Scînteia, martie 1957 (Anul 26, nr. 3843-3869)
1957-03-01 / nr. 3843
Pag. 4 Partidul Muncitoresc Socialist Ungar in plină dezvoltare Hotărîrile Plenarei C. C. provizoriu al P.M.S.U BUDAPESTA 28 (Agerpres). — Ziarul „Nepszabadsag“ a publicat un comunicat oficial în care se spune: La 211 februarie a avut loc plenara Comitetului Central provizoriu al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. Plenara a ascultat raportul prezentat de János Kundar — „Problemele şi sarcinile actuale“ şi raportul prezentat de Karoly Kiss — „Probleme organizatorice şi de cadre“. La discuţii au luat cuvintul 17 persoane. Comitetul Central a adoptat in problemele examinate hotăriri corespunzătoare. In hotărirea cu privire la poblemele şi sarcinile actuale se constată că in cursul luptei împotriva forţelor contrarevoluţionare, au fost obţinute succese însemnate in domeniul vieţii politice, economice şi culturale, precum şi în dezvoltarea organizaţiilor de partid şi de masă. Construcţia de partid înaintează în linii mari intr-un ritm sănătos şi satisfăcător : numărul membrilor de partid creşte săptăminal în medie cu 8.000—12.000 persoane şi in prezent este de peste 190.000. Am obţinut o dezvoltare sănătoasă a partidului, se spune în hotărire, kt primul rînd pentru că ne-am desolidarizat total de grupul antipartinic Imre Nagy și Losonczi, pentru că am dus o luptă energică și intransigentă împotriva tuturor acelora care au Incer-, cat să reînvie In partidul nostru o politică dăunătoare care serveşte în ultimă instanţă scopurilor contrarevoluţiei. După ce arată că P.M . U şi guvernul ungar au respins atacul pornit împotriva partidului, sub diferite lozinci false prin care se urmărea împiedicarea reorganizării partidului, defăimarea şi persecutarea comuniştilor activi cinstiţi In hotărire se spune: Succesele construcţiei de partid au fost obţinute şi datorită hotărîrii cu care Comitetul nostru Central a luptat şi luptă împotriva pericolului politicii sectare Pentru lichidarea acestui pericol, noi arp selecţionat minuţios efectivul organelor de conducere, am luat măsuri eficiente pentru înfăptuirea democraţiei interne de partid. Paralel cu construcţia de partid, se arată în continuare în hotărire, s-a înregistrat un mare progres în domeniul unirii tuturor forţelor principale ale socialismului şi activizării lor în lupta împotriva contrarevoluţiei. Lupta pentru realizarea deplină şi cu succes a acestuiel a început in condiţii politice foarte complicate şi este departe de a se fi terminat. Pentru zdrobirea totală şi definitivă a contrarevoluţiei, trebuie să se aplice consecvent şi cu hotărire mijloacele dictaturii proletariatului. Aceasta nu este însă suficient Este necesară de asemenea demascarea ideologică şi politică şi izolarea contrarevoluţiei. C C. consideră că în domeniul activităţii organelor conducerii de stat, este necesar să fie consolidată activitatea de conducere a guvernului. Stabilizarea vieţii în ţară a ajuns la un nivel cînd paralel cu activitatea organelor conducerii ,de stat a devenit necesară activitatea constituţională obişnuită a organelor puterii de stat. Recent PMSU, a participat la întîlniri internationale importante intre partide. In cursul acestor întilniri s-a înfăptuit principiul egalităţii în drepturi a partidelor comuniste şi muncitoreşti frăţeşti. Ele au căzut de acord asupra tuturor problemelor importante ale mişcării muncitoreşti internaţionale. Suntem convinşi că aceste întilniri au contribuit de asemenea la întărirea continuă a lagărului socialist. In acelaşi timp, Comitetul Central constată cu regret că paralel cu relaţii normale pe linie de stat cu Iugoslavia există divergenţe substanţiale de vederi expuse de unii conducători ai P.SU. şi ai Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia asupra unor probleme importante ca de pildă problema construcţiei de partid şi aprecierea asupra aşa ziselor,consilii muncitoreşti teritoriale ungare. Sperăm însă, se spune în hotărire, că aceste divergenţe vor fi rezolvate în cadrul unei discuţii tovărăşeşti, aşa cum se obişnuieşte între comunişti. Ziarul „Nepszabadsag" publică de asemenea hotărirea plenarei asupra problemelor organizatorice. Comitetul Central, se spune în hotărîre, a decis să întărească organele conducătoare ale partidului. Comitetul Central provizoriu si a complectat componenta cu 14 membri, iar Comitetul Executiv cu 2 membri. In Comitetul Executiv al P.M.S.U. au fost aleși Antal Anna Béla Biszku, Lajos Fehér, János Kádár, Gyula Kállai, Károly Kiss, György Marosán, Ferenc Münnich Sándor Rónai şi Miklós Somogyi. Din secretariat fac parte: János Kádár, preşedintele Comitetului Central, Jenő Fok- Gyula Kállai, Károly Kiss şi György Marosán, secretari ai C.C. NUMIREA UNOR NOI MEMBRI IN GUVERNUL UNGAR BUDAPESTA 28 (Agerpres). — La Budapesta a fost dat publicităţii următorul comunicat oficial : Prezidiul Republicii Populare Ungare a numit pe dr. Ferenc Münnich prim vicepreşedinte al guvernului revoluţionar muncitoresc ţărănesc ungar, Béla Biszku — ministru al Afacerilor Interne, dr. Frigyes Dolesau — ministru al Ocrotirii Sănătății, Gyula Kallai — ministru al Culturii, și Teza Révész — ministru al Apărării. Prezidiul Republicii Populare Ungare a eliberat pe Sándor Rónai, preşedintele Adunării de stat, din funcţiile de membru al guvernului revoluţionar muncitoresc ţărănesc ungar. La 28 februarie noii membri ai guvernului au depus jurămîntul. CAIRO 28 (Agerpres). — La 27 februarie a luat sfirşit conferinţa şefilor a patru state arabe — Egipt, Siria, Arabia Saudită şi Iordania. După încheierea conferinţei a fost dat publicităţii un comunicat comun in care se spune: Participanţii la conferinţă au examinat probleme legate de eforturile depuse de regele Saud Ibn Aziz in timpul vizitei sale in Statele Unite, dindu-le o apreciere înaltă, şi explicaţiile regelui Saud date conducătorilor S.U.A. referitor la punctul de vedere al arabilor in problemele Orientului mijlociu. Ei au examinat de asemenea o serie de alte probleme. Regele Saud a arătat că a explicat preşedintelui S.U.A. îndeosebi acele probleme care se referă la drepturile arabilor şi problemele legate de recenta agresiune împotriva Egiptului şi de consecinţele ei. Regele Saud a explicat de asemenea dreptul de suveranitate al Egiptului asupra Canalului de Suez, arătind totodată consecinţele serioase care pot decurge din nerespectarea de către Israel a rezoluţiilor O.N.U. care prevăd retragerea necondiţionată a trupelor israeliene din regiunile Gaza şi golful Akaba. Regele Saud a arătat preşedintelui S.U.A. că această retragere trebuie să fie făcută fără să se acorde Israelului vreun avantaj care ar constitui un rezultat al agresiunii tripartite. Participanţii la conferinţă au confirmat că tarile lor urmăresc să joace rolul lor pe arena internaţională, că intind mina pentru o colaborare cu toate ţările şi salută prietenia cu statele care năzuiesc spre prietenie cu ţările arabe pe baza respectării suveranităţii, intereselor şi politicii pe care ţările noastre găsesc de cuviinţă să o ducă. Ţările arabe întrunite aici, care s-au intărit şi mai mult in urma trezirii popoarelor lor şi care se conving tot mai mult de justeţea idealurilor şi scopurilor lor, confirmă prin prezenta tot ceea ce au declarat anterior despre hotărirea lor de a apăra ţările arabe împotriva neajunsurilor pricinuite de „războiul rece“, şi hotărîrea lor de a se ţine la o parte de diferitele conflicte. Ele rămîn credincioase politicii de imparţialitate şi neutralitate pozitivă, apărindu-şi în felul acesta adevăratele lor interese. Ele subliniază de asemenea că apărarea lumii arabe trebuie să pornească şi trebuie să fie o chestiune a ţârilor arabe in lumina securităţii lor adevărate şi trebuie să se afle in afara pactelor străine. In consecinţă participanţii la conferinţă declară următoarele : 1. Stăruie pentru retragerea imediată şi necondiţionată a trupelor israeliene dincolo de linia de demarcaţie a armistiţiului. 2. Sprijină toate drepturile arabilor din Palestina şi suveranitatea arabilor asupra păminturilor şi apelor lor teritoriale. 3. Sprijină drepturile Egiptului la despăgubiri din partea statelor agresoare pentru toate pagubele şi pierderile cauzate de agresiune. 4. Resping toate Încercările de a ştirbi suveranitatea şi drepturile Egiptului asupra Canalului de Suez, deoarece Canalul de Suez este o parte integrantă a Egiptului şi deoarece Egiptul are dreptul deplin de suveranitate asupra acestui Canal Libertatea navigaţiei este garantată conform prevederilor Convenţiei de la Constantinopol din 1888. 5. Condamnă agresiunea engleză împotriva teritoriului Yemenului şi reafirmă solidaritatea lor cu Yemenul împotriva acestei agresiuni. 6. Sprijină necondiţionat libertatea şi independenţa arabilor din Algeria şi exprimă admiraţia lor faţă de lupta hotărită împotriva forţelor imperialismului. hotAririle conferinţei de la cairo TARILE ARABE ramîn credincioase politiei de neutralitate Satisfacţia opiniei publica arabe Arabii îşi vor apăra ţările fără blocurile militare occidentale, ţările arabe refuză să devină un teatru al războiului rece. Vizita regalul Saud in S.U.A. n-a atins solidaritatea ţărilor arabe. CAIRO 28 (Agerpres). — Opinia publică din ţările arabe salută cu satisfacţie rezultatele conferinţei de la Cairo dintre şefii de stat ai Egiptului, Arabiei Saudite, Siriei şi Iordaniei. Radio Cairo relatează că joi dimineaţa mii de cetăţeni egipteni au venit la preşedinţia consiliului pentru a prezenta felicitări in legătură cu succesul conferinţei. Ziarele egiptene relevă in articolele lor că popoarele celor patru ţări arabe se pronunţă pentru o politică de neutralitate şi unitate şi că Orientul mijlociu refuză să devină teatrul războiului rece. Arabii, subliniază ziarele. Îşi vor apăra ţările lor fără a avea nevoie de blocurile militare occidentale. Ziarul „Al Gumhuria“ publică, sub semnătura lui Anwar El Sadat, un articol, în care subliniază că comunicatul celor patru șefi de stat arabi precizează răspunderile guvernelor arabe în vederea consolidării păcii în întreaga lume prin întărirea blocului ţărilor africane şi asiatice neutre. Arabii, scrie ziarul, vor libertate şi suveranitate pentru ţările lor, vor pace şi securitate pentru toţi. Popoarele arabe nu nutresc intenţii de agresiune. Un răsunet deosebit de entuziast l-a stîrnit conferinţa de la Cairo în opinia publică siriană. Ziarul sirian „Al Faiha“ consideră, că politica de neutralitate pozitivă, proclamată la conferinţa de la Cairo, nu este o politică de moment ci are rădăcini profunde şi trainice, care oglindesc năzuinţele popoarelor arabe. Ziarul „Al Rai Al Am“, după ce subliniază satisfacţia pentru faptul că şefii de stat arabi şi-au reafirmat politica de menţinere a libertăţii, bazată pe neutralitatea pozitivă şi hotărirea lor de a feri lumea arabă de neajunsurile războiului rece, scrie: Comunicatul de la Cairo a dovedit în mod indiscutabil că vizita regelui Saud n a avut drept scop acceptarea doctrinei Eisenhower, nici în numele său propriu, nici in numele şefilor celor patru ţări arabe, ci a urmărit doar să expună preşedintelui S.U.A. ţelurile naţionalismului arab şi să-i atragă atenţia asupra consecinţelor agresiunii anglo-franco-israeliene împotriva Egiptului. Alte organe de presă siriene arată că rezultatele conferinţei de la Cairo au dezminţit afirmaţiile tendenţioase răspîndite de unele cercuri occidentale, potrivit cărora între conducătorii ţărilor arabe s-ar fi ivit neînţelegeri. Ziarul „Saut Ul Arab“ scrie că vizita regelui Saud în America nu a atins solidaritatea frontului unit al ţărilor arabe. Intrevederile preşedintelui Sukarno cu şefii partidelor politice din Indonezia DJAKARTA 28 (Agerpres). — Agenţiile de presă anunţă că în cursul zilei de joi preşedintele republicii Indonezia, Sukarno, a avut întrevederi separate cu şefii partidelor politice care au expus punctul lor de vedere asupra programului de reforme politice. Agenţia United Press relatează că partidele naţionalist şi comunist l-au asigurat pe preşedinte de sprijinul lor necondiţionat. Partidul islamic „Pert“ a anunţat de asemenea că sprijină cu unele rezerve reformele preconizate de preşedinte. In tot timpul conferinţei dintre Sukarno şi şefii partidelor, in faţa palatului preşedintial au avut loc mari manifestaţii în cadrul cărora zeci de mii de persoane şi-au exprimat sprijinul pentru noua formulă politică a preşedintelui Republicii. Pe zidurile caselor din Djakarta sunt scrise lozinci în care populaţia este chemată să se alăture planului de reformă. DJAKARTA 28 (Agerpres). — Din Djakarta se anunţă că ambasadele Statelor Unite şi Angliei ar fi trimis proteste Ministerului de Externe al Indoneziei în legătură cu faptul că pe zidurile sediilor birourilor de informaţii ale S.U.A. şi Angliei din Djakarta ar fi apărut lozinci cu caracter antiimperialist. In cercurile politice indoneziene, protestele celor două ambasade occidentale sunt puse in legătură cu evenimentele care se desfăşoară în prezent în Indonezia. Politica bîtei şi rezultatele ei Discuţia care s-a desfăşurat zilele trecute la O.N.U. cu privire la amestecul Statelor Unite în treburile interne ale ţărilor de democraţie populară a aruncat lumină asupra unuia din factorii care otrăvesc relaţiile internaţionale şi anume asupra activităţii subversive şi de diversiune dusă de Statele Unite împotriva altor state. Activitatea subversivă împotriva altor ţări nu este însă decit unul din aspectele politicii agresive a Statelor Unite Această politică cuprinde in centrul ei cursa înarmărilor şi goana după baze, pacte şi coaliţii militare. Ea include metodele de discriminare economică şi culturală în relaţiile internaţionale In sfîrşit ea pune, îndeosebi în ultima vreme accentul pe încercările de aservire şi înrobire colonială a altor ţări şi în primul rînd a ţărilor Orientului de către imperialismul american. CURSA ÎNARMĂRILOR, A BAZELOR ŞI A PACTELOR MILITARE Numeroase fapte arată că în fiecare din aceste domenii, politica agresivă a Statelor Unite s-a intensificat în măsură considerabilă, cu începere din toamna anului trecut. In timp ce conducătorii americani afirmau mereu — mai ales cu prilejul discursurilor rostite în campania electorală din SUA — că ei in-tenţionează să lucreze pentru pace, în culisele cercurilor oficiale şi influente din SUA, precum şi din Anglia şi Franţa se pregătea o nouă fază de încordare şi de „război rece“, de sporire a primejdiei de război „cald“. Cel mai semnificativ este faptul că în timp ce Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste şi-au redus cheltuielile militare, depunînd în continuare la O.N U. eforturi pentru rezolvarea problemei dezarmării şi a interzicerii armei atomice. Statele Unite au continuat cursa înarmărilor iar în problema dezarmării au ridicat noi obstacole. Glasul cifrelor e clar: în noul buget sovietic pe 1957 alocaţiile pentru apărare au fost reduse cu peste 5 miliarde ruble faţă de prevederile anului trecut. In noul buget american pe 1957—1958 alocaţiile militare au fost sporite cu peste 2 miliarde dolari, depăşind chiar şi nivelul anilor de război 1940—1945. Cursa înarmărilor este strîns legată de goana Statelor Unite după baze şi coaliţii militare. Pe lingă cele 100 baze aeriene şi 21 baze militaro-navale pe care le deţin pe teritoriul unor ţări străine încă din anii trecuţi. Statele Unite au început în ultima vreme construirea a numeroase baze militare noi. Astfel de lucrări sunt in curs în Spania şi Brazilia, în Filipine şi în Africa de Nord în Groenlanda şi in alte puncte ale globului. Nu de mult a devenit cunoscută hotărîrea Statelor Unite de a plasa unităţi atomice americane pe teritoriul mai multor ţări străine printre care Anglia, Franţa, Germania occidentală, Italia, Turcia, Iranul, Japonia şi altele. Pe de altă parte, la sesiunea din noiembrie 1951, a Consiliului blocului Atlanticului, Statele Unite şi-au anunţat intenţia de a proceda la înarmarea cu arme atomice a aliaţilor lor din coaliţia atlantică, inclusiv a Germaniei occidentale. In ultimele săptămîni generalul american Norstad, noul comandant militar al pactului atlantic, depune o infrigurată activitate în acest scop. El călătoreşte prin capitalele ţărilor „atlantice“ din Occident unde face declaraţii provocatoare, căutînd să justifice ,,necesitatea“ războiului atomic, lansînd ameninţări la adresa Uniunii Sovietice şi a celorlalte ţări socialiste, dar omiţînd să atragă atenţia asupra faptului că Statele Unite expun pe aliaţii lor şi se expun pe ele visele unei contralovituri nimicitoare. Fără a învăţa din experienţa trecutului, Statele Unite se silesc să grăbească cit mai mult procesul de reînviere a militarismului german, din care intenţionează să facă forţa de şoc a agresiunii pe care o plănuiesc. „Statele Unite — scrie revista americană „Newsweek“ — au livrat pînă acum Germaniei vestice echipament în valoare de 700 milioane dolari (cuprinzind 1100 tancuri şi 1000 avioane militare) şi au promis alte 300 milioane dolari. Patru sute de ofiţeri şi subofiţeri americani instruiesc forţele armate germane şi alti ofiţeri americani mai sosesc". In fruntea armatei vestgermane au fost numiţi o serie de foşti generali hitlerişti, in cap cu Wenck, cunoscuţi ca criminali de război, care au încercat pină In ultima clipă să-l salveze pe Hitler Dar nu numai atit Hitlerizarea a fost introdusă şi în cadrul coaliţiei atlantice S-a ajuns nină acolo Incit un general hitlerist, Speidel, care are o gravă răspundere în masacrarea patrioţilor francezi In cel de al doilea război mondial, să fie numit comandant al trupelor terestre ale N.A.T.O. In Europa occidentală, avtnd sub comanda lui unitaji franceze, engleze etc. Manifestaui predilecţie pentru: generalii hitlerişti, strategii americani pierd din vedere că aceştia s-au remarcat nu numai prin invazia în Uniunea Sovietică, dar şi prin înfrîngerile suferite de la Stalingrad la Berlin. Intenţia Statelor Unite de a determina reluarea „războiului rece“ în toate sectoarele lui, s-a vădit şi din hotărîrea pe care au impus-o nu de mult, în cadrul organizaţiei de colaborare comercială a ţărilor vest-europene (C.O.C.O.M ) cu privire la o nouă lărgire a discriminărilor In comerţul cu ţărilfi din Răsărit. „DOCTRINA EISENHOWER" — O DECLARAŢIE DE RĂZBOI IN ALB Dar cea mai vădită manifestare agresivă politico militară a Statelor Unite in ultima vreme a constituit-o lansarea aşa-zisei doctrine Eisenhower cu privire la Orientul apropiat și mijlociu incercind să speculeze eşecul invaziei anglo franceze în Egipt, Statele Unite au lansat un program propriu de înrobire imperialistă şi colonialistă a Egiptului şi a celorlalte ţări din Orientul apropiat. Doctrina Eisenhower nu este decit, o aplicare în forme noi a unei linii mai vechi a imperialismului american, care îmbină bîta cu momeala pentru a şi instaura dominaţia, şi a transforma ţările respective în baze de agresiune. După cum a spus chiar un senator american, pe nume Scott, doctrina Eisenhower reprezintă „o declaraţie de război fără indicarea datei începutului lui“. Ce înseamnă încă de pe acum doctrina Eisenhower pentru ţările arabe se vede şi din felul în care cercurile conducătoare americane pactizează cu agresorii israelieni, incurajîndu-i de fapt în refuzul lor de a-şi retrage trupele din sectoarele Gaza şi Akaba. La Washington predomină, după cem se vede, părerea că menţinerea unei situaţii încordate în Orientul apropiat prin nelichidarea tuturor consecinţelor agresiunii Împotriva Egiptului constituie un mijloc de presiune asupra ţărilor arabe. In presa internaţională şi în întreaga opinie publică mondială se pune tot mai des în ultima vreme întrebarea: ce a determinat intensificarea acţiunilor agresive la care s-au dedat S.U.A. incepînd din toamna anului 1956? O serie de documente publicate in ultima vreme permit să se dea un răspuns concret acestei întrebări. Scrisoarea secretă adresată de magnatul petrolului Rockefeller preşedintelui Eisenhower şi dată publicităţii de ziarul ..Neues Deutschland“, a arătat nu de mult că noua politică aplicată de cercurile conducătoare americane în Orientul apropiat, a fost sugerată de trusturile petrolifere americane încă de la începutul anului 1956. Despre întărirea influenţei trusturilor petrolifere asupra politicii externe americane vorbesc cu tot mai multă insistenţă şi o serie întreagă de ziare din Occident. In articolul intitulat semnificativ „Diplomaţia petrolului" şi publicat la 13 februarie de ziarul francez „Le Monde“ se descrie In mod amănunţit felul în care ,aceşti mastodonţi" (adică trusturile petrolifere) orientează acţiunea guvernului american. La rîndul său, săptămînalul francez „Tribune des Nations“ din 1 februarie, într-o corespondentă intitulată „Vor financiarii americani o reîntoarcere la războiul rece ?“, analizează într-un mod mai general problema influentei „marilor oameni den afaceri americani“ — cum îi numeşte autorul — asupra politicii externe a Statelor Unite. Concluzia corespondentei este că, în cercurile financiarilor care îl sfătuiesc şi îl influenţează pe preşedintele Eisenhower, capătă o poziţie din ce în ce mai puternică aşa-zisul „partid al războiului*. Temîndu-se că o conjunctură de destindere ar periclita profiturile lor grase, trusturile au intervenit şi mai direct în politica americană, în sensul accentuării agresivităţii ei. In plus intensificarea politicii agresive a Statelor Unite se datoreşte, după cit se pare, unor aprecieri greşite, care izvorăsc dintr-o serie de iluzii mai vechi şi mai noi ale cercurilor conducătoare şi influente din America. Eşecul colonialiştilor anglofrancezi în Egipt a dus pe imperialiştii americani la concluzia că drumul spre stabilirea dominaţiei exclusive a Statelor Unite în Orientul arab, extrem de bogat in petrol, este acum deschis. In plus imperialiştii americani, ca şi toţi colonialiştii, au subapreciat forţa mişcării de eliberare din lumea asiatică şi africană. Totodată, după Congresul al XX-lea al P.CUS., conducătorii lumii capitaliste şi îndeosebi ai Statelor Unite şi-au făcut socoteli greşite cu privire la forţa şi coeziunea ţărilor socialiste. PLANURI CARE DAU GREŞ Desfăşurarea evenimentelor internaţionale arată că strategii lumii capitaliste, în cap cu cercurile care hotărăsc politica externă a Statelor Unite, s-au înşelat. Aventurile imperialiste din Egipt şi din Ungaria au eşuat iar înfringerea suferită de iniţiatorii lor a dovedit slăbiciunea imperialismului. Pe de altă parte toate speculaţiile cu privire la „slăbiciunea“ lagărului socialist s au dovedit complect neîntemeiate. Evenimentele au arătat dimpotrivă forţa politică, economică şi morală a lagărului socialist. Ele au pricinuit o nouă afirmare a unităţii şi coeziunii acestui lagăr care se strînge tot mai mult în jurul Uniunii Sovietice, sub steagul măreţei învăţături marxist leniniste, în prezent ,oi una din manevrele agresive ale lumii imperialiste, conduse de Statele Unite, nu înregistrează succese. Noul avint al cursei înarmărilor nu numai că nu poate împiedica,ar chiar provoacă accentuarea dificultăților economice. „Economia americană a început prost anul“ , scrie revista franceza „France Observateur“. „Există teama că ar putea surveni o depresiune Eisenhower“, declară agenţia United Press, amintind de „depresiunea Hoover“ din 1929, despre care, după cum arată agenţia, „cetăţenii mai vorbesc încă". în alte ţări capitaliste, presiunea economică exercitată de cursa înarmărilor este şi mai mare. Cursa înarmărilor atomice şi neatomice întîmpină opoziţia crescîndă a opiniei publice. Avertismentul dat de Uniunea Sovietică prin Declaraţia TASS din 23 ianuarie cu privire la consecinţele creării de baze atomice americane pe teritoriile altor state nu a rămas fără efect Nici campania de remilitarizare a Germaniei occidentale nu este o acţiune populară Atit in întreaga Europă occidentală cit şi in însăşi Gerruahia Occidentală ea se loveşte de rezistenta crescânda a maselor. „Recruţi se găsesc greu, populaţia este împotriva reînarmării" — scrie cu amărăciune revista americană „U. S. News and World Report“, într-o corespondentă din Bonn , mare şi crescindă rezistentă intîmpină noua politică imperialistă americană in Orientul apropiat. „Cererea preşedintelui SUA adresată Congresului de a folosi forţele armate in Orientul mijlociu — scrie ziarul sirian „Ar Rai al Ammn“ — este considerată ca o încercare de„ a tulbura din nou pacea“. PENTRU O POLITICA DE PACE In timp ce S U.A duc o politică agresivă, U . S.S. continuă şi dezvoltă politica ei de pace şi colaborare internaţională O serie de noi şi puternice iniţiative de pace ale Uniunii Sovietice se află în centrul atenţiei opiniei publice internaţionale. Pe lingă propunerile cu privire la Orientul apropiat, aceste initiative cuprind mesajul adresat de N A. Bulganin cancelarului vest-german Adenauer, propunerile In problema dezarmării, chemarea la intensificarea comerţului şi legăturilor culturale internaţionale, reinoirea invitaţiei adresate primului ministru al Angliei de a vizita Uniunea Sovietică. Se poate spune de pe acum că politica şi iniţiativele de pace ale U.R.S S. şi ale celorlalte ţări socialiste dau grele lovituri acţiunilor agresive ale Statelor Unite. In ciuda turbatei campanii anti-sovietice şi anti-comuniste dezlănţuite de reactiunea imperialistă după evenimentele din Ungaria, prestigiul ţărilor socialiste creşte in lumea întreagă şi îndeosebi In lumea Orientului. Acest lucru e dovedit, printre altele, de succesul călătoriilor efectuate de curînd în ţările Asiei de mareşalul Uniunii Sovietice, G. K. Jukov, şi de primul ministru chinez, Ciu En-lai. întărirea poziţiei şi legăturilor internaţionale ale ţărilor socialiste constituie o înfrîngere foarte serioasă a politicii agresive a S.U A. Falimentul aventurilor Imperialismului în Egipt şi In Ungaria și rezistenta pe care o Inttmpină pretutindeni politica agresivă a S.U.A. confirmă faptul că în prezent s au ridicat In apărarea păcii forte sociale uriaşe, că aceste forţe sunt cu mult mai puternice decit forţele agresive. Popoarele au însă datoria să fie vigilente. Acţiunile agresive americane comportă riscuri serioase. Ele pot aduce noi suferinţe şi nenorociri popoarelor. Ele măresc încordarea internaţională şi primejdia de război Ele nu făgăduiesc nimic bun nici poporului american. Singura politică realistă a vremurilor noastre este politica coexistenţei paşnice intre ţări cu orinduiri sociale diferite, politica neamestecului reciproc in treburile interne şi a relaţiilor normale de colaborare internaţională. Pe baza acestei politici, ţările socialiste doresc îmbunătăţirea relaţiilor lor cu toate ţările, inclusiv cu Statele Unite România a arătat prin iniţiative concrete că doreşte dezvoltarea relaţiilor ei comerciale, culturale şi politice cu S. U. A Popoarele cer ca acţiunile agresive ale S U.A. să înceteze, ca guvernul american să meargă la intîmpinarea propunerilor privind slăbirea încordării internaţionale şi întărirea păcii. A. CERNEA SCÎNTEIA Deschiderea Congresului artiştilor plastici din U. R. S. S. La 28 februarie s-a deschis la Moscova primul Congres unional al artiştilor plastici sovietici. Eveniment de mare însemnătate in viata culturală a Uniunii Sovietice, congresul este chemat să facă bilanţul dezvoltării de aproape 40 de ani a ariei plastice sovietice şi să traseze căile de dezvoltare în viitor a artelor plastice sovietice. La congres participă delegaţi ai Uniunilor artiştilor plastici din toate republicile unionale şi autonome, din ţinuturile şi regiunile R.S.F.S.R., precum şi numeroşi oaspeţi străini. Congresul a fost deschis de K. F. Iyon, cel mai in virstă pictor sovietic. Pictorul loganson a prezentat raportul cu privire la situaţia şi sarcinile artei plastice sovietice. In aceeaşi zi a avut loc, în cinstea congresului, vernisajul a 7 expoziţii ale operelor artiștilor plastici sovietici. Arta și cultura romînească peste hotare UNIUNEA SOVIETICA MOSCOVA 28. — Corespondentul Agerpres transmite: A apărut al doilea număr pe 1957 al revistei „Inostrannaia Literatura", organ al Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S. Revista publică printre altele continuarea romanului „Pasărea furtunii" de Petru Dumitriu, articolul „După întoarcerea din Ungaria", de Mihail Beniuc, in care scriitorul român povesteşte despre zilele petrecute în Ungaria in perioada contrarevoluţiei din octombrie-noiembrie 1956. In articolul „La expoziţia de la Veneţia" N. Abalchin face o analiză profundă a operelor de artă plastică prezentate la Expoziţia internaţională de arte plastice de la Veneţia pe 1956 Vorbind despre pavilionul R P. Romíno, autorul scrie : „In creaţia lor (pictorii romini — N.R.I rămîn credincioşi tradiţiilor naţionale avansate, fapt pentru care operele lor păstrează farmecul vieţii. Mîndria acestei interesante colecţii o constituie tabloul „Odihnă pe cîmp" de Corneliu Baba. La rubrica „Din lună în lună" revista publică o scurtă recenzie asupra romanului „Ochiu-Dracului" primul roman al tînărului scriitor român Corneliu Leu, precum şi textul reprodus după „Gazeta Literară“ al declaraţiei scriitorilor din regiunea Autonomă Maghiară şi a lucrătorilor instituţiilor literare din Tg. Mureş, in legătură cu evenimentele din Ungaria. R. F. GERMANA // MÜNCHEN 28 IAgerpres) — « Revista „Deutsche Woche" care x› apare la Munchen publică un articol elogios despre expoziţia de ›› artă populară romînească care Xx sa deschis la 10 februarie la ›› Karlsruhe din iniţiativa asociaţiiei „Deutscher Kulturtag" în cosilaborare cu „Badischer Kunstvek rein". „Vizitatorii, scrie revista « vest germană, au ocazia să adxx mire produse cu adevărat minu›› nate de autentică artă populară ›› care nu este influentată, nici xx falsificată in nici un fel de o ›› artă industrială dirijată din intrerese comerciale". 1 MARTIE Mărţişoare, mărţişoare norocoase!... Desen de BUGETARU SCURTE ŞTIRI PARIS După cum s a mai anunţat, autorităţile franceze au confiscat numărul din 26 februarie al ziarului „ Humanité” in care au fost publcate materiale care demascau politica colonială a guvernului in Algeria In legătură cu aceasta după cum relatează agenda France Presse la 29 februarie judecătorul de instrucţie al Tribunalului militar din Paris a dispus efectuarea unei anchete, acuzind redacţia ziarului ,,L' Humanité“ deatentat la integritatea teritoriului” Franţei. MOSCOVA La 27 februarie a avut loc la Moscova o şediţă consacrată celei de a 100-a aniversări a naşterii eminentului fizician german Heinrich Hertz. In sala Academiei de Ştinţe a HRS S., unde a avut loc şedinţa, s-au întrunit cunoscuţi oameni de ştiinţă sovietici. Au participat de asemenea reprezentant al ambasadelor R. D. Germane şi R. F. Germane In U R.S.S. PRAGA. Posturile de radio cehoslovace anunţă că in luna martie la invitaţia guvernului R. P Chineze, o delegaţie guvernamentală a R Cehoslovace condusă de V. Siroky, preşedintele Consiliului de Miniştri, va vizita R P Chineză, precum şi R D. Vietnam, R.P D. Corteană şi R. P. Mongolă, LONDRA. La 28 februarie, potrivit relatărilor presei, tribunalul din Nicosia a condamnat la moarte trei ciprioţi — participanţi la mişcarea de eliberare naţională. Printre cei condamnaţi este tinărul Christos Apostolu în vîrstă de 18 ani Sentinţa a fost pronunţată pe baza legii stării excepţionale. MOSCOVA La 29 februarie a sosit la Moscova, împreună cu un grup de experţi S. Czotner, ministrul Industriei Grele al R P.lingare, în vederea tratativelor cu Ministerul Comerţului Exterior al U.R.S S. WASHINGTON. In seara tleî de 28 februarie a fost dat publicităţii la Washington comunicatul final asupra convorbirilor de două zile dintre preşedintele Eisenhower şi prim ministrul Franţei MoHet In esenţă comunicatul arată că cei doi oameni de stat au trecut în revistă un întreg complex de probleme ale actualităţii MOSCOVA Opinia publică sovietică a sărbătorit a 150-a aniversare a naşterii poetului american Henry Ixingfellow La 27 februarie a avut loc la Moscova o reuniune consacrată acestui eveniment In sala de concert Ceaikovski « au întrunit reprezentanţi ai uzinelor şi fabricilor din Moscova, oameni de ştiinţă, literatură şi artă, student din Moscova Printre oaspeţi se aflau funcţionari ai ambasadei SUA In URSS., poetul canadian J Wallace, Masaharu Atanaka, membru al Comitetului japonez pentru apărarea păcii, BERLIN. La 27 februarie a luat sfîrşit la Halle în R. D Germană procesul unor agenfi al serviciului imperialist de spionaj. Principalul acuzat In acest proces. M Andriske era încă din anu« MJ52 In serviciul spionajului american «I francez El a recrutat pentru această activitate alţi doi acuzaţi — pe soţia sa, H Andriske, şi pe S. Lehman, muncitoare la una din gările din Berlin. Acuzaţii au recunoscut crimele săvîrşite. M Andriske a fost condamnat la 12 ani închisoare, soţia sa la 3 ani închisoare şi S. Lehman la 4.5 ani închisoare. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA S Bucureşti, Plata „Stinteir, Tat, 7.80 10. 7.60 20. 7.60 10. 7.6100. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factori poştali şi difuzori voluntari din îatrCtOdcrt ft Instituţii Tiparul, Combinatul Poligrafic Casa Scînteii V, Stalin*. Nr. 3843