Scînteia, aprilie 1957 (Anul 26, nr. 3870-3895)

1957-04-02 / nr. 3870

ANUL XXVI Nr. 3870 PRÓLÉTÁRi bei fOATE TÂrEs, UNITI-VÂ! Marți 2 aprilie 1987 4 PAGINI — 20 BANI Poporul bulgar înconjoară cu bucurie pe solii poporului român MARELE MITING DIN ORAŞUL PLOVDIV PLOVDIV (de la trimişii speciali Agerpres).— Luni dimineaţa, delegaţia guverna­mentală şi de partid a Republicii Populare Române - alcătuită din tova­răşii : Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al Partidului Munci­toresc Romín, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducăto­rul delegaţiei, Chivu Stoica, preşedin­tele Consiliului de Miniştri al Republi­cii Populare Romíne, membru al Bi­roului Politic al C. C. al Partidului Muncitoresc Romín, Petre Borilă, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, mem­bru al Biroului Politic al CC. al Par­tidului Muncitoresc Romín, Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C al Partidului Munci­toresc Romín, Grigore Preoteasa, mi­nistrul Afacerilor Externe al Republi­cii Populare Romíne, membru al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, G. Gaston Marin, președintele Comitetu­lui de Stat al Planificării, M. Roșia­­nu, ambasadorul Republicii Populare Romíne la Sofia, care se află în vi­zită oficială în Republica Populară Bulgaria, a plecat spre Plovdiv Delegaţia este însoţită de tovarăşii Anton Iugov, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bul­garia, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, Dimo Dicev, membru al C.C. al Parti­dului Comunist Bulgar, şeful secţiei de politică externă şi relaţii interna­ţionale a C.C al Partidului Comunist Bulgar, M. Tasabanov, locţiitor al mi­nistrului Afacerilor Externe al Re­publicii Populare Bulgaria, Iordan Stefanov, directorul Protocolului. Coloana de maşini a oprit în drum în oraşul Pazargic, unde locuitorii oraşului au făcut o primire sărbăto­rească solilor poporului român. In cen­­trul oraşului a avut loc un scurt mi­ting. Delegaţia romînă a fost salutată de Liubea Lucov, preşedintele comite­tului orăşenesc al Frontului Patriei. A răspuns tov. Petre Borilă, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al Par­tidului Muncitoresc Romín. Cuvîntarea sa a fost subliniată de cei prezenţi cu aplauze şi aclamaţii In cinstea priete­niei bulgaro-romîne, a solidarităţii tu­turor ţărilor socialiste in frunte cu Uniunea Sovietică Coloana de maşini porneşte din nou. Pe tot parcursul, prin localităţile pe unde trece, delegaţia guvernamentală şi de partid a Republicii Populare Ro­mine este întimpinată cu deosebită căl­dură Oaspeţii se opresc la unul din sectoarele cooperativei agricole de muncă „Dimitr Caraivanov" din co­muna Malo Conavo Această gospodă­rie cuprinde 1.000 de familii de ţărani care şi-au unit 4.500 ha. de teren pen­tru a le lucra în comun. Conducătorii de partid şi de stat români au stat de vorbă cu colectiviştii care lucrau la răsadniţele de roşii. Către ora II, delegaţia guvernamen­tală şi de partid a Republicii Popu­­lare Romíne a ajuns la Plovdiv, im­portant centru cultural şi economic al Republicii Populare Bulgaria. În întîmpinarea oaspeţilor români s-a adunat o imensă mulţime de oameni Conducătorii autorităţilor locale — Todor Zvezdov, prim secretar al comi­tetului regional al Partidului Comu­nist Bulgar, Nicola Bab­angiev, preşe­dintele sfatului popular orăşenesc, Spas Gospodov, prim secretar al comitetu­lui orăşenesc al Partidului Comunist Bulgar, Atanas Cîrkov, preşedintele sfatului po­pular regional, i-au salutat cu căldură pe oaspeţii romîni. O companie de onoare cu muzică şi drapel a dat onorul. Au fost into­nate imnurile de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Popu­lare Bulgaria. Apoi, tovarăşii Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica şi Anton Iugov au­ trecut in revistă compania de onoare. In piaţa centrală a oraşului a avut loc un mare miting. In piaţă, în parcul oraşului şi pe străzi, se vedeau pancarte cu chemări in limbile romînă şi bulgară. „Trăiască prietenia bulgaro-romî­­nă !“, „Trăiască pacea în lumea în­treagă !“, „Bine aţi venit dragi prie­teni din Romînia !“, „Dunărea nu ne desparte, ne uneşte !“, „Salut de lup­tă de la feroviarii­ din Plovdiv tova­răşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica 1“. Mitingul a fost deschis de Nicola Bab­angiev, preşedintele sfatului popular orăşenesc, care a salutat so­sirea în oraşul Plovdiv a delegaţiei guvernamentale şi de partid a Repu­blicii Populare Române. A rostit apoi o cuvîntare tovarăşul Anton Iugov, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bul­garia, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Bulgar S-a dat apoi cuvîntul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secre­tar al C.C. al Partidului Muncitoresc Român, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducătorul de­legaţiei guvernamentale şi de partid a Republicii Populare Române. Cuvântările tovarăşilor Anton Iugov şi Gheorghe Gheorghiu-Dej au fost salutate cu aplauze entuziaste. La încheierea mitingului, tineri şi tinere din oraşul şi regiunea Plovdiv, îmbrăcaţi în frumoase costume naţio­nale bulgare, au urcat la tribună şi în aplauzele prelungite ale mulţimii au oferit buchete de flori conducăto­rilor de stat şi de partid, romîni şi bulgari. La amiază, sfatul popular orăşenesc a oferit o masă în cinstea oaspeţilor. Cuvîntarea tov. A. Iugov Tovarăşi şi tovarăşe, Cetăţeni şi cetăţene, De citeva zile, In ţara noastră se află dele­gaţia guvernamentală şi de partid a Republicii Populare Romine, în frunte cu primul secretar al Comitetului Central al Partidului Muncito­resc Român, prietenul şi tovarăşul nostru, Gheorghe Gheorghiu-Dej Permiteţi-mi, scumpi tovarăşi şi cetăţeni ai Plovdivului, ca In nu­mele vostru şl in numele întregului popor bul­gar să salut Incă odată, din toată inima, pe scumpii noştri prieteni romini şi In persoana lor, pe poporul-frate român. Primirea entuziastă pe care aţi făcut-o dele­gaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Romine este o dovadă clară a legă­­turilor prieteneşti strinse între poporul nostru şi fraţii săi români. Atît de călduros şi cordial pot fi întimpinaţi numai reprezentanţii unui popor prieten, reprezentanţii partidelor frăţeşti co­muniste şi muncitoreşti, care sint legaţi pe vecie printr-o prietenie indestructibilă şi o cola­borare reciprocă tovărăşească. Cu astfel de sentimente calde a intimpinat poporul romin în 1948 delegaţia noastră guvernamentală, in frunte cu Gheorghi Dimitrov Cu o astfel de căldură şi entuziasm a fost întimpinată dele­gaţia noastră guvernamentală de către poporul albanez, astfel am fost întimpinaţi la Moscova de popoarele sovietice frăţeşti, cu astfel de sen­timente de caldă afecţiune oamenii muncii de la noi intimpina acum peste tot in ţara noas­tră pe scumpii săi oaspeţi romini. Vechi, străvechi sunt legăturile şi prietenia în­tre cele două popoare ale noastre. Ele s-au fău­rit în lupta comună împotriva robiei străine, pentru independenţă naţională. Poporul nostru nu va uita niciodată că in timpul anilor Întu­necaţi ai robiei otomane, în Romînia au găsit refugiu şi sprijin din partea poporului român mi­litanţi revoluţionari bulgari ca: Botev, Levski, Karavelov şi alţii. In Romînia au activat vitejii revoluţionari bulgari, organizind cete de luptă şi trezind conştiinţa naţională a poporului nos­tru. Poporul bulgar îşi aminteşte cu un sentiment de recunoştinţă de fiii poporului român căzuţi in lupta pentru eliberarea Bulgariei de sub ro­bia turcească; el păstrează amintirea lor şi nu-i va uita niciodată. Aceste legături şi această prie­tenie s-au întărit in anii întunecatei tiranii fas­ciste, in lupta comună a celor două popoare pentru inlăturarea robiei fasciste şi a ocupaţiei străine, pentru libertate, independenţă şi progres social Tovarăşi şi tovarăşei Veacuri de-a rindul clicile reacţionare condu­cătoare, atât din Bulgaria cit şi din Rominia, au făcut tot posibilul pentru a învrăjbi popoarele noastre şi a le ridica unul împotriva celuilalt. Dar nici burghezia bulgară, nici cea romină, nici stăpinii lor imperialişti nu au reuşit să întunece prietenia şi legăturile frăţeşti intre popoarele bulgar şi romin. De peste 12 ani cele două popoare constru­iesc împreună, mină în mină, în prietenie cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste, prezentul şi viitorul lor socialist. Atit poporul bulgar cit şi poporul român, sub conducerea par­tidelor lor marxist-leniniste, tind astăzi către un ţel comun — construirea societăţii socialiste. De cele două părţi ale Dunării, inimile oamenilor muncii sunt animate de aceleaşi sentimente, de aceleaşi ginduri şi de aspiraţii comune — să transforme ţările lor în state socialiste înflori­toare, să construiască fericirea şi bună­starea lor. Astăzi, între ţările şi popoarele noastre este creată o bază sănătoasă, de nezdruncinat, a prie­teniei, unităţii şi colaborării reciproce, prietenie şi colaborare intre două ţări socialiste frăţeşti. Poporul bulgar se bucură sincer de marile succese ale Republicii Populare Romine. Po­porul român, sub conducerea partidului său marxist-leninist, intr-o perioadă istorică scurtă, a transformat din rădăcini Romînia ciocoiască, înapoiată, de altădată — în care oamenii mun­cii se înecau in mizerie d­intr-un stat socialist înaintat, cu o industrie dezvoltată, cu o agri­cultură care se reorganizează pe baze socialiste, cu o cultură socialistă care se dezvoltă necon­tenit. In Romînia au găsit un larg cîmp de dez­voltare şi înflorire forţele creatoare şi talen­tele poporului. Ca adevăraţi prieteni şi aliaţi ai poporului român nu putem să nu ne bucurăm din inimă de marile şi incontestabilele sale succese; nu pot să nu se bucure de aceste succese nenu­măraţii noştri prieteni şi fraţi din toate colţurile lumii deoarece cu eit este mai puternică din punct de vedere economic Republica Populară Romînă, cu cit e mai puternică fiecare ţară so-' cialistă, cu atit mai puternic şi de neînvins este lagărul nostru socialist. Desigur, succesele ţărilor noastre nu sunt pe placul duşmanilor Socialismului. Fiecare victo­rie a noastră provoacă la ei ură şi furie. Impe­rialiştii se tem de întrecerea paşnică cu ţările socialiste, pentru că îşi dau seama că, în aceas­tă întrecere, victorios va fi socialismul. Experienţa de 40 de ani a Uniunii Sovietice a demonstrat în mod strălucit marea superiori­tate a sistemului socialist faţă de cel capitalist. Sistemul socialist rezistă la toate incercările istoriei şi astăzi s-a impus ca un sistem mondial. Iată de ce, tovarăşi, se tem imperialiştii, iată de ce propunerilor noastre paşnice şi constructive, cercurile imperialiste americane le opun politica lor de ameninţări şi înarmare furibundă. lată de ce imperialiştii se străduiesc din toate puterile să lovească in construcţia paşnică a ţărilor socia­liste, să spargă unitatea lagărului socialist: ‘în această unitate ei văd principalul obstacol în calea realizării planurilor lor de dominaţie a lumii. Imperialiştii americani şi partenerii lor euro­peni, de pildă, au sperat mult că evenimentele din Ungaria, organizate de ei, vor slăbi unitatea şi solidaritatea lagărului socialist Dar speran­ţele lor nu s-au realizat. In sîngeroasele eveni­mente din Ungaria s-au spulberat multe iluzii, multe concepţii greşite , multe minţi confuze s-au limpezit şi a eşuat complect complotul fascist or­ganizat de imperialişti. Lagărul socialist, împo­triva aşteptărilor şi speranţelor duşmanilor, a devenit mai unit şi mai puternic. Partidele comuniste şi muncitoreşti frăţeşti s-au întărit şi mai mult, s-au unit şi mai soli­dar sub steagul marxism-leninismului, sub stea­gul internaţionalismului proletar. Prietenia ţări­lor socialiste cu Uniunea Sovietică, prietenul şi (Continuare in pag. IV-a, col. 1-2) Dragi tovarăşi şi tovarăşe, Transmitem oamenilor muncii din oraşul şi regiunea Plovdiv un fierbinte şi tovărăşesc salut din partea muncitorilor, ţăranilor şi intelectua­lilor din Republica Populară Romînă care, ase­menea vouă, construiesc socialismul în patria lor liberă. Oraşul vostru este cunoscut pentru vechile sale tradiţii revoluţionare. La Plovdiv au activat ani îndelungaţi înflăcăraţi­ revoluţionari Dimi­­tăr Blagoev, Vasil Kolarov şi alţii. In scurta vizită pe care delegaţia noastră de partid şi de stat a făcut-o în ţara dv. am văzut pretutindeni roadele muncii harnice şi însufleţite a poporului. Plovdivul a cunoscut in ultimul de­ceniu o puternică dezvoltare, în oraşul vostru s-au ridicat noi întreprinderi. Ţărănimea din regiunea Provdiv a obţinut succese remarcabile in opera de construire a socialismului la sate Înfloreşte şi se răspîndeşte cultura, a crescut numărul şcolilor şi altor aşezăminte culturale. Munca voastră rodnică, dragi tovarăşi, repre­zintă o imagine vie a marilor transformări înnoi­toare, a succeselor de seamă obţinute de poporul bulgar, sub conducerea Partidului Comunist, în dezvoltarea economiei şi culturii, in construirea socialismului. Instaurarea regimului de democraţie popu­lară în ţara voastră a descătuşat iniţiativa şi energia creatoare a maselor de milioane, înă­buşite în trecut de stăpînirea burghezo-moşie­­rească. Rezultatele obţinute de poporul bulgar în anii puterii democrat-populare pe ţărimul dezvoltării industriei, agriculturii, culturii, în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, depionstrează justeţea liniei Partidului Comu­nist Bulgar, călăuzit de învăţătura marxist­­leninistâ. Succesele oamenilor muncii din Bul­garia bucură din inimă pe oamenii muncii din România. Ele bucură pe oamenii muncii din toate ţările socialiste, pe luptătorii de pretu­tindeni pentru pace şi progres. Ca şi poporul bulgar, poporul român des­făşoară o neobosită muncă creatoare pentru a asigura înflorirea economică şi culturală a Re­publicii Populare Romine şi bunăstarea celor ce muncesc, pentru victoria deplină a socialismu­lui în patria sa. Poporul nostru a obţinut suc­cese de seamă in industrializarea socialistă a ţării. Sectorul socialist al agriculturii creşte şi se dezvoltă necontenit. Rezultate Însemnate au fost obţinute in domeniul dezvoltării culturii. Creşte an de an nivelul de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Succesele şi victoriile popoarelor noastre dragi tovarăşi, se datorează profundelor trans­formări istorice ce s-au înfăptuit în ţările noas­tre sub conducerea partidelor marxist-leniniste. Zadarnic încearcă propaganda imperialistă să calomnieze orînduirea noastră democrat-popu­­lară. Această propagandă mincinoasă este spulberată de măreţele realizări ale popoarelor noastre, care in decurs de numai 13 ani au făcut un pas uriaş Înainte pe calea lichidării Înapoierii economice şi culturale de Ieri, pe calea înfloririi multilaterale a celor două ţări socialiste. Un mare rol In dobîndirea succeselor isto­rice ale popoarelor noastre ti are faptul că atit Romînia cit şi Bulgaria au primit şi primesc un ajutor internaţionalist, frăţesc din partea marii noastre prietene şi sprijinitoare — Uni­unea Republicilor Sovietice Socialiste. Rominia şi Bulgaria sunt unite prin relaţii de intr-ajutorare şi colaborare prietenească cu toate ţările lagărului socialist. Relaţiile de tip nou bazate pe colaborare fră­ţească şi intr-ajutorare, pe egalitate în drepturi şi respect reciproc intre ţările socialiste, contri­buie la întărirea şi progresul fiecărei ţări in parte şi la tăria şi progresul continuu al între­gii comunităţi a ţărilor socialiste. In ţările noastre, noi cunoaştem rezultatele rodnice ale acestor relaţii frăţeşti şi ale spriji­nului reciproc internaţionalist in toate dome­niile. Cele două ţări ale noastre, membre ale marii familii a ţărilor socialiste, sunt legate printr-o strînsă şi indisolubilă prietenie. Sint cunos­cute grădiţiile seculare ale prieteniei popoarelor noastre, strînsa împletire a destinelor lor isto­rice, frăţia lor cimentată prin sîngele vărsat in comun pentru libertate şi independenţă. Instau­rarea regimului democrat popular în România şi Bulgaria a dat prieteniei noastre un conţinut şi mai profund, şi mai bogat: este prietenia a două ţari socialiste legate prin unitatea scopu­rilor şi năzuinţelor, prietenia a două ţări hotă­­rîte să meargă pe calea leninistă, calea cons­­truirii socialismului. Această prietenie caldă, sinceră, tovărăşească, ne-a însufleţit pe noi şi pe tovarăşii noştri, re­prezentanţi ai Partidului Comunist Bulgar şi ai guvernului Bulgariei populare, în tratativele noastre. Cu prilejul intîlnirilor pe care le-am avut, am putut constata din nou cu bucurie şi satisfac­ţie identitatea de vederi în toate problemele pe care le-am discutat, atît cele privind relaţiile dintre ţările şi partidele noastre, cit şi cele pri­vind viaţa internaţională. Suntem­ convinşi că rezultatele tratativelor noastre vor contribui la continua întărire a prieteniei româno-bulgare şi la Întărirea şi consolidarea prieteniei şi unită­ţii tuturor ţărilor lagărului socialist in frunte cu marea Uniune Sovietică. Noi considerăm in acelaşi timp că rezultatele rodnice aie tratativelor noastre constituie o con­tribuţie la Întărirea păcii in întreaga lume. Problema consolidării păcii intre popoare se află în centrul politicii externe a ţărilor socia­liste, care privesc cu îngrijorare eforturile con­tinue ale cercurilor imperialiste agresive de a anihila rezultatele obţinute pe calea destinderii în relaţiile internaţionale, de a agrava încorda­rea internaţională, de a intensifica războiul rece şi a crea focare de nelinişte şi de conflicte in­ternaţionale în diferite părţi ale lumii. Popoa­rele iubitoare de pace nu pot rămâne indiferente faţă de remilitarizarea Germaniei occidentale, faţă de goana Înarmărilor, faţă de uneltirile imperialiste în Orientul Apropiat şi Mijlociu. Popoarele român şi bulgar ca şi celelalte po­poare ale ţărilor socialiste, doresc pacea. Ele n­u nutresc faţă de nimeni planuri de agresiu­ne, cotropire sau subjugare. Politica lor ex­ternă este cunoscută popoarelor lumii. Aceasta este o politică consecventă de apărare a păcii, de coexistenţă paşnică intre toate ţările fără de­osebire de orinduire socială, de rezolvare paş­nică a tuturor problemelor litigioase interna­ţionale. Republica Populară Romînă şi Re­publica Populară Bulgaria au adus şi aduc o contribuţie efectivă la opera de menţinere şi consolidare a păcii, de slăbire a Încordării internaţionale. S-au dezvoltat legăturile lor economice şi culturale internaţionale, în cadrul Or­ Cuvîntarea tov. Gh. Gheorghiu-Dej (Continuare In pag. IV-a, col. 3-4) Aspect« din cursul vizitei In R. P. Bulgaria a delegaţiei guvernamen­­tî ti­n partid a R. P. Romine. In clişeul din stingă: o plimbare In cen­trul reconstruit al Sofiei , în clişeul din dreapta, tov. Gheorghi Damianov, ? ... preşedintele Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria şi tov. Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri ai R. P. Romine. ,'f — CITIŢI In ziarul de azi • Articol de fond: Asigurarea bazei furajere — condiţia princi­pală a sporirii producţiei anima­lelor (pag. 2-a). • I. Fuleaga, H. Grosu — Trestul petrolifer din Moldova forează scump (pag.­î-a). • Şt. Halmoş — Reîntîlnire cu un erou de reportaj (pag. 2-a). • Mesajul adresat de I­. A. Bulganin premierului danez H. Hansen (pag. 3-a). • Declaraţia Ministerului fa­cerilor Externe al U.R.S.S. cu privire la rezultatele întrevederi­lor americano-engleze din Ber­­mude (pag. 3-a). • I. Mihăileanu — Iluziile De­partamentului de Stat (pag. 3-a). Simpozion naţional în problemele cadrelor medico-sanitare La 3 aprilie încep la Bucureşti lucră­rile Simpozionului naţional în proble­mele cadrelor medico-sanitare din R.P. Romînă. La lucrări participă, în fără de me­dici şi specialişti romîni, delegaţii ale Ministerelor Sănătăţii şi ale reţelelor de ocrotire a sănătăţii din U.R.S.S., R.P. Chineză, R.P. Albania, R.P. Bul­garia, R. Cehoslovacă, R.P.D. Coreea­nă, R.D. Germană, R.P. Mongolă, R.P. Polonă, R.P. Ungară şi R.D. Vietnam. Delegaţiile R.P. Polone, R.D. Vietnam şi o parte din delegaţia cehoslovacă au sosit duminică in Capitală, iar in cursul zilei de luni au sosit delegaţiile R.P. Chineze şi R.P.D. Coreene. De curând muncitorii şi tehnicienii uzinei ,Iosif Rangheţ" din Arad au început fabricarea unui nou tip de maşină de frezat universală. In clişeu: Tov. Octavian Deacu montează ultimele piese la noua maşină. (Foto: AGERPRES) începe experimentarea măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare Zilele acestea a început în exploată­rile miniere din Valea Jiului, la ex­ploatările de cărbune cocsificabil din Banat, la întreprinderea minieră Co­­măneşti, la mina Căpeni şi la prepa­­raţiile de cărbune de la Petrila şi Lupeni acţiunea de experimentare a măsurilor în vederea îmbunătăţirii sis­temului de salarizare şi normare a muncii. La Petroşani a avut loc adunarea activului comitetului raional de partid, a conducătorilor de întreprinderi mi­niere şi a activului sindical în cadrul căreia s-au dezbătut pe larg instruc­ţiunile Ministerului Minelor privind măsurile de îmbunătăţire a sistemului de salarizare pentru muncitorii mineri. Pentru ca acţiunea de experimen­tare să dea roade cit mai bune, s-au constituit, pe exploatări miniere, co­misii din care fac parte şeful ex­ploatării, inginerul-şef, şeful servi­ciului muncă şi salarii, minerii frun­taşi în producţie, ingineri şi tehni­cieni, reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale. Subliniind grija cu care partidul şi guvernul se ocupă de îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale muncitorilor mi­neri, participanţii care au luat cuvîn­tul la adunarea de la Petroşani au a­­rătat că este necesar ca, în cadrul ex­ploatărilor miniere, să fie luate mă­suri tehnice şi organizatorice care să asigure muncitorilor mineri condiţii pentru ridicarea continuă a producţiei şi productivităţii muncii. Tov. Iosif Co­­toţ, şeful exploatării miniere Petrila, şi alţii au subliniat că in exploatările miniere se simte lipsa materialului lemnos, a pieselor de schimb pentru maşini şi utilaje etc. Tovarăşii Böjte Pavel, Vizi Andrei, Lapşanski Adal­bert, mineri fruntaşi, exprimîndu-şi ho­­tărîrea lor de a munci mai bine, au arătat totodată că trebuie aduse îmbu­nătăţiri în organizarea procesului de producţie. Măsurile cu privire la îmbunătăţi­rea sistemului de salarizare constituie o dovadă a grijii permanente a parti­dului şi guvernului pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Minerii patriei noastre sunt conştienţi că succesul acestor mă­­­suri depinde mult de strădaniile lor pentru sporirea producţiei şi produc­tivităţii muncii, reducerea preţului de cost — acestea fiind căi sigure și să­nătoase pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. FRUNTAŞI şi CODAŞI IIV CAMPANIA AGRICOLĂ ■ In regiunea Timişoara lucrările agricole de primăvară se desfăşoară din plin. Toate gospodăriile de stat, gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole şi-au realizat pînă la 26 mar­tie planul arăturilor de primăvară. Totodată s-a realizat 25% din planul insăminţărilor de primăvară. ■ Pe la mijlocul lunii februarie a­u primele brigăzi de tractoare de la S.M.T. Horia — regiunea Bucureşti, au ieşit în cimp. De atunci, tractoriştii au arat, semănat, şi grăpat sute de hectare la cele 5 gospodării colective şi 20 întovărăşiri agricole deservite de sta­ţiune. Fruntaş în brigada V-a este tracto­ristul Ion L. Ion care şi-a realizat planul în proporţie de 200%. Rezulta­te bun­e a obţinut şi tractoristul Eu­gen Ciobanu, care lucrează la gospo­dăria colectivă din Ştefăneşti. Prin munca harnică a tractoriştilor, S.M.T. Horia a depăşit pînă acum sarcina de plan a campaniei de primăvară cu 51%. ■ Membrii gospodăriei colective „Ştefan Plavăţ“ din Sudiţi, raionul Fe­teşti, sunt oameni harnici şi buni gos­podari. Ei au terminat de semănat 200 ha. cu orz şi ovăz, 60 ha. cu sfeclă de zahăr, 150 ha. cu floarea soarelui, şi au grăpat 400 ha. ogoare de toamnă şi 947 ha. grîu de toamnă. Pentru a obţine un viitor cantităţi sporite de fructe şi struguri, colecti­viştii plantează 8,5 ha. cu pomi şi 15 ha. cu viţă de vie. ■ De două săptămîni în raionul Pia­­tra Neamţ sunt condiţii favorabile pentru muncile agricole. Dar ce folos! Organele şi organizaţiile de partid şi de stat din raion in loc să antreneze toate forţele şi mijloacele la arat şi semănat, ţin şedinţe la raion şi la co­mune, in cadru! cărora se întocmesc planuri, se fixează data începerii lu­crărilor. O asemenea şedinţă a avut loc in ziua de 27 martie la raionul Piatra Neamţ cu participarea preşedinţilor sfa­turilor populare, secretarilor organiza­ţiilor de partid, instructorilor teritoriali şi agronomilor, unde s-a fixat data de 1 aprilie pentru începerea muncilor agri­cole. Din această cauză în cele 18 co­mune de şes ale raionului, printre care Mărgineni, Bălăneşti, Dochia, Drago­­mireşti, Bărgăoani, Ştefan cel Mare şi altele, s-au arat până acum supra­feţe mici. Din puţinii agronomi pe care-i are raionul, doi au fost trimişi acum la Bacău pentru 15 zile în vederea unui instructaj. Comunele de şes, cu sec­tor socialist dezvoltat, nu au nici un agronom, în schimb Bicazul, care după cum se ştie este in munţi, are inginer agronom. A venit şi 1 aprilie. E bine ca măcar de acum înainte organele de partid, de stat şi agricole să ia măsurile cuve­nite ca cele 2000 atelaje și 65 tractoare existente in raion să fie folosite din plin pentru grăbirea muncilor agri­cole. IERI— Potrivit unor infor­maţii, ieri dl. Dulles a ţinut primul său discurs absolut sincer şi pe de-a-ntregu­l construc­tiv pentru întărirea păcii. ...Ieri, reprezentanţii S.U.A. au făcut propu­neri reale pentru înce­tarea cursei înarmări­lor. Tot ieri, S.U.A. au adoptat hotărîrea de a renunţa la orice ten­dinţe colonialiste şi deci, de a abroga „doctrina Eisenhower" şi partici­parea la S.E.A.T.O., Pac­tul de la Bagdad, etc. Generalul Norstadt a prezentat un protest ve­hement, in numele me­moriei ostaşilor ameri­cani căzuţi in răz­boi„ împotriva conlu­crării în comandamen­tul N.A.T.O. cu genera­lul hitlerist Speidel. Şi in viaţa internă a S.U.A. ziua de ieri a marcat o activitate in­tensă. Senatul american a adoptat o lege în­dreptată împotriva pro­fiturilor uriaşe ale ma­rilor monopoluri, iar cele două milioane de fermieri ruinaţi în ul­timii doi ani au primit înapoi pămînturile. De asemenea, tot ieri, a fost desfiinţată orice formă de prigonire a negrilor. — Ieri... 1 aprilie. SOLIDARITATE— In cadrul campaniei de atacuri înverşunate aie cercurilor colonialiste împotriva Egiptului a reapărut la suprafaţă, ca din întîmplare, Faruk, fostul rege al Egiptului, prieten de casă al respec­tivilor colonialişti. Monarhul falit a ţinut să organizeze o conferin­ţă de presă în care şi-a exprimat îngrijorarea faţă de... soarta mormîntului lui Tutanhamon. „Am fost atît de neliniştit in­cit n-am putut dormi o săptămînă întreagă“ — a precizat majestatea sa. „De aceea (adică drept somnifer) m-am hotărît să adresez un apel în­tregii lumi“. ...Pentru oamenii vii din Port-Said, în timpul a­­gresiunii anti-egiptene, Faruk n-avea asemenea insomnii. Au și mumiile solidari­tatea lor 1 O DESCOPERIRE SENZAŢIONALA Francis Walter, pre­şedintele unui comitet al Camerei Reprezen­tanţilor din S.U.A., este foarte Indignat. Motivul 7 O desco­perire senzaţională : „Săptămînă trecută au­orităţile au descoperit­­ rindurile emigranţi­­or unguri care solici­­au să fie primiţi In S.U.A., un nazist răs­punzător pentru asasi­­narea a mii de oameni in camerele de gazare fin timpul fascismu­­ui". Indignarea e legiti­­nă: de ce să dezerte­ze de la postul său, ce să caute un asemenea personaj In S.U.A., ctnd sediul N.A.T.O. si ca­­nandamentul lul Spei­del sint In Europa ? IRONIILE SPARTEI John Kasper a căpătat n S.U.A. titlul de „agita­­orul rasist nr. 1". Incăr­­cat de gloria unui mare număr de linşaje, Kasper ajunsese atlt de departe In consecvenţa sa rasistă, incit il „acuzase“ şi pe preşedintele Eisenhower că ar fi in parte negru şi că „forma frunţii" aces­­uia n-ar fi pur anglo-sa­­xonă. Şi totuşi, vajnicul lup­­ător pentru puritatea ra­sei a trebuit să recu­noască, in faţa unei co­misii de anchetă, că a avut drept concubină— o negresă. Ce să mai spui de tro­­niile soartei, dacă însuşi vicepreşedintele S.U.A. Nixon. In cursul recentu­lui său turneu politic in Africa, i-a asigurat pe negri de simpatia sa I imumuh

Next