Scînteia, mai 1957 (Anul 26, nr. 3896-3920)

1957-05-03 / nr. 3896

Hr. 8896 SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI IN ŢARĂ ★ * A Mîndri de succesele obţinute IAŞI (coresp. „Scînteii"). La Iaşi, în vechea cetate culturală a Moldo­vei, sărbătorirea zilei de 1 Mai a pri­lejuit o manifestare entuziastă a ho­­tărîrii oamenilor muncii de a înfăp­tui politica partidului şi guvernului, consacrată ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc, de a întări soli­daritatea cu ţările lagărului socialist, cu muncitorii din toate ţările în lupta pentru apărarea păcii, pentru zădăr­nicirea uneltirilor cercurilor agresive imperialiste. Demonstraţia oamenilor muncii a fost deschisă de ceferiştii de la atelie­rele Ilie Pintilie. Intâietatea ceferişti­lor nu este numai un obicei ci o cin­ste pe deplin meritată. Ceferiştii din Iaşi sunt vrednici continuatori ai tra­diţiilor de luptă ale înaintaşilor lor, prin munca eroică ce o desfăşoară pentru creşterea productivităţii mun­cii, pentru reducerea preţului de cost. Carul alegoric al fabricii de antibio­tice arăta succesele acestei întreprin­deri — creaţie a regimului democrat­­popular — în care peste puţină vreme se va produce şi aureomicina. Au defilat şi sute de constructori care refac zi de zi bătrînul Iaşi dis­trus de război, înălţînd în locul dărî­­măturilor blocuri muncitoreşti în car­tierele Păcurari şi Aurora, cămine stu­denţeşti la Copou şi Sărărie. Brigadierii şi constructorii de pe şan­tierul uzinei de apă Prut-Iaşi au defilat purtînd macheta întregii instalaţii de captare a apei, semn că lucrările pe acest important şantier sunt într-un stadiu avansat. Oamenii de ştiinţă şi artă, profesori şi învăţători, veniţi în mare număr la acest 1 Mai, au defilat împreună cu miile de studenţi şi elevi, mulţumind partidului şi guvernului pentru condi­ţiile create cadrelor didactice şi tinere­tului studios, angajîndu-se să-şi pună forţele în slujba dezvoltării ştiinţei şi culturii în patria noastră, în slujba operei de construcţie socialistă. In rîndurile demonstranţilor puteau fi vă­zuţi şi fizicieni, care studiază în pre­zent probleme de radioactivitate, de electricitate etc. Au demonstrat de ase­menea cercetători de la I.C.A.R. şi Institutul Agronomic. Intr-un raion cooperativizat Odată cu ziua solidarităţii interna­ţionale a celor ce muncesc, la Olte­niţa s-a mai sărbătorit un eveniment important din viaţa raionului: termi­narea cooperativizării agriculturii. Cu­­vîntul partidului are un tot mai mare ecou în rîndurile ţăranilor muncitori care, lucrîndu-şi în comun pămîntu­­rile, îşi croiesc în acelaşi timp o viaţă nouă, înfloritoare. La mitingul ce s-a ţinut la teatrul de vară, alături de muncitorii de la şantierul naval şi ceilalţi oameni ai muncii din Olteniţa, au luat parte nu­meroşi întovărăşiţi şi colectivişti din cuprinsul raionului, membri ai gospo­dăriei colective din Radovanu, una dintre gospodăriile colective fruntaşe din raion, cei mai proaspeţi colec­tivişti din raion — membrii gospodă­riei colective „1 Mai“ din Olteniţa, a cărei inaugurare a avut loc în după­­amiaza zilei de 1 Mai şi membri ai întovărăşirii agricole din Mitreni. Toţi aceştia sunt ţărani muncitori care păşind pe calea agriculturii socialiste reuşesc să obţină recolte tot mai bo­gate, să-şi îmbunătăţească traiul. Re­zultatele la care au ajuns cei mai mulţi le sporesc hotărîrea de a întări alianţa cu fraţii lor, muncitorii de la oraşe, de a păşi înainte pe calea ară­tată de partid pentru sporirea produc­ţiei şi a avuţiei obşteşti. Printre miile de participanţi la mi­ting se aflau şi delegaţi ai muncitorilor şi tehnicienilor marii gospodării de stat din Chirnogi, gospodărie care tri­mite neîncetat pe piaţa Bucureştiului lapte, carne ouă şi alte produse. Nu­mai în ajunul zilei de 1 Mai, bunăoară, gospodăria a trimis magazinului „Gos­tat“ din Bucureşti peste 250 de miei. Gospodăria a însămînţat peste 400 ha. cu porumb ce va fi irigat şi se pregă­teşte pentru însămînţarea a 400 ha. cu orez , toate acestea în vederea îmbunătăţirii aprovizionării oamenilor muncii de la oraşe, înfrăţire««* TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“). Pe străzile primului oraş al Regiu­nii Autonome Maghiare freamătă mul­ţimea care se revarsă în coloane pen­tru a lua parte la sărbătoarea interna­ţională a oamenilor muncii. Muncitorii, tehnicienii, artiştii, scri­itorii, studenţii şi elevii, tineri sau vîrstnici, de naţionalitate romînă sau maghiară, trec unii alături de ceilalţi, plini de voie bună. Privindu-i ai o ima­gine grăitoare a înfrăţirii care se ci­mentează tot mai puternic între oame­nii muncii romîni şi maghiari — rod al politicii partidului nostru în pro­blema naţională, începe demonstraţia. Strîngînd în mîini armele, defilează gărzile muncitoreşti. Din mii şi mii de piep­turi răsună în limbile maghiară şi romînă lozinca: „Éljen a Román Munkás Párt !“ „Trăiască Partidul Muncitoresc Român !“ Apoi se aud, scandate cuvintele „Trăiască unitatea ţărilor lagărului socialist, în frunte cu marea Uniune Sovietică“. Trecînd prin faţa tribunelor, munci­torii oraşului Tg-Mureş raportează prin cifrele înscrise în grafice că pla­nul de producţie globală pe primul tri­mestru l-au îndeplinit în proporţie de 111,6%. Rezultate deosebite au obţinut muncitorii de la fabrica „Petőfi Sán­dor“, întreprinderea nr. 2 de reparaţii auto, fabrica de mobile „Simo Géza“. Sunt succese care bucură şi care de­monstrează că datorită politicii de in­dustrializare socialistă, Regiunea Auto­nomă Maghiară alături de celelalte regiuni ale ţării se dezvoltă într-un ritm rapid. Păşesc prin faţa tribunei membrii Ansamblului Secuesc de Stat. Trec apoi profesorii şi sutele de elevi ai şcolii medii „Bolyai Farkas“. Cu pri­lejul demonstraţiei de 1 Mai, oamenii muncii din Tg. Mureş şi-au exprimat încă odată ataşamentul faţă de pute­rea populară care asigură minorităţi­lor naţionale drepturi egale cu poporul român în toate domeniile de activitate. Ca întotdeauna printre primii ORAŞUL STALIN (coresp. „Scîn­teii“). Peste 70.000 de oameni ai mun­cii au demonstrat la 1 Mai în Piaţa 23 August din Oraşul Stalin. Demonstraţia este deschisă de găr­zile muncitoreşti. In coloană zăreşti pe cei mai buni muncitori, tehnicieni şi ingineri din întreprinderile oraşului. După ei, trec în pas vioi pionierii cu cravatele roşii fluturînd în adierea uşoară a vîntului. Urmează coloane de oameni ai muncii. Sînt impresionante realizările mun­citorilor care demonstrează de acest 1 Mai. In cinci importante ramuri in­dustriale planul producţiei a fost în­deplinit pe întreaga regiune în pro­porţie de 107,2% iar întreprinderile au adus statului economii de circa 30.000.000 lei. Meritele muncitorilor sunt răsplătite: 14 întreprinderi deţin drapele de fruntaşe în producţie. Atrag atenţia constructorii de auto­camioane. In cinstea lui 1 Mai ei au dat 40 de camioane în loc de 30, cît era angajamentul. Lor le urmează muncitorii de la fabrica de ciment „Temelia“, cei de la „Strungul“. Se aude deodată un uruit puternic. Apar 12 tractoare. Două din ele ating viteza de 22 km. pe oră . UTOS-ul universal 26 defilează... Defilează al 7-lea tip de tractor care a părăsit nu de mult hala de montaje. Defilea­ză muncitorii Uzinei de tractoare, în zece ani de zece ori fruntaşă. Datorită eforturilor lor agricultura ţării e tot mai bine înzestrată cu maşini iar ţă­ranii muncitori smulg pămîntului rod mai bogat. Pe ogoarele regiunii munca de co­operativizare a agriculturii continuă. In raionul Agnita, în fiecare comună şi sat există acum unităţi agricole so­cialiste , regiunea numără 18 coopera­tive agricole de producţie cu renta. Defilează apoi studenţii Institutului Politehnic, imelectualii, elevii şcolilor medii nr. 1 şi nr. 3 germană şi ma­ghiară. La demonstraţie au participat şi muncitorii de la S.M.T. Hărman, şi cei de la G.A.S. Hălchiu, precum şi numeroşi colectivişti. La Tîrgu Mureş, reşedinţa Regiunii Autonome Maghiare. Impresiile oaspeţilor de peste hotare Reprezentanţi ai muncitorilor din 19 ţări, atît din ţări socialiste cît şi din ţări capitaliste, au luat parte la sărbătorirea zilei de 1 Mai 1957, ală­turi de oamenii muncii din Capitală­ In timpul demonstraţiei, cîţiva dintre oaspeţii străini ne-au împărtăşit im­presiile lor. „Sărbătorirea zilei de 1 Mai 1957, la Bucureşti — a spus tov. Victor IVANOV, preşedintele Comitetului Central al sindicatului muncitorilor petrolişti din U.R.S.S., şeful delegaţiei sindicale sovietice, m-a impresionat pe mine, om sovietic, între altele pentru că a oglindit cit de adîncă şi de trainică este prietenia romîno-sovietică. Demon­stranţii scandează cu entuziasm : „U.R.S.S. — bastion al păcii e" şi alte lozinci de acest fel. Sîntem mişcaţi pină în adîncul sufletului de o astfel de preţuire pentru poporul sovietic, pentru politica sa externă. Manifestaţia de 1 Mai a oamenilor muncii din Bucureşti este o dovadă că Republica Populară Romînă, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romin, a obţinut mari succese în construirea bazelor socialismu­lui. Oamenii muncii sovietici se bucură sincer aflind rezultatele ob­ţinute in dezvoltarea economiei na­ţionale a R. P. Romíne şi a culturii poporului romin. In ziua de 1 Mai, ziua frăţiei şi solidarităţii muncitori­lor din toate ţările, delegaţia sindicală sovietică urează din toată inima po­porului român să îndeplinească cu suc­ces planul economiei naţionale pe anul 1957 şi cel de-al doilea plan cincinal. Sîntem convinşi că, în colaborare fră­ţească cu Uniunea Sovietică, R. P. Chineză şi celelalte ţări democrat­­populare, poporul romin va construi socialismul in patria lui“. Tov. Wu HUAN-SEN, conducătorul secţiei organizatorice a Federaţiei Sindicatelor din Întreaga Chină, a declarat: „Din „Jenminjibao“ şi cele­lalte ziare ale noastre aflasem multe lucruri despre viaţa nouă a muncito­rilor din Romînia, despre victoriile lor in măreaţa operă de construire a socialismului. Faptul că vizităm acum Romînia, că luăm parte la demonstra­ţia de 1 Mai 1957 ne îmbogăţeşte cu mult cunoştinţele despre ţara dum­neavoastră, despre minunatele reali­zări ale poporului dvs. Vom spune muncitorilor chinezi ce am văzut în Republica Populară Romină, le vom vorbi despre voinţa poporului român de a construi socialismul, de a apăra pacea în lume“. Tov. Wieslaw KOS, preşedintele Comi­tetului Central al sindicatului culturii, din R. P. Polonă a spus: „Mani­festaţia dvs., caracteristică pentru un popor care construieşte socialismul, este totodată plină de internaţiona­lism. Ne exprimăm bucuria că am putut lua parte, ca reprezentanţi ai sindicatelor poloneze, la această fru­moasă manifestaţie, care constituie o expresie a legăturilor frăţeşti dintre ţările socialiste, dintre oamenii muncii din lumea întreagă. Din partea po­porului polonez, a sindicatelor polo­neze, urăm poporului român succese tot mai mari în munca de construire a socialismului. In poporul polonez, în oamenii muncii din Polonia, aveți prieteni sinceri, care privesc cu min­d de la realizările voastre, ca la pro­priile lor realizări". Tov. Liubomir MIJATOVICI, mem­bru în secretariatul Consiliului Cen­tral al Sindicatelor din R.P.F. Iugo­slavia, a spus : „Sîntem impresionaţi de participarea in proporţii de masă a oamenilor muncii din Republica Populară Romînă la această gran­dioasă sărbătoare a solidarităţii oame­nilor muncii din lumea întreagă. Marea manifestaţie de 1 Mai care are loc în Capitala dvs. arată însufleţirea oamenilor muncii din Romînia şi hotărîrea lor de a construi o viaţă nouă mai bună, mai fericită, pentru ei şi pentru generaţiile viitoare. Noi ne bucurăm sincer de rezultatele obţinute în construirea socialismului de poporul român şi îi dorim succese tot mai mari. Oamenii muncii din Iugoslavia sărbătoresc, de asemenea, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările. Şi ei trec in revistă, ca şi voi, rezultatele obţinute în construirea socialismului. Sosirea noastră aici şi participarea la manifestaţia dvs. vor contribui, ca şi vizitele delegaţiilor dvs. la noi, la dezvoltarea tot mai puternică a prieteniei şi colaborării dintre popoarele român şi iugoslav“. Tov. Mario CACCIA, secretar al sindicatului muncitorilor textilişti din provincia Novara (Italia), a spus în­tre altele: „Eu am mai fost în România, în 1953, cu prilejul Festiva­lului. Noua mea vizită îmi dă prile­jul să constat paşii însemnaţi făcuţi de poporul român pe calea dezvoltării economiei sale naţionale, a bunei stării sale. însăşi manifestaţia de azi, cu vioiciunea, cu surîsurile, cu jocurile, dansurile şi cîntecele participanţilor, cu impresionanta defilare a gărzilor muncitoreşti, cu bucuria şi prospeţi­mea pionierilor, este o expresie convin­gătoare a progresului înfăptuit de po­porul român, a avîntului şi entuzias­mului cu care-şi construieşte, sub con­ducerea partidului clasei muncitoare, viaţa nouă şi liberă. La noi, în Italia, ziua de 1 Mai se sărbătoreşte de asemenea cu participarea masivă a muncitorimii, dar într-o atmosferă de luptă împotriva piedicilor de tot felul puse de patronat şi de guvern în calea muncitorilor“. Tov. Taiaat TAGLIBI, preşedintele Federaţiei sindicatelor progresiste din Damasc (Siria), după ce spune că ştie cum arăta România sub vechiul re­gim burghezo-moşieresc, cu sărăcia şi suferinţele maselor populare, cu huzu­rul claselor stăpînitoare, adaugă: „Ve­dem azi că poporul român, care şi-a cucerit independenţa şi a pornit pe ca­lea construirii socialismului, şi-a con­struit o puternică industrie, îşi fău­reşte o agricultură socialistă, înzes­trată cu mijloace mecanizate, în­făptuieşte revoluţia culturală. A­­vem impresia că întreg poporul ia parte la sărbătoarea interna­ţională de astăzi, ceea ce dovedeşte că el sprijină regimul democrat­­popular, că doreşte să-l păstreze şi să-l întărească şi că luptă cu avînt pentru pace, împotriva oricărei inter­venţii străine. Noi, popoarele arabe, care cunoaştem relele capitalismului şi ale jugului imperialist, ştim că ţările socialiste ne pot oferi sprijinul cel mai bun în lupta pentru apărarea şi întărirea independenţei noastre, pentru progresul şi pacea ţărilor noastre, împotriva presiunilor şi com­ploturilor imperialiste“. S­C­Î­N­T­E­I­A (DE IA CORESPONDENTUL „SCÎNTEII") O dimineaţă minunată, Piaţa Roşie este îmbrăcată in purpură şi ver­deaţă proaspătă. Sărbătoarea de 1 Mai a început la Moscova prin tradiţionala paradă militară. în tribunele de Ungă zidu­rile Kremlinului au luat loc depu­taţi ai Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi ai Sovietelor Supreme ale repu­blicilor unionale, membri ai guver­nului, oameni de cultură, reprezen­tanţi ai organizaţiilor obşteşti, mun­citori şi colhoznici fruntaşi, precum şi mulţi oaspeţi de peste hotare. In tribuna centrală a Mausoleu­lui se aflau: N. A. Bulganin, N. S. Hruşciov, L. M. Kaganovici, G. M. Malenkov, A. I. Mikoian, V. M. Molotov, M. G. Pervuhin, M. Z Saburov, M. A. Suslov, L. I. Brej­­nev, D. T. Şepilov, E. A. Furţeva, N. M. Svernik, A. B. Aristov, N. I. Beliaev, P. N. Pospelov, mareşali, generali şi amirali ai Forţelor Armate ale U.R.S.S. Mareşalul Uniunii Sovietice, G. K. Jukov, ministrul Apărării al U.R.S.S., care va primi parada, rostește o cuvîntare. (Publicăm mai jos textul prescurtat al cuvîntării — N. R.). Ultimele cuvinte rostite de mare­şalul Uniunii Sovietice, Jukov, sînt acoperite de puternice urale. Văzdu­hul se cutremură de salvele de salut ale artileriei. Solemn răsună acordu­rile Imnului de Stat al U.R.S.S. In Piaţa Roşie intră primele coloa­ne ale trupelor ce deschid parada militară. Trec în pas cadenţat, într-o perfectă aliniere, ofiţerii-elevi ai A­­cademiei Militare „M. V. Frunze“. Una după alta trec coloanele de ofi­­ţeri-elevi ai celorlalte academii mi­litare... Tribunele răsună de puternice aplauze. Sunt salutaţi cei mai tineri participanţi la paradă : elevii şcoli­lor militaro-navale „Suvorov” şi „Nahimov”. Coloanele viitorilor ofi­ţeri sunt încheiate de cursanţii şcolii militaro-navale din Leningrad. Pe neaşteptate, deasupra turnuri­lor ascuţite ale muzeului de istorie apare o uriaşă navă aeriană cu reac­ţie escortată de 4 avioane de tună­toare. Este avionul port-drapel, care deschide parada aeriană. Pe deasu­pra capetelor noastre trec noi şi noi escadrile de nave aeriene, dar zgo­motul lor nu se aude. Abia după ce trec de Piaţa Roşie şi se pierd în zare ajunge la noi huruitul lor pu­ternic. La paradă au participat o se­rie de avioane — bombardiere şi de vînătoare cu reacţie­­ de construc­ţie nouă. Caracteristicile lor princi­pale constau în aceea că zboară cu viteză supersonică, străbat distanţe extrem de mari şi în orice condiţii atmosferice. Parada aeriană a lăsat tuturor ce­lor aflaţi în piaţă şi tuturor cetă­ţenilor Moscovei, care-şi aţinteau privirile spre cerul senin, impresii de neşters. Ea a demonstrat încă odată uriaşele succese obţinute de indus­tria aeronautică sovietică, măiestria aviatorilor sovietici, forţa aviaţiei sovietice, care nu are egal în lume. ...Prin faţa tribunelor trec acum coloanele trupelor înzestrate cu o tehnică de prim-rang. Printre unită­ţile motorizate se află grupuri ale infanteriei zburătoare — paraşutiştii. Ei stau în automobile pe şenile, de o mobilitate excepţională, prevăzute cu un tun mic. Aceste automobile apar pentru prima oară în Piaţa Roşie. Piaţa răsună de vuetul motoarelor. Prin faţa tribunelor trece divizia mecanizată de gardă „Taman“, re­­prezentînd infanteria sovietică. Vuetul este şi mai puternic — prin faţa noastră defilează unităţile de artilerie înzestrate cu cele mai dife­rite şi mai perfecţionate maşini — tunuri antiaeriene, aruncătoare grele de mine, piese de artilerie cu bătaie lungă şi o mare putere de foc. Parada militară s-a sfîrşit. Impre­siile lăsate vor persista însă multă vreme în­ amintirea tuturor partici­panţilor. Ea a demonstrat convingă­tor că forţa militară a Uniunii So­vietice — rod al succeselor obţinute de oamenii sovietici în dezvoltarea industriei, ştiinţei şi tehnicii — este de neînvins! De acest lucru nu pot decit să se bucure popoarele globu­lui, care ştiu că forţele armate ale U.R.S.S. sunt pavăza de nădejde a păcii în lumea întreagă. ...în piaţă pătrund coloane de co­pii, din mîinile cărora se înalţă în văzduh sute de baloane multicolore şi porumbei albi — simbol al păcii, începe parada sportivilor. Ea este deschisă de coloane compacte de sportivi sovietici. Printre ei se află cei 967 de sportivi decoraţi recent de guvernul sovietic precum, şi în­vingătorii la Jocurile Olimpice. ...începe marea demonstraţie a oa­menilor muncii. în coloane în cite 12 şiruri trec ceasuri de-a rîndul oamenii muncii din Moscova. Ei poartă cu dragoste portretele mare­lui Lenin. Pe mii de pancarte sunt scrise rezultatele pe care oamenii muncii le-au obţinut în marea în­trecere a întregului popor în cinstea celei de-a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie Deasupra coloanelor se pot vedea portretele conducătorilor P.C.U.S. şi ai guvernului sovietic. Este imposibil să enumerăm toate întreprinderile, colectivele de oameni de ştiinţă, artă şi cultură care ra­portează astăzi partidului şi guver­nului Uniunii Sovietice succesele lor. Numărul lor se ridică la multe sute. Realizările lor vorbesc despre pro­gresele continue ale ştiinţei şi teh­nicii sovietice, care stirnesc admi­raţie în lumea întreagă. Trece armata de constructori, printre care şi constructorii me­troului ; în cinstea zilei de 1 Mai ei au inaugurat o nouă linie sub­terană, care leagă stadionul „Lenin" din Lujniki de Moscova. Alături de oamenii muncii din Moscova, braţ la 7 braţ trec prin Piaţa Roşie sute de studenţi, aspiranţi şi specialişti din ţările de democraţie populară, care-şi urmează studiile în capitala Uniunii Sovietice. împreună cu oamenii sovietici, ei scandează lo­zinci ce exprimă unitatea de nezdrun­cinat a ţărilor lagărului socialist. De nenumărate ori am auzit cuvinte de salut în cinstea prieteniei romîno­­sovietice. întreaga demonstraţie de la Mos­cova s-a desfăşurat sub semnul in­ternaţionalismului proletar, al frăţiei popoarelor lagărului socialist, al prieteniei cu toate popoarele luptă­toare împotriva primejdiei unui nou război, pentru pace în întreaga lume. Timp de cîteva ore populaţia Mos­covei şi-a demonstrat încă odată dragostea şi ataşamentul faţă de Partidul Comunist al Uniunii Sovie­tice şi guvernul sovietic, hotărîrea de a obţine noi victorii pe drumul victorios spre comunism. AL. CIMPEANU­ ­ MAI PESTE HO­TARE O imagine a forţei şi strălucitelor realizări paşnice ale Uniunii Sovietice N. A. Bulganin, N. S. Hruşciov şi mareşalul G. K. Jukov salută pe participanţii la marea demonstraţie a oa­menilor muncii din Moscova (TELEFOTO AGERPRES) Cuvîntarea mareşalului Uniunii Sovietice G. K. Jukov La parada de 1 Mai 1957 din Piaţa Roşie din Moscova mareşalul Uni­unii Sovietice G. K. Jukov, ministrul Apărării al U.R.S.S., a rostit o cu­­vintare in care, adresindu-se forţelor armate, oamenilor muncii din Uni­unea Sovietică şi oaspeţilor, a spus printre altele: In numele şi din însărcinarea gu­vernului sovietic şi a Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, vă salut şi vă feli­cit cu prilejul sărbătorii solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii — ziua de 1 Mai. Anul acesta sărbătoarea de 1 Mai se desfăşoară în condiţiile unirii tot mai strînse a oamenilor muncii din toate ţările în lupta pentru pace, pen­tru democraţie, socialism şi indepen­denţa popoarelor. După ce s-a referit la victoriile is­torice, obţinute de Uniunea Sovietică în cei 40 de ani de existenţă şi la suc­cesele în îndeplinirea celui de-al şa­selea plan cincinal, precum şi la suc­cesele obţinute de popoarele frăţeşti din ţările de democraţie populară şi din marea Chină, G. K. Jukov a spus în continuare: Succesele lagărului socialist Însufle­ţesc pe oamenii muncii din întreaga lume în lupta lor împotriva exploată­rii capitaliste, pentru eliberarea naţio­nală de sub jugul imperialist. Guvernul sovietic, urmind princi­piile leniniste ale coexistenţei paşnice, duce cu perseverenţă o politică exter­nă de pace şi face tot ce depinde de el pentru a slăbi încordarea internaţio­nală. Uniunea Sovietică este o adeptă fervenţă a păcii şi prieteniei între toate popoarele. Noi sîntem împotriva politicii războiului rece, împotriva blo­curilor militare. Propunerile noastre cu privire la reducerea forţelor armate, încetarea experienţelor cu arma nu­cleară şi interzicerea acestei arme, cu privire la lărgirea legăturilor economi­ce şi culturale internaţionale oglin­desc interesele de importanţă vitală ale întregii omeniri. Cercurile imperialiste, în frunte cu forţele reacţionare din S.U.A., orbite de ură faţă de ţările lagărului socia­list, speriate de mişcarea crescindă de eliberare naţională a popoarelor din Asia şi Africa, resping însă cu încăpă­­ţînare aceste propuneri ale Uniunii Sovietice. Tinzînd spre crearea unor regimuri favorabile lor, prin intermediul cărora să-şi poată duce politica reacţionară, imperialiştii încearcă prin orice mij­loace să scindeze lagărul socialist şi să-i slăbească forţa. Ducînd o politică de restaurare a vechiului sistem colonial, ei fac totul pentru a izola unul de altul popoarele arabe şi pentru a re­fringe voinţa de a lupta pentru independenţa lor. Hotărîrea guvernului S.U.A. de a amplasa unităţi atomice americane pe teritoriile altor ţări, refuzul de a ac­cepta propunerile noastre cu privire la interzicerea experienţelor cu arma ato­mică şi lichidarea acestei arme apro­pie primejdia izbucnirii unui război atomic şi dovedesc că cercurile impe­rialiste nu vor să ţină seama de inte­resele oamenilor muncii, asupra căro­ra va apăsa principala greutate a războiului, dacă, în pofida voinţei po­poarelor, acesta va fi totuşi dezlănţuit. In aceste condiţii, oamenii muncii din toate ţările trebuie să urmărească cu vigilenţă uneltirile agresive ale duş­manilor păcii şi să lupte perseverent pentru pace şi prietenie între popoare. Partidul Comunist al Uniunii Sovie­tice şi guvernul sovietic, ţinînd seama de uneltirile necontenite ale forţelor reacţionare, vor fi preocupate şi de acum înainte de întărirea puterii de apărare a statului sovietic, de apărarea sigură a cuceririlor Marelui Octombrie. Ca răspuns la uneltirile agresive ale cercurilor imperialiste, poporul sovietic, în unitate frăţească cu popoarele celor­lalte ţări ale lagărului socialist, consi­deră de datoria sa să întărească neîn­cetat capacitatea de luptă a trupelor care fac parte din forţele unite, create în conformitate cu tratatul de la Var­şovia, Armata Sovietică şi Flota Maritimă Militară, create şi educate de partidul comunist, au apărat întotdeauna cu cinste şi demnitate patria noastră. In luptele împotriva numeroşilor duşmani ai statului nostru, ele au dat lumii în­tregi pilde de neuitat de vitejie în luptă şi de eroism în masă. Poporul sovie­tic se poate bizui pe deplin pe forţele sale armate care au înalte calităţi mo­rale şi combative şi dispun de toate mijloacele moderne de luptă necesare pentru zdrobirea oricărui agresor. Tovarăşi! Poporul sovietic, condus de partidul comunist, priveşte cu în­credere înainte spre viitorul său comu­nist. Succesele obţinute de poporul so­vietic în construirea statului său so­cialist conving pe oamenii muncii din întreaga lume că numai socialismul poate salva omenirea de primejdia războaielor, de exploatare, asuprire naţională şi poate duce popoarele la o viaţă fericită. In R. P. BUDAPESTA (De la corespondentul „Scînteii“).­­ Manifestaţiile de masă în cinstea zilei de 1 Mai au început cu festivitatea predării „Drapelului Roşu“ dăruit de partid organizaţiei „Uniunii Tineretului Comunist“ un­gar. Festivitatea a avut loc în Piaţa Republicii, în faţa Comitetului orăşe­nesc de partid al Budapestei, care, după cum se ştie, a fost atacat în zi­lele contrarevoluţiei. Aproape 10.000 de tineri comunişti, mii de pionieri şi-au dat întîlnire, la orele 9 dimi­neaţa, în piaţa care, cu 6 luni înainte, a fost udată din belşug de sîngele co­muniştilor. Ca un şuvoi nesfîrşit se îndreaptă oamenii muncii spre locul mitingului. In fruntea fiecăreia din cele 5 coloa­ne, care înaintează spre Piaţa Eroilor, păşesc conducătorii P.S.M.U. II vedem pe tov. Kádár János în coloana mun­citorilor din Angyalföld. La opriri, muncitorii se string în jurul lui, dis­cută cu el, îi pun întrebări. El este doar o veche cunoştinţă din timpul cînd era secretarul organizaţiei de partid a circumscripţiei. In cîteva clipe tov. Kádár se şi vede înconjurat de gazetari şi de re­porteri ai televiziunii. — Aţi crezut, la 4 noiembrie 1956, tovarăşe Kádár, că la 1 Mai 1957 ne vom întîlni aici o mare de oameni ? Ungară Şeful guvernului răspunde: — Nu m-am gîndit cîţi vom fi nu­meric, dar am crezut, am ştiut că po­porul muncitor ungar nu va lăsa să fie abătut de pe drumul socialismu­lui şi că va regăsi, cu toate piedicile puse, cu toate obstacolele ridicate de contrarevoluţie, această cale... Aici sîntem foarte mulţi şi inimile ni se umplu de mîndrie văzînd această forţă... Orele 11. In aplauzele nesfîrşite ale cîtorva sute de mii de oameni ai muncii adunaţi în piaţă şi în străzile din jur ia cuvîntul tov. Kádár János. Tov. Kádár János a trecut în re­vistă evenimentele din timpul con­trarevoluţiei, a vorbit despre realiză­rile obţinute de partid, de guvern şi de poporul muncitor în ultimele 6 luni, despre sarcinile ce stau azi în faţa oamenilor muncii. Cuvintele sale sunt aplaudate fre­netic de sutele de mii de oameni a­­flaţi în piaţă. Spre bucuria prietenilor săi, spre dezamăgirea şi ciuda duşmanilor, po­porul muncitor ungar, biruitor asupra contrarevoluţiei, a sărbătorit 1 Mai 1957 liber, vesel, cu încredere în vi­itorul său socialist. E. SORAN In R. D. Germană BERLIN 2. — (De la trimisul spe­cial Agerpres). O primăvară generoasă a revărsat asupra Berlinului belşug de flori şi lu­mină. împodobită festiv de mii de mîini harnice, capitala R.D. Germane a sărbătorit cu entuziasm ziua de 1 Mai. Marea demonstraţie de 1 Mai a în­ceput la 9 dimineaţa în piaţa Marx- Engels. In tribuna oficială, împreună cu con­ducătorii statului şi partidului în frun­­te cu Otto Grotewohl, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.D. Germa­ne, şi Walter Ulbricht, prim-secretar al P.S.U.G.,se aflau delegaţii sindicale din 24 de ţări şi reprezentanţi ai Fe­deraţiei Sindicale Mondiale. După parada militară a urmat pa­rada oamenilor muncii. Lozinca dominantă a întregii de­monstraţii a fost cererea hotărîtă pen­tru interzicerea armei atomice. Aceas­ta şi-a găsit expresia în lozinci pur­tate pe mari pancarte de demonstranţi: „Energia atomică numai pentru pace, niciodată pentru război !“, „Afara cu tunurile atomice din Germania occi­dentală“. Impresionantă a fost participarea la demonstraţia din sectorul democrat al Berlinului a muncitorilor vest-berlinezi. Mai numeroşi decît anul trecut, a­­proape 10.000 de oameni ai muncii din Berlinul occidental s-au alăturat fraţi­lor lor din Berlinul democrat pentru a demonstra in favoarea unei politici de pace, pentru unificarea Germaniei pe cale paşnică, împotriva politicii re­acţionare şi aventuriste promovată de cercurile militariste vest-germane. La sfîrşitul demonstraţiei, întreaga Piaţă Marx-Engels a fost inundată de masele de oameni ai muncii care au în­conjurat tribuna­ oficială pentru a sa­luta pe conducătorii statului şi par­tidului şi pe oaspeţii din străinătate. In Berlinul occidental Mari mitinguri şi demonstraţii de 1 Mai au avut loc la Hamburg, Duisburg, Hannover, Düsseldorf, Nürnberg, Gelsenkirchen, Göttingen, Bonn şi în alte oraşe din Germania occidentali. Un clişeu : aspect de la demonstraţia oamenilor muncii din Berlinul occidental. Manifestanţii poartă pancarte cu lozinci împotriva înarmării Bundeswehrului cu arme atomice. (Telefoto Agerpres) Pag. 3

Next