Scînteia, aprilie 1957 (Anul 26, nr. 3870-3895)

1957-04-02 / nr. 3870

Pte. 2 Asigurarea bazei furajere-condiţia principală a sporirii producţiei animalelor Crescători­ de animale, care s-au în­grijit In cursul anului trecut de asigu­rarea cantităţilor necesare de furaje, obţin In această perioadă producţii mari de carne şi lapte, realizind cîş­­tiguri însemnate ; in schimb alţii, care n-au adunat destule furaje in vara şi toamna trecută acum dau „din colţ în colţ" aşteaptă cu nerăbdare să crească iarba, in vreme ce animalele lor slăbesc dau o producţie scăzută. Experienţa arată că asigurarea unei bune hrăniri a animalelor depinde de măsurile care se iau acum, la Înce­putul primăverii, pentru sporirea pro­ducţiei de furaje Acum şi nu mai tir­­ziu t­ehul­ ejeculat şi lucrările de bază pentru obţinerea unei recolte bosm­e de furaje, lucrările de între­ţinere şi îmbunătăţire a păşunilor şi finerelor naturale, insămîntarea plantelor furajere. Ţara noastră are­­a­ 4 milioane ha. de păşuni şi fînete naturale, situate îndeosebi in regiunile de deal şi munte. Sporirea producţiei la hectar pe a­­ceste întinse suprafeţe este un mijloc important de obţinere a furajelor ne­cesare dezvoltării creşterii animalelor. Lucrările de cea mai mare însem­nătate pentru sporirea producţiei de iarbă pe păşuni ce trebuie făcute a­­cum sunt­­ curăţirea de mărăcini, scaeţi etc., imprăştierea muşuroaielor, ingrăşarea cu gunoi de grajd bine pu­trezit şi cu îngrăşăminte chimice, or­ganizarea ingrăşării prin u­rlire a pă­şunilor, construirea de adăpători, exe­cutarea unor lucrări de desecări etc. Aplicarea lucrărilor de îmbunătăţire a păşunilor de la Crini, Şanta şi Vur­­păr din regiunea Stalin, Dealul Sasu­lui din regiunea Piteşti şi în multe alte locuri, a mărit producţia de iarbă de la 4000—6000 kg. la hectar, cit era înainte, la 12.000—18.000 kg. la hec­tar. Fiecare crescător de animale poate socoti singur cit de mare este folosul pe care-l au crescătorii din aceste locuri de pe urma lucrărilor de îm­bunătăţire a păşunilor O mare însemnătate pentru sporirea producţiei la hectar are şi suprain­­săminţarea unor păşuni cu seminţe de ierburi valoroase. în acest scop este necesar să se ia măsuri pentru­ asigu­rarea seminţei de ierburi din flora spontană. Comitetele executive ale sfa­turilor populare raionale şi comunale, care răspund de buna gospodărire a păşunilor, nu trebuie să aştepte să li se repartizeze seminţe de la c cen­­tru, ci să organizeze producerea se­minţelor atît pentru nevoile proprii cit şi pentru valorificare. In ultimii ani, statul nostru demo­crat-popular a investit zeci de milioa­ne de lei pentru defrişarea arboretului care a invadat unele păşuni, organizînd adevărate şantiere de lucru pe mii de hectare, cum sînt cele din regiunile Stalin, Hunedoara, Regiunea Auto­nomă Maghiară şi altele. Dar se poa­te face mult mai mu­lt pentru îmbună­tăţirea păşunilor şi fîneţelor dacă sfa­turile populare şi organele agricole vor antrena masa largă a crescătorilor de animale la executarea lucrărilor de în­grijire şi îmbunătăţire. Totodată, tre­buie lichidată practica dăunătoare de a se schimba repartizarea păşunilor pe comune in fiecare an, căci aceasta slă­beşte interesul crescătorilor de anima­le, de a munci pentru executarea lu­crărilor de îmbunătăţire. In zonele de stepă şi silvostepă ale ţării există sute de mii de hectare de păşuni pe care in timpul verii animale­le nu mai găsesc aproape nici un fer de iarbă In cuprinsul Bărăganului, de pildă, producţia de iarbă este foarte scăzută. Mijlocul principal de a­ ob­ţine o cantitate sporită de masă verde de pe aceste păşuni constă in desţelenirea şi cultivarea lor cu plante de nutret după sistemul con­­veerului verde. Prin aceasta. In loc de 2.000—3.000 kg. iarbă la hectar, care se consumă în primele saptami­i de păşunat, se pot obţine pină la 15 000 şi chiar 20.000 kg- masă verde la hg. în co­munele Poetaş, regiunea Galaţi. Chir­nogi, regiunea Bucureşti ş.a . de pe sur­prafeţele desţelenite şi cultivate cu plante de nutreţ s-au obţinut circa 15.000 kg masă verde la ha Dacă a­­ceastă experienţă va fi larg populari­zată şi aplicată in toate comunele şi batere, îndeosebi în cuprinsul Bărăga­nului, prin folosirea aceloraşi suprafeţe de teren pentru păşunat, producţia de lapte şi carne poate fi mult sporită. Trebuie spus Insă că in acţiunea de desţelenire a păşunilor, multe comitete executive ale sfaturilor populare comu­­nale nu numai că n-au desţelenit in primul rînd păşunile slab productive spre a le îmbunătăţi dar au desţelenit păşuni bune şi le-au dat altă folosinţă decît producerea de furaje. Aceasta a dus la o micşorare a­ posibilităţilor de hrănire a animalelor. Aceste greşeli tre­buie înlăturate cu hotărîre. Este de datoria comitetelor executive respec­tive să ia măsurile cuvenite pentru cultivarea suprafeţelor desţelenite cu plante furajere, asigurînd seminţe­le necesare şi însămînţarea la vreme mai ales după sistemul copveerului verde. Loturile zootehnice, de a căror ad­ministrare răspund sfaturile populare, trebuie să asigure furaje din belşug pentru animalele de reproducţie din staţiunile de montă comunale. Omul gospodar se gindeşte de pe acum cu ce va hrăni animalele în iar­na viitoare pentru a obţine producţii sporite de lapte şi carne. Experienţa dovedeşte că un mijloc principal ce stă la indemîna unită­ţilor agricole socialiste, şi chiar a gospodăriilor individuale spre a-și asigura hrana pentru animale, cons­tă în insilozarea unor plante ca porumbul. Sparea-soarelui, di­ferite ierburi, resturi de la gră­dinile de legume insilozarea recol­tei de porumb de pe un hectar asi­gură mai multă hrană pentru ani­male, mai ales vaci de lapte, decit se strînge de pe două-trei hectare culti­vate cu alte plante Dar ca să ai ce în siloza trebuie să iei incă de pe acum măsurile cuvenite, în fie­care gospodărie de stat sau colec­tivă trebuie rezervate suprafeţele de teren care să fie cultivate cu po­rumb de siloz în raport cu numărul de animale Acestea trebuie să fie în apropierea­­fermelor pentru a se uşura transportul şi insitozarea în­­tr-un timp scurt.. Cu bune rezultate pot însitoza po­rumb şi ţăranii cu gospodării indivi­duale, mai ales dacă se asociază mai mulţi la un loc. Astfel ei pot folosi mai bine tocătoriie mecanice şi alte mijloace, iar insilozatul la un loc a unei cantităţi mai mari reduce pier­derile. Gospodăriile agricole de stat au sarcina de a da cantităţi mereu spo­rite de produse animale necesare a­­provizionării oraşelor şi centrelor muncitoreşti. Pentru realizarea aces­tei sarcini în fiecare gospodărie de stat trebuie să se acorde o mare a­­tenţie culturilor furajere, păşunilor şi fîneţelor naturale, incit să se obţină cele mai ridicate producţii la hectar.­­ Gospodăriile colective şi cooperati­vele agricole de producţie trebuie în­drumate să cultive acele plante care dau cea mai mare producţie la hectar şi pe suprafeţe care să asigure obţi­nerea de furaje necesare atît pentru animalele proprietate obştească cit şi pentru cele din gospodăriile personale ale colectiviştilor. In realizarea sarcinilor trasate de plenara din decembrie 1956 a C.C. al P.M.R. privind ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii are un rol deosebit sporirea şeptelului cit şi a producţiei pe cap de animal, ceea ce va duce la sporirea producţiei de car­ne, lapte, lină. Organele de partid, de stat şi agricole au sarcini de mare răs­pundere pentru asigurarea bazei furaje­re necesare dezvoltării creşterii anima­lelor. Ele trebuie să antreneze masele de crescători de animale la efectuarea lucrărilor de îmbunătăţire a păşuni­lor şi fîneţelor naturale, să organizeze păşunatul raţional şi cultivarea su­prafeţelor desţelenite, să popularizeze avantajele cultivării plantelor fura­jere. Organele şi organizaţiile de partid sunt datoare să combată lipsa de preocupare pentru asigurarea bazei furajere, popularizînd experienţa uni­taţilor agricole şi satelor fruntaşe in acţiunile de sporire a producţiei de furaje. Asigurînd o recoltă bogată de fu­raje, unităţile agricole socialiste şi crescătorii de animale vor obţine can­tităţi tot mai mari de carne, lapte, ouă, lină şi alte produse necesare oameni­lor muncii şi îşi vor mări veniturile. SPECTACOLELE DE AZI RECITAL DE PIAN EXTRAORDINAR - Evgheni Mafînin (URS ) I orele 20 sala Ateneului R. P Romíné; RECH­Al DE VIOARA - Constanh» Costache; RECITAL DE LIEDURI - Bibian» Ritea­­ (orele 20) — Ateneul R.P. Romíné (sala Studio) CINEMATOGRAFEI QÎNPVA LA PARIS *— Patria (zilnic de la orele 22:45 — DON JUAN­­I C. Frimu, Vasile Roailă,­­ Băl­­cescu; RIPA DRACULUI - Republica, Bucureşti; Înfrăţirea intre popoare. Liber­tăţii; FAINA NOPŢII ETERNE - Magheru, Lumina, Mioriţa; RISfiTE IN PARADIS - V. Alecsandri, Elena Pavel Volga; URMELE RAMIN - Central Doina TRANDAFIRII LUI ALLAH - Victoria. 23 August Boleslaw Bierut: PREA TARZIU - Maxim Gorki, Donca Simo; ENERGIA ATOMICA PENTRU SCOPURI PASNICE. COMORILE POPORU­­LUI ROMTN. VULPEA ŞI ULCIORUL - Timpuri Noi; PRIETENI NEPESPARTIŢI - Tineretului; URAGANUL - Oh, Doja, Alex. Sahia I Mai; PĂTRATUL 45 - Alex Po­pov; PODHALE IN FLĂCĂRI - Griviţa; A FOST ODATA UN IMPARAT - Cultural; FEROVIARUL - Unirea; TU Sl CAMARA­ZII TAI - Const. David; ClND INFLO­RESC LALELELE - T. Vladimirescu; THE­RESE RAQUIN — Arta, Munca, Popular, M Emineacu; AL 41-LEA !- Moşilor, Alian­ta; MARILE MANEVRE - Ilie Pintijie; MOARA CU NOROC - 9 Mai; DREPTUL DE A TE NAȘTE -­­ Coşbuc. Olga Banele; CIO­CIO SAN - Aurel Vlaicu. Industria petrolului ocupă un loc de frunte în ansamblul industriei ţă­rii noastre In anii regimului democrat-popular, bazinul petrolifer din Moldova, ca şi celelalte bazine petrolifere, s-a extins mult. întreprinderile de foraj din Mol­dova au fost înzestrate cu puternice instalaţii, de mare adîncime, care au permis extinderea forajului de explo­rare pe structuri şi în regiuni noi Aşa s-a ajuns ca în primul plen cincinal volumul lucrărilor de foraj în bazinul petrolifer din Moldova să crească cu 264% faţă de anul 1950 iar produc­ţia de ţiţei să sporească de asemenea in această perioadă de circa 7 ori. Avînd în vedere multiplele intre­­buiţiţări ale petrolului in industrie, in agricultură, în viaţa de fiecare zi a omului, e limpede că problema costu­lui său trebuie privită cu cea mai mare seriozitate de către toţi muncitorii, tehnicienii şi inginerii care lucrează în această importantă ramură Chemarea la întrecere „să reducem preţul de cost pe metru forat", ca răspuns la iniţiati­va metalurgiştilor din Sinaia, se în­­scrie ca o acţiune de mare însemnă­tate pentru atingerea acestisi obiectiv­ei în Moldova s-au obţinut unele rezultate în ce priveşte reducerea pre­ţului de cost pe metru forat. Sunt bine cunoscute de pildă rezultatele ob­ţinute prin săparea dirijată a sonde­lor cu turboţurul, prin folosirea me­todei forajului cu noroi uşor şi, în ultimul timp, prin metoda de săpare si­multană a două găuri de sondă cu o singură instalaţie de foraj. Dar­, după cum spune o veche zicala „cu o floare nu se face primăvară" Viteză comercială mică — preţ de cost ridicat Avem în faţă un tabel, o situaţie a­­restului de foraj din Moldova, care arată cum a fost îndeplinit, sau mai bine zis cum n-a fost îndeplinit, pla­nul pe 1956 Preţul de cost a crescut cu 9,2% la forajul de exploatare şi cu 6,4% la cel de explorare Se impu­ne firesc întrebarea : de ce este scump forajul sondelor în Moldova ? Este ştiut că la forajul son­delor, productivitatea muncii şi reducerea preţului de cost depind, in primul rînd, de viteza de foraj obţinută. Or, la trestul din Moldova viteza comercială la forajul de exploatare a fost realizată abia in proporţie de 85,5%, Iar la cea de explorare de 91,6% Faptei­ arată că vitezele de foraj reduse se dato­­resc in primul rînd organizării defec­tuoase a muncii la sonde care aduce lin­­ir Întreg de greutăţi, apoi lipsei de îndrumare şi control din partea ingi­­nerilor şi tehnicienilor, slabei calificări a sofidorilor. După părerea conducă­torilor întreprinderilor de foraj, timpul neproductiv la sonde — care reprezin­tă 40,2% — s-ar datora unor „cauze obiective", şi anume lipsei de mate­riale E drept, nu se poate spune că anul trecut nu s-a făcut simţită lipsa unor piese, a unor materiale, dar dacă directorii şi inginerii, brigadierii şi maiştrii-sondori ar fi muncit mai gos­podăreşte, cu mai multă grijă pentru întreţinerea utilajului, atunci „goluri­le" cu care se justifică directorul­­res­tului de foraj tov Serghie Manu, pu­teau fi, cel puţin in parte, evitate. In foraj — lucru ştiut — nu se poate obţine un timp productiv de „sută la sută" Am­miţindu-l de numai 75%, trestul de foraj şi ar fi putut re­duce timpul neproductiv cu cel puţin 15% Ar fi totuşi bine ca tovarăşul Serghie Mânu, directorul trestului, şi colaboratorii săi să înţeleagă că tim­pul neproductiv la sonde nu se dato­­reşte numai „cauzelor obiective“ Dacă cineva va face o simplă socoteală va vedea că anul trecut timpul neprodu­c­tiv al sondelor în foraj echivalează cu 103 granice-luni Câte sonde s-ar fi pu­tut fora cu aceste 103 granice ? Poate şi din acest motiv, anul trecut preţul de cost al forajului din Moldova a costat cu 13.283.000 lei mai mult de­cît cel planificat. Avariile, duşmanul nr. 1 al preţului de cost Din rapoartele trestului de foraj poţi afla că numărul avariilor a scăzut anul trecut cu 45­/s lată o veste îm­bucurătoare... Numai că aceleaşi ra­poarte te mai înhumează că durata de rezolvare a avariilor a depăşit pe cea din anul 1955 atingînd un timp neproductiv de aproape 400 ore la mia de metri Cite mii şi mii de lei costă timpul pierdut cu instrumentaţiile, cite zeci de prăjini stau înţepenite fără să poată fi folosite ! Cel puţin 60% din acest „timp mort" se datoreşte nu „cauzelor obiective", ci lipsurilor orga­nizatorice, tărăgănării în efectuarea reparaţiilor la sonde, lipsei de îndru­mare şi asistenţă tehnică Bunăoară la sonda nr. 2, din neatenţie şi din ne­cunoaşterea unor reguli elementare de folosire a utilajului, şeful de secţie Ion Grozea a tras de prăjina de foraj peste limitele admise, producînd o avarie care a durat peste 6 luni. Există totuşi cauze obiective ? Da. Iată-le , o serie de motoare şi pompe, reparate de Atelierele Centrale din Cimpina nu funcţionează după ce sunt montate la sonde nici 30% din orele prescrise. Trebuie spus că în aceleaşi condiţii „se achită“ de sarcini şi judi­­ciul Baze şi atelierele Moineşti (direc­tor Traian Negulescu) care execută reparaţii superficiale, întîrziind la ne­­sfîrşit aprovizionarea sondelor cu ma­terialele necesare. De asemenea luni de zile au lipsit din schele sape cu role de diametrul 346, specifice terenurilor din această regiune. Forţaţi de împre­jurări, sondorii au forat sondele cu sape de diametru mai mic Urmările? Un întreg cortegiu de „corectări", re­­săpări şi toate acestea, fireşte, nu pe gratis, ci cu bani grei Iniţiative, şedinţe... şi hotărîri pe hîrtie Cam pe la mijlocul anului 1956, Co­mitetul raional de partid Moineşti, a­­larmat de costul ridicat al lucrărilor de foraj, a analizat cauzele şi a con­statat — pe bună dreptate, — că pre­ţul de cost nu este urmărit sistematic, de jos, de la sondă şi pină la oficiu. Printr-o hotărîre adoptată cu acest prilej s-a recomandat comuniştilor ca preţul de cost să fie defeat şi urmă,­­fie nu numai pe oficii, ci şi pe secţii, u­rmînd ca şefii de secţii să raporteze periodic situaţia cheltuielilor de foraj. In luna care a urmat, preţul de cost a fost defalcat intr adevăr pina la sec­ţii, dar nimeni nu s-a mai interesat ce se irîtîmplă cu el. daca este redus sau nu Au trecut de atunci luni şi hotărî­­rea şi a urmat, fatal, calea , clasarea la dosar Multe şi cu mult mai bune ar fi fost roadele activităţii comuniştilor din schelele petrolifere ale Moldovei, dacă organizaţiile de partid ar fi dat atenţia cuvenită problemelor econo­mice, dacă ar fi urmărit îndeplinirea propriilor lor hotărîri Cine a împie­dicat, de pildă, comitetele de partid ale schelelor din Zemeş (secretar Va­sile Oglan) şi Moineşti (secretar Va­­sile Pîrjol) să analizeze în tot de­cursul anului trecut şi în primele luni ale anului acesta problema preţului de cost în foraj? Comitetul raional de partid Tg Ocna (prim secretar Iov Petre An­­dreoaie) a dat dovadă de multă su­perficialitate, scăpînd din vedere acti­vitatea defectuoasă a întreprinderii Nr 2 Foraj, care in anul 1956 şi în prima lună a anului 1957 a înregistrat la preţul de cost o pierdere care re­prezintă circa 80% din totalul pierde­rilor pe trest Este clar că dacă orga­nele raionale de partid ar fi urmărit cu simţ de răspundere îndeplinirea propriilor lor hotărîri, multe din de­ficienţele întreprinderii ar fi putut fi lichidate Se finate arăta, de asemenea, că lip­surile existente la sondele de foraj se datoresc şi subaprecierii măsurilor tehnico,organizatorice la sonde a fo­losirii micii mecanizări a stimulării iniţiativei muncitorilor fruntaşi Mare răsunet a avut, de pildă, iniţiativa brigăzii de la sonda 1 109 „Să ridi­căm schimbul de noapte la nivelul schimburilor de zi" După vreo 3—4 luni însă, la Moineşti — leagănul eî — iniţiativa căzu în părăsire Nici or­ganizaţiile de partid şi nici comitetele de întreprindere nu s-au mai intere­sat de rezultatele acestei Iniţiative, d­aca mai este sau nu aplicată. In consfătuirile de producţie se semnalează doar lipsurile şi atît Din noianul de şedinţe ţinute anul tre­cut nu s a găsit una închinată pro­blemelor preţului de cost în forat ...Şi cîteva concluzii Din păcate, nu se poate spune că in 1957, conducerea trestiului de fo­rat din Moldova a tras învăţămin­tele necesare atunci cînd a pornit la lucru in noul an In luna ianua­rie, de pildă planul trestului de forat a fost îndeplinit doar în proporţie de 92,6% Inregistrind un timp nepro­ductiv de 52,2% Avariile au persistat in aceeaşi măsură ca şi in anul trecut Rezultatul ? In primul trimestru al a­­nului 1957, preţul de cost a crescut — pe trestul de foraj — cu 15% faţă de plan. Faptul că lucrurile continuă să meargă nesatisfăcător la trestul de foraj, dovedeşte că nici Comitetul re­gional de partid Bacău n-a dat aten­ţi­a cuvenită reducerii preţului de cost un foraj Organizaţiile de partid ;1ţl) schele n-au fost îndrumate să anali­zeze cu competenţă aceste proble­me Comitetul raional de partid Moi­neşti (prim secretar Iot Constan­tin Trifon) se interesează prea puţin de problemele de bază ce se pun a­cum în faţa muncitorilor petrolişti nu îndrumă organele de resort să tragă la răspundere pe cei care se fac vinovaţi de neglijenţă în serviciu, de tărăgănări în executarea repara­ţiilor, a transportului la sonde, pe acei care nu gospodăresc şi nu între­ţin in bune condiţii utilajele. La rîndul său, Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei trece cu multă uşurinţă peste asemenea situaţii tole­­rînd ca Direcţia generală respectivă să controleze schelele petrolifere din Moldova, numai prin „situaţii“ şi ra­poarte primite prin curieri T restul fo­rează scump. Direcţia generală tace. Atît comitetul regional de partid cit şi Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei, au datoria să ia grabnice măsuri pentru reducerea preţului de cost pe metru forat în trestul petroli­fer din Moldova şi aceasta nu numai prin şedinţe, ci şi prin măsuri practi­ce aplicate în schele. IOAN FUIOAGA activist al comitetului regional de partid Bacău “ GROŞII corespondentul „Scînteii“ „Fiecare produs cu­ un preţ de cost cît mai scăzut“ Trestul petrolifer din Moldova forează scump Sesiunea Sfatului popular regional Stalin OR STALIN (coresp. „Scînteii“) Duminică a avut loc a V-a sesiune a Sfatului popular regional Stalin Cu această ocazie deputaţii au discutat executarea bugetului regiunii pe an­ul 1956, aprobarea bugetului şi a planu­lui economic local pe 1957, precum şi alegerea de asesori populari pentru Tribunalul regional Stalin Vorbind despre munca depusă de co­mitetul executiv, mai mulţi deputaţi au arătat că în munca acestuia, pe lingă o serie de realizări mai sunt şi lipsuri serioase. Deputatul­ Iosif Hess de pildă, a criticat­­comitetul executiv pentru faptul că nu a urmărit aplica­rea în viață a hotărîriior luate de cea de-a IV-a sesiune a sfatului popular regional, din care cauză multe dintre ele au rămas pe hîrtie. In­cheindu-și lucrările,­­ sesiunea a V a a sfatului popular regional] a sub­liniat rolul deosebit de important evres revine comitetului executiv şi deputa­ţilor pentru îmbunătăţirea muncii sfa­tului popular regional. Premieră teatrală la Cluj CLUJ (trimisul „Scînteii“).­­ Tea­trul maghiar de stat din Cluj a pus în scenă piesa „Montserrat" de Em­manuel Robles Premiera a avut loc vineri 29 martie Regia îi aparţine lui Anatol Constantin, rolurile principale fiind interpretate de Palóczy Frigyes, László Gera, Krasznai Paula şi alţii Spectacolul s-a bucurat de mult succes în aceeaşi seară, pe scena Operei Române a fost prezentat primul specta­col cu opera „Lucia de Lammermoor“ de Donizetti, reluată în această sta­giune. LISTA OFICIALĂ DE CÎŞTIGURI la Obligaţiunile CEC 5% cu ciştiguri Tragerea de bază din 31­ martie 1957 Obligaţiunile ciştgStoare In valoare frac­ţisuţară de 100, 50 şl 25 ier ctş'lgâ 1/­2 1/4 •■esnecMv 1/8 din cişt.grile de mai sus Plata cîştigurilor ie face la toate surursa­lele raionale C­­E­C î 5e, v,oI Ir,­­s “ s Valoarea câștigurilor -r o ^ o ■gl* g -|f P»m«l» totalA I 114­23 35 60 000 50.000 i P109S 47 25.900 . 25 000 1 .03535 . 36 25.000 25.000 1 05189 32 25.000 25.000 1 12508 46 25.000 25.000 1 00700 12 10.000 10.000 31488 23 10 000 10 000 02626 09 10.000 10.000 1 36222 02 10.000 10.000 10745 32 10 000 10 0­30 11409 15 10.000 10.000 12467 09 10.000 103­00 13861 15 10­ 000 10.000 24013 50 10.000 10.000 1­24738 25 10.000 10.000 terminația aeriei 26 182 15 5.000 125.­300 26 946 02 5 000 125 000 250 47 03 1.000 2,50 000 250 95 27 1.000 250 000 565_____________Total.___________1 000 000 Cîștigurile de mai sus revin obligațiunilor de buzi de le* 300 Tragerea la sorţi a libretelor de economii­ C.E.C. cu cîştiguri La tragerea la sorţi a libretelor de eco­nomii CEC cu cîştiguri care a avut loc la 31 n­artie ac. în oraşul Arad, au ieşit cîştigătoate libretele ale căror numere au următoarele terminaţii- 522 cu 250 la sută; 854 cu 200 la sută; 084 cu 100 la sută; 117 cu 100 la sută; 230 cu 1­00 la sută; 324 cu I0O la sută; 47­ cu 100 la sută; 647 cu 100 la sută; 798 cu 100 la sută; 915 cu 100 la sută. Cîștigu­­le se calculează față de soldul m­ed­tu trimestrial. ^ S­C­Î­N­T­E­I­A Antrenamente pentru „Cursa Scînteii“ Cicliştii fruntaşi îşi intensifică an­trenamentele pre­gătitoare pentru cea de-a X-a edi­ţie jubiliară a tra­diţionalei compe­tiţii „Cursa „Scîn­teii", organizată de ziarul nostru Dufflinică în îm­prejurimile Bucu­­reştiului şi Ora­şului Stalin, ei au participat la noi concursuri de ve­rificare. La Oraşul Stalin, unde au coneurat şi com­ponenţii lotului republican, victo­ria a fost repurta­ta la sprintul final de Poreceanu. în Capitală, cicliş­tii s-au întrecut pe şoseaua spre Urziceni (80 km.) I. Stoica (C.C.A.) a terminat pe pri­mul loc. Primele meciuri în „Cupa Primăverii* Sezonul fotbalistic al anului a în­ceput, în mod oficial, odată cu pri­mele meciuri pentru „Cupa Primă­verii" . Deocamdată au intrat „în luptă" echipele de categoria A. Fiind un bun prilej de verificare a formei jucătorilor pentru campio­nat, care, după cum se ştie, începe în toamnă ,„Cupa Primăverii" sus­cită interesul fotbaliştilor şi prin a­­ceea că le dă posibilitate să se afir­me în vederea selecţionării în echi­pele naţionale. După prima etapă a „Cupei Pri­măverii" se pot spune însă puţine lucruri bune, în special despre echi­pele n­­ntaşe. Si aceasta nu atît pen­tru faptul că unele au părăsit te­renul învinse, cît pentru că compor­tarea lor lasă de dorit. C.C.A., cu prima garnitură, a jucat dezorientat în partida cu Ştiinţa­ Timişoara. In afara cîtorva faze clare, la începu-, tul primei reprize, fotbaliştii mili­tari n-au iniţiat nici o acţiune pe măsura calităţilor lor şi mai ales a aşteptărilor publicului. Cu vigoa­rea-i cunoscută, formaţia studenţi­lor timişoreni şi-a întrecut adver­sarul şi ca scor (a cîştigat cu 2-1), şi ca concepţie de joc. Celălalt meci de la Bucureşti — Progresul Bucu­reşti — Energia Ploeşti — a plăcut în special prin avîntul fotba­liştilor bucureşteni. N-a lipsit mult ca Energia­ Ploeşti să fie învinsă la un scor de proporţiile celuia cu care în toamnă ploeştenii nu trecuseră Flamura Roşie-Arad. Oricum, 6-1, scor cu care Energia a pierdut du­minică în faţa Progresului, este con­cludent., Deşi victorioasă, echipa Progresul a avut perioade de delă­sare (rezultat al scorului?) şi, ve­chea meteahnă a înaintaşilor, a com­binat prea­ mult în faţa porţii ad­verse. Surpriză este şi victoria Flamurei Roşii-Arad asupra dinamoviştilor bucureşteni (1-0). Iată celelalte re­zultate : Energia-Steagul Roşu Oraşul Stalin — Energia Petroşani 2-1 ; Recolta Tg. Mureş — Dinamo Oraşul Stalin 1-1. Intîlniri internaţionale In ţară Gimnastică. In sala Dinamo, gim­­naşti şi gimnaste de la Dinamo-Bucu­reşti au evoluat duminică după-amiază în compania reprezentativelor asocia­ţiei cu acelaşi nume din Berlin. In clasamentele pe echipe şi în cele in­dividuale pe primul loc s-au situat dinamoviştii bucureşteni. Popice Campioana ţării, Energia- Ploeşti, a primit vizita popicarilor iu­goslavi de la clubul Medvedgrad- Zagreb Meciul a avut loc la Ploeşti şi s-a terminat cu victoria la limită a echipei iugoslave, care a doborît doar cu 4 popice mai mult decit plo­eştenii (6100-6096) Fotbal. Al treilea şi ultimul meci susţinut în ţară de echipa greacă Ma­­kedonikos-Salonic a avut loc la Ora­dea Formaţia Progresul din localitate, deţinătoarea „Cupei R­P Române“, n-a putut întrece pe fotbaliştii greci, partida terminîndu-se la egalitate: 1-1. Din toate sporturile — în campionatul de rugbi, CC­A a între­cut cu 8—3 echipa Lo­comotiva Griviţa Roşie — Vladimir Kuţ şi Nina Otkalenko au ter­minat victorioşi în tra­diţionalul cros organi­zat de ziarul francez „l'Humanité". Dinu Cris­­tea a cîştigat, ca şi a­­nul trecut, proba re­zervată „veteranilor". — După 11 partide, Smîslov conduce cu 6—5 m­ meciul cu Bot­­vinik, pentru titlul mon­dial la șah. — La Karlsruhe, echi­pa de lupte clasice a R.­F Germane a învins cu 5—5 selecționata luptătorilor români. —• Cunoscutul jucător de tenis de masă Tonna Reiter a pierdut în mod surprinzător partida cu tînărul clujan Iylajtenyi, corotind pentru campio­natul republican pe e­­chu­ps , în drum spre Spa­nia, unde vor participa la turneul F­I­F­A pen­tru juniori, tinerii noştri fotbalişti au întrlnit la Belgrad echipa de ju­niori „Partizan", de care au fost învinşi cu 3—2. Nr. 3870 REINTILNIRE I 555E cu un erou de reportaj Traversam grăbit intr-una din aces­ta zile de început de primăvară piața străjuită de monumentala statuie a lui „Rex Mathias" din centrul Clujului. Deodată o voce timidă răsună in spa­tele meu: — Tovarășe reporter! Mă întorc surprins. In fața mea stă­tea o fetişcană cu părul castaniu și ochi Căprui, ţinînd in mină un toc de vioară, învelit cu griji într-o husă. — Tovarășe reporter, să mă recu­noști ? In clipa aceea mi-am dat seama cine este fata. r . ar- * Marghit Demeter — am exclamat mirat. I)ar ce faci d-ta la Cluj ? — Ce fac la Cluj ? Cum, ai uitat ce-ai scris în ziar anul trecut ? Nu mai fii minte ? Sortat că in toamnă Marghit Demeter va pleca la Cluj la conservator. Intr-unul din numerele obișnuite ale „Scînteii" — ca să fim mai preciși in ziarul nr. 3649 din duminică 15 iu­lie 1956 — a apărut în pagina l­a un reportaj intitulat „A plecat o fată din Atid". „Acesta e Atid, sătuc secuiesc încon­jurat de munţi. De aici, de sus, de pe deal, se văd căsuţele răsfirate în vale , castanii cu coroanele bogate, mai bă­­trîni ca moşii satului. Iar acesta e drumeagul cu colb ce urcă şerpuitor din sat spre lume. Nu ştiu cîţi flăcăi şi cite mindre ale Aridului au urcat drumeagul şerpuitor, plecînd spre alte zări; cunosc însă o fată a cărei poves­te aş vrea s-o istorisesc...“. Iar fata aceasta era Marghit Deme­ter. Marghit, fiica ţăranului sărac Belesz Demeter, care pe o veche scrip­­că cumpărată de tatăl ei a învăţat pri­mele acorduri de la învăţătorul din sat. Marghit, fetişcana care la 11 ani a plecat pe jos la Cristur, cu scripca subţioară, să cîştige un concurs, Mar­ghit, fetiţa aceea care a pornit in lume să cucerească inima profesorilor bătrini din comisia examenului de admitere, avînd cu ea toiag de drum, un vechi cîptig din sătucul ei. „Cirul cio­banului îi merge bine". Marghit, eleva de o rară perseverenţa a Şcolii Medii de Muzică din Tg. Mureş, care a ur­cat cu arcuşul drumul pina la Mo­zart, Beethoven, Bach, Bartók, Hacia­­turian. Marghit, fata colectivistului Balász Demeter care venea în fiecare seară acasă la Atid — de la oraş, unde învăţa să devină mare muzicantă — ■să-i uimească pe săteni cu arcuşul ei. Şi-n sfirşit Marghit, vinara a doua a FHarmoniei din Tg. Mureş, pe care cei din Atid veneau s-o vadă de mul­te ori la marile concerte așezînd vioa­ra sub bărbie, cu mina ei fragilă, cu o uimitoare gingășie. Aici se termină relatarea reporteru­lui. tn plus o privire in viitorul fetei din At­d dornică să ajungă la conser-VCltOf. My—« I 2 3A Am condus-o pe Marghit Demeter pină la conservatorul jCtieorghe Dima". Pe drum, am aflat noile evenimente petrecute de la 15 iulie, anul trecut, în viața fetei din Atid. ...— Dirijorul Filarmonicii, Székely Eridre, abia mi-a dat drumul. Mă ruga să mai stau măcar cîteva zile. ...Ea Atid abia am fost cîteva zile vara. Mă pregăteam la Tg. -Mureș pentru admitere în conservator. ...Examenul a fost foarte greu. Am fost admişi şase concurenţi. Cînd mi-am citit numele pe lista promova­ţilor, nu-mi venea săă-mi cred ochilor. „­Acum sunt studentă. Am un profe­sor excelent, pe tovarăşul Peter Jurca. Ei, aşa e cu mine, am început alţi şase ani de învăţătură. Marghit se grăbea la cursuri. Mi-a­ întins mina ei mică şi s-a îndreptat spre poarta conservatorului. M-am uitat lung după ea. Vara trecută am intilnit-o la Tg. Mureş; mi-a povestit viaţa ei, pla­nurile de viitor. Marghit Demeter, fe­tiţa din Atid, mi-a spus atunci că in toamnă va da admiterea la conservator. Aşa a hatarit Marghit şi aşa s-a intîra­­plat ac­eea ! Odinioară, o fată ca Mar­ghit rămtnea o anonimă, pierdută în sa­tele secuieşti, În cel mai bun caz soar­ta o ducea servitoare la Braşov ori în Bucureşti. E firesc şi totuşi uluitor cum fetişcana din Atid, ca atîtea sute şi mii care au urcat drumeagul cu colb ce suie din sat spre lume, îşi conduce soarta cu o uimitoare siguranţă spre zările viitorului. M-am reintilnit cu eroul unui repor­taj zilele trecute în centrul Clujului. Nu ştiu cind mă voi mai întilni cu Marghit Demeter, nu Ştiu dacă reportajul „A plecat o fată din Atid" va avea o a treia­ sau a patra continuare. Am insă ferma convingere că reportajul acesta va fi scris mai departe pipă la sfirşit, de însăşi Marghit Demeter, de faptele fi­reşti şi totuşi uimitoare ale vieţii ei, care-şi continuă urcuşul spre­ ţinta por­nită. Marghit Demeter eiste sigură de victorie fiindcă are un sprijin de nă­dejde — statul demnităt-popular. ŞTEFAN HALMOŞ Cititorii ne seziseazâ I Cîte ceva despre uneltele I­­ agricole . La redacţie sosesc scrisori prin d care o serie de ţărani colectivişti şi d producători cu gospodării individua­­­ le ne seziseazâ că unele unelte agri-II cole pe care le folosesc în muncă d sînt de calitate necorespunzătoare. II Astfel sapele sunt prost polizate şi I1 au zgură pe ele, pricinuind mari­­ necazuri, mai ales atunci cînd pă­­d d­intul este tare. De asemenea ni­i se semnalează că sunt puse în vin­­d zare casmale lucrate din tablă prea­­ subţire, care se îndoaie uşor şi se­­ rup Semnatarii scrisorilor îşi ex­primă nemulţumirea şi faţă de ca­litatea cuţitelor de la prăşitoarea­­' „Senior", care se tocesc mult prea­­ repede. In scrisori se mai arată că­­ foarfecele de tăiat via sunt puse în­­ vînzare neascuţite. Este de datoria conducerilor în­treprinderilor care fabrici asemenea produse şi a forurilor tutelare de a­­ lua urgente măsuri în vederea îm­bunătăţirii calităţii uneltelor agri­cole. d In aşteptarea combustibilului . Cîţiva cititori ne-au scris că­­ boaia populară din comuna Lereşti,­­ raionul Muscel, nu mai funcţio- I nează, cu toate că este în perfectă­­ stare Motivul pentru care nu func-­­­ţionează — se arată in scrisori — este că nu i s-a repartizat combus- s tibilul necesar Cei peste 5 000 de locuitori ai comunei, în majorita d­­e muncitori forestieri, cer cu insis- d tentă organelor locale de stat să ia­­ toate măsurile necesare, astfel ca d­raia din comună să funcționeze cît­­ mai curînd. ". CAnile nu trebuia să aibă praf ? ă Mai mulţi cetăţeni aflaţi pentru a i tratament tn staţiunea Băile Hercu­­­­­lane ne-au scris că tn urmă cu ^ i cîteva săptăm­îni la magazinul A t „Metaio Chimica* din staţiune au f­­­sosit peste 10(10 bucăţi căni de la ^ t fabrica de porţelan din Cluj i t Aceste căni au fost expuse in i t magazin, dar pentru că n-au preţul i # fixat nu pot fi vîndute a t O C. L. Comerţ­ mixt din i­­ Orşova a cerut fabricii, prin f­­ două telegrame să comunice a i preţul cănilor, dar pină acum i f n-au primit nici un răspuns­­ ; este necesar ca organele Ministe- f­e­rului Industriei Bunurilor de Con- ^ j sum să cerceteze de ce n-au fost S­­1 trimise odată cu marfa şi preţurile jf S şi să ia măsuri împotriva acelora A , care se fac vinovaţi de această tă J t răgănare. . J # Pierdere de vrume jț \ Muncitorii care folosesc cursa i f C.F R 3304 pe distanţa — Oraşul f r Stalin (Oneşti, ne sesizează că a- A­­­ceasta cursă parcurge drumul din i I tre Oraşul Stalin Predeal in 98 mi­­i # nute in Predeal cursa staţionează A t nejustificat 25 minute, timp in i F care peste 300 de călători îşi pierd a­­ vremea prin gară A # E de datoria organelor de resort A f ale Ministerului Transporturilor şi a­l Telecomunicaţiilor să cerceteze rap­a­­­tele şi să dispună luarea măsurilor­­ corespunzătoare. ) I Pr» năcazurile dactilografelor | I Despre calitatea necorespunză­t II toare a panglicilor pentru maşinile­­ II de scris, produse de întreprinderea­­ I ..Hie Pintilie* am primit mai multe # II sezisări I ..Multe greutăţi întîrr­pinăm tn muncă ne scrie un grup de dacii i1 ]l lografe, deoarece panglicile nu sini '' impregnate în mod uniform cu tuş i1 II şi su defecte tn ţesătură, ceea ce i1 1 face ca textele bătute la maşină să i1 I aibă un aspect neîngrijit. (• 1 Pe lingă aceasta, deşi pe fiecare 1 cutie se arată că lăţimea panglicii 1 este de II mm, tn realitate ele 1 sini mai înguste, din care cauză f ' partea de sus a literelor nu se im­­­primă* ( 1 Conducerile fabricilor producă­­­­toare de panglici pentru maşinile (• de scris nu pot iui Dare măsuri ca aceste produse să fie de 4mn* ‚»K- Ρ• i is-îo? ja tort ›*

Next