Scînteia, aprilie 1957 (Anul 26, nr. 3870-3895)
1957-04-02 / nr. 3870
ANUL XXVI Nr. 3870 PRÓLÉTÁRi bei fOATE TÂrEs, UNITI-VÂ! Marți 2 aprilie 1987 4 PAGINI — 20 BANI Poporul bulgar înconjoară cu bucurie pe solii poporului român MARELE MITING DIN ORAŞUL PLOVDIV PLOVDIV (de la trimişii speciali Agerpres).— Luni dimineaţa, delegaţia guvernamentală şi de partid a Republicii Populare Române - alcătuită din tovarăşii : Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducătorul delegaţiei, Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, membru al Biroului Politic al C. C. al Partidului Muncitoresc Romín, Petre Borilă, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, membru al Biroului Politic al CC. al Partidului Muncitoresc Romín, Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C al Partidului Muncitoresc Romín, Grigore Preoteasa, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romíne, membru al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, G. Gaston Marin, președintele Comitetului de Stat al Planificării, M. Roșianu, ambasadorul Republicii Populare Romíne la Sofia, care se află în vizită oficială în Republica Populară Bulgaria, a plecat spre Plovdiv Delegaţia este însoţită de tovarăşii Anton Iugov, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, Dimo Dicev, membru al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, şeful secţiei de politică externă şi relaţii internaţionale a C.C al Partidului Comunist Bulgar, M. Tasabanov, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al Republicii Populare Bulgaria, Iordan Stefanov, directorul Protocolului. Coloana de maşini a oprit în drum în oraşul Pazargic, unde locuitorii oraşului au făcut o primire sărbătorească solilor poporului român. In centrul oraşului a avut loc un scurt miting. Delegaţia romînă a fost salutată de Liubea Lucov, preşedintele comitetului orăşenesc al Frontului Patriei. A răspuns tov. Petre Borilă, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín. Cuvîntarea sa a fost subliniată de cei prezenţi cu aplauze şi aclamaţii In cinstea prieteniei bulgaro-romîne, a solidarităţii tuturor ţărilor socialiste in frunte cu Uniunea Sovietică Coloana de maşini porneşte din nou. Pe tot parcursul, prin localităţile pe unde trece, delegaţia guvernamentală şi de partid a Republicii Populare Romine este întimpinată cu deosebită căldură Oaspeţii se opresc la unul din sectoarele cooperativei agricole de muncă „Dimitr Caraivanov" din comuna Malo Conavo Această gospodărie cuprinde 1.000 de familii de ţărani care şi-au unit 4.500 ha. de teren pentru a le lucra în comun. Conducătorii de partid şi de stat români au stat de vorbă cu colectiviştii care lucrau la răsadniţele de roşii. Către ora II, delegaţia guvernamentală şi de partid a Republicii Populare Romíne a ajuns la Plovdiv, important centru cultural şi economic al Republicii Populare Bulgaria. În întîmpinarea oaspeţilor români s-a adunat o imensă mulţime de oameni Conducătorii autorităţilor locale — Todor Zvezdov, prim secretar al comitetului regional al Partidului Comunist Bulgar, Nicola Babangiev, preşedintele sfatului popular orăşenesc, Spas Gospodov, prim secretar al comitetului orăşenesc al Partidului Comunist Bulgar, Atanas Cîrkov, preşedintele sfatului popular regional, i-au salutat cu căldură pe oaspeţii romîni. O companie de onoare cu muzică şi drapel a dat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Populare Bulgaria. Apoi, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica şi Anton Iugov au trecut in revistă compania de onoare. In piaţa centrală a oraşului a avut loc un mare miting. In piaţă, în parcul oraşului şi pe străzi, se vedeau pancarte cu chemări in limbile romînă şi bulgară. „Trăiască prietenia bulgaro-romînă !“, „Trăiască pacea în lumea întreagă !“, „Bine aţi venit dragi prieteni din Romînia !“, „Dunărea nu ne desparte, ne uneşte !“, „Salut de luptă de la feroviarii din Plovdiv tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica 1“. Mitingul a fost deschis de Nicola Babangiev, preşedintele sfatului popular orăşenesc, care a salutat sosirea în oraşul Plovdiv a delegaţiei guvernamentale şi de partid a Republicii Populare Române. A rostit apoi o cuvîntare tovarăşul Anton Iugov, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Bulgar S-a dat apoi cuvîntul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Român, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducătorul delegaţiei guvernamentale şi de partid a Republicii Populare Române. Cuvântările tovarăşilor Anton Iugov şi Gheorghe Gheorghiu-Dej au fost salutate cu aplauze entuziaste. La încheierea mitingului, tineri şi tinere din oraşul şi regiunea Plovdiv, îmbrăcaţi în frumoase costume naţionale bulgare, au urcat la tribună şi în aplauzele prelungite ale mulţimii au oferit buchete de flori conducătorilor de stat şi de partid, romîni şi bulgari. La amiază, sfatul popular orăşenesc a oferit o masă în cinstea oaspeţilor. Cuvîntarea tov. A. Iugov Tovarăşi şi tovarăşe, Cetăţeni şi cetăţene, De citeva zile, In ţara noastră se află delegaţia guvernamentală şi de partid a Republicii Populare Romine, în frunte cu primul secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, prietenul şi tovarăşul nostru, Gheorghe Gheorghiu-Dej Permiteţi-mi, scumpi tovarăşi şi cetăţeni ai Plovdivului, ca In numele vostru şl in numele întregului popor bulgar să salut Incă odată, din toată inima, pe scumpii noştri prieteni romini şi In persoana lor, pe poporul-frate român. Primirea entuziastă pe care aţi făcut-o delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Romine este o dovadă clară a legăturilor prieteneşti strinse între poporul nostru şi fraţii săi români. Atît de călduros şi cordial pot fi întimpinaţi numai reprezentanţii unui popor prieten, reprezentanţii partidelor frăţeşti comuniste şi muncitoreşti, care sint legaţi pe vecie printr-o prietenie indestructibilă şi o colaborare reciprocă tovărăşească. Cu astfel de sentimente calde a intimpinat poporul romin în 1948 delegaţia noastră guvernamentală, in frunte cu Gheorghi Dimitrov Cu o astfel de căldură şi entuziasm a fost întimpinată delegaţia noastră guvernamentală de către poporul albanez, astfel am fost întimpinaţi la Moscova de popoarele sovietice frăţeşti, cu astfel de sentimente de caldă afecţiune oamenii muncii de la noi intimpina acum peste tot in ţara noastră pe scumpii săi oaspeţi romini. Vechi, străvechi sunt legăturile şi prietenia între cele două popoare ale noastre. Ele s-au făurit în lupta comună împotriva robiei străine, pentru independenţă naţională. Poporul nostru nu va uita niciodată că in timpul anilor Întunecaţi ai robiei otomane, în Romînia au găsit refugiu şi sprijin din partea poporului român militanţi revoluţionari bulgari ca: Botev, Levski, Karavelov şi alţii. In Romînia au activat vitejii revoluţionari bulgari, organizind cete de luptă şi trezind conştiinţa naţională a poporului nostru. Poporul bulgar îşi aminteşte cu un sentiment de recunoştinţă de fiii poporului român căzuţi in lupta pentru eliberarea Bulgariei de sub robia turcească; el păstrează amintirea lor şi nu-i va uita niciodată. Aceste legături şi această prietenie s-au întărit in anii întunecatei tiranii fasciste, in lupta comună a celor două popoare pentru inlăturarea robiei fasciste şi a ocupaţiei străine, pentru libertate, independenţă şi progres social Tovarăşi şi tovarăşei Veacuri de-a rindul clicile reacţionare conducătoare, atât din Bulgaria cit şi din Rominia, au făcut tot posibilul pentru a învrăjbi popoarele noastre şi a le ridica unul împotriva celuilalt. Dar nici burghezia bulgară, nici cea romină, nici stăpinii lor imperialişti nu au reuşit să întunece prietenia şi legăturile frăţeşti intre popoarele bulgar şi romin. De peste 12 ani cele două popoare construiesc împreună, mină în mină, în prietenie cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste, prezentul şi viitorul lor socialist. Atit poporul bulgar cit şi poporul român, sub conducerea partidelor lor marxist-leniniste, tind astăzi către un ţel comun — construirea societăţii socialiste. De cele două părţi ale Dunării, inimile oamenilor muncii sunt animate de aceleaşi sentimente, de aceleaşi ginduri şi de aspiraţii comune — să transforme ţările lor în state socialiste înfloritoare, să construiască fericirea şi bunăstarea lor. Astăzi, între ţările şi popoarele noastre este creată o bază sănătoasă, de nezdruncinat, a prieteniei, unităţii şi colaborării reciproce, prietenie şi colaborare intre două ţări socialiste frăţeşti. Poporul bulgar se bucură sincer de marile succese ale Republicii Populare Romine. Poporul român, sub conducerea partidului său marxist-leninist, intr-o perioadă istorică scurtă, a transformat din rădăcini Romînia ciocoiască, înapoiată, de altădată — în care oamenii muncii se înecau in mizerie dintr-un stat socialist înaintat, cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură care se reorganizează pe baze socialiste, cu o cultură socialistă care se dezvoltă necontenit. In Romînia au găsit un larg cîmp de dezvoltare şi înflorire forţele creatoare şi talentele poporului. Ca adevăraţi prieteni şi aliaţi ai poporului român nu putem să nu ne bucurăm din inimă de marile şi incontestabilele sale succese; nu pot să nu se bucure de aceste succese nenumăraţii noştri prieteni şi fraţi din toate colţurile lumii deoarece cu eit este mai puternică din punct de vedere economic Republica Populară Romînă, cu cit e mai puternică fiecare ţară so-' cialistă, cu atit mai puternic şi de neînvins este lagărul nostru socialist. Desigur, succesele ţărilor noastre nu sunt pe placul duşmanilor Socialismului. Fiecare victorie a noastră provoacă la ei ură şi furie. Imperialiştii se tem de întrecerea paşnică cu ţările socialiste, pentru că îşi dau seama că, în această întrecere, victorios va fi socialismul. Experienţa de 40 de ani a Uniunii Sovietice a demonstrat în mod strălucit marea superioritate a sistemului socialist faţă de cel capitalist. Sistemul socialist rezistă la toate incercările istoriei şi astăzi s-a impus ca un sistem mondial. Iată de ce, tovarăşi, se tem imperialiştii, iată de ce propunerilor noastre paşnice şi constructive, cercurile imperialiste americane le opun politica lor de ameninţări şi înarmare furibundă. lată de ce imperialiştii se străduiesc din toate puterile să lovească in construcţia paşnică a ţărilor socialiste, să spargă unitatea lagărului socialist: ‘în această unitate ei văd principalul obstacol în calea realizării planurilor lor de dominaţie a lumii. Imperialiştii americani şi partenerii lor europeni, de pildă, au sperat mult că evenimentele din Ungaria, organizate de ei, vor slăbi unitatea şi solidaritatea lagărului socialist Dar speranţele lor nu s-au realizat. In sîngeroasele evenimente din Ungaria s-au spulberat multe iluzii, multe concepţii greşite , multe minţi confuze s-au limpezit şi a eşuat complect complotul fascist organizat de imperialişti. Lagărul socialist, împotriva aşteptărilor şi speranţelor duşmanilor, a devenit mai unit şi mai puternic. Partidele comuniste şi muncitoreşti frăţeşti s-au întărit şi mai mult, s-au unit şi mai solidar sub steagul marxism-leninismului, sub steagul internaţionalismului proletar. Prietenia ţărilor socialiste cu Uniunea Sovietică, prietenul şi (Continuare in pag. IV-a, col. 1-2) Dragi tovarăşi şi tovarăşe, Transmitem oamenilor muncii din oraşul şi regiunea Plovdiv un fierbinte şi tovărăşesc salut din partea muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor din Republica Populară Romînă care, asemenea vouă, construiesc socialismul în patria lor liberă. Oraşul vostru este cunoscut pentru vechile sale tradiţii revoluţionare. La Plovdiv au activat ani îndelungaţi înflăcăraţi revoluţionari Dimităr Blagoev, Vasil Kolarov şi alţii. In scurta vizită pe care delegaţia noastră de partid şi de stat a făcut-o în ţara dv. am văzut pretutindeni roadele muncii harnice şi însufleţite a poporului. Plovdivul a cunoscut in ultimul deceniu o puternică dezvoltare, în oraşul vostru s-au ridicat noi întreprinderi. Ţărănimea din regiunea Provdiv a obţinut succese remarcabile in opera de construire a socialismului la sate Înfloreşte şi se răspîndeşte cultura, a crescut numărul şcolilor şi altor aşezăminte culturale. Munca voastră rodnică, dragi tovarăşi, reprezintă o imagine vie a marilor transformări înnoitoare, a succeselor de seamă obţinute de poporul bulgar, sub conducerea Partidului Comunist, în dezvoltarea economiei şi culturii, in construirea socialismului. Instaurarea regimului de democraţie populară în ţara voastră a descătuşat iniţiativa şi energia creatoare a maselor de milioane, înăbuşite în trecut de stăpînirea burghezo-moşierească. Rezultatele obţinute de poporul bulgar în anii puterii democrat-populare pe ţărimul dezvoltării industriei, agriculturii, culturii, în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, depionstrează justeţea liniei Partidului Comunist Bulgar, călăuzit de învăţătura marxistleninistâ. Succesele oamenilor muncii din Bulgaria bucură din inimă pe oamenii muncii din România. Ele bucură pe oamenii muncii din toate ţările socialiste, pe luptătorii de pretutindeni pentru pace şi progres. Ca şi poporul bulgar, poporul român desfăşoară o neobosită muncă creatoare pentru a asigura înflorirea economică şi culturală a Republicii Populare Romine şi bunăstarea celor ce muncesc, pentru victoria deplină a socialismului în patria sa. Poporul nostru a obţinut succese de seamă in industrializarea socialistă a ţării. Sectorul socialist al agriculturii creşte şi se dezvoltă necontenit. Rezultate Însemnate au fost obţinute in domeniul dezvoltării culturii. Creşte an de an nivelul de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Succesele şi victoriile popoarelor noastre dragi tovarăşi, se datorează profundelor transformări istorice ce s-au înfăptuit în ţările noastre sub conducerea partidelor marxist-leniniste. Zadarnic încearcă propaganda imperialistă să calomnieze orînduirea noastră democrat-populară. Această propagandă mincinoasă este spulberată de măreţele realizări ale popoarelor noastre, care in decurs de numai 13 ani au făcut un pas uriaş Înainte pe calea lichidării Înapoierii economice şi culturale de Ieri, pe calea înfloririi multilaterale a celor două ţări socialiste. Un mare rol In dobîndirea succeselor istorice ale popoarelor noastre ti are faptul că atit Romînia cit şi Bulgaria au primit şi primesc un ajutor internaţionalist, frăţesc din partea marii noastre prietene şi sprijinitoare — Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Rominia şi Bulgaria sunt unite prin relaţii de intr-ajutorare şi colaborare prietenească cu toate ţările lagărului socialist. Relaţiile de tip nou bazate pe colaborare frăţească şi intr-ajutorare, pe egalitate în drepturi şi respect reciproc intre ţările socialiste, contribuie la întărirea şi progresul fiecărei ţări in parte şi la tăria şi progresul continuu al întregii comunităţi a ţărilor socialiste. In ţările noastre, noi cunoaştem rezultatele rodnice ale acestor relaţii frăţeşti şi ale sprijinului reciproc internaţionalist in toate domeniile. Cele două ţări ale noastre, membre ale marii familii a ţărilor socialiste, sunt legate printr-o strînsă şi indisolubilă prietenie. Sint cunoscute grădiţiile seculare ale prieteniei popoarelor noastre, strînsa împletire a destinelor lor istorice, frăţia lor cimentată prin sîngele vărsat in comun pentru libertate şi independenţă. Instaurarea regimului democrat popular în România şi Bulgaria a dat prieteniei noastre un conţinut şi mai profund, şi mai bogat: este prietenia a două ţari socialiste legate prin unitatea scopurilor şi năzuinţelor, prietenia a două ţări hotărîte să meargă pe calea leninistă, calea construirii socialismului. Această prietenie caldă, sinceră, tovărăşească, ne-a însufleţit pe noi şi pe tovarăşii noştri, reprezentanţi ai Partidului Comunist Bulgar şi ai guvernului Bulgariei populare, în tratativele noastre. Cu prilejul intîlnirilor pe care le-am avut, am putut constata din nou cu bucurie şi satisfacţie identitatea de vederi în toate problemele pe care le-am discutat, atît cele privind relaţiile dintre ţările şi partidele noastre, cit şi cele privind viaţa internaţională. Suntem convinşi că rezultatele tratativelor noastre vor contribui la continua întărire a prieteniei româno-bulgare şi la Întărirea şi consolidarea prieteniei şi unităţii tuturor ţărilor lagărului socialist in frunte cu marea Uniune Sovietică. Noi considerăm in acelaşi timp că rezultatele rodnice aie tratativelor noastre constituie o contribuţie la Întărirea păcii in întreaga lume. Problema consolidării păcii intre popoare se află în centrul politicii externe a ţărilor socialiste, care privesc cu îngrijorare eforturile continue ale cercurilor imperialiste agresive de a anihila rezultatele obţinute pe calea destinderii în relaţiile internaţionale, de a agrava încordarea internaţională, de a intensifica războiul rece şi a crea focare de nelinişte şi de conflicte internaţionale în diferite părţi ale lumii. Popoarele iubitoare de pace nu pot rămâne indiferente faţă de remilitarizarea Germaniei occidentale, faţă de goana Înarmărilor, faţă de uneltirile imperialiste în Orientul Apropiat şi Mijlociu. Popoarele român şi bulgar ca şi celelalte popoare ale ţărilor socialiste, doresc pacea. Ele nu nutresc faţă de nimeni planuri de agresiune, cotropire sau subjugare. Politica lor externă este cunoscută popoarelor lumii. Aceasta este o politică consecventă de apărare a păcii, de coexistenţă paşnică intre toate ţările fără deosebire de orinduire socială, de rezolvare paşnică a tuturor problemelor litigioase internaţionale. Republica Populară Romînă şi Republica Populară Bulgaria au adus şi aduc o contribuţie efectivă la opera de menţinere şi consolidare a păcii, de slăbire a Încordării internaţionale. S-au dezvoltat legăturile lor economice şi culturale internaţionale, în cadrul Or Cuvîntarea tov. Gh. Gheorghiu-Dej (Continuare In pag. IV-a, col. 3-4) Aspect« din cursul vizitei In R. P. Bulgaria a delegaţiei guvernamentî tin partid a R. P. Romine. In clişeul din stingă: o plimbare In centrul reconstruit al Sofiei , în clişeul din dreapta, tov. Gheorghi Damianov, ? ... preşedintele Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria şi tov. Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri ai R. P. Romine. ,'f — CITIŢI In ziarul de azi • Articol de fond: Asigurarea bazei furajere — condiţia principală a sporirii producţiei animalelor (pag. 2-a). • I. Fuleaga, H. Grosu — Trestul petrolifer din Moldova forează scump (pag.î-a). • Şt. Halmoş — Reîntîlnire cu un erou de reportaj (pag. 2-a). • Mesajul adresat de I. A. Bulganin premierului danez H. Hansen (pag. 3-a). • Declaraţia Ministerului facerilor Externe al U.R.S.S. cu privire la rezultatele întrevederilor americano-engleze din Bermude (pag. 3-a). • I. Mihăileanu — Iluziile Departamentului de Stat (pag. 3-a). Simpozion naţional în problemele cadrelor medico-sanitare La 3 aprilie încep la Bucureşti lucrările Simpozionului naţional în problemele cadrelor medico-sanitare din R.P. Romînă. La lucrări participă, în fără de medici şi specialişti romîni, delegaţii ale Ministerelor Sănătăţii şi ale reţelelor de ocrotire a sănătăţii din U.R.S.S., R.P. Chineză, R.P. Albania, R.P. Bulgaria, R. Cehoslovacă, R.P.D. Coreeană, R.D. Germană, R.P. Mongolă, R.P. Polonă, R.P. Ungară şi R.D. Vietnam. Delegaţiile R.P. Polone, R.D. Vietnam şi o parte din delegaţia cehoslovacă au sosit duminică in Capitală, iar in cursul zilei de luni au sosit delegaţiile R.P. Chineze şi R.P.D. Coreene. De curând muncitorii şi tehnicienii uzinei ,Iosif Rangheţ" din Arad au început fabricarea unui nou tip de maşină de frezat universală. In clişeu: Tov. Octavian Deacu montează ultimele piese la noua maşină. (Foto: AGERPRES) începe experimentarea măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare Zilele acestea a început în exploatările miniere din Valea Jiului, la exploatările de cărbune cocsificabil din Banat, la întreprinderea minieră Comăneşti, la mina Căpeni şi la preparaţiile de cărbune de la Petrila şi Lupeni acţiunea de experimentare a măsurilor în vederea îmbunătăţirii sistemului de salarizare şi normare a muncii. La Petroşani a avut loc adunarea activului comitetului raional de partid, a conducătorilor de întreprinderi miniere şi a activului sindical în cadrul căreia s-au dezbătut pe larg instrucţiunile Ministerului Minelor privind măsurile de îmbunătăţire a sistemului de salarizare pentru muncitorii mineri. Pentru ca acţiunea de experimentare să dea roade cit mai bune, s-au constituit, pe exploatări miniere, comisii din care fac parte şeful exploatării, inginerul-şef, şeful serviciului muncă şi salarii, minerii fruntaşi în producţie, ingineri şi tehnicieni, reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale. Subliniind grija cu care partidul şi guvernul se ocupă de îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale muncitorilor mineri, participanţii care au luat cuvîntul la adunarea de la Petroşani au arătat că este necesar ca, în cadrul exploatărilor miniere, să fie luate măsuri tehnice şi organizatorice care să asigure muncitorilor mineri condiţii pentru ridicarea continuă a producţiei şi productivităţii muncii. Tov. Iosif Cotoţ, şeful exploatării miniere Petrila, şi alţii au subliniat că in exploatările miniere se simte lipsa materialului lemnos, a pieselor de schimb pentru maşini şi utilaje etc. Tovarăşii Böjte Pavel, Vizi Andrei, Lapşanski Adalbert, mineri fruntaşi, exprimîndu-şi hotărîrea lor de a munci mai bine, au arătat totodată că trebuie aduse îmbunătăţiri în organizarea procesului de producţie. Măsurile cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare constituie o dovadă a grijii permanente a partidului şi guvernului pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Minerii patriei noastre sunt conştienţi că succesul acestor măsuri depinde mult de strădaniile lor pentru sporirea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea preţului de cost — acestea fiind căi sigure și sănătoase pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. FRUNTAŞI şi CODAŞI IIV CAMPANIA AGRICOLĂ ■ In regiunea Timişoara lucrările agricole de primăvară se desfăşoară din plin. Toate gospodăriile de stat, gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole şi-au realizat pînă la 26 martie planul arăturilor de primăvară. Totodată s-a realizat 25% din planul insăminţărilor de primăvară. ■ Pe la mijlocul lunii februarie au primele brigăzi de tractoare de la S.M.T. Horia — regiunea Bucureşti, au ieşit în cimp. De atunci, tractoriştii au arat, semănat, şi grăpat sute de hectare la cele 5 gospodării colective şi 20 întovărăşiri agricole deservite de staţiune. Fruntaş în brigada V-a este tractoristul Ion L. Ion care şi-a realizat planul în proporţie de 200%. Rezultate bune a obţinut şi tractoristul Eugen Ciobanu, care lucrează la gospodăria colectivă din Ştefăneşti. Prin munca harnică a tractoriştilor, S.M.T. Horia a depăşit pînă acum sarcina de plan a campaniei de primăvară cu 51%. ■ Membrii gospodăriei colective „Ştefan Plavăţ“ din Sudiţi, raionul Feteşti, sunt oameni harnici şi buni gospodari. Ei au terminat de semănat 200 ha. cu orz şi ovăz, 60 ha. cu sfeclă de zahăr, 150 ha. cu floarea soarelui, şi au grăpat 400 ha. ogoare de toamnă şi 947 ha. grîu de toamnă. Pentru a obţine un viitor cantităţi sporite de fructe şi struguri, colectiviştii plantează 8,5 ha. cu pomi şi 15 ha. cu viţă de vie. ■ De două săptămîni în raionul Piatra Neamţ sunt condiţii favorabile pentru muncile agricole. Dar ce folos! Organele şi organizaţiile de partid şi de stat din raion in loc să antreneze toate forţele şi mijloacele la arat şi semănat, ţin şedinţe la raion şi la comune, in cadru! cărora se întocmesc planuri, se fixează data începerii lucrărilor. O asemenea şedinţă a avut loc in ziua de 27 martie la raionul Piatra Neamţ cu participarea preşedinţilor sfaturilor populare, secretarilor organizaţiilor de partid, instructorilor teritoriali şi agronomilor, unde s-a fixat data de 1 aprilie pentru începerea muncilor agricole. Din această cauză în cele 18 comune de şes ale raionului, printre care Mărgineni, Bălăneşti, Dochia, Dragomireşti, Bărgăoani, Ştefan cel Mare şi altele, s-au arat până acum suprafeţe mici. Din puţinii agronomi pe care-i are raionul, doi au fost trimişi acum la Bacău pentru 15 zile în vederea unui instructaj. Comunele de şes, cu sector socialist dezvoltat, nu au nici un agronom, în schimb Bicazul, care după cum se ştie este in munţi, are inginer agronom. A venit şi 1 aprilie. E bine ca măcar de acum înainte organele de partid, de stat şi agricole să ia măsurile cuvenite ca cele 2000 atelaje și 65 tractoare existente in raion să fie folosite din plin pentru grăbirea muncilor agricole. IERI— Potrivit unor informaţii, ieri dl. Dulles a ţinut primul său discurs absolut sincer şi pe de-a-ntregul constructiv pentru întărirea păcii. ...Ieri, reprezentanţii S.U.A. au făcut propuneri reale pentru încetarea cursei înarmărilor. Tot ieri, S.U.A. au adoptat hotărîrea de a renunţa la orice tendinţe colonialiste şi deci, de a abroga „doctrina Eisenhower" şi participarea la S.E.A.T.O., Pactul de la Bagdad, etc. Generalul Norstadt a prezentat un protest vehement, in numele memoriei ostaşilor americani căzuţi in război„ împotriva conlucrării în comandamentul N.A.T.O. cu generalul hitlerist Speidel. Şi in viaţa internă a S.U.A. ziua de ieri a marcat o activitate intensă. Senatul american a adoptat o lege îndreptată împotriva profiturilor uriaşe ale marilor monopoluri, iar cele două milioane de fermieri ruinaţi în ultimii doi ani au primit înapoi pămînturile. De asemenea, tot ieri, a fost desfiinţată orice formă de prigonire a negrilor. — Ieri... 1 aprilie. SOLIDARITATE— In cadrul campaniei de atacuri înverşunate aie cercurilor colonialiste împotriva Egiptului a reapărut la suprafaţă, ca din întîmplare, Faruk, fostul rege al Egiptului, prieten de casă al respectivilor colonialişti. Monarhul falit a ţinut să organizeze o conferinţă de presă în care şi-a exprimat îngrijorarea faţă de... soarta mormîntului lui Tutanhamon. „Am fost atît de neliniştit incit n-am putut dormi o săptămînă întreagă“ — a precizat majestatea sa. „De aceea (adică drept somnifer) m-am hotărît să adresez un apel întregii lumi“. ...Pentru oamenii vii din Port-Said, în timpul agresiunii anti-egiptene, Faruk n-avea asemenea insomnii. Au și mumiile solidaritatea lor 1 O DESCOPERIRE SENZAŢIONALA Francis Walter, preşedintele unui comitet al Camerei Reprezentanţilor din S.U.A., este foarte Indignat. Motivul 7 O descoperire senzaţională : „Săptămînă trecută auorităţile au descoperit rindurile emigranţior unguri care soliciau să fie primiţi In S.U.A., un nazist răspunzător pentru asasinarea a mii de oameni in camerele de gazare fin timpul fascismuui". Indignarea e legitină: de ce să dezerteze de la postul său, ce să caute un asemenea personaj In S.U.A., ctnd sediul N.A.T.O. si canandamentul lul Speidel sint In Europa ? IRONIILE SPARTEI John Kasper a căpătat n S.U.A. titlul de „agitaorul rasist nr. 1". Incărcat de gloria unui mare număr de linşaje, Kasper ajunsese atlt de departe In consecvenţa sa rasistă, incit il „acuzase“ şi pe preşedintele Eisenhower că ar fi in parte negru şi că „forma frunţii" acesuia n-ar fi pur anglo-saxonă. Şi totuşi, vajnicul lupător pentru puritatea rasei a trebuit să recunoască, in faţa unei comisii de anchetă, că a avut drept concubină— o negresă. Ce să mai spui de troniile soartei, dacă însuşi vicepreşedintele S.U.A. Nixon. In cursul recentului său turneu politic in Africa, i-a asigurat pe negri de simpatia sa I imumuh