000 mai mult decit, în anul 1955. Numărul lucrătorilor pe tărîm ştiinţific a crescut în decursul anului cu peste 15.000, ridicîndu-se la sfîrşitul anului 1956 la 239.000 de persoane. In anul 1956 organizaţiile de stat şi cooperatiste, precum şi populaţia orăşenească au construit in contul lor şi cu ajutorul creditului de stat case de locuit cu o suprafaţă totală de 36.000 000 m.p. Totodată în loca- lităţile rurale colhoznicii şi intelectualitatea sătească au construit ,în..., decursul anului aproximativ 700.000 , de locuinţe. Rezultatele îndeplinirii planului de stat pe anul 1956, se spune In comunicat, arată că poporul sovietic, înfăptuind hotărîrile Congresului al XX-lea al P.C.U.S., a obţinut noi succese in dezvoltarea tuturor ramurilor economiei nationale, a creşterii continue a bunăstării sale materiale şi a nivelului cultural. Un puternic izvor de forţă a regimului democrat-popular (Urmare din pag. 1azvoltării economice şi culturale a ţării, propăşirii tuturor regiunilor şi raioanelor ţării, partidul şi guvernul dau un sprijin multilateral dezvoltării acelor regiuni locuite de naţionalităţi şi ţinute în trecut într-o mare înapoiere. De pildă, în Regiunea Autonomă Maghiară au fost înfiinţate în anii regimului democrat-popular 52 de întreprinderi noi, iar nivelul producţiei industriale l-a depăşit în 1955 de patru ori pe cel din 1948. Importante progrese au fost realizate în agricultura regiunii, unde se dezvoltă puternic sectorul socialist. Odată cu cultura poporului român înfloreşte cultura minorităţilor naţionale, îmbogăţindu-se reciproc şi slujind deopotrivă opera de construire a socialismului. Pe teritoriile locuite de naţionalităţi statul democrat-popular a creat o reţea întinsă de şcoli şi la un nivel mai înalt decît a existat vreodată în aceste locuri, cuprinzînd şi institute de învăţămînt superior ca Universitatea „Bolyai“, Institutul medicofarmaceutic din Tg. Mureş etc. De unde pe timpul regimului burghezo-moşieresc tipărirea unei cărţi, a unui ziar sau reviste în limbile minorităţilor naţionale era aproape un lucru subversiv, acum se tipăresc în aceste limbi, ca şi în limba română, opere literare, cărţi şi broşuri ştiinţifice şi de popularizare ştiinţifică, lucrări cu caracter teoretic-ideologic, etc. şi zilnic apar ziare şi reviste într-un tiraj de zeci şi sute de mii. In limba maghiară, de pildă, apar 6 cotidiane şi 5 săptămînale, fiind în pregătire la Cluj reapariţia revistei de cultură ,,Korunk“ care a jucat un rol important in mişcarea culturală progresistă din Ardeal de dinainte de eliberare. La Tg Mureş este în pregătire apariţia unei reviste de artă plastică şi teatru. întregul popor muncitor se mîndreşte cu creaţiile valoroase ale unor scriitori maghiari, germani, sîrbi, ca şi cu cele ale scriitorilor romîni. Pînă în 1944 au existat un Ardeal doar două teatre maghiare permanente; astăzi funcţionează în limba maghiară 6 teatre şi opera de stat din Cluj, în limba germană un teatru la Timişoara şi o secţie nouă pe lîngă Teatrul de stat din Sibiu, în limba idiş două teatre etc. Ce pot opune tuturor acestor realizări ţările imperialiste, unde exploatarea oamenilor muncii, pregătirile de război se împletesc cu o crîncenă prigoană naţională şi rasială ? Oricîte calomnii ar răspîndi presa şi posturile reacţionare de radio din Occident, acestea sînt sortite eşecului deoarece faptele vii, ce pot fi văzute cu ochii, sînt mai puternice. Poporul român nu primeşte lecţii în această privinţă din partea celor care au făcut din persecutarea şi linşarea negrilor o politică oficiată de stat, din partea acelora care storc profituri uriaşe din jefuirea popoarelor coloniale şi dezlănţuie împotriva lor războaie tîihăreşti, ca cel pornit împotriva poporului egiptean. In timp ce politica de asuprire naţională este un izvor de slăbiciune şi şubrezire pentru statele capitaliste, deplina egalitate în drepturi între poporul român şi minorităţile naţionale este un izvor de forţă pentru statul nostru democrat-popular. Tocmai această egalitate stă la baza relaţiilor de prietenie trainică, de colaborare frăţească şi într-ajutorare reciprocă ce s-au statornicit între poporul român şiminorităţile naţionale Cot la cot cu poporul romîn, oamenii muncii maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi, colaborează frăţeşte în întreprinderile industriei socialiste, participă cu acelaşi elan la întrecerea socialistă, lucrează împreună la elaborarea de Inovaţii, se ajută reciproc în ridicarea calificării, luptă cot la cot pentru îndeplinirea hotărîrilor partidului şi guvernului. La sate, ei se într-ajută pe ogoare, conlucrează frăţeşte în gospodării colective, cooperative cu rentă, întovărăşiri, îşi transmit experienţa în lupta pentru recolte bogate, muncesc cu însufleţire pentru ridicarea agriculturii patriei. Tocmai această colaborare este un factor de accelerare a progresului construcţiei socialiste în patria comună, Republica Populară Romînă. Patriotismul fierbinte, devotamentul neclintit faţă de Republica Populară Romînă au fost exprimate şi în scrisorile adresate C.C. al P.M . de oameni ai muncii maghiari în zilele cînd în Ungaria bandele fasciste ajutate de imperialiştii străini dezlănţuiseră patchul contrarevoluţionar. „Sîntem uniţi în credinţa că în, patria noastră scumpă, noi, partidul nostru, vom făuri fericirea, o viaţă mai bună — au scris în scrisoarea lor scriitori din Regiunea Autonomă Maghiari şi lucrătorii instituţiilor literare din Tg. Mureş Nu vom îngădui nimănui să zdruncine credinţa noastră, deoarece ea înseamnă viaţa pentru noi; pînă la ultima noastră suflare vom apăra roadele muncii, inimii, creierului şi mîinilor noastre, ţara care construieşte socialismul". Unitate de monolit a poporului romîn cu minorităţile naţionale constituie şi un factor de consolidare a uriaşei puteri comune a lagărului socialist — principala chezăşie a vieţii libere a poporului nostru ţi a--..apărării păcii tn lume. ,-•fr-Succesele dobîndite de partid şî de statul nostru democrat-popular,, tn lupta pentru rezolvarea deritocratică a problemei naţionale constituie un Titlu de mîndrie, o cauză sfîntă, care trebuie apărată şi dusă mai departe. Aşa cum a subliniat însă şi Congresul "ai M lea al P.M.R. ele nu pot îndreptăţi cîtuşi de puţin slăbirea atenţiei faţă de această problemă,, faţă de manifestările negative care... mai există pe acest tărîm. . Nu trebuie uitat că naţionalismul, care a fost cultivat timp de secole de clasele exploatatoare şi pentru care mai există în ţara noastră o bază socială, şi anume rămăşiţele burgheziei şi chiaburimea , constituie o armă principală în mîinile duşmanilor poporului muncitor, ale imperialiştilor,în încercările lor de a lovi în interesele oamenilor muncii romîni şi de alte naţionalităţi, în regimul democrat-popular. Tocmai de aceea, organizaţiile de partid, organele de stat, comuniştii şi toţi oamenii muncii au datoria să combată cu tărie naţionalismul burghez — cel romînesc ca şi naţionalismul din rîndul minorităţilor naţionale sub formele saie de „separa- tism cultural", „autonomie culturală“ sau orice altă formă oricine ar încerca să calce egalitatea în drepturi între poporul romîn şi naţionalităţile conlocuitoare consfinţită în însăşi Constituţia ţării, trebuie să ştie că se va lovi de legile statului democratpopular, care condamnă cu asprime orice manifestare de şovinism Totoda,tă, trebuie dusă o muncă neobosită de educare a oamenilor muncii şi îndeo ■ sebi a tineretului, a intelectualilor, în spiritul patriotismului socialist, al in ternaţionalismului proletar, al unotîrii între oamenii muncii romîni şi de alte naţionalităţi. Niciodată poporul romîn n a avut o neorînduire de stat de o coeziune şi trăinicie ca acelea ale regimului democrat-popular. Dîndu-şi votul la 3 februarie, alături de întregul popor ror mîn candidaţilor F.D.P„ oamenii muncii din rindurile naţionalităţilor con-i-. locuitoare, toţi cei ce muncesc tn ţara noastră vor vota pentru regimul democrat popular, pentru întărirea patriei Iubite, Republica Populară Romînă, în care înfloreşte viaţa lor nouă.