Scînteia, aprilie 1957 (Anul 26, nr. 3870-3895)
1957-04-02 / nr. 3870
Pte. 2 Asigurarea bazei furajere-condiţia principală a sporirii producţiei animalelor Crescători de animale, care s-au îngrijit In cursul anului trecut de asigurarea cantităţilor necesare de furaje, obţin In această perioadă producţii mari de carne şi lapte, realizind cîştiguri însemnate ; in schimb alţii, care n-au adunat destule furaje in vara şi toamna trecută acum dau „din colţ în colţ" aşteaptă cu nerăbdare să crească iarba, in vreme ce animalele lor slăbesc dau o producţie scăzută. Experienţa arată că asigurarea unei bune hrăniri a animalelor depinde de măsurile care se iau acum, la Începutul primăverii, pentru sporirea producţiei de furaje Acum şi nu mai tirziu tehul ejeculat şi lucrările de bază pentru obţinerea unei recolte bosme de furaje, lucrările de întreţinere şi îmbunătăţire a păşunilor şi finerelor naturale, insămîntarea plantelor furajere. Ţara noastră area 4 milioane ha. de păşuni şi fînete naturale, situate îndeosebi in regiunile de deal şi munte. Sporirea producţiei la hectar pe aceste întinse suprafeţe este un mijloc important de obţinere a furajelor necesare dezvoltării creşterii animalelor. Lucrările de cea mai mare însemnătate pentru sporirea producţiei de iarbă pe păşuni ce trebuie făcute acum sunt curăţirea de mărăcini, scaeţi etc., imprăştierea muşuroaielor, ingrăşarea cu gunoi de grajd bine putrezit şi cu îngrăşăminte chimice, organizarea ingrăşării prin urlire a păşunilor, construirea de adăpători, executarea unor lucrări de desecări etc. Aplicarea lucrărilor de îmbunătăţire a păşunilor de la Crini, Şanta şi Vurpăr din regiunea Stalin, Dealul Sasului din regiunea Piteşti şi în multe alte locuri, a mărit producţia de iarbă de la 4000—6000 kg. la hectar, cit era înainte, la 12.000—18.000 kg. la hectar. Fiecare crescător de animale poate socoti singur cit de mare este folosul pe care-l au crescătorii din aceste locuri de pe urma lucrărilor de îmbunătăţire a păşunilor O mare însemnătate pentru sporirea producţiei la hectar are şi suprainsăminţarea unor păşuni cu seminţe de ierburi valoroase. în acest scop este necesar să se ia măsuri pentru asigurarea seminţei de ierburi din flora spontană. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi comunale, care răspund de buna gospodărire a păşunilor, nu trebuie să aştepte să li se repartizeze seminţe de la c centru, ci să organizeze producerea seminţelor atît pentru nevoile proprii cit şi pentru valorificare. In ultimii ani, statul nostru democrat-popular a investit zeci de milioane de lei pentru defrişarea arboretului care a invadat unele păşuni, organizînd adevărate şantiere de lucru pe mii de hectare, cum sînt cele din regiunile Stalin, Hunedoara, Regiunea Autonomă Maghiară şi altele. Dar se poate face mult mai mult pentru îmbunătăţirea păşunilor şi fîneţelor dacă sfaturile populare şi organele agricole vor antrena masa largă a crescătorilor de animale la executarea lucrărilor de îngrijire şi îmbunătăţire. Totodată, trebuie lichidată practica dăunătoare de a se schimba repartizarea păşunilor pe comune in fiecare an, căci aceasta slăbeşte interesul crescătorilor de animale, de a munci pentru executarea lucrărilor de îmbunătăţire. In zonele de stepă şi silvostepă ale ţării există sute de mii de hectare de păşuni pe care in timpul verii animalele nu mai găsesc aproape nici un fer de iarbă In cuprinsul Bărăganului, de pildă, producţia de iarbă este foarte scăzută. Mijlocul principal de a obţine o cantitate sporită de masă verde de pe aceste păşuni constă in desţelenirea şi cultivarea lor cu plante de nutret după sistemul conveerului verde. Prin aceasta. In loc de 2.000—3.000 kg. iarbă la hectar, care se consumă în primele saptamii de păşunat, se pot obţine pină la 15 000 şi chiar 20.000 kg- masă verde la hg. în comunele Poetaş, regiunea Galaţi. Chirnogi, regiunea Bucureşti ş.a . de pe surprafeţele desţelenite şi cultivate cu plante de nutreţ s-au obţinut circa 15.000 kg masă verde la ha Dacă această experienţă va fi larg popularizată şi aplicată in toate comunele şi batere, îndeosebi în cuprinsul Bărăganului, prin folosirea aceloraşi suprafeţe de teren pentru păşunat, producţia de lapte şi carne poate fi mult sporită. Trebuie spus Insă că in acţiunea de desţelenire a păşunilor, multe comitete executive ale sfaturilor populare comunale nu numai că n-au desţelenit in primul rînd păşunile slab productive spre a le îmbunătăţi dar au desţelenit păşuni bune şi le-au dat altă folosinţă decît producerea de furaje. Aceasta a dus la o micşorare a posibilităţilor de hrănire a animalelor. Aceste greşeli trebuie înlăturate cu hotărîre. Este de datoria comitetelor executive respective să ia măsurile cuvenite pentru cultivarea suprafeţelor desţelenite cu plante furajere, asigurînd seminţele necesare şi însămînţarea la vreme mai ales după sistemul copveerului verde. Loturile zootehnice, de a căror administrare răspund sfaturile populare, trebuie să asigure furaje din belşug pentru animalele de reproducţie din staţiunile de montă comunale. Omul gospodar se gindeşte de pe acum cu ce va hrăni animalele în iarna viitoare pentru a obţine producţii sporite de lapte şi carne. Experienţa dovedeşte că un mijloc principal ce stă la indemîna unităţilor agricole socialiste, şi chiar a gospodăriilor individuale spre a-și asigura hrana pentru animale, constă în insilozarea unor plante ca porumbul. Sparea-soarelui, diferite ierburi, resturi de la grădinile de legume insilozarea recoltei de porumb de pe un hectar asigură mai multă hrană pentru animale, mai ales vaci de lapte, decit se strînge de pe două-trei hectare cultivate cu alte plante Dar ca să ai ce în siloza trebuie să iei incă de pe acum măsurile cuvenite, în fiecare gospodărie de stat sau colectivă trebuie rezervate suprafeţele de teren care să fie cultivate cu porumb de siloz în raport cu numărul de animale Acestea trebuie să fie în apropiereafermelor pentru a se uşura transportul şi insitozarea într-un timp scurt.. Cu bune rezultate pot însitoza porumb şi ţăranii cu gospodării individuale, mai ales dacă se asociază mai mulţi la un loc. Astfel ei pot folosi mai bine tocătoriie mecanice şi alte mijloace, iar insilozatul la un loc a unei cantităţi mai mari reduce pierderile. Gospodăriile agricole de stat au sarcina de a da cantităţi mereu sporite de produse animale necesare aprovizionării oraşelor şi centrelor muncitoreşti. Pentru realizarea acestei sarcini în fiecare gospodărie de stat trebuie să se acorde o mare atenţie culturilor furajere, păşunilor şi fîneţelor naturale, incit să se obţină cele mai ridicate producţii la hectar. Gospodăriile colective şi cooperativele agricole de producţie trebuie îndrumate să cultive acele plante care dau cea mai mare producţie la hectar şi pe suprafeţe care să asigure obţinerea de furaje necesare atît pentru animalele proprietate obştească cit şi pentru cele din gospodăriile personale ale colectiviştilor. In realizarea sarcinilor trasate de plenara din decembrie 1956 a C.C. al P.M.R. privind ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii are un rol deosebit sporirea şeptelului cit şi a producţiei pe cap de animal, ceea ce va duce la sporirea producţiei de carne, lapte, lină. Organele de partid, de stat şi agricole au sarcini de mare răspundere pentru asigurarea bazei furajere necesare dezvoltării creşterii animalelor. Ele trebuie să antreneze masele de crescători de animale la efectuarea lucrărilor de îmbunătăţire a păşunilor şi fîneţelor naturale, să organizeze păşunatul raţional şi cultivarea suprafeţelor desţelenite, să popularizeze avantajele cultivării plantelor furajere. Organele şi organizaţiile de partid sunt datoare să combată lipsa de preocupare pentru asigurarea bazei furajere, popularizînd experienţa unitaţilor agricole şi satelor fruntaşe in acţiunile de sporire a producţiei de furaje. Asigurînd o recoltă bogată de furaje, unităţile agricole socialiste şi crescătorii de animale vor obţine cantităţi tot mai mari de carne, lapte, ouă, lină şi alte produse necesare oamenilor muncii şi îşi vor mări veniturile. SPECTACOLELE DE AZI RECITAL DE PIAN EXTRAORDINAR - Evgheni Mafînin (URS ) I orele 20 sala Ateneului R. P Romíné; RECHAl DE VIOARA - Constanh» Costache; RECITAL DE LIEDURI - Bibian» Ritea (orele 20) — Ateneul R.P. Romíné (sala Studio) CINEMATOGRAFEI QÎNPVA LA PARIS *— Patria (zilnic de la orele 22:45 — DON JUANI C. Frimu, Vasile Roailă, Bălcescu; RIPA DRACULUI - Republica, Bucureşti; Înfrăţirea intre popoare. Libertăţii; FAINA NOPŢII ETERNE - Magheru, Lumina, Mioriţa; RISfiTE IN PARADIS - V. Alecsandri, Elena Pavel Volga; URMELE RAMIN - Central Doina TRANDAFIRII LUI ALLAH - Victoria. 23 August Boleslaw Bierut: PREA TARZIU - Maxim Gorki, Donca Simo; ENERGIA ATOMICA PENTRU SCOPURI PASNICE. COMORILE POPORULUI ROMTN. VULPEA ŞI ULCIORUL - Timpuri Noi; PRIETENI NEPESPARTIŢI - Tineretului; URAGANUL - Oh, Doja, Alex. Sahia I Mai; PĂTRATUL 45 - Alex Popov; PODHALE IN FLĂCĂRI - Griviţa; A FOST ODATA UN IMPARAT - Cultural; FEROVIARUL - Unirea; TU Sl CAMARAZII TAI - Const. David; ClND INFLORESC LALELELE - T. Vladimirescu; THERESE RAQUIN — Arta, Munca, Popular, M Emineacu; AL 41-LEA !- Moşilor, Alianta; MARILE MANEVRE - Ilie Pintijie; MOARA CU NOROC - 9 Mai; DREPTUL DE A TE NAȘTE - Coşbuc. Olga Banele; CIOCIO SAN - Aurel Vlaicu. Industria petrolului ocupă un loc de frunte în ansamblul industriei ţării noastre In anii regimului democrat-popular, bazinul petrolifer din Moldova, ca şi celelalte bazine petrolifere, s-a extins mult. întreprinderile de foraj din Moldova au fost înzestrate cu puternice instalaţii, de mare adîncime, care au permis extinderea forajului de explorare pe structuri şi în regiuni noi Aşa s-a ajuns ca în primul plen cincinal volumul lucrărilor de foraj în bazinul petrolifer din Moldova să crească cu 264% faţă de anul 1950 iar producţia de ţiţei să sporească de asemenea in această perioadă de circa 7 ori. Avînd în vedere multiplele intrebuiţiţări ale petrolului in industrie, in agricultură, în viaţa de fiecare zi a omului, e limpede că problema costului său trebuie privită cu cea mai mare seriozitate de către toţi muncitorii, tehnicienii şi inginerii care lucrează în această importantă ramură Chemarea la întrecere „să reducem preţul de cost pe metru forat", ca răspuns la iniţiativa metalurgiştilor din Sinaia, se înscrie ca o acţiune de mare însemnătate pentru atingerea acestisi obiectivei în Moldova s-au obţinut unele rezultate în ce priveşte reducerea preţului de cost pe metru forat. Sunt bine cunoscute de pildă rezultatele obţinute prin săparea dirijată a sondelor cu turboţurul, prin folosirea metodei forajului cu noroi uşor şi, în ultimul timp, prin metoda de săpare simultană a două găuri de sondă cu o singură instalaţie de foraj. Dar, după cum spune o veche zicala „cu o floare nu se face primăvară" Viteză comercială mică — preţ de cost ridicat Avem în faţă un tabel, o situaţie arestului de foraj din Moldova, care arată cum a fost îndeplinit, sau mai bine zis cum n-a fost îndeplinit, planul pe 1956 Preţul de cost a crescut cu 9,2% la forajul de exploatare şi cu 6,4% la cel de explorare Se impune firesc întrebarea : de ce este scump forajul sondelor în Moldova ? Este ştiut că la forajul sondelor, productivitatea muncii şi reducerea preţului de cost depind, in primul rînd, de viteza de foraj obţinută. Or, la trestul din Moldova viteza comercială la forajul de exploatare a fost realizată abia in proporţie de 85,5%, Iar la cea de explorare de 91,6% Faptei arată că vitezele de foraj reduse se datoresc in primul rînd organizării defectuoase a muncii la sonde care aduce linir Întreg de greutăţi, apoi lipsei de îndrumare şi control din partea inginerilor şi tehnicienilor, slabei calificări a sofidorilor. După părerea conducătorilor întreprinderilor de foraj, timpul neproductiv la sonde — care reprezintă 40,2% — s-ar datora unor „cauze obiective", şi anume lipsei de materiale E drept, nu se poate spune că anul trecut nu s-a făcut simţită lipsa unor piese, a unor materiale, dar dacă directorii şi inginerii, brigadierii şi maiştrii-sondori ar fi muncit mai gospodăreşte, cu mai multă grijă pentru întreţinerea utilajului, atunci „golurile" cu care se justifică directorulrestului de foraj tov Serghie Manu, puteau fi, cel puţin in parte, evitate. In foraj — lucru ştiut — nu se poate obţine un timp productiv de „sută la sută" Ammiţindu-l de numai 75%, trestul de foraj şi ar fi putut reduce timpul neproductiv cu cel puţin 15% Ar fi totuşi bine ca tovarăşul Serghie Mânu, directorul trestului, şi colaboratorii săi să înţeleagă că timpul neproductiv la sonde nu se datoreşte numai „cauzelor obiective“ Dacă cineva va face o simplă socoteală va vedea că anul trecut timpul neproductiv al sondelor în foraj echivalează cu 103 granice-luni Câte sonde s-ar fi putut fora cu aceste 103 granice ? Poate şi din acest motiv, anul trecut preţul de cost al forajului din Moldova a costat cu 13.283.000 lei mai mult decît cel planificat. Avariile, duşmanul nr. 1 al preţului de cost Din rapoartele trestului de foraj poţi afla că numărul avariilor a scăzut anul trecut cu 45/s lată o veste îmbucurătoare... Numai că aceleaşi rapoarte te mai înhumează că durata de rezolvare a avariilor a depăşit pe cea din anul 1955 atingînd un timp neproductiv de aproape 400 ore la mia de metri Cite mii şi mii de lei costă timpul pierdut cu instrumentaţiile, cite zeci de prăjini stau înţepenite fără să poată fi folosite ! Cel puţin 60% din acest „timp mort" se datoreşte nu „cauzelor obiective", ci lipsurilor organizatorice, tărăgănării în efectuarea reparaţiilor la sonde, lipsei de îndrumare şi asistenţă tehnică Bunăoară la sonda nr. 2, din neatenţie şi din necunoaşterea unor reguli elementare de folosire a utilajului, şeful de secţie Ion Grozea a tras de prăjina de foraj peste limitele admise, producînd o avarie care a durat peste 6 luni. Există totuşi cauze obiective ? Da. Iată-le , o serie de motoare şi pompe, reparate de Atelierele Centrale din Cimpina nu funcţionează după ce sunt montate la sonde nici 30% din orele prescrise. Trebuie spus că în aceleaşi condiţii „se achită“ de sarcini şi judiciul Baze şi atelierele Moineşti (director Traian Negulescu) care execută reparaţii superficiale, întîrziind la nesfîrşit aprovizionarea sondelor cu materialele necesare. De asemenea luni de zile au lipsit din schele sape cu role de diametrul 346, specifice terenurilor din această regiune. Forţaţi de împrejurări, sondorii au forat sondele cu sape de diametru mai mic Urmările? Un întreg cortegiu de „corectări", resăpări şi toate acestea, fireşte, nu pe gratis, ci cu bani grei Iniţiative, şedinţe... şi hotărîri pe hîrtie Cam pe la mijlocul anului 1956, Comitetul raional de partid Moineşti, alarmat de costul ridicat al lucrărilor de foraj, a analizat cauzele şi a constatat — pe bună dreptate, — că preţul de cost nu este urmărit sistematic, de jos, de la sondă şi pină la oficiu. Printr-o hotărîre adoptată cu acest prilej s-a recomandat comuniştilor ca preţul de cost să fie defeat şi urmă,fie nu numai pe oficii, ci şi pe secţii, urmînd ca şefii de secţii să raporteze periodic situaţia cheltuielilor de foraj. In luna care a urmat, preţul de cost a fost defalcat intr adevăr pina la secţii, dar nimeni nu s-a mai interesat ce se irîtîmplă cu el. daca este redus sau nu Au trecut de atunci luni şi hotărîrea şi a urmat, fatal, calea , clasarea la dosar Multe şi cu mult mai bune ar fi fost roadele activităţii comuniştilor din schelele petrolifere ale Moldovei, dacă organizaţiile de partid ar fi dat atenţia cuvenită problemelor economice, dacă ar fi urmărit îndeplinirea propriilor lor hotărîri Cine a împiedicat, de pildă, comitetele de partid ale schelelor din Zemeş (secretar Vasile Oglan) şi Moineşti (secretar Vasile Pîrjol) să analizeze în tot decursul anului trecut şi în primele luni ale anului acesta problema preţului de cost în foraj? Comitetul raional de partid Tg Ocna (prim secretar Iov Petre Andreoaie) a dat dovadă de multă superficialitate, scăpînd din vedere activitatea defectuoasă a întreprinderii Nr 2 Foraj, care in anul 1956 şi în prima lună a anului 1957 a înregistrat la preţul de cost o pierdere care reprezintă circa 80% din totalul pierderilor pe trest Este clar că dacă organele raionale de partid ar fi urmărit cu simţ de răspundere îndeplinirea propriilor lor hotărîri, multe din deficienţele întreprinderii ar fi putut fi lichidate Se finate arăta, de asemenea, că lipsurile existente la sondele de foraj se datoresc şi subaprecierii măsurilor tehnico,organizatorice la sonde a folosirii micii mecanizări a stimulării iniţiativei muncitorilor fruntaşi Mare răsunet a avut, de pildă, iniţiativa brigăzii de la sonda 1 109 „Să ridicăm schimbul de noapte la nivelul schimburilor de zi" După vreo 3—4 luni însă, la Moineşti — leagănul eî — iniţiativa căzu în părăsire Nici organizaţiile de partid şi nici comitetele de întreprindere nu s-au mai interesat de rezultatele acestei Iniţiative, daca mai este sau nu aplicată. In consfătuirile de producţie se semnalează doar lipsurile şi atît Din noianul de şedinţe ţinute anul trecut nu s a găsit una închinată problemelor preţului de cost în forat ...Şi cîteva concluzii Din păcate, nu se poate spune că in 1957, conducerea trestiului de forat din Moldova a tras învăţămintele necesare atunci cînd a pornit la lucru in noul an In luna ianuarie, de pildă planul trestului de forat a fost îndeplinit doar în proporţie de 92,6% Inregistrind un timp neproductiv de 52,2% Avariile au persistat in aceeaşi măsură ca şi in anul trecut Rezultatul ? In primul trimestru al anului 1957, preţul de cost a crescut — pe trestul de foraj — cu 15% faţă de plan. Faptul că lucrurile continuă să meargă nesatisfăcător la trestul de foraj, dovedeşte că nici Comitetul regional de partid Bacău n-a dat atenţia cuvenită reducerii preţului de cost un foraj Organizaţiile de partid ;1ţl) schele n-au fost îndrumate să analizeze cu competenţă aceste probleme Comitetul raional de partid Moineşti (prim secretar Iot Constantin Trifon) se interesează prea puţin de problemele de bază ce se pun acum în faţa muncitorilor petrolişti nu îndrumă organele de resort să tragă la răspundere pe cei care se fac vinovaţi de neglijenţă în serviciu, de tărăgănări în executarea reparaţiilor, a transportului la sonde, pe acei care nu gospodăresc şi nu întreţin in bune condiţii utilajele. La rîndul său, Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei trece cu multă uşurinţă peste asemenea situaţii tolerînd ca Direcţia generală respectivă să controleze schelele petrolifere din Moldova, numai prin „situaţii“ şi rapoarte primite prin curieri T restul forează scump. Direcţia generală tace. Atît comitetul regional de partid cit şi Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei, au datoria să ia grabnice măsuri pentru reducerea preţului de cost pe metru forat în trestul petrolifer din Moldova şi aceasta nu numai prin şedinţe, ci şi prin măsuri practice aplicate în schele. IOAN FUIOAGA activist al comitetului regional de partid Bacău “ GROŞII corespondentul „Scînteii“ „Fiecare produs cu un preţ de cost cît mai scăzut“ Trestul petrolifer din Moldova forează scump Sesiunea Sfatului popular regional Stalin OR STALIN (coresp. „Scînteii“) Duminică a avut loc a V-a sesiune a Sfatului popular regional Stalin Cu această ocazie deputaţii au discutat executarea bugetului regiunii pe anul 1956, aprobarea bugetului şi a planului economic local pe 1957, precum şi alegerea de asesori populari pentru Tribunalul regional Stalin Vorbind despre munca depusă de comitetul executiv, mai mulţi deputaţi au arătat că în munca acestuia, pe lingă o serie de realizări mai sunt şi lipsuri serioase. Deputatul Iosif Hess de pildă, a criticatcomitetul executiv pentru faptul că nu a urmărit aplicarea în viață a hotărîriior luate de cea de-a IV-a sesiune a sfatului popular regional, din care cauză multe dintre ele au rămas pe hîrtie. Incheindu-și lucrările, sesiunea a V a a sfatului popular regional] a subliniat rolul deosebit de important evres revine comitetului executiv şi deputaţilor pentru îmbunătăţirea muncii sfatului popular regional. Premieră teatrală la Cluj CLUJ (trimisul „Scînteii“). Teatrul maghiar de stat din Cluj a pus în scenă piesa „Montserrat" de Emmanuel Robles Premiera a avut loc vineri 29 martie Regia îi aparţine lui Anatol Constantin, rolurile principale fiind interpretate de Palóczy Frigyes, László Gera, Krasznai Paula şi alţii Spectacolul s-a bucurat de mult succes în aceeaşi seară, pe scena Operei Române a fost prezentat primul spectacol cu opera „Lucia de Lammermoor“ de Donizetti, reluată în această stagiune. LISTA OFICIALĂ DE CÎŞTIGURI la Obligaţiunile CEC 5% cu ciştiguri Tragerea de bază din 31 martie 1957 Obligaţiunile ciştgStoare In valoare fracţisuţară de 100, 50 şl 25 ier ctş'lgâ 1/2 1/4 •■esnecMv 1/8 din cişt.grile de mai sus Plata cîştigurilor ie face la toate surursalele raionale CEC î 5e, v,oI Ir,s “ s Valoarea câștigurilor -r o ^ o ■gl* g -|f P»m«l» totalA I 11423 35 60 000 50.000 i P109S 47 25.900 . 25 000 1 .03535 . 36 25.000 25.000 1 05189 32 25.000 25.000 1 12508 46 25.000 25.000 1 00700 12 10.000 10.000 31488 23 10 000 10 000 02626 09 10.000 10.000 1 36222 02 10.000 10.000 10745 32 10 000 10 030 11409 15 10.000 10.000 12467 09 10.000 10300 13861 15 10 000 10.000 24013 50 10.000 10.000 124738 25 10.000 10.000 terminația aeriei 26 182 15 5.000 125.300 26 946 02 5 000 125 000 250 47 03 1.000 2,50 000 250 95 27 1.000 250 000 565_____________Total.___________1 000 000 Cîștigurile de mai sus revin obligațiunilor de buzi de le* 300 Tragerea la sorţi a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri La tragerea la sorţi a libretelor de economii CEC cu cîştiguri care a avut loc la 31 nartie ac. în oraşul Arad, au ieşit cîştigătoate libretele ale căror numere au următoarele terminaţii- 522 cu 250 la sută; 854 cu 200 la sută; 084 cu 100 la sută; 117 cu 100 la sută; 230 cu 100 la sută; 324 cu I0O la sută; 47 cu 100 la sută; 647 cu 100 la sută; 798 cu 100 la sută; 915 cu 100 la sută. Cîștigule se calculează față de soldul medtu trimestrial. ^ SCÎNTEIA Antrenamente pentru „Cursa Scînteii“ Cicliştii fruntaşi îşi intensifică antrenamentele pregătitoare pentru cea de-a X-a ediţie jubiliară a tradiţionalei competiţii „Cursa „Scînteii", organizată de ziarul nostru Dufflinică în împrejurimile Bucureştiului şi Oraşului Stalin, ei au participat la noi concursuri de verificare. La Oraşul Stalin, unde au coneurat şi componenţii lotului republican, victoria a fost repurtata la sprintul final de Poreceanu. în Capitală, cicliştii s-au întrecut pe şoseaua spre Urziceni (80 km.) I. Stoica (C.C.A.) a terminat pe primul loc. Primele meciuri în „Cupa Primăverii* Sezonul fotbalistic al anului a început, în mod oficial, odată cu primele meciuri pentru „Cupa Primăverii" . Deocamdată au intrat „în luptă" echipele de categoria A. Fiind un bun prilej de verificare a formei jucătorilor pentru campionat, care, după cum se ştie, începe în toamnă ,„Cupa Primăverii" suscită interesul fotbaliştilor şi prin aceea că le dă posibilitate să se afirme în vederea selecţionării în echipele naţionale. După prima etapă a „Cupei Primăverii" se pot spune însă puţine lucruri bune, în special despre echipele nntaşe. Si aceasta nu atît pentru faptul că unele au părăsit terenul învinse, cît pentru că comportarea lor lasă de dorit. C.C.A., cu prima garnitură, a jucat dezorientat în partida cu Ştiinţa Timişoara. In afara cîtorva faze clare, la începu-, tul primei reprize, fotbaliştii militari n-au iniţiat nici o acţiune pe măsura calităţilor lor şi mai ales a aşteptărilor publicului. Cu vigoarea-i cunoscută, formaţia studenţilor timişoreni şi-a întrecut adversarul şi ca scor (a cîştigat cu 2-1), şi ca concepţie de joc. Celălalt meci de la Bucureşti — Progresul Bucureşti — Energia Ploeşti — a plăcut în special prin avîntul fotbaliştilor bucureşteni. N-a lipsit mult ca Energia Ploeşti să fie învinsă la un scor de proporţiile celuia cu care în toamnă ploeştenii nu trecuseră Flamura Roşie-Arad. Oricum, 6-1, scor cu care Energia a pierdut duminică în faţa Progresului, este concludent., Deşi victorioasă, echipa Progresul a avut perioade de delăsare (rezultat al scorului?) şi, vechea meteahnă a înaintaşilor, a combinat prea mult în faţa porţii adverse. Surpriză este şi victoria Flamurei Roşii-Arad asupra dinamoviştilor bucureşteni (1-0). Iată celelalte rezultate : Energia-Steagul Roşu Oraşul Stalin — Energia Petroşani 2-1 ; Recolta Tg. Mureş — Dinamo Oraşul Stalin 1-1. Intîlniri internaţionale In ţară Gimnastică. In sala Dinamo, gimnaşti şi gimnaste de la Dinamo-Bucureşti au evoluat duminică după-amiază în compania reprezentativelor asociaţiei cu acelaşi nume din Berlin. In clasamentele pe echipe şi în cele individuale pe primul loc s-au situat dinamoviştii bucureşteni. Popice Campioana ţării, Energia- Ploeşti, a primit vizita popicarilor iugoslavi de la clubul Medvedgrad- Zagreb Meciul a avut loc la Ploeşti şi s-a terminat cu victoria la limită a echipei iugoslave, care a doborît doar cu 4 popice mai mult decit ploeştenii (6100-6096) Fotbal. Al treilea şi ultimul meci susţinut în ţară de echipa greacă Makedonikos-Salonic a avut loc la Oradea Formaţia Progresul din localitate, deţinătoarea „Cupei RP Române“, n-a putut întrece pe fotbaliştii greci, partida terminîndu-se la egalitate: 1-1. Din toate sporturile — în campionatul de rugbi, CCA a întrecut cu 8—3 echipa Locomotiva Griviţa Roşie — Vladimir Kuţ şi Nina Otkalenko au terminat victorioşi în tradiţionalul cros organizat de ziarul francez „l'Humanité". Dinu Cristea a cîştigat, ca şi anul trecut, proba rezervată „veteranilor". — După 11 partide, Smîslov conduce cu 6—5 m meciul cu Botvinik, pentru titlul mondial la șah. — La Karlsruhe, echipa de lupte clasice a R.F Germane a învins cu 5—5 selecționata luptătorilor români. —• Cunoscutul jucător de tenis de masă Tonna Reiter a pierdut în mod surprinzător partida cu tînărul clujan Iylajtenyi, corotind pentru campionatul republican pe echups , în drum spre Spania, unde vor participa la turneul FIFA pentru juniori, tinerii noştri fotbalişti au întrlnit la Belgrad echipa de juniori „Partizan", de care au fost învinşi cu 3—2. Nr. 3870 REINTILNIRE I 555E cu un erou de reportaj Traversam grăbit intr-una din acesta zile de început de primăvară piața străjuită de monumentala statuie a lui „Rex Mathias" din centrul Clujului. Deodată o voce timidă răsună in spatele meu: — Tovarășe reporter! Mă întorc surprins. In fața mea stătea o fetişcană cu părul castaniu și ochi Căprui, ţinînd in mină un toc de vioară, învelit cu griji într-o husă. — Tovarășe reporter, să mă recunoști ? In clipa aceea mi-am dat seama cine este fata. r . ar- * Marghit Demeter — am exclamat mirat. I)ar ce faci d-ta la Cluj ? — Ce fac la Cluj ? Cum, ai uitat ce-ai scris în ziar anul trecut ? Nu mai fii minte ? Sortat că in toamnă Marghit Demeter va pleca la Cluj la conservator. Intr-unul din numerele obișnuite ale „Scînteii" — ca să fim mai preciși in ziarul nr. 3649 din duminică 15 iulie 1956 — a apărut în pagina la un reportaj intitulat „A plecat o fată din Atid". „Acesta e Atid, sătuc secuiesc înconjurat de munţi. De aici, de sus, de pe deal, se văd căsuţele răsfirate în vale , castanii cu coroanele bogate, mai bătrîni ca moşii satului. Iar acesta e drumeagul cu colb ce urcă şerpuitor din sat spre lume. Nu ştiu cîţi flăcăi şi cite mindre ale Aridului au urcat drumeagul şerpuitor, plecînd spre alte zări; cunosc însă o fată a cărei poveste aş vrea s-o istorisesc...“. Iar fata aceasta era Marghit Demeter. Marghit, fiica ţăranului sărac Belesz Demeter, care pe o veche scripcă cumpărată de tatăl ei a învăţat primele acorduri de la învăţătorul din sat. Marghit, fetişcana care la 11 ani a plecat pe jos la Cristur, cu scripca subţioară, să cîştige un concurs, Marghit, fetiţa aceea care a pornit in lume să cucerească inima profesorilor bătrini din comisia examenului de admitere, avînd cu ea toiag de drum, un vechi cîptig din sătucul ei. „Cirul ciobanului îi merge bine". Marghit, eleva de o rară perseverenţa a Şcolii Medii de Muzică din Tg. Mureş, care a urcat cu arcuşul drumul pina la Mozart, Beethoven, Bach, Bartók, Haciaturian. Marghit, fata colectivistului Balász Demeter care venea în fiecare seară acasă la Atid — de la oraş, unde învăţa să devină mare muzicantă — ■să-i uimească pe săteni cu arcuşul ei. Şi-n sfirşit Marghit, vinara a doua a FHarmoniei din Tg. Mureş, pe care cei din Atid veneau s-o vadă de multe ori la marile concerte așezînd vioara sub bărbie, cu mina ei fragilă, cu o uimitoare gingășie. Aici se termină relatarea reporterului. tn plus o privire in viitorul fetei din Atd dornică să ajungă la conser-VCltOf. My—« I 2 3A Am condus-o pe Marghit Demeter pină la conservatorul jCtieorghe Dima". Pe drum, am aflat noile evenimente petrecute de la 15 iulie, anul trecut, în viața fetei din Atid. ...— Dirijorul Filarmonicii, Székely Eridre, abia mi-a dat drumul. Mă ruga să mai stau măcar cîteva zile. ...Ea Atid abia am fost cîteva zile vara. Mă pregăteam la Tg. -Mureș pentru admitere în conservator. ...Examenul a fost foarte greu. Am fost admişi şase concurenţi. Cînd mi-am citit numele pe lista promovaţilor, nu-mi venea săă-mi cred ochilor. „Acum sunt studentă. Am un profesor excelent, pe tovarăşul Peter Jurca. Ei, aşa e cu mine, am început alţi şase ani de învăţătură. Marghit se grăbea la cursuri. Mi-a întins mina ei mică şi s-a îndreptat spre poarta conservatorului. M-am uitat lung după ea. Vara trecută am intilnit-o la Tg. Mureş; mi-a povestit viaţa ei, planurile de viitor. Marghit Demeter, fetiţa din Atid, mi-a spus atunci că in toamnă va da admiterea la conservator. Aşa a hatarit Marghit şi aşa s-a intîraplat aceea ! Odinioară, o fată ca Marghit rămtnea o anonimă, pierdută în satele secuieşti, În cel mai bun caz soarta o ducea servitoare la Braşov ori în Bucureşti. E firesc şi totuşi uluitor cum fetişcana din Atid, ca atîtea sute şi mii care au urcat drumeagul cu colb ce suie din sat spre lume, îşi conduce soarta cu o uimitoare siguranţă spre zările viitorului. M-am reintilnit cu eroul unui reportaj zilele trecute în centrul Clujului. Nu ştiu cind mă voi mai întilni cu Marghit Demeter, nu Ştiu dacă reportajul „A plecat o fată din Atid" va avea o a treia sau a patra continuare. Am insă ferma convingere că reportajul acesta va fi scris mai departe pipă la sfirşit, de însăşi Marghit Demeter, de faptele fireşti şi totuşi uimitoare ale vieţii ei, care-şi continuă urcuşul spre ţinta pornită. Marghit Demeter eiste sigură de victorie fiindcă are un sprijin de nădejde — statul demnităt-popular. ŞTEFAN HALMOŞ Cititorii ne seziseazâ I Cîte ceva despre uneltele I agricole . La redacţie sosesc scrisori prin d care o serie de ţărani colectivişti şi d producători cu gospodării individua le ne seziseazâ că unele unelte agri-II cole pe care le folosesc în muncă d sînt de calitate necorespunzătoare. II Astfel sapele sunt prost polizate şi I1 au zgură pe ele, pricinuind mari necazuri, mai ales atunci cînd păd dintul este tare. De asemenea nii se semnalează că sunt puse în vind zare casmale lucrate din tablă prea subţire, care se îndoaie uşor şi se rup Semnatarii scrisorilor îşi exprimă nemulţumirea şi faţă de calitatea cuţitelor de la prăşitoarea' „Senior", care se tocesc mult prea repede. In scrisori se mai arată că foarfecele de tăiat via sunt puse în vînzare neascuţite. Este de datoria conducerilor întreprinderilor care fabrici asemenea produse şi a forurilor tutelare de a lua urgente măsuri în vederea îmbunătăţirii calităţii uneltelor agricole. d In aşteptarea combustibilului . Cîţiva cititori ne-au scris că boaia populară din comuna Lereşti, raionul Muscel, nu mai funcţio- I nează, cu toate că este în perfectă stare Motivul pentru care nu func-ţionează — se arată in scrisori — este că nu i s-a repartizat combus- s tibilul necesar Cei peste 5 000 de locuitori ai comunei, în majorita de muncitori forestieri, cer cu insis- d tentă organelor locale de stat să ia toate măsurile necesare, astfel ca draia din comună să funcționeze cît mai curînd. ". CAnile nu trebuia să aibă praf ? ă Mai mulţi cetăţeni aflaţi pentru a i tratament tn staţiunea Băile Herculane ne-au scris că tn urmă cu ^ i cîteva săptămîni la magazinul A t „Metaio Chimica* din staţiune au fsosit peste 10(10 bucăţi căni de la ^ t fabrica de porţelan din Cluj i t Aceste căni au fost expuse in i t magazin, dar pentru că n-au preţul i # fixat nu pot fi vîndute a t O C. L. Comerţ mixt din i Orşova a cerut fabricii, prin f două telegrame să comunice a i preţul cănilor, dar pină acum i f n-au primit nici un răspuns ; este necesar ca organele Ministe- ferului Industriei Bunurilor de Con- ^ j sum să cerceteze de ce n-au fost S1 trimise odată cu marfa şi preţurile jf S şi să ia măsuri împotriva acelora A , care se fac vinovaţi de această tă J t răgănare. . J # Pierdere de vrume jț \ Muncitorii care folosesc cursa i f C.F R 3304 pe distanţa — Oraşul f r Stalin (Oneşti, ne sesizează că a- Aceasta cursă parcurge drumul din i I tre Oraşul Stalin Predeal in 98 mii # nute in Predeal cursa staţionează A t nejustificat 25 minute, timp in i F care peste 300 de călători îşi pierd a vremea prin gară A # E de datoria organelor de resort A f ale Ministerului Transporturilor şi al Telecomunicaţiilor să cerceteze rapatele şi să dispună luarea măsurilor corespunzătoare. ) I Pr» năcazurile dactilografelor | I Despre calitatea necorespunzăt II toare a panglicilor pentru maşinile II de scris, produse de întreprinderea I ..Hie Pintilie* am primit mai multe # II sezisări I ..Multe greutăţi întîrrpinăm tn muncă ne scrie un grup de dacii i1 ]l lografe, deoarece panglicile nu sini '' impregnate în mod uniform cu tuş i1 II şi su defecte tn ţesătură, ceea ce i1 1 face ca textele bătute la maşină să i1 I aibă un aspect neîngrijit. (• 1 Pe lingă aceasta, deşi pe fiecare 1 cutie se arată că lăţimea panglicii 1 este de II mm, tn realitate ele 1 sini mai înguste, din care cauză f ' partea de sus a literelor nu se imprimă* ( 1 Conducerile fabricilor producătoare de panglici pentru maşinile (• de scris nu pot iui Dare măsuri ca aceste produse să fie de 4mn* ‚»K- Ρ• i is-îo? ja tort ›*