Scînteia, martie 1957 (Anul 26, nr. 3843-3869)

1957-03-01 / nr. 3843

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA! ANUL XXVI Nr. 3843 Vineri 1 martie 1957 4 PAGINI — 20 BANI Primele zile la semănat­­ :T * * Intinjurii da­ctflc (runnnc) Cu vreo saptamina In urma, ingi­nerul agronom Triţă Făniţă, directorul gospodăriei de stat Dragalina, a dat dispoziţie să se înceapă aratul De a­­tunci, tractoriştii au arat cele 250 ha. rămase neogorîte din toamnă. Tot ei au terminat şi semănatul mazărei şi al ovăzului pe cite 50 de hectare. Ter­­minînd aceste lucrări, gospodăria a putut trimite două brigăzi de tractoa­re care să ajute gospodăriile de stat Mărculeşti şi Roseţi la însăminţările de primăvară. Au mai terminat de atat terenurile rămase neogorîte din toamnă şi gos­podăriile de stat Preajba , pe 136 na. şi Frăsinet pe 37 hectare Alte gospodării au terminat semănatul unor culturi din urgenţa I a. Aşa sînt, de pildă, gospodăria de stat ,,­, L. Caragiale“, care a terminat de semănat orzul pe 46 hectare, şi gos­podăriile de stat Minăstirea, Ivăneşti şi Malu, care au terminat de semănat mazărea pe 100 ha, 50 ha. şi respec­tiv 30 ha. In aceste zile primăvăratice, cînd în multe locuri se poate lucra bine, gos­podăriile de stat din regiunea Bucu­reşti obţin zi de zi succese la semănat, l­a aceasta le ajută şi faptul că au ter­minat reparaţiile tractoarelor şi maşini­lor agricole, în atelierele proprii, la data stabilită — 20 februarie. Colecti­vele de muncă din gospodării nu ştiu insă ce mai aşteaptă conducătorii atelierelor regionale Gostat Dudeşti- Cioplea şi Călăraşi, care nu zoresc trimiterea celor 31 de tractoare pe care le mai au de reparat. Re ogoarele sibiene SIBIU (red. ziarului „Flacăra Sibiu­lui")— In multe comune și sate din raionul Sibiu după executarea arături­lor şi îngrășarea s­ilului, s-a Început semănatul culturilor timpurii. Membrii gospodăriei colective „Secera şi Cio­canul" din comuna Roşia, folosind a­­telajele gospodăriei, au executat ară­turi pe o suprafaţă de 22 hectare, au insămînţat 40 ha cu ovăz, 12 ha. cu prîn de primăvară 6 ha. cu sfeclă de zahăr, iar in prezent insămînţeazi floarea soarelui. La însămînţări s-au evidenţiat colectiviştii din brigad, l­a : Toma Ţîrlea, Ioan Marpozan, Ni­colae Subţirel, Dumitru Negrea ş alţii. Şi în gospodăriile colective din co­munele Amnaş, Şelimbăr, satele Nou şi Daia au fost însămînţate suprafeţi însemnate cu griu de primăvară, ovă, şi funarpasnarelni. Au terminat însamînţarea orzului GALAŢI (coresp „Scriten­i. — Vremea prielnică însăminţărilor din zilele lui februarie a fost folosită cu pricepere de către colectiviştii din sa­­tul Ciurea, raionul Brăila. Avînd pă­mîntul pregătit din toamnă, colectiviş­tii au ieşit la dum cu cele două se­mănători cu tracţiune animală pen­tru a însămînţa orzul de primăvară . borceagul In cîteva zile, ei au termi­nat de însămînţat întreaga suprafaţ de 23 ha. cu orz cît au avut planifi­cat, precum şi cele 3 ha. cu borceag Fruntaşi la însămînţări au fost co­lectiviştii Dobre Datcu, Ilie Broasci Vasile Horoneţ şi alţii. Colectiviştii da, laboratorul ba timişoara (trimisul „scinten Deabia s-a zvîntat terenul că membrii gospodăriei colective din Gătaia au şi ieşit la semănat in scurtă vreme ei au însămîntat 70 ha cu ovăz, 6 ha. cu griu de primăvară, 9 ha. cu orz, îndeplinindu-şi in întregime sarcinile, prevăzute în planul de producţie al gospodăriei. Timpul bun de lucru de săptămlna trecută ar fi dat putinţă colectivişti­lor din Gătaia să termine şi semăna­tul celor 30 ha. floarea soarelui, dar i-a împiedicat un lucru neprevăzut. Cu aproape 2 luni in urmă ei au tri­mis laboratorului regional pentru con­trolul seminţelor din Timişoara probe din seminţele de fl­oarea-soarelui pen-tru o sc­uereniimd­odin­dicd tur, noi nici pînă astăzi nu au primit rezul­tatul. Colectiviştii au început totuşi semă­natul şi au insăminţat în prima zi 2 ha. cu floarea-soarelui Secţia agri­colă a Sfatului popular al raionului Gătaia i-a îndemnat însă să nu însă­­minţeze pînă nu vor primi rezultatul de la laborator. ■ Pentru ca din cauza aceasta însă­­mînţările să nu întîrzie, este necesar ca organele agricole, care răspund de activitatea laboratorului pentru con­trolul semințelor din Timișoara, să dea conducătorilor acestui laborator ajutorul necesar. TELEGRAMĂ Către Cel de al IX-le­a­ Congres al Partidului Comunist din Norvegia Oslo Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român trimite celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist din Norvegia un salut frăţesc şi urează întregului partid succes deplin în lupta pentru unitatea clasei mun­citoare, pentru interesele vitale ale oamenilor muncii din Norvegia, pentru pace, democraţie şi socialism. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român DICILINA - produs al industriei farmaceutice rom­în­eşti Industria noastră farmaceutică se dezvoltă continuu. Sortimentele de medicamente produse in tară se înmulţesc. De curind la fabrica de medicamente nr. 1 din Capita­lă s-a elaborat prima şarjă de di­­cilină — un nou antibiotic romî­­nesc. In clișeu : Tov. Ana Stoica lu­­crînd la mașina de comprimat tablete de dicilină. mm Îmbunătăţiri în aprovizionarea cu lapte In urma aplicării prevederilor Ho­­tărîrii Consiliului de Miniştri cu pri­vire la extinderea şi îmbunătăţirea sistemului de contractări şi achiziţii de animale, lapte şi produse lactate, s-au obţinut importante rezultate. Introducerea noului sistem de con­tractare a laptelui şi brînzeturilor, la preţuri diferenţiate, a cointeresat în mare măsură pe crescătorii de ani­male producătoare de lapte. întovărăşirea zootehnică din Stoe­­neşti, raminul Muscel, regiunea Piteşti, a contractat 40.000 litri lapte de oaie, iar gospodăria agricolă colectivă „Ol­tul“, raionul Drăgăşani, a contractat 3.200 litri lapte de oaie. De asemenea numai intr-o singură lună după apariţia Hotăririi producăto­rii, deţinători de oi, din comuna Văi­­deeni, regiunea Piteşti, au contractat peste 60.000 litri lapte oaie. Pe ţară, în primele 50 de zile ale a­­nului în curs s-a contractat o canti­tate de lapte de vacă de circa trei ori mai mare ca în aceeaşi perioadă a anului trecut. Livrările de lapte de vacă ale producătorilor, din contrac­tări, au fost şi ele de peste două ori mai mari ca în aceeaşi perioadă a a­­nului 1956 Rezultatul — întreprinderile pentru colectarea şi industrializarea laptelui aprovizionează cu cantităţi crescînde de lapte şi produse lactate oraşele ţă­rii. Astfel Capitala a primit în primele 50 de zile ale acestui an cu circa 1 milion de litri lapte mai mult față de anul trecut. Timișoara cu circa 230 mii litri, orașul Stalin cu circa 178 mii litri. Răspuns la iniţiativa metalurgiştilor de la „I. C. Frimu“-Sinaia Aşa a hotărit colectivele ce anunţase­re cu vreme ora şi locul consfătuirii de producţie. Aşa­dar, fiecare muncitor, maistru, şef de sector ştia despre ce este vorba Răs­punsul la iniţiativa metalurgiştilor de la „I. C. Frimu'*-Sinaia trebuia să fie cît mai concret. Uşor e să ţi iei angajamente, dar cum le realizezi? Hotărit lucru: la fiecare loc de mun­că sunt posibilităţi rezerve interne. Ele trebuie numai scoase la lumină, transformate în kilograme, în lei. Preţul de cost pe fiecare produs poate fi mai mic­­ * . Mai sînt cîteva minute pînă la în­ceperea consfătuirii. Grupuri, grupuri, muncitorii fruntaşi, maiştrii, şefii de­ sectoare se îndreaptă către sala unde urmează să aibă loc consfătuirea. Unii dintre cei sosiţi se aşează la mese şi se adîncesc în calcule. — Tovarăşe inginer — ia stai co­lea, îl invită un tînăr blond pe şeful sectorului turnătorie. Dă-mi o mină de ajutor la calcule: ştii- vreau să vorbesc cit mai documentat. La mese sau In picioare, cite 2-3 muncitori discută. Prindem frînturi din aceste discuţii. — Voi cu cît v-aţi propus să redu­ceţi preţul de cost la pistoane? — Ei ce, eşti nerăbdător ? ride cel întrebat. Mai bine spune mi, nu ştii cam la ce procent s-a oprit direcţiu­nea ? La fiecare se observă o adîncă preo­­cupare. Fiecare plănuieşte ce are să spună Ei ştiu bine ce greutate au pro­punerile atunci cînd e vorba de gos­podărit mai bine uzina. Nu odată, partidul a subliniat marea importanţă a iniţiativei maselor, a participării lor nemijlocite la conducerea producţiei. O reducere însemnată a preţului de cost duce, fireşte, la o rentabilitate mai mare pentru întreprindere, ceea ce creează condiţii pentru îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai al munci­torilor. , Strungarul Al. Chim­u— cel despre care se spune că-i cel mai straşnic „concurent” al lui Constantin Vasila, che — se sfătuise cu brigada sa. Acum­ aşezat la o masă, îşi rotea pri­virea jur-împrejur, căutînd pe tova­răşii din brigadă invitaţi la consfă­tuire. I-a zărit. Le face semn să vină lingă el. — O să putem face față, nea Chi­­rule? întrebă unul din ei. Chiru se uită o clipă la el. — Cum să nu putem ? Uiţi de dis­pozitivele aplicate de noi ? Uiţi­ ce vom face o economie mare la plăcu­ţele­­vidia ? Uiţi că in uzină sunt des­tule deşeuri pe care noi le putem în­trebuinţa ? Măi băiatule, se înfier­­bintă Chiru, aici e vorba de o bri­­gadă fruntaşă, nu putem să ne luăm­ nişte angajamente mărunţele, cinm­ putem face mai mult. Şi Chiru se apucă din nou de calculat. „Atit !‘­şi bătu cu palma hirtia cu calcule mi­nuţioase. „Atît !“, era suma de 356.000 iei economii anuale. În sfîrşit, consfătuirea incepu. Ochii tuturor erau aţintiţi spre director. El era acela care totalizase angajamentul pe uzină — Tovarăşi, se auzi vocea directo­rului. Trebuie să răspundem cum se cuvine metalurgiştilor de la „I. C­orimu“. Ştiu că nu este uşor, că tre­buie făcute eforturi. Dar totul e pen­tru binele nostru. Consultîndu-ne ce unii tovarăşi din colectiv şi bazin, du-ne pe o serie de propuneri venite din mase, socotim că noi ne putem angaja să realizăm producţia pe anul acesta cu aproximativ 1.000.000 lei mai puţine cheltuieli faţă de cele pla­nificate... — Ce spuneţi ? Putem ? Doar îm­preună, cu toţii, va trebui să realizăm aceste economii ! Se înscrie cineva de cuvînt ? Primul luă cuvîntul inginerul Pe­­tre Drig. Se ridică greoi de pe scaun consultă încă odată hirtia din mină — Tovarăşe Maiorovici, se adresă el directorului! Mie mi se pare că cifra expusă de dumneavoastră­­ este cam mită faţă de posibilităţile noastre. Şi am să vorbesc concret. — Chiar te rog tovarăşe inginer, interveni directorul. E vorba doar de angajamentul nostru in faţa ţării ! — Tocmai pentru că îmi dau seama de acest lucru o să expun cît mai con­cret angajamentul sectorului scu­­lărie. Angajamentul era clar şi precis.­­ CONSTANTIN CAPRARU GHEORGHE CIRSTEA | _________________________________ î (Continuare in pag. 2-a, col. 1-2) l 1 martie — ziua mărţişorului E 1 martie, ziua tradiţionalelor mărţişoare, vestitoare ale primăverii. In această zi, milioane de femei primesc acest mic dar ca o dovadă a prieteniei, a dragostei, IN INTERIORUL ZIARULUI • 50 de ani de la răscoalele ţărăneşti din 1907 (pag. 2-3). • Forţa spiritului popular — 120 de ani de la naşterea lui Ion Creangă — de Aurel Martin (pag. 2-a)­• Nota ungară adresată lega­ţiei S.U.A. la Budapesta (pag. 3-a). • O N.U. nu trebuie să treacă cu vederea activitatea subversi­vă a S.U.A. împotriva altor sta­te (pag. 3-a). • Țările arabe rămîn credin­cioase spiritului de neutralitate (pag. 4-a). • A. Cernea — Politica bîtei și rezultatele ei (pag. 4-a). Patriei mai mult metal­ ant?»o săptămînă 750 tone oţel peste plan REŞIŢA, (coresp. „Scinteii”). — întrecerea oţelarilor reşiţeni pentru cit mai mult oţel, se desfăşoară din plin avind ca obiectiv realizarea a 5.000 tone oţel peste plan pină la 1 mai. In săptămina de la 18 la 24 februarie ei au reuşit să dea 750 tone oţel peste pian. Primul loc în întrece­re il au acum oţelarii de la cuptorul nr. 5. Brigada de tineret a oţelarului Mocea Vasile are cea mai mare de­păşire de pian — 110 tone. Realizările manehtorilor de la „Oţelul Roşu“ a ILLUL Roşu (coresp. „acvi­­teii"). — Iniţiativa oţelarilor reşiţeni de a produce in cinstea zilei de I Mai mai mult oţel, a fost repede îmbrăţi­şată şi de către muncitorii şi tehni­cienii uzinei Otelul Roşu. Ei au hotă­­rît să dea pina la I Mai, peste plan, 1400 tone ore­ de bună calitate. Pentru înfăptuirea cu succes a aces­­tor angajamente s-au luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice impor­tante, intre care punerea în funcţiu­ne a unei noi centrale de pompare a pacurei la cuptoare, înlocuirea utila­jelor de turnare din fontă cu altele de oţel, montarea la cuptorul nr. 2 a unei noi oale de mare capacitate şi altele. Munca topitorilor şi prim topi­torilor uzinei „Oţelul Roşu“ este ast­fel mereu mai spornică. Pînă în ziua de 26 februarie ei şi-au realizat sar­cinile de plan pe primele două luni ale acestui an, iar pină la sfirșitul zilei de ieri au dat peste prevederile de plan, de la începutul anului, 404 tone oțel. Colectiviştii contractează mari cantităţi de produse agricole Membrii gospodăriei colective „Pro­gresul“ din comuna Făcăeni, raionul Feteşti, regiunea Constanţa, luînd cu­noştinţă de avantajele acordate ţără­nimii muncitoare pe calea contractării produselor agricole, au hotărit ca din produsele ce se vor obţine în acest an, să contracteze 40.000 kg. griu, 50.000 kg. porumb, cîte 10.000 kg. secară şi ovăz, cîte 5.000 kg. orz şi floarea-soa­­relui, 40.000 kg. cartofi, 33.200 kg. fruc­te, 180.000 kg. sfeclă de zahăr, 50.000 kg. muştar, 5.000 litri lapte de oaie, 2.000 litri lapte de vacă, 5.000 kg. carne de vită şi de porc. Pe lîngă aceste produse, colectiviştii vor mai contracta cu statul mari can­tităţi de zarzavaturi. O parte din pro­duse, printre care şi 1.500 kg. lină, au şi fost contractate. Dar nu numai atît. Un mare număr de colectivişti au contractat cu coope­rativa lînă de la oile pe care le au în gospodăria personală. Printre aceştia sînt: Ion Bratu, Ilie Bursuc, Constantin Frîncu, Marin Bratu şi alţii. Şi colectiviştii din gospodăria colec­tivă „23 August" din Făcăeni au con­tractat cu cooperativa 1.824 kg. lînă. CONSTANTIN FRÎNCU colectivist Cooperative de consum autofinanțate Unităţile cooperaţiei de consum duc o muncă susţinută pentru consolida­rea situaţiei lor economice şi finan­ciare. In anul 1956 ele au reuşit să obţină o serie de rezultate pozitive, ajungîndu-se ca un număr impor­tant de cooperative săteşti să elibe­reze complect creditele de la Banca de Stat şi să treacă la autofinanţare. Faţă de anul 1955 cînd se autofi­­nanţau circa 80 de cooperative, în a­­nul 1956 s-a ajuns ca peste 500 coo­perative să dispună de fonduri proprii în sumă de peste 150 milioane lei. Uniunile raionale Alexandria, Pu­cioasa, Sf. Gheorghe, Sînnicolaul Mare, Timişoara, Tirnăveni au toate coope­rativele de consum din raza lor de activitate autofinanţate. Trecerea acestor cooperative la autofinanţare a fost posibilă datorită muncii susţinute pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor economice, pentru îmbunătăţirea activităţii co­merciale şi reducerea cheltuielilor de circulaţie. In anul acesta noi unităţi ale coo­peraţiei vor trece la autofinanţare, ca urmare a sur­eselor obţinute. înfiinţarea „ Asociaţiei bibliotecarilor din R. P. Romîna“ De curind a fost înfiinţată „Asocia­ţia bibliotecarilor din Republica Popu­lară Romînă“, organizaţie profesio­nală şi ştiinţifică a bibliotecarilor şi bibliografilor din ţara noastră. Aso­ciaţia are ca scop îmbunătăţirea acti­vităţii de răspîndire a cărţii ; ea va colabora cu diferite instituţii de stat de specialitate propunînd şi spri­jinind măsurile necesare pentru rea­lizarea acestui scop. In cadrul asociaţiei vor avea loc şedinţe de discuţii, comunicări, refe­rate, conferinţe de popularizare a ex­perienţei bibliotecarilor din ţara noa­stră şi de peste hotare. Pentru prima şedinţă a asociaţiei se vor pregăti re­ferate cu temele: invăţămîntu­l profe­sional, cicluri de conferinţe de specia­­litate, organizarea de excursii ştiinţi­fice în ţară şi peste hotare, apariţia unei reviste a asociaţiei şi altele. în întîmpinarea zilei internaţionale a femeii Produse noi ţesătură nouă pentru rochii de da­mă, în trei desene cu lire „Lurex" (lire metalice), stole­­uri pentru fe­mei în 16 culori noi, 2 ţesături de lînă fantezi pentru pardesie etc. Aceste produse au şi apărut pe piaţă purtînd eticheta „Articol pro­dus in cinstea zilei de 8 Martie". Parte din aceste ţesături noi vor fi trimise şi în străinătate la Tir­­gurile Internaţionale de la Paris şi Milano şi la Congresul modei care se va desfăşura la Moscova. In fabrică, şi alte lucruri vestesc apropierea zilei de 8 Martie Ţesătoa­rele fruntaşe Grigoraş Maria, Mihă­­iescu Anicuţa etc. au zilnic depă­şiri de plan dind în acelaşi timp produse de calitate. La căminul fa­­bricii copiii pregătesc părinţilor lor frumoase daruri lucrate de ei. Con­ducerea fabricii a pregătit cadouri pentru 200 muncitoare. Toţi muncitorii fabricii participă acum la o acţiune „de primăvară" cum o numesc ei: amenajarea unui frumos parc în apropierea întreprin­derii. Şi muncitoarele de la „Industria Bumbacului B" intimpină Ziua inter­naţională a femeii cu noi produse Astfel, ele au dat pînă in prezent 8.000 m. ecossez pentru rochii, 20 000 m. stambă imprimată, un nou mate­rial pentru pijamale, „Stadion" etc Fruntaşele fabricii, Korom Margare­ta, Tudorache Ana, Ster,­­ Maria şi altele, îşi depăşesc zilnic angaja­mentele luate. Colectivul de muncitori de la în­treprinderea „Ştefan Gheorghiu" va da peste plan pînă la 8 Martie, 1.500 perechi încălţăminte de damă. De asemenea, aci au fost realizate trei noi modele de pantofi. Colectivele întreprinderilor întim­­pină sărbătoarea internaţională a fe­­meilor cu noi realizări in producţie. La „Postăvăria Romînă", de exem­plu, unde lucrează aproape 400 fe­mei s-au produs noi sortimente de bună calitate. Astfel, s-a realizat o La şcoala fruntaşului învăţînd din experienţa fruntaşului în producţie Nicolae Militaru, numeroşi muncitori din fabrica de piele şi încălţăminte „Nicolae Bălcescu" din Capitală reuşesc să facă nenumărate economii de piele. Printre fruntaşii luptei pentru economii se numără şi tov. Ion Giuglan — care în perioada 1—22 februarie a economisit 461 dm. pătraţi de piele, — precum şi tov. Elena Gavrilă, care a economisit 314 dm. pătraţi de piele. In clişeu, Nicolae Militaru, ajutînd pe tinerii Elena Gavrilă şi Ion Giuglan să folosească şi mai raţional suprafaţa pielei de croit. Foto : m. CIOC Rolul însemnat al consiliilor artistice ale teatrelor Sunt pe terminate alegerile noilor consilii artistice ale teatrelor. Acesta este un eveniment de seamă în viaţa noastră teatrală, noile consilii — ca organe consultative — fiind chemate să aducă o mare contribuţie la con­ducerea competentă, la stimularea ac­tivităţii creatoare în instituţiile de artă, în anii puterii populare teatrul nos­tru, care dispune de străluciţi actori şi regizori, a dobindit succese dintre cele mai remarcabile. Viaţa a confir­mat pe deplin justeţea şi rodnicia drumului pe care partidul l-a deschis în faţa dramaturgilor şi a tuturor slujitorilor scenei — drumul dezvol­tării tradiţiilor luminoase ale tea­trului din ţara noastră, al artei rea­liste, militante, capabile să răspundă cerinţelor actuale ale poporului. Tea­trul românesc şi-a cucerit în ţară şi, pentru prima oară, departe peste ho­tare, o binemeritată preţuire. Continuarea acestor succese, ridica­rea pe o treaptă şi mai înaltă a tea­trului nostru este, desigur, şi trebuie să fie o cauză sfîntă a celor care şi-au închinat talentul şi pasiunea creatoare artei scenice. In primul rind, membrii noilor consilii artistice — alături de direcţiile teatrelor — poartă o înaltă răspundere in faţa maselor de spectatori. Bizuindu-se tocmai pe responsabili­tatea direcţiilor şi a fonsili­ior artis­tice, Ministerul Culturii a acordat tea­trului largi posibilităţi de iniţiativă. Cine altul decât aceste consilii poate milita mai bine, mai direct, mai per­manent pentru un înalt nivel ideolo­gic şi artistic al spectacolelor, pentru dezvoltarea dramaturgiei originale, contra promovării în repertoriu a unor lucrări nesemnificative sau triviale? Este de aşteptat ca aceste posibi­lităţi să fie folosite de consiliile ar­tistice tocmai pentru înlăturarea grab­nică a unor deficienţe ale teatrelor, deficienţe semnalate de opinia publică in ultima vreme şi dezbătute pe larg in cadrul recentei consfătuiri a oame­nilor de teatru. Se-nţelege că lărgirea iniţiativei teatrelor nu poate să însemne cituşi de puţin neglijarea unor probleme­ atit de importante ca aceea a repertoriu­lui, neglijarea cerinţelor şi necesită­ţilor publicului, dornic de a cu­noaşte tot ce a creat mai de preţ literatura dramatică mondială clasică şi contemporană, de a avea in primul rind o dramaturgie rominească origi­nală, in necontenită dezvoltare, care să aducă pe scenă, la un m­ai,­ nivel ideologic şi artistic, eroii şi conflic­tele­ vremii noastre. Statul de demo­craţie populară dă o mare atenţie teatrului, cheltuieşte sume importante în acest scop, tocmai pentru că tea­trul are un rol imens in educarea cul­turală, artistică, ideologică a mase­lor. In toate secolele, teatrul a oglindit şi a slujit transformărilor politico­­sociale progresiste. Teatrul a satirizat — cu Aristofan sau Moliére —■ tot ce era retrograd în vremea respectivă; cu Shakespeare şi Schiller a înfie­rat ticăloşia şi a glorificat idealurile, de libertate şi cinste; teatrul a înflă­cărat inimile pentru adevăr şi revolu­ţie, cu Maiakovski sau Brecht. Anti­cii, ca şi modernii, au socotit teatrul o înaltă şcoală a vieţii. Din veac în veac, el a purtat solia celor mai no­bile idei şi sentimente omeneşti. De pe podiumul teatrului au fost rostite adevăruri fundamentale ale istoriei. Aci, în teatru, au evoluat figurile lui Prometeu şi Faust, Hamlet şi Ruy- Bias, Verşinin şi Liubov larovata — expresii ale aspiraţiilor geniului uman. De mişcarea teatrală au fost legate mo­mente însemnate în dezvoltarea cultur­rii. In teatru s-a cristalizat cu o forţă deosebită înflorirea literaturii eterne şi strălucirea clasicismului francez. Teatrul a fost terenul pe care s-a desfăşurat faimoasa bătălie a lui „Her­­nani“­ care a consacrat triumful ro­mantismului. In teatru au răsunat, prin Gorki, unele din primele opere ale realismului socialist. La noi în ţară se desfăşoară astăzi o vastă operă de construcţie a culturii socialiste, în care teatrul e unul din factorii principali. Dramaturgii şi slu­jitorii teatrului din ţara noastră con­tinuă cu memirie nobilele tradiţii ale teatrului mondial şi naţional, işi con­sacră talentul educării şi însufleţirii maselor prin mijlocirea marii forţe a artei scenice. De aceea unele probleme ridicate de acad. Tudor Vianu in sen­sul că „este necesar ca autorii să nu se aşeze pe poziţiile ar­tei cu tendinţă“ şi că „scopul li­teraturii dramatice nu este să trans­(Continuare in pag. 3-a) Pe tttctfwmea. —tVLMîElDR INTtRMNAtt CTNP PE ŞARPE II DOARE CAPUL.. ...iese la drum şi se lecuieşte cu un­ ciomag antinevralgic. Cerem scu­ze neamului şerpesc pen­tru jignirea ce i-o adu­cem­, folosindu-l drept comparaţie cu postul de radio „Europa liberă", dar acest post, în loc să facă chitic, s-a apucat, nici mai mult, nici mai puţin decît să... come­moreze răscoalele din 1907. Dar cum ? Ciocoiaşii fugiţi, o­­draslele linierilor expro­priaţi, nu suflă nici un cuvinte­ despre cauzele răscoalelor, uită un ase­menea amănunt ca acela de a arăta împotriva cui au fost îndreptate Ice să mai evoce memoria lui maman. papă, a lui on­­ele, a lui fante ?), iar cît despre rezultate... Staţi, ascultaţi şi vă minunaţi. PUPA CE AU TRAS CU TUNUL In marea lor bună­voinţă şi dragoste fată de fraţii ţărani, „marii proprietari — ne infor­­mează „Europa Liberă" — renunţară să mai ex­ploateze moşia prin muncă ţărănească". Po­căiţi, conu Ion Brătia­­nu, cel cu un petec de 120.000 pogoane, cu co­­nu Ghica, cel cu 140.000 pogoane, pirlitul de Sturza cu 112 000 po­goane numai în jud. Neamţ, ieşeau la cîmp apăsind din greu coar­nele plugului, in timp ce madam Brătianu, ma­dam Sturza, madam Ghica le aduceau cu a­­nevoie, spre prînz, le­gături ca cu merinde. Cît despre țărani — el „îşi dobîndi­seră între cele două războaie mondiale in­dependenta economică și dreptul de a slănini pămîntul pe care I mun­ceau". Mai mult, ţă­ranul ajunsese să se bucure de o preţuire deosebită". Aşa că dacă, aşa cum reiese din cercetarea fă­cută in 1929, în timpul burgheziei, peste 2 mi­­lioane de locuinţe să­teşti din totalul de 3 milioane erau făcute din chirpici şi hiine li­­pite cu lut, pardosite cu pămint sau bălegar, iar peste 2 milioane gospodării n-aveau nici o vacă, 1,7 milioane nici un porc, un sfert de milion nici o găină — nu vă neliniştiţi: aveau în schimb parte de „prețuire deosebită", pe lingă că se mai bu­curau de pelagră, uiti­­că, sifilis, jandarmi, va­­tati, pămint d­a doi me­tri adîncime­, etc., etc. Păcat că ciocoiaşii de la „Europa liberă" nu pot „simţi" direct răs­punsul ţăranilor la a­­ceste aprecieri, căci...­­Ar experimenta în acest fel proverbul cu migrena şarpelui şi cu ciomagul... „TREAZA” SAU „PRĂJITĂ"? Problema unificării Germaniei preocupă pe mulţi — cu excepţia u­­nui anumit grup de ger­mani „patrioţi“, aflaţi cu trupul in Europa şi cu sufletul ceva mai de­parte, de pildă, peste ocean Unul din aceştia, dom­nul Kurt Kiesinger, cri­­ticind proiectul partidu­lui social-democrat de retragere a Germaniei occidentale din N­A­T­O, şi de creare a unui sis­tem de securitate colec­tivă, a arătat că unifica­rea mai poate să aştepte, in schimb potrivit d-sa­­le, „speranţa de unifica­re“ trebuie să rămină în­­tr-o „răbdare trează”. Linei asemenea soluţii i se spune, pe romineşte, răbdări prăjito­r Ansamblul Teatrului de Operetă din Bucureşti a p­ecat în U.R.S.S. 190 persoane, aproape întreg ansam­blul Teatrului de Stat de Operetă din Bucureşti — dirijorul şi compozitorul Ghera­se­­ Dendrino, regizorul prim Ni­­cuşor Constantinescu, soliştii Ion Da­cian, Puica Alexandrescu, Virginica Ro­­manovschi, Maria Wauvrina, artişti e­­m­eriţi. Silly Popescu, Viorel Chiridea­­nu şi alţii, corul, baletul şi orchestra teatrului, au plecat ieri dimineaţă in­tr-un turneu de o lună de zile in Uniu­nea Sovietică. Teatrul de Stat de Operetă din Ca­pitală va prezenta in oraşele Moscova, Gorki, Odesa, spectacole cu operete din repertoriul original: „Lăsaţi-mă să cint", „Plutaşul de pe Bistriţa“, „Co­­ltumba", precum şi cu opereta „Vinză­­torul de păsări“. Conducerea turneului a fost încre­dinţată tovarăşilor Costel Rădulescu, artist emerit, directorul direcţiei Mu­zicii din Ministerul Culturii, şi Sandu Eliad, maestru emerit al artei, directo­rul Teatrului de Stat de Operetă.

Next