Scînteia, iunie 1957 (Anul 26, nr. 3921-3945)
1957-06-11 / nr. 3929
Pag. 2 VIAŢA DE PARTID Din activitatea unui secretar al comitetului orăşenesc de partid Tovarăşul Ion Negociu este unul din secretarii Comitetului orăşenesc de partid din Ploeşti. Această muncă i-a fost încredinţată numai de cîteva luni, mai precis după ce comitetul orăşenesc de partid a trecut la aplicarea Hotărîrii Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la îmbunătăţirea structurii aparatului de partid. In această calitate, el a primit sarcina să se ocupe direct de un număr de 84 de organizaţii de bază, fiind ajutat în muncă de un grup de 5 instructori teritoriali. In acelaşi timp, el răspunde în faţa comitetului orăşenesc de partid de buna desfăşurare a activităţii economice în întreg oraşul. Organizaţiile de bază de care răspunde în mod nemijlocit tov. Ion Negociu îşi desfăşoară activitatea în cele mai diferite sectoare: întreprinderi, instituţii, cooperative meşteşugăreşti, şcoli, organizaţii de bază de cartier. Tot el îndrumă activitatea Comitetului de partid al nodului de cale ferată, Ploeşti-Sud şi a Comitetului de partid al Atelierelor C.F.R.-Ploeşti. Deşi timpul de cînd a primit această muncă este relativ scurt, este totuşi interesant de văzut cum a muncit tovarăşul Ion Negociu, împreună cu cei 5 instructori teritoriali, pentru îmbunătăţirea activităţii organizaţiilor de bază de activitatea cărora răspunde. Pentru a face faţă numeroaselor sarcini ce-i stau în faţă, pentru a le putea rezolva mai operativ, secretarul comitetului orăşenesc de partid are o strînsă legătură cu instructorii teritoriali. El se întîlneşte cu cei 5 instructori teritoriali la fiecare 2—3 zile. Cu acest prilej instructorii îl informează pe secretar asupra situaţiei din unele întreprinderi; ei primesc sfaturi cu privire la metodele de rezolvare a unor probleme mai complicate, precum şi sarcini concrete legate de munca organizatorică, de propagandă şi agitaţie sau alte sarcini care trebuie transmise organizaţiilor de partid. La aceste scurte consfătuiri instructorii arată deficienţele pe care le-au observat în unele întreprinderi şi pe care ei nu le-au putut rezolva. Atunci tov. I. Negociu împreună cu instructorul se deplasează la întreprinderea respectivă. Aşa s-a întîmplat de pildă cînd instructorul teritorial Gh. Ştefănescu a sezisat că organizaţia de bază de la rafinăria nr. 5 nu ştie cum să-şi exercite dreptul de control asupra administraţiei. In cadrul unei şedinţe a biroului organizaţiei de bază, la care a participat şi conducerea administrativă, secretarul comitetului orăşenesc de partid a explicat ce înseamnă şi cum se exercită dreptul de control al organizaţiei de bază. Cu acest prilej s-a interesat şi de felul cum se îndeplineşte planul de producţie. Fiind informat că din cauza unor defecţiuni organizatorice materia primă ce trebuia să sosească la rafinărie va întîrzia — ceea ce periclita îndeplinirea planului — tov. Negociu a luat imediat legătura cu organele economice de care depindea rezolvarea acestei probleme. In urma acestei intervenţii materia primă a sosit la vreme în întreprindere. Secretarul comitetului orăşenesc îşi desfăşoară activitatea pe baza unui plan în care sunt prevăzute deplasările în unele organizaţii de bază. De curînd, tov. Negociu a stat o zi întreagă în întreprinderea „Sticla“-Prahova. El s-a interesat îndeaproape de munca pe care o desfăşoară această organizaţie de bază în vederea primirii de candidaţi de partid. Secretarul comitetului orăşenesc de partid s-a informat şi asupra felului cum se desfăşoară învăţămîntul de partid, şi ce pregătiri se fac pentru închiderea anului şcolar. A aflat, printre altele, că propagandistul Negrea Mihai n-a mai participat de 3 luni la pregătirea propagandiştilor. Secretarul comitetului orăşenesc l-a chemat pe propagandist în faţa biroului organizaţiei de bază şi împreună cu acesta i-a analizat activitatea. Apoi propagandistul a fost ajutat să organizeze seminariile care nu se ţinuseră în cadrul cercului. Una din metodele prin care secretarul comitetului orăşenesc de partid sprijină activitatea organizaţiilor de partid din raza sa de activitate este participarea la adunările generale ale organizaţiilor de bază. Tov. Negociu a participat la adunările organizaţiilor de bază de la Revizia vagoane- Ploeşti, la organizaţia de bază nr. 28 de la Depoul C.F.R. şi împreună cu instructorul a participat la adunarea organizaţiei de la Baza de aprovizionare construcţii şi montaj. Prezenţa secretarului comitetului orăşenesc de partid, faptul că el a luat cuvîntul în cadrul adunărilor generale au contribuit la îmbunătăţirea muncii. Secretarul comitetului orăşenesc de partid a acordat o atenţie deosebită Comitetului de partid al nodului de cale ferată Ploeşti-Sud, care fiind un organ nou creat, trebuie ajutat mai mult. Tov. Negociu a fost de multe ori la acest comitet de partid, a stat de vorbă cu numeroşi membri ai celor 30 de birouri de organizaţii de bază, i-a îndrumat cum să-şi organizeze mai bine munca politică de masă, dînd o atenţie deosebită muncii pe care trebuie s-o desfăşoare agitatorii, propagandiştii. El a dat un ajutor mare şi în rezolvarea unor probleme organizatorice, în orientarea discuţiilor din adunările de partid spre problemele cele mai importante care se ridică la locul de muncă. Acum tov. Negociu ajută direct la pregătirea unei analize a activităţii comitetului de partid de la acest nod de cale ferată. Desigur că activitatea tov. I. Negociu şi a instructorilor teritoriali de care se ocupă este cu mult mai bogată şi mai variată decît poate fi înfăţişată în acest articol. In activitatea de zi cu zi a secretarului comitetului orăşenesc de partid, şi mai ales în activitatea instructorilor teritoriali se ivesc însă şi unele greutăţi. Este lucru ştiut, de pildă, că fiecare instructor teritorial îşi are planul său de muncă, aprobat de către secretarul comitetului orăşenesc de partid. Iată însă că din cauza unor sarcini aşa-zise urgente care se ivesc mereu, planul de muncă nu poate fi respectat. In plus „se mai întîmplă“ că aproape în fiecare săptămînă instructorii sînt obligaţi să facă o zi pe curierii, să colinde toate organizaţiile de bază de care se ocupă pentru a aduce nişte date statistice sau pentru a face unele convocări la diverse şedinţe. Este limpede că în această privinţă Comitetul orăşenesc de partid Ploeşti trebuie să lupte împotriva metodelor învechite, a rutinei. Experienţa cîştigată pînă acum, îmbunătăţirea continuă a metodelor de muncă, asigură Comitetului orăşenesc de partid Ploeşti cele mai bune condiţii pentru ridicarea întregii activităţi de partid pe o treaptă şi mai înaltă. SONIA MOLDOVANU sarcină importantă Dezbaterile în legătură cu munca de educare comunistă a tineretului, care au avut loc zilele trecute în adunarea activului de partid al comitetului regional de partid Ploeşti, au scos la iveală numeroase aspecte ale muncii organelor şi organizaţiilor de partid în acest domeniu. In numeroase întreprinderi, în S.M.T.-uri, în gospodăriile de stat şi în gospodăriile colective din regiune îşi desfăşoară activitatea peste 2500 brigăzi U.T.M. de producţie şi peste'' 700 posturi utemiste de control. In adunare s-a subliniat activitatea rodnică desfăşurată de organizaţia de partid de la uzinele ,,I. C?i Frimu“Sinaia, care a muncit concret cu tineretul, antrenîndu-l la cele ..mai irliportante acţiuni din uzină. Din discuţii a reieşit însă că în ultimul timp a avut loc o slăbire a muncii organelor şi organizaţiilor de partid din regiune în legătură cu educarea comunistă a tineretului. Ca urmare au apărut unele cazuri de huliganism, de beţie, de lipsă de conştiinciozitate în muncă şi învăţătură. Mulţi dintre vorbitori au subliniat necesitatea îmbunătăţirii educaţiei tineretului din şcolile de toate gradele. Aplicarea numeroaselor propuneri făcute de participanţii la adunarea activului de partid constituie o condiţie importantă pentru îmbunătăţirea întregii munci educative de partid în rîndurile tineretului din regiunea Ploeşti. Consultaţii In cadrul învâţâmîntului de partid Cu ocazia apropierii închiderii anului şcolar în învăţămîntul de partid, zileleacestea au fost organizate la unele cabinete de partid din regiunea Ploeşti consultaţii pentru propagandişti. Cu acest prilej, lectori ai secţiei de propagandă şi agitaţie a C.C. al P.M.R. au clarificat o serie de probleme pe teme de economie politică, filozofie şi istoria P.M.R. La cererea unor propagandişti lectorii au clarificat problemele legate de caracterul imperialist al primului război mondial şi rolul Romîniei în acest război, caracterul mișcării muncitorești pînă la crearea partidului și multe alte probleme. SCÎIÎTEIA Dinamo-C. C A* Rugbi, box sau... nesportivitate? Nu ne aşteptam ca meciul de „Cupă“ dintre rugbiştii de la Dinamo şi C.C.A. să fie de un nivel tehnic atît de scăzut Nici o fază clară de rugbi, nici acţiuni pe trei sferturi, ci numai o luptă — mai mult sau mai puţin sportivă — pentru rezultat. A cîştigat Dinamo cu 17—12. Atît despre meciul în sine. Spectatorilor le-a fost rezervată însă o surpriză şi mai neplăcută: nesportivitatea unor jucători de la care te aşteptai mai puţin. Cum se face că majoritatea jucătorilor dinamovişti, în frunte cu D. Ionescu, au fost duminică de o nervozitate excesivă şi că antrenorul A. Vogel, de pe tuşă, a încercat, asemenea unui „îmblînzitor“, să-i potolească ? Este oare justificat ca, supărîndu-te pe arbitru, să te retragi de pe teren, aşa cum au încercat să facă dinamoviştii la „propunerea“ lui D. Ionescu, căpitanul echipei . Ce a justificat ca Emil Dumitrescu să trimită o „directă de stînga“ lui R. Chiriac? Ce a justificat apoi ca Paloșanu și tînărul dar prea netemperatul Petrache să se lovească reciproc? Nici Penciu nu avea motive să joace „tare“, chiar dacă echipa sa era dezavantajată de scor. Arbitrajul nu motivează cu nimic nesportivitatea jucătorilor. Dar a te întrece în vociferări cu jucătorii, a le da avertismente nenumărate, nu înseamnă că ții meciul în mînă. De altfel, după părerea noastră, nu D. Manoileanu ar fi fost cel mai indicat arbitru pentru acest meci... Faţă de asemenea acte nesportive se impun cît mai severe măsuri. Nu poate fi admis nici unui sportiv, şi cu atît mai mult unor maeştri ai sportului, să folosească terenul de sport decît pentru o luptă sportivă corectă, loială, dusă în limitele regulamentului. în cîteva rînduri — Echipa de scrimă a asociaţiei Progresul a întrecut cu 3—1 pe scrimerii de la F.S.G.T.-Franţa. — Cîţiva dintre atleţii noştri frumaşi au fost prezenţi sîmbătă şi duminică la întrecerile internaţionale atletice organizate la Varşovia, Atena şi Istambul. Iolanda Balaş, N. Răşcănescu, Ilie Savei, Z. Vamoş, Florica Oţel, Gh. Stanei au cîștigat probele la care au concurat. — La înot, două noi recorduri republicane : Gabriela Mangezius (200 m. bras — 3 min. 5,9 sec.) și St. Ionescu (800 m. liber — 10 min. 26,5 sec.). — Ciclista Herta Schuster a cîștigat titlul de campioană a R. P. Romîne la semi-fond — șosea. — Italianul Nencini a cîștigat cel de-al 40-lea tur ciclist al Italiei. Al doilea, la 19 secunde, s-a clasat francezul Louison Bobet Băiatul din stingă este Alioşa, iar cel din dreapta — Boris, eroii principali ai filmului „VOCAŢIE“, realizat în studiourile „Maxim Gorki“ din Moscova de regizorul Maria Feodorova (scenariul: V. Spirin). Inlăturînd formula „copilului minune“, autorii filmului „Vocaţie“ descriu ascensiunea unui tînăr talent muzical, ale cărui posibilități dau roade datorită dragostei și grijii celor din jur. DESPRE UNELE PROBLEME ALE ŞTIINŢEI FILOZOFICE Trăim într-o epocă pasionantă. Evenimentele din ultimele decenii s-au desfăşurat sub semnul măreţei învăţături a marxism-leninismului; ele au demonstrat şi demonstrează întreaga forţă şi justeţe a acestei învăţături. Pe un teritoriu uriaş al globului pămîntesc, între Europa centrală şi Oceanul Pacific, se întinde o lume nouă, socialistă, unde puterea aparţine oamenilor muncii, unde concepţia dominantă despre lume este concepţia marxistleninistă. Filozofia, ca una din formele conştiinţei sociale, a fost întotdeauna şi continuă să fie în miezul preocupărilor societăţii. Fiind o parte integrantă a ideologiei ştiinţifice socialiste, filozofia marxistă constituie o armă puternică în lupta ideologică a forţelor progresiste împotriva forţelor reacţiunii şi obscurantismului, ajută la formarea concepţiei ştiinţifice despre lume a oamenilor muncii şi slujeşte educării comuniste a acestora. Partidul Comunist al Uniunii Sovietice atribuie o mare însemnătate elaborării ştiinţifice a problemelor actuale ale ştiinţei filozofice, ca o parte integrantă a muncii sale ideologice. Un important punct de cotitură în activitatea de cercetare ştiinţifică în domeniul filozofiei, ca şi în întreaga viaţă ideologică, a fost Congresul al XX-lea al P.C.U.S. După cum se ştie, congresul a criticat cu asprime tendinţa de a rupe munca ideologică de practica construcţiei comuniste, a dezvăluit cauzele rămînerii în urmă a ştiinţelor sociale, inclusiv a filozofiei, faţă de măreţele sarcini care stau în faţa poporului sovietic. Congresul al XX-lea a adresat filozofilor sovietici chemarea de a-şi concentra eforturile creatoare pentru rezolvarea celor mai acttuale probleme ştiinţifice, legate de sarcinile construcţiei comuniste. După congres au şi apărut o serie de lucrări care arată că filozofii au început să elaboreze cu mai mult curaj şi în mod creator problemele actuale ale ştiinţei şi ale vieţii sociale. Au început să se desfăşoare mai larg discuţiile ştiinţifice teoretice. Cele mai importante probleme, la a căror rezolvare lucrează în prezent fiozofii sovietici, sunt: în domeniul materialismului istoric — legile apariţiei şi dezvoltării societăţii socialiste; în A. OKULOV director-adjunct al Institutului de Filozofie al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. domeniul materialismului dialectic ;■ dezvoltarea învăţăturii leniniste cu privire la unitatea dintre dialectica materialistă, logică şi teoria cunoaşterii, elaborarea logicii dialectice şi a categoriilor dialecticii; în domeniul problemelor filozofice ale ştiinţelor naturii — sintetizarea materialistă a realizărilor fizicii, biologiei şi altor ştiinţe moderne; în domeniul istoriei filozofiei — pregătirea unor lucrări despre istoria universală a filozofiei, despre istoria filozofiei popoarelor U.R.S.S., istoria filozofiei orientale, istoria filozofiei moderne. Un loc important este rezervat cercetării etapei leniniste în filozofie, problemelor eticii, esteticii, ateismului, alcătuirii de manuale despre bazele filozofice marxist-leniniste, despre materialismul dialectic şi materialismul istoric, despre istoria filozofiei etc. ★ Problema fundamentală a materialismului istoric este problema legilor şi forţelor motrice ale dezvoltării societăţii, ale progresului istoric. Poporul sovietic, condus de partidul comunist, a fost primul care a croit drumul spre socialism. După victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, în U.R.S.S. a apărut şi s-a consolidat o formaţiune social-economică nouă, socialistă, cu legile ei specifice de dezvoltare. Elaborarea profundă şi multilaterală a problemelor legate de naşterea şi dezvoltarea acestei formaţiuni este menită să dezvăluie izvoarele forţei de neînvins a statului socialist — principalul instrument al construirii comunismului, rolul şi însemnătatea întăririi alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănime, să dezvăluie legile de dezvoltare ale democraţiei sovietice, ale naţiunilor socialiste, ale culturii acestora, să arate rolul partidului comunist , ca forţă conducătoare şi organizatoare a construirii socialismului şi comunismului. In cercetarea acestor probleme, filozofii sovietici acordă o mare atenţie lămuririi rolului factorilor subiectivi la construirea societăţii comuniste, creşterii rolului creator al maselor în socialism. Experienţa bogată dobîndită de sutele de milioane de oameni din ţările socialiste în opera de construire a noii orînduiri oferă un material preţios pientru îmbogăţirea şi dezvoltarea contnuă a ştiinţei marxist-leniniste. Diferiţi critici burghezi ai marxismului au afirmat şi afirmă că marxism-leninismul, recunoscînd existenţa legilor obiective ale dezvoltării societăţii, i-ar considera, chipurile, pe oameni ca simpli executanţi ai necesităţii economice, ar nega posibilitatea unei activităţi conştiente, libere, a oamenilor. Realitatea sovietică şi a celorlalte ţări socialiste, atît de bogată în ceea ce priveşte formele de participare a maselor muncitoare la construirea socialismului, uriaşele succese obţinute de popoarele acestor ţări într-o perioadă istorică foarte scurtă, dezmint în întregime aceste mincinoase născociri burgheze. Recunoașterea determinismului, adică a legăturii necesare, guvernate de legi, între fenomene, nu numai că nu exclude rolul activ al oamenilor în dezvoltarea socială, ci dimpotrivă, creează baza pentru o activitate conștientă intensă, creatoare. Marxismul porneşte de la faptul că înşişi oamenii îşi făuresc istoria. Necesitatea istorică se realizează prin activitatea oamenilor: cu cît această activitate e mai vie, cu atît necesitatea se va înfăptui mai deplin şi mai rapid. Determinismul marxist nu are nimic comun cu determinismul mecanist metafizic, care neagă orice posibilitate a omului de a influenţa desfăşurarea cauzal-determinată a evenimentelor. Numai marxism-leninismul a creat baza teoretică pentru rezolvarea ştiinţifică a problemei raportului dintre necesitate şi libertate, supunînd unei critici ascuţite orice idei subiectiviste şi voluntariste despre independenţa voinţei faţă de realitatea obiectivă, faţă de desfăşurarea reală a dezvoltării istorice. Cu cît cunoaşterea noastră pătrunde mai adînc legile de dezvoltare a naturii şi activităţii omeneşti, cu atît mai mari sunt posibilităţile noastre de a prevedea desfăşurarea evenimentelor, iar voinţa noastră devine mai liberă. Libertatea voinţei nu constă în libertatea faţă de legile realităţii obiective, ci în cunoaşterea acestor legi. Elaborarea problemelor legate de acţiunea legilor de dezvoltare a societăţii socialiste trebuie să fie strîns legată de studierea unor astfel de probleme ale vieţii internaţionale actuale, ca, bunăoară, coexistenţa paşnică şi întrecerea între cele două sisteme, posibilitatea preîntîmpinării războiului şi a asigurării unei păci trainice, de studierea unor forme noi ale luptei de clasă în ţările capitaliste, ale mişcării de eliberare naţională. In lucrările sociologilor burghezi apar acum tot mai frecvent teorii potrivit cărora capitalismul s-ar fi transformat, iar actualul stat capitalist n-ar mai fi o unealtă a claselor dominante pentru asuprirea maselor muncitoare, ci un stat care ar servi deopotrivă tuturor păturilor poporului. Aceste teorii au drept scop să-i determine pe cei exploataţi să renunţe la lupta de clasă, care chipurile s-ar fi învechit şi şi-ar fi trăit traiul. Demascarea perseverentă şi sistematică a caracterului exploatator al sistemului capitalist, cu toate contradicţiile lui de neîmpăcat, este una din sarcinile importante ale marxiştilor. In prezent, au fost elaborate o serie de lucrări despre democraţia socialistă, despre superioritatea ei şi deosebirea ei fundamentală faţă de democraţia burgheză. Se depun toate eforturile pentru a se înfăţişa procesul construcţiei socialiste în toatămultilateralitatea şi complexitatea lui, cu toate contradicţiile inerente acestui proces. Diversitatea practicii construcţiei socialiste în U.R.S.S. şi în ţările de democraţie populară cere din partea cadrelor teoretice o tratare concretă, istorică, a problemelor care să ţină seama atît de legile generale, cît şi de particularităţile specifice fiecărei ţări. ★ Multe probleme importante se impun cercetării şi în domeniul materialismului dialectic. Aici este necesară elaborarea creatoare a dialecticii materialiste, ca ştiinţa legilor celor mai generale de dezvoltare a naturii, societăţii şi gîndirii. Sînt prevăzute lucrări privitoare la categoriile dialecticii materialiste, a căror studiere este absolut necesară atît pentru înţelegerea, cît şi pentru folosirea întregii forţe a metodei dialectice, ca instrument al cunoaşterii şi al practicii revoluţionare. In cercetarea problemelor materialismului dialectic este necesar să înlăturăm o serie de lipsuri care s-au făcut simţite în unele lucrări, scrise în trecut. In primul rînd, tendinţa de a aluneca în abstract, de a ignora fenomenele vieţii sociale şi realizările ştiinţelor naturii moderne; în al doilea rînd, absenţa uoilor largi generalizări teoretice, a concluziilor filozofice, care decurg din analiza realităţii. Problemele mari şi complexe, legate de înţelegerea tuturor proceselor studiate de ştiinţa modernă, de sintetizare filozofică a noilor cuceriri ştiinţifice, pot fi rezolvate cu succes de către filozofi numai pe baza unei colaborări strînse cu cercetătorii din diferitele domenii ale ştiinţelor naturii. Teza lui Lenin cu privire la necesitatea unei strînse alianţe între filozofii materialişti şi cercetătorii naturii nu şi-a pierdut cîtuşi de puţin actualitatea. Filozofii sovietici desfăşoară un permanent schimb de păreri cu savanţii naturalişti asupra problemelor ştiinţifice actuale. In prezent se pregăteşte în Uniunea Sovietică Conferinţa unională asupra problemelor filozofice ale ştiinţelor naturii. La conferinţă vor prezenta referate atît filozofi, cît şi cercetători ai naturii. Printre altele, se vor discuta referatele: 1) V. I. Lenin şi problemele filozofice ale fizicii moderne. 2) Cu privire la corelaţia dintre formele de mişcare a materiei. 3) Despre rolul fizicii şi chimiei în cercetarea problemelor biologice. 4) Chibernetica şi ştiinţele naturii. 5) Despre interpretarea mecanicii cuantice. 6) Conţinutul filozofic al teoriei relativităţii. 7) Unele probleme metodologice ale cosmogoniei. 8) Problemele filozofice ale geneticii moderne. 9) Teoria leninistă a reflectării şi fiziologia modernă a organelor simţurilor. In vederea aniversării în 1959 a 50 de ani de la apariţia cărţii lui V. I. Lenin „Materialism şi empiriocriticism“, Institutul de filozofie pregăteşte o amplă lucrare colectivă, intitulată „Lenin şi problemele filozofice ale fizicii moderne“, în care se va scoate în evidenţă însemnătatea ideilor leniniste pentru dezvoltarea fizicii moderne şi se vor analiza asemenea teme importante ca : materia şi mişcarea, spaţiul şi timpul, cauzalitatea şi legitatea. Căutînd să slăbească influenţa crescîndă a materialismului dialectic asupra ştiinţelor naturii, filozofii burghezi pretind că dialectica materialistă „n-ar fi rodnică“ pentru ştiinţă. Ei atacă materialismul, camuflîndu-se sub masca empirismului şi a pozitivismului, elogiind experienţa pură, împreună cu cercetătorii naturii, filozofii trebuie să demaşte în mod ascuţit, profund şi concret toate curentele idealismului din ştiinţa contemporană. Datoria lor este de a consolida neîncetat alianţa dintre filozofia materialistă şi ştiinţele naturii. ★ Se ştie că imperialismul desfăşoară în perioada actuală o ofensivă ideologică intensă împotriva ţărilor lagărului socialist. Ţinta atacurilor lor deosebit de înverşunate este în primul rînd Uniunea Sovietică. Ideologii burghezi încearcă din răsputeri să anihileze influenţa crescîndă a ideilor marxist-leniniste în rîndurile maselor de oameni ai muncii, să discrediteze ideologia socialistă. Lupta împotriva ideologiei burgheze şi demascarea esenţei ei îndreptată spre menţinerea exploatării, critica ascuţită a idealismului de toate nuanţele, dezvăluirea rădăcinilor gnoseologice şi de clasă ale diferitelor şcoli şi curente filozofice antiştiinţifice constituie sarcina cea mai importantă a filozofilor materialişti. Nu se poate să nu observăm că în ultimul timp s-au intensificat diferitele atacuri revizioniste împotriva marxismului. Sub pretextul dezvoltării creatoare a marxismului, revizioniştii scot la lumină tot felul de teorii antimarxiste, fac încercări de a revizui învăţătura marxist-leninistă despre dictatura proletariatului, despre rolul conducător al partidului, despre internaţionalismul proletar şi alte teze fundamentale ale marxism-leninismului. In locul criteriului marxist al luptei de clasă şi al devotamentului faţă de interesele maselor muncitoare, în analiza fenomenelor sociale, apar diferite criterii „morale“ încîlcite, abstracte. Concepţiilor marxiste privitoare la lupta de clasă în perioada de trecere de la capitalism la socialism, la rolul conducător al partidului, li se opun concepţiile liberalismului burghez, relativismului, autonomiei filozofiei, autonomiei literaturii şi artei — autonomie înţeleasă ca ceva independent de lupta de clasă în domeniul ideologic, independent de politică, de conducerea de către partidul comunist. Tendinţele de separare a filozofiei de politica partidului, sunt deosebit de răspîndite în ultimul timp în rîndul unei părţi a filozofilor polonezi, care formulează teza că „filozofia trebuie să stea în afara politicii“. Istoria dezvoltării filozofiei dovedeşte într-un mod mai mult decît convingător că nu există filozofie care să nu fie legată de politică. Problema este de ce fel de politică este legată ? De politica burgheziei sau de politica partidului marxist? „Oamenii au fost întotdeauna şi vor fi întotdeauna — scria Lenin — jertfe prostuţe ale înşelării şi autoînşelării în politică, pînă cînd nu vor învăţa să descopere, îndărătul oricăror promisiuni, declaraţii, fraze minime le vor oscila între 10 la 22 grade, iar maximele între 23 la 31 grade, morale, religioase, politice, sociale, interesele unora sau altora dintre clase”. Lupta pentru conţinutul de idei, pentru spiritul de partid al ideologiei noastre a constituit şi constituie întotdeauna problema cea mai importantă în activitatea filozofilor marxiști. Nici în munca practică, nici în problemele teoretice, nu trebuie să admitem nici cea mai mică slăbiciune sau concesie făcută ideologiei străine. Principiul spiritului de partid în filozofie a fost şi rămîne principiul de neclintit al ştiinţei filozofice marxiste. Noi am apărat întotdeauna şi vom apăra şi pe viitor, cu căldură şi convingere, acest principiu, pentru că aceasta ne ajută să fim mai puternici, şi nimeni din tabăra duşmanilor noştri, oricît s-ar strădui, nu ne va putea împiedica să facem aceasta. Cu cît mai bogat va fi conţinutul de idei marxiste şi cu cît mai principiali vom fi în activitatea noastră, cu atît mai mare va fi intransigenţa faţă de rămînerea în urmă în elaborarea problemelor importante ale actualităţii, cu atît va creşte combativitatea noastră în lupta ideologică, cu atît mai strînsă şi indisolubilă va fi legătura dintre ştiinţa noastră şi viaţă. Cadrele de filozofi sovietici, împreună cu întregul popor sovietic, participă activ la construirea comunismului. Creînd lucrări ştiinţifice, ele acţionează în acelaşi timp ca propagandişti ai măreţelor idei ale marxism-leninismului, publică articole şi lecţii în presă. In prezent, filozofii pregătesc o bibliotecă filozofică de popularizare, destinată maselor de oameni ai muncii. In epoca noastră măreaţă, fiecare om cu vederi progresiste trăieşte sub influenţa evenimentelor importante ce se petrec în lume. Mult mai puţin ca în trecut se poate el retrage într-un „turn de fildeş“ sau poate contempla lumea de pe poziţii înguste, determinate de profesiunea sa. Viaţa personală a fiecărui intelectual nu poate fi despărţită de viaţa poporului, de perspectivele şi sarcinile ce stau în faţa omenirii. Să fii liber înseamnă, în primul rînd, să participi activ la viaţa socială, la lupta pentru pace, democraţie şi socialism. Anul acesta popoarele ţării noastre vor sărbători, cea de-a 40 a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Evenimentele petrecute în acest răstimp dovedesc că numai socialismul poate scoate omenirea din impasul în care a adus-o capitalismul, poate rezolva problemele sociale deosebit de complexe care se pun omenirii în epoca actuală. Rominia«U. R. S. S. 44-42 O preţioasa victorie a baschetbaliştilor români „Prima şansă o au baschetbaliştii sovietici. Sunt binecunoscute experienţa jucătorilor şi palmaresul impresionant al echipei oaspete. Apoi recentele victorii asupra unor formaţii redutabile (Ungaria — campioana europeană — şi Cehoslovacia) sunt edificatoare. Nuînseamnă ,»nsa că noi ne dăm bătuţi [.dinainte. Dacă Tuterii impune jocului ritmul care ne convine şi dacă merge apărarea, s-ar putea să şi învingem..." Acestea erau,, înainte de meci/ părerile antrenorului",V. Popescu, cînd l-am întrebat despre şansele echipelor Romîniei şi Uniunii Sovietice. Duminică la meci, încă de la început, s-a văzut că jucătorii noştri sînt hotărîţi să facă o partidă frumoasă. Ritmul jocului a fost în general cel impus de echipa noastră. Exceptînd primele minute, cînd conduceam cu 7 puncte diferenţă (8—1), în rest scorul a fost foarte strîns. Prima repriză s-a terminat în favoarea oaspeţilor (22—20). Aşa cum remarcau la pauză şi antrenorii, apărarea noastră n-a fost aşa de sigură. Ea n-a insistat la blocaje şi n-a urmărit suficient mingile la panou. In repriza a doua jocul echipei noastre a devenit mult mai organizat. Oaspeţii, în general mai înalţi şi cu un bun control al mingii, au luat de cîteva ori conducerea. Dintre ei s-au remarcat Ozerov şi Stankus. Prin intercepţiile lui Folbert, Costescu, Niculescu, echipa noastră a înscris şi ea. Alternanţa scorului, cînd pentru unii, cînd pentru alţii, a dat jocului o notă dinamică, în care echipa cu mai mult calm a fost avantajată. Şi aceasta a fost reprezentativa Romîniei. Chiar cînd, înultimele minute, baschetbaliştii sovietici au adoptat apărarea „presing", jucătorii noştri au jucat lent, fără să forţeze. Nici nu aveau nevoie — cu cîteva secunde înainte de sfîrşitul meciului scorul era 44—42. De nedescris rămîn entuziasmul şi bucuria cu care a fost primită victoria echipei noastre. Publicul a purtat pe sus pe jucători şi pe antrenori, felicitîndu-i pentru comportarea lor şi bineînţeles pentru victorie. Pentru succesele de pînă acum — bravo baschetbalişti, bravo antrenori (Vasile Popescu şi prof. Alex. Popescu)! Pentru meciurile viitoare, la campionatele europene de la Sofia, vă urăm succes. L DUMITRIU PE STRATULAT?... (Urmare din pag. l a) simplu lăcătuş, dar încetul cu încetul a prins-o din ce în ce mai bine. Liniştit, nebăgat în seamă, se chinuia la bancul lui de lucru să scoată din piesele ce i se încredinţau nu nişte simple repere de maşină, ci adevărate opere de artă, măsurate parcă nu de un rece şi nesimţitor cîntar, ci de tmn ochi de artist. „Din mormolocul ăsta o să iasă un ajustor de nădejde !“ — spuneau despre el bătrînii, înclinaţi să-l privească cu simpatie tocmai pentru firea lui de om serios, aşezat. Şi se pare că au proorocit bine. Meşterii au început să-i dea piesele cele mai complicate, ştiind că din mina lui nu iese niciodată un rebut. Un grup de utemişti s-au adunat în jurul lui Stratulat să înveţe de la el meseria. Şi pe nesimţite, fără mult zgomot, s-au transformat într-o brigadă de fruntaşi, care foloseau, primii în sector, cele mai înaintate şi productive metode de muncă. — Aţi auzit de Gheorghe Goleanu ? Sau de Solomon Adela ? Sînt din brigada noastră. Erau nişte băietani cînd au venit aici şi acum sînt fruntaşi cunoscuţi în uzină ...Şi dintr-odată mi-am amintit de unde-l cunosc pe Stratulat. Se făcuse vîlvă mare, cu şase ani în urmă, despre o brigadă de ajustori din Oraşul Stalin. Chipul lui Stratulat apăruse, fotografiat sau desenat, în fel de fel de gazete. Va să zică tînărul acesta, pe care eu îl luasem un începător abia ieşit din şcoala profesională, era un vechi fruntaş, un om care „ţinuse afişul“ cu ani şi ani in urmă, un om al cărui nume era pronunţat în consfătuirile pe ţară ale fruntaşilor, cu respect şi consideraţie ! — Şi acum? Din ’54 şi pînă acum n-ai mai făcut nimic? Că n-am auzit pomenindu-se de dumneata! Stratulat a dat din umeri şi a zîmbit din nou, timid. — De făcut... am mai făcut noi cite ceva. Faţă de '54, de pildă, productivitatea la mine in brigadă e cu vreo 30 la sută mai mare. In ce priveşte calificarea, nu e om care să nu fi cîştigat cel puţin o categorie. Eu cred că altu-i „baia“. Ştii? Pe vremea aceea erau puţini fruntaşi în ţara noastră. Şi era loc să se scrie, să se vorbească despre ei. Acum sunt sute, ba chiar mii de fruntaşi. S-ar umple gazetele numai cu numele lor dacă s-ar scrie de toţi. Mă întreba deunăzi nevasta: „Ce-i cu tine, Ioane, de nu te mai pomenesc ziarele ?“ (Femeia, ştii, se mai lăuda prin vecini !) Dar... problema nu poate fi pusă așa. Important nu e dacă poza lui Stratulat apare în gazetă, ci cum muncește Stratulat și ce aduce el acasă. Asta e principalul. Nu crezi ? ...Cînd am intrat în vorbă cu Stratulat, chipul lui mi-a răsărit dintr-odată în amintire, ca o imagine pe un ecran. Cine ştie cînd îl voi mai întîlni. O să-l uit oare din nou ? Nu cred! In depozitul amintirilor, în rafturile intitulate „om“ şi „tovarăş", scurta fişă biografică pe care mi-a prezentat-o ajustorul acesta liniştit (parcă prea liniştit pentru zgomotul uzinei!) şi modest (parcă prea modest pentru faptele sale!) o să-și păstreze încă multă vreme locul. PE URMELE SCRISORILOR NEPUBLICATE • Dumitrescu Constantin din comuna Bucinişu, raionul Caracal, ne-a sezisat că o serie de cetăţeni din comună care au transportat lemne din pădure pentru I.F.E.T.-Balş nu şi-au primit în întregime drepturile cuvenite. Forurile de resort care au cercetat cele sezisate ne-au răspuns că s-a luat măsura de a se achita drepturile cetăţenilor ce au efectuat transporturi pentru fostul sector I.F.E.T.-Balş urmînd ca gestionarul Ion Mincu, din vina căruia s-au produs nemulţumirile de mai sus, să fie înlăturat. • Un grup de salariaţi ai staţiei C.F.R.-Filiaşi ne-a scris că deservirea şi aprovizionarea chioşcului de ziare şi reviste din gara Filiaşi e nesatisfăcătoare. Direcţia Regională P.T.T.R.-Craiova ne-a răspuns că proasta difuzare a presei în staţia C.F.R. Filiaşi s-a datorat în bună măsură gestionarului Iota Nicolae, fapt pentru care acesta a fost înlocuit. SPECTACOLELE DE AZI RECITAL DE LIEDURI — Jeana Puşcaşu; RECITAL DE PIAN — Constantin Ionescu- Vovu — (orele 20) — Ateneul R. P. Romine (sala Studio). CINEMATOGRAFE: RICHARD AL III-LEA (ambele serii, complectare cinemascop in culori „Nava şcoală pleacă in larg") — Patria; ROMEO ŞI JULIETTA - Republica, Bucureşti, Grădina Progresul, 1 Mai (sală şi grădină); VOCAŢIE — Magheru, Elena Pavel (sală şi grădină), înfrăţirea Intre popoare, Alex. Sahia (sală şi grădină); FLOAREA DE PIATRA — V. Alecsandri, I. C. Frimu (sală şi grădină); DACA TOŢI TINERII DIN LUME — Lumina, Gh. Doja, Moşilor (sală şi grădină), Volga; DISPĂRUT FARA URMA — Central, Flacăra; DRAGOSTE DE MAMA — Doina, Libertăţii; VRĂJITORUL, complectare „Activitatea Crucii Roşii" — Maxim Gorki, Timpuri Noi; MUNTELE BĂTUT DE VINT — Tineretului; INIMA CINTA — Alex. Popov, Olga Bancic (sală şi grădină); DON JUAN — Griviţa M. Eminescu; AVENTURILE LUI ARTIOM-UKA — V. Roaită, Donca Simo (sală şi grădină); PRIMUL PUNCT — Cultural; VAGABONDUL (ambele serii) — Unirea (sală şi grădină); ULTIMA INTILNIRE - Const. David; TAINA NOPŢII ETERNE - T. Vladimirescu (grădină); AL 41-LEA — Arta; JAN JIZKA — Munca ; ORA H, complectare „Pe muntele Retezat” — Mioriţa, Aurel Vlaicu; FIICA MEA TRĂIEŞTE LA VIENA — 23 August (sală şi grădină); OAMENI FARA IMPORTANTA - Alianţa; CĂSNICIA DR-ULUI DANWITZ - Popular; TRANDAFIRII LUI ALLAH - N. Bălcescu (sală şi grădină); URAGANUL — G. Coșbuc (sală și grădină). a PENTRU URMĂTOARELE TREI ZILE ÎN ŢARA, vreme caldă la început, dar nestabilă, cu cer schimbător, mai mult noros în jumătatea de nord-est a ţării. Ploi sub formă de averse, însoţite de furtuni şi descărcări electrice vor cădea treptat în toate regiunile ţării, fiind mai abundente în Ardeal. Vîntul va sufla moderat, mai întîi din sectorul sudic, apoi din nord-vest. Temperatura la început staționară, apoi in scădere. "Sum va fi n vremea" Nr. 3929